Univ Univer ersi sitat tatea ea din din Buc Bucur ureești Facultatea de Geografie
Analiz Analizaa demogr demografi afică că a statel statelor or Fran Franța și Maroc
Coordonator:
Student: Rotaru Alexandra Nicoleta
Bucu Bucure rești, ti, 2011 2011
Cuprins
Rezumat.............................................................................................................4
I.
II. II. Cuvi Cuvint nte e Ch Cheie eie....................................................................................................4 I II .
................................................................................. ..............................................4 ...................4 Metodologie......................................................
IV.
Introducere.....................................................................................................5
A. Franța... Franța........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............ .................... ......................... ..................5 ......5 B. Maroc.... Maroc......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. ..................... ..............5 ..5 V. Analiza Analiza demogra demografică fică a statelo statelorr Franța Franța și Maroc Maroc..........................................7
5.1. Dinamica Dinamica numarului numarului total de locuitor locuitori.... i......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............... ................7 ......7 5.2. Dinamica Dinamica populați populației... ei........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............ ................... .................8 .....8 5.2.1. 5.2.1.
Dinamica Dinamica Ratei natalității. natalității...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............. ..................... .......................8 ..........8
Figura nr. 2 – Dinamica Ratei natalității............................... natalității....................................................... ................................8 ........8 5.2.2. 5.2.2.
Dinamica Dinamica Ratei Ratei mortalită mortalității.. ții....... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............. ..................9 ..........9
Figura nr. 3 – Dinamica Ratei mortalității........................ mortalității................................................... ..................................... ..........9 9 5.2.3. 5.2.3.
Dinamica Dinamica Ratei Ratei mortalității mortalității infantile infantile..... .......... .......... .......... .......... .......... ................ ....................... .............10 .10
5.2.4. 5.2.4.
Dinamica Dinamica Fertilită Fertilității. ții...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ................ ....................... ......................12 ..........12
Figura nr. 5 – Dinamica ratei fertilității........................... fertilității...................................................... ....................................12 .........12 5.2.5. 5.2.5.
Dinamica Dinamica Speranț Speranței ei de viață la naștere.. naștere....... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. ............13 ...13
Figura nr. 6 – Dinamica Speranței de viață la naștere........................................13 naștere........................................13 5.2.6. 5.2.6.
Dinamica Dinamica Ratei Ratei Migrației Migrației..... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......14 ..14
Figura nr. 7 – Dinamica Ratei Migrației................................................... Migrației.............................................................. ...........14 14 5.3. Structur Structura a Populației Populației..... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. ..................... .....................15 .........15 5.3.1. 5.3.1.
Structur Structura a Populație Populațieii pe grupe grupe de de vârstă vârstă și sexe.. sexe....... ........... .................. .......................1 ...........15 5
5.3.2. 5.3.2.
Structur Structura a Socio-eco Socio-economi nomică... că........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. ...............19 ......19
5.3.3. 5.3.3.
Dinamica Dinamica șomajulu șomajului.... i......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............... ...................... ....................21 ........21
5.3.4. 5.3.4.
Structur Structura a Socio-cu Socio-cultur lturală.. ală....... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............. ..................... ................22 ...22
5.4. Așezăril Așezările e umane... umane........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. ..................... .......................2 ...........25 5 5.4.1. 5.4.1.
Structur Structura a pe medii medii – urban urban / rural... rural........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ..........25 .....25
5.4.2. 5.4.2. Așezările Așezările urbane urbane – Analiza Analiza evoluției evoluției număr numărului ului de de orașe orașe între anii anii 195019502050 în funție de mărimea lor demografică....................... demografică....................................................... ................................ 28 5.4.3. 5.4.3. VI.
Clasific Clasificarea area orașel orașelor or dupa dupa criteri criteriul ul funcțion funcțional... al.............. ....................... ........................ .............30 .30
Concluzii........................................................................................................31
VII.
Bibliografie...................................................................................................32
Bibliografie
I. Rezumat
În această lucrare se urmăreș te analiza amănunț ită a ț ărilor Franț a ș i Maroc, în vederea obț inerii de materiale detaliate orientate pe domeniul demografic, prin colectarea datelor din surse oficiale, și reprezentarea acestora conform cu realitatea. Sunt tratați cei mai importanți indicatori demografici, precum: dinamica numarului total de locuitori, dinamica ratei natalității, dinamica ratei mortalităț ii, dinamica fertilităț ii, dinamica ratei mortalității infantile, dinamica speranței de viaț ă la naș tere, dinamica ratei migraț iei etc. ș i se realizează analiza acestor indicatori în funcț ie de factorii determinanț i. Analiza a fost efectuată pe intervalul de timp dintre anii 1950 ș i 2050, intervalul 2010 – 2050 reprezentând prognoze ș i previziuni, pe baza extrapolării datelor existente, previziuni care se regăsesc în documente oficiale.
II.Cuvinte Cheie Franța, Republica Franceză, Maroc, Regatul Maroc, Populatie, dinamica ratei natalităț ii, dinamica ratei mortalității, dinamica fertilității, dinamica ratei mortalității infantile, dinamica speranței de viață la naș tere, dinamica ratei migraț iei, structura populaț iei pe vârste de grupe ș i sexe, structura socio-economică, dinamica ș omajului, structura socio-culturală, structura pe medii urban/rural, analiza evoluț iei numărului de oraș e intre anii 1950-2050, în funcț ie de mărimea lor demografică, originea ș i evolutia formelor urbane
III.Metodologie Prezenta lucrare intruneș te date statistice primare ș i secundare din surse de informare oficiale, prelucrate ș i reprezentate sub diverse formate, atât grafice cât ș i sub formă de date ș i informaț ii brute sau tabelare. Au fost întâmpinate ș i anumite limite, datorate în special lipsei de informaț ii, îndeosebi în ceea ce priveș te Regatul Maroc, care nu are un ansamblu de informaț ii atât de bine pus la punct precum Franț a
IV.Introducere
A. Franța Republica Franceză,
după cum este desemnată oficial este o ț ară situată pe continentul european, mai exact în Europa de Vest, la întalnirea bătrânului continent cu Oceanul Atlantic, care pe lângă teritoriul continental cuprinde ș i diverse insule ș i teritorii situate în diferite părț i ale Terrei. Se diferențiază de celelalte state ale Europei, prin vechime si putere atât economică cât ș i militară, din perspectiva faptului că, în anul 2008 se situeaza pe locul 5 al clasamentului economiilor mondiale, și de asemenea este una dintre cele 7 ț ări deț inătoare în mod oficial ale bombei atomice. Franța este un stat unitar organizat ca o republică semi-prezidenț ială, membră a Consiliului Europei și parte fondatoare a Uniunii Europene, Zonei Euro, Spaț iului Schengen ș i Organizaț iei Na țiunilor Unite. Ca așezare geografică, Franț a metropolitană se întinde de la Marea Mediterană la Canalul Mânecii și Marea Nordului, iar de la Munț ii Alpi ș i Râul Rin la Oceanul Atlantic. Teritoriile Franței separate de partea continentală sunt situate în America de Nord, Caraibe, America de Sud, Vestul ș i Sudul Oceanului Indian, Nordul și Sudul Oceanului Pacific. Suprafaț a totală a Franței Metropolitane este de 551.695 km2, iar cea care cuprinde toate regiunile, colectivitățile și teritoriile din întreaga lume se situeaza la 674.843 km2.
B. Maroc Regatul Moroc –
denumirea oficiala a Marocului, este o ț ară localizată în Africa de Nord. Are o populaț ie de aproape 33 de milioane de locuitori ș i o suprafaț ă de 710,850km² incluzând disputata Sahara de Vest, care este în principal sub administraț ie marocană. Marocul are o coasta la Oceanul Atlantic care ajunge dincolo de Strâmtoarea Gibraltar în Marea Mediterană. Are graniță cu Spania la nord (o graniț ă maritimă prin Strâmtoare ș i frontierele terestre cu trei mici eclave controlate de spanioli: Ceuta, Melilla ș i Peñón de Vélez de la Gomera), Algeria la est ș i Mauritania la sud.
Maroc este o monarhie constituțională de iure cu un parlament ales. Regele Marocului deț ine puteri vaste executive, acesta poate de asemenea dizolva oricând Parlamentul. Puterea executivă este exercitată de către guvern ș i de rege, de asemenea. Puterea legislativă este investită atât guvernului cât și celor două Camere ale Parlamentului, Adunarea Reprezentanț ilor ș i Adunarea Consilierilor. Regele de asemenea poate emite decrete numite dahir , decrete echivalente cu legile. Alegerile parlamentare au avut loc în Maroc, la 7 septembrie 2007, ș i au fost considerate de unii observatori neutri ca fiind libere ș i corecte; deș i prezenț a la vot a fost estimată la 37%, cea mai mică din ultimele decenii. Capitala politică este Rabat, iar cel mai mare oraș este Casablanca; alte mari orașe sunt: Marrakech, Tetouan, Tanger, Salé, Fes, Agadir, Meknes ș i Oujda.
I. Analiza demografică a statelor Franța și Maroc
5.1. Dinamica numarului total de locuitori
Figura nr. 1 – Dinamica numarului total de locuitori
După cum se poate observa în Figura nr. 1, evoluț ia populaț iei în cadrul Franț ei are un trend ascendent, pornind de la 40.000.000 în anul 1950 ș i atingând 60.000.000 în anul 2005. În acest interval: 1950 – 2005 ritmul de creștere este unul brusc, iar previziunile pentru 2010-2050 anunț ă un ritm de creștere al populației mai lent spre deosebire de intervalul de timp precedent, cu o tendință de stagnare dupa anul 2030. În același timp, evoluția populaț iei în Maroc, păstreaza pe tot intervalul analizat – 1950-2050 un ritm constant, ajungând de la o valoare sub 10.000.000 de locuitori, în anul 1950, la o valoare de peste 30.000.000 de locuitori, în anul 2005, observandu-se însă o tendinț ă de stagnare spre anul 2050.
5.2. Dinamica populației 5.2.1. Dinamica Ratei natalității
Figura nr. 2 – Dinamica Ratei natalității
Analizand Figura nr. 2 putem observa o tendinț ă de scădere bruscă a ratei natalităț ii în Franța, acest ritm brusc înregistrându-se mai ales în perioada 1965-2005. Această scădere porneș te de la o valoare ce se situa la puț in peste 50 de procente, în anul 1950 ș i ajunge la o valoare ce se situează la 20 procente în anul 2005, cu o previziune a unei valorii la putin peste 10 procente in anul 2050. Această evoluție în scădere a ratei natalităț ii în Franț a este datorată în special, procesului de emancipare a femeilor, care adoptă un stil de viaț ă orientat către carieră, în detrimentul familiei, dar și a șomajului în creș tere. În ceea ce priveș te Maroc, se poate observa o tendinț ă de scădere a ratei natalităț ii, însă care păstrează un ritm lent, spre deosebire de cazul Franț ei, pornind de la o valoare situată la 20 de procente în anul 1950, cu o estimare în anul 2050 a valorii acesteia de 10 procente.
5.2.2. Dinamica Ratei mortalității
Figura nr. 3 – Dinamica Ratei mortalității
În Franța, rata mortalităț ii rămâne la un nivel scazut, relativ constant, inregistrand chiar o mica scadere între anii 1990 ș i 2010, cu o previziune de creș tere uș oară după anul 2030. Această tendință a ratei mortalităț ii este tipică țărilor dezvoltate, care pot asigura un nivel de trai ridicat cetățenilor săi. În Maroc, descresterea brusca a acestei rate este un semn pozitiv care conduce la concluzia ca deși aceasta este o ț ara localizată pe un continent considerat “Lumea a III-a” ș i în acelaș i timp o țară musulmană, a reușit să se propulseze ca ș i nivel de trai, să pornească pe o traiectorie de dezvoltare care să asigure cetăț enilor condiț ii de viaț ă favorabile, deci o rată a mortalităț ii din ce în ce mai mică. În Maroc, valoarea ratei mortalităț ii porneș te de la 25 de procente în anul 1950, ajungând la aproape 5 procente în anul 2005, cu o previziune de uș oară creș tere spre anul 2050, până la aproape 10 procente.
5.2.3. Dinamica Ratei mortalității infantile
Perioa da 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 2000-
Mortalitat ea Infantila Franța
Mortalitat ea infantila la barbati Franța
Mortalitat ea Infantila la femei Franța
45.6
51.3
39.6
33.6
37.8
29.2
25.4
28.7
21.9
20.7
23.3
18
16.3
18.3
14.1
11.8
13.4
10.2
9.5
10.8
8.1
8
9.1
6.8
6.8
7.8
5.7
4.7 4.2
5.3 4.7
4.2 3.7
Perioa da 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 2000-
Mortalitat ea Infantila Maroc
Mortalitat ea infantila la barbati Maroc
Mortalitat ea Infantila la femei Maroc
170
178.4
161.2
160
168.1
151.5
145
152.4
137.2
133
140
125.7
123
129.6
116.1
108
113.9
101.8
88.3
93.3
83.2
72.1
77
66.9
58
63.2
52.5
47 37.5
52.5 42.6
41.2 32.1
2005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050
3.9
4.3
3.5
3.8
4.1
3.4
3.6
3.9
3.4
3.5
3.7
3.3
3.4
3.6
3.2
3.3
3.5
3.1
3.2
3.3
3
3.1
3.2
3
3
3.1
2.9
2005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050
30.6
35.7
25.3
25.3
30.3
20.1
21.5
25.8
16.9
18.6
22
15.1
16.2
18.7
13.7
14.2
15.9
12.5
12.5
13.5
11.4
11.1
11.5
10.5
10.3
10.7
9.8
Tabel nr. 1 – Dinamica Ratei Mortalității Infantile – http://www.esa.un.org/unpp/
Mortalitatea infantilă reflectă totalitatea deceselor infantile ce se produc în cadrul unei populații. În statistica demografică internațională, pentru a arata frecvența sau intensitatea deceselor infantile, se utilizează rata mortalității infantile, indicator ce exprima numarul total de decese în primul an de viaț a la 1000 de nascuț i vii, în același an, redat în promile. În Maroc se observa o rata a mortalitătii infantile foarte mare din anul 1950, de 170‰, însa ea începe sa descreasca ușor până în 1980, ajungând până la 108‰, pentru ca apoi, scăderea ratei mortalității să fie din ce în ce mai lentă, ceea ce presupune o întârziere în ameliorarea serviciilor sanitare; pentru viitor se prevede o scadere uș or aceentuată. Rata mortalității infantile este foarte scazuta în Franța în prezent, de cca 3.8‰, însă situația nu s-a prezentat la fel mereu: in anul 1980 aceasta înregistra 45.6‰, urmând o scădere ușoară, către valoarea de 11.8‰ în anul 1980, cu o previziune a unei tendinț e de scădere spre 2050.
5.2.4. Dinamica Fertilității
Figura nr. 5 – Dinamica ratei fertilității
După cum se poate observa în Figura nr. 5, evoluț ia ratei fertilităț ii păstrează un trend relativ constant în Franța, cu mici oscilaț ii in perioada 1950-1980, cand a înregistrat o scădere bruscă. În cazul Marocului, putem obseva o scădere bruscă a ratei natalităț ii intre anii 1960 ș i 2000, ș i o tendință relativ constantă dupa anul 2005, cu o previziune de menț inere a trendului. Procesul de scădere a fertilităț ii s-a produs lent ș i a început la date diferite în cele doua ț ări. Din 1970, Franț a este antrenată într-o usoară scadere a fertilității, scădere facilitată și de descoperirea și răspândirea tehnicilor și mijloacelor contraceptive, de legislația referitoare la avort. Însa Africa ramâne și în prezent continentul cel mai puț in afectat de schimbările demografice. Se constată, totuși, o scădere ușoară a fertilității în Maroc și se preconizează în continuare o scădere moderată.
5.2.5. Dinamica Speranței de viață la naștere
Figura nr. 6 – Dinamica Speranței de viață la naștere În Figura nr. 6 se poate observa un trend relativ asemănător, în creș tere, atât pentru Franța, cât ș i pentru Maroc, însă cu o creș tere mai bruscă în cazul Marocului, între anii 1950-1980, continuându-se cu un ritm lent, dupa anii 1980 pentru cele doua ț ări. Această continuă creș tere a
speranței de viață la naș tere se datorează în primul rând dezvoltării continue ce are loc atât în Franța, cât și în Maroc, cât ș i dezvoltării la nivel global, în ceea ce priveș te studiile medicale ș i sănătatea. Analizând în continuare graficul, putem observa valorile către care tind cele doua rate ale speranței de viață la naș tere spre anul 2050, ș i anume, în cazul Franț ei, peste 85 de ani, iar în cazul Marocului, aproape de 80 de ani.
5.2.6. Dinamica Ratei Migrației
Figura nr. 7 – Dinamica Ratei Migrației
După cum se poate observa în Figura nr. 7 evoluț ia ratei migraț iei în Franț a este pozitivă, ceea ce conduce la concluzia că aceasta este o ț ară receptoare de migranț i, spre deosebire de Maroc, unde se poate observa o rată a migraț iei negativă, din care rezultă că Maroc este o tara emițătoare de migranți. Această tendință se datorează preferinț ei care există în rândul migranț ilor de a migra dinpre țările mai puțin dezvoltate către ț ările dezvoltate ș i foarte dezvoltate.
5.3. Structura Populației 5.3.1. Structura Populației pe grupe de vârstă și sexe
Figura nr. 8 Structura Populației pe grupe de vârstă și sexe – Franta , 1950
În ceea ce priveș te structura pe grupe de vârste ș i sexe în Franț a, intervalul 0-4 în anul 1950 (Figura nr. 8) este cel mai dezvoltat, atât în cazul populaț iei de gen masculin, cât ș i în cazul celei de gen feminin, cel de-al doilea eș antion fiind mai puț in numeros decât primul. Se observă că cea mai mare parte a populaț iei aparț ine vârstei tinere ș i mature (0-49 ani). Piramida nu are forma clasică de triunghi, deoarece exista un numar aproape constant al populatiei pe toate categoriile de varstă. Figura nr. 9 Structura Populației pe grupe de vârstă și sexe – Franta , 2000
În anul 2000 (Figura nr. 9) situaț ia este diferită, cele mai mari valori înregistrându-se la grupele de vârstă 35-39 de ani după cum se poate observa ș i în Figura nr. 9. Această piramidă în formă de clopot sau amforă (specifică statelor dezvoltate) are o bază puț in extinsă, datorită natalității reduse, flancuri convexe, deoarece tinerii adulț i aparț inând generaț iilor 1945-1965 sunt numeroș i și vârful aplatizat - corespunzator unei populații vârstnice numeroase. Forma de amfora indică proporții aproximativ egale de tineri și vârstnici, precum si o pondere ridicata de adulți. Acest tip de piramida caracterizeaza statele în care evoluț ia natalităț ii a înregistrat oscilaț ii importante sau în care migrația a avut un rol important.
Figura nr. 10 Structura Populației pe grupe de vârstă și sexe – Maroc, 1950
În cazul Marocului, în anul 1950 (Figura nr. 10), situaț ia se prezintă astfel: intervalul 0-4 ani înregistreaza cele mai mari valori în ambele situatii. Se observă că cea mai mare parte a populaț iei apar ține vârstei tinere (0-15 ani), o rată ridicată a fertilităț ii ș i o mortalitate ridicată. Piramida este în forma de triunghi, caracteristică statelor subdezvoltate, cu o bază extinsă, deoarece natalitatea este ridicată, flancuri concave ș i vârf ascuț it, datorită faptului că numărul vârstnicilor este redus. În anul 2000 (Figura nr. 11) acelaș i interval domină piramida (0-4 ani), dar se mai poate concluziona faptul că varsta tânara (0-14 ani) e mai numeroasă decât aceeaș i din anul 1950, observându-se de asemenea ș i o longevitate mai mare a femeilor decât a barbaț ilor la vârsta adultă.
Figura nr. 11 Structura Populației pe grupe de vârstă și sexe – Maroc, 2000
5.3.2. Structura Socio-economică A. Franta
Figura nr. 12 Figura nr. 13 Structura Socio-economica Franța – anul 1980 Franța – anul 2008
Structura socio-economica
Din punct de vedere socio-economic în Franț a predomină sectorul terț iar datorită puterii mari de cumparare a populatiei, indiciu al unei economii dezvoltate, dar ș i sectorul secundar este destul de bine dezvoltat și angrenat în producț ie, după cum se obseră ș i în Figura nr. 13, care însumează un procent de 23.09%. Ceea ce se poate observa analizând în paralele cele două nomograme (Figura nr.12 ș i Figura nr.13), este faptul că în intervalul de timp 1980-2008, Franț a ș i-a îmbunătățit sectorul terțiar – al serviciilor, de la 56,15% până la 72,94%, situaț ie întâlnită adesea în rândul țărilor foarte bine dezvoltate. Franța este membră din G8, grupul celor mai industrializate naț iuni, fiind considerată în 2005 ca cea de a șasea economie mondială după Statele Unite, Japonia, Germania, China ș i Regatul Unit. Franța este una dintre cele 11 ț ări din Uniunea Europeană care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta înlocuind complet Francul Francez la începutul anului 2002. Industria Franta este una din ț ările puternic industrializate. Are o industrie grea foarte dezvoltată ( rafinării de petrol, industria sidelurgica, industria aluminului, industria cimentului, a hârtiei ș i celulozei, industra chimică ș i construcț iile de maș ini ). Industria autovehiculelor este a patra ca marime din lume după Japonia, SUA ș i Germania. În toate ț inuturile Franț ei prospera turismul, mai ales turismul litoral, montan, și cel al capitalei – Paris. Agricultura Franței este cel mai mare producător agricol al Uniunii Europene. La Nord se cultivă grâu, cartofi, orz și sfecla de zahar. Cea mai mare cantitate de vin se produce în zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux, din Cote d’Or de lângă Diyon și din Champagne. În ț inuturile de munte ș i de dealuri o importanț ă mare, are creș terea atât a oilor cât și a vacilor de lapte. În Franț a se produc o sumedenie de brânzeturi renumite. B. Maroc
Figura nr. 14 Figura nr. 15 Structura Socio-economica Maroc – anul 1994
Structura Socio-
economica Maroc – anul 2006
Spre deosebire de cazul enunț at mai sus în Maroc (Figura nr. 15) cel mai bine reprezentat sector este cel primar, cu o valoare de 43.34%, situaț ie tipică pentru o economie în curs de dezvoltare. Politica guvernului marocan în sectorul agricol se integrează într-o strategie de dezvoltare rurală ce vizează ameliorarea accesului populaţiei la infrastructurile şi serviciile de bază, precum şi micşorarea efectelor secetei asupra mediului sătesc. Analizând în paralel cele două nomograme (Figura nr. 14 ș i Figura nr. 15) se remarcă o creș tere a sectorului primar în anul 2006, faț ă de anul 1994, cu 3.30 de procente, ș i o scădere a sectorului secundar – orientat pe industrie, cu 3 procente – situaț ie tipica ț ărilor africane, cu o economie emergentă. Reformele Guvernului ș i o creș tere constantă anuală în regiune de 4-5% din 2000 până în 2007, inclusiv creșterea de 4,9% de la an la an în intervalul 2003-2007 au ajutat economia marocană să devină mult mai robustă în comparaț ie cu câț iva ani în urmă. Creș terea economică este mult mai diversificată, cu servicii noi și poli industriali, cum ar fi Casablanca ș i Tanger, în curs de dezvoltare. Anul
Franta (%)
Maroc (%)
1980
6.4
-
1987
10.7
14.7
2008
7.4
9.6
a șomajului
5.3.1. D i n a m i c
Tabel nr. 2 – Dinamica Somajului Sursa: http://www.ilo.com/
Șomajul
este un fenomen permanent în toate ț ările, prin dimensiunea ș i durata sa ridică o serie de probleme privind definirea, cauzele, formele de manifestare ș i posibilităț ile de reducere a acestora. Șomajul prin efectele economico - sociale pe care le generează, a devenit o problemă preocupantă, în ultimele decenii, pentru toate statele lumii. Șomajul este un dezechilibru al pieț ei muncii la nivelul ei naț ional - un excedent al ofertei faț a de
cererea de munca cu niveluri ș i sensuri de evoluț ie diferite pe ț ări ș i perioade, ce are în prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenț a stării de ocupare deplină a forței de muncă. După cum putem observa în Tabelul nr. 2 Franț a a înregistrat o creș tere a nivelului ș omajului între anii 1980 – 1987, însa urmată de o scădere a acestuia până în prezent, valoarea înregisrată în prezent (7.4%) fiind mai mare decât cea din anii 1980 (6.4%). În cazul Marocului, nu există date pentru anul 1980, însă după cum se poate observa în anul 1987 se înregistrează o rată a ș omajului de 14.7 %, aceasta reducându-se la 9.6%, în prezent (2008).
5.3.2. Structura Socio-culturală a. Franta
Figura nr. 16 – Structura etnică
Figura nr. 17 – Structura religioasă Franța
Din punct de vedere constituț ional, Franț a este un stat laic. Laicitatea franceză antrenează o separare reciprocă între Stat ș i Biserică, pe baza unui postulat prin care statul respectă toate religiile, dar nu recunoaș te niciuna, ceea ce permite mai multor religii să coabiteze. Din principiu, statul francez interzice recensămintele cu caracter religios astfel încât datele din acest domeniu sunt oferite doar de instituții neoficiale. Religia dominantă în Franța este creș tinismul (catolici ș i protestanti, cu valori de 51% respectiv 3%), dar sunt foarte mulți cetăț eni francezi care aleg sa fie consideraț i apartenenț i ai niciuneia dintre marile religii – în proporț ie de aproximativ 31% . Limba franceză este singura limbă oficială din 1992, astfel că Franț a este singura ț ară din Vestul Europei (cu excepț ia microstatelor) care are o singură limbă recunoscută oficial. Cu toate acestea, în Franța se vorbesc 77 limbi regionale care nu au nici un statut oficial, dar în ultima vreme au început să fie predate în unele ș coli. Alte limbi străine, cum ar fi limba portugheză, limba italiană, limba arabă și altele, sunt vorbite de diferitele colectivităț i de imigranț i.
b. Maroc
Figura nr. 19 – Structura etnică Maroc
Figura nr. 20 – Structura religioasă Maroc
Religia dominantă în Maroc este cea musulmună, cu o valoare de 98,70 de procente, urmată de creștini cu 1.10 procente ș i evrei cu 0.20 de procente. Marocul a fost influențată de mai multe culturi etnice, cum ar fi civilizația feniciană, greacă, carthagineză sau romană. Creș tinismul s-a răspândit în această regiune încă din perioada romană ș i a supravieț uit invaziei arabe. Printre influențele recente, cea mai puternică s-a dovedit a fi cea franceză.
5.3. Așezările umane 5.3.1. Structura pe medii – urban / rural
Figura nr. 21 – Mediul Rural
Marocul are o populaț ie de circa 31 milioane de locuitori, în prezent. Aproximativ 70% din populaț ie este de religie islamică ș i sunt concentraț i în general în oraș e. În anii '80 Marocul a cunoscut un exod rural al populaț iei către oraș e din cauza secetei, cauzând mari dificultăț i economice în anii '90. În anul 2004 statul a început o iniț iativă ambiț ioasă pentru a dezvolta ș i moderniza țara ș i a ridica nivelul de trai mai ales în capitala Rabat, în care investiț iile din prezente se ridică la o cifră de trei milioane de Euro. La polul opus, în Franț a spaţiul rural a străbătut, cronologic, trei etape, direct legate de evoluţia economică a societăţii. În prima etapă, până la jumătatea secolului trecut, spaţiul rural era identificat cu zona preponderenţei activităţilor agricole, respectiv a producţiei de bunuri alimentare, bazată pe exploatarea resursei naturale esenţiale-solul. Spaţiul urban concentra activităţile comerciale şi industriale, în acea perioadă diferenţierea sat/oraş era clară. 2. Etapa a doua, numită a „urbanizării satelor", se derulează începând cu ultima parte a secolului trecut (după al doilea război mondial). Este etapa de industrializare a agriculturii (mecanizarea lucrărilor, chimizarea, introducerea pe scară largă a 1.
descoperirilor genetice etc.). Practic, se pune capăt opoziţiei radicale sat/oraş. Caracteristicile esenţiale ale acestei etape sunt: ➢ disocierea locului de muncă de cel de reşedinţă; ➢ dezvoltarea accentuată a infrastructurii, ceea ce face ca posibilităţile de transport rapid să atenueze diferenţierile dintre diferite zone rurale, cauzate de distanţa faţă de marile aglomerări urbane; ➢ diminuarea exodului rural, iar în ultimul timp, în anumite zone, chiar inversarea sensului unor fluxuri migraţioniste (de la oraş la sat); ➢ scăderea numărului persoanelor ocupate direct cu agricultura, care tind să devină minoritare în spaţiul rural, ponderea majoritară deţinând-o, în multe cazuri, noii rezidenţi şi cei care desfăşoară activităţi neagricole; ➢ îmbunătăţirea infrastructurii de toate felurile şi dezvoltarea telecomunicaţiilor; acest lucru diminuează tot mai mult izolarea zonelor rurale şi favorizează apariţia unor noi activităţi, unele fără nici o legătură cu agricultura clasică; apariţia de noi funcţii ale spaţiului rural - unele productive, altele turistice sau rezidenţiale. 1. A treia etapă poate fi caracterizată drept reactivarea ruralului prin mediu, respectiv trecerea de la „ruralul agricol" la „ruralul verde", în condiţiile în care, atât numărul exploataţiilor agricole, cât şi cel al persoanelor ocupate cu agricultura continuă să scadă, în societăţile dezvoltate, indicatorii de referinţă care caracterizează acest mediu suferă şi ei schimbări. Criteriile adoptate să caracterizeze ruralul sunt mobilitatea şi numărul de persoane ocupate. Altfel spus, spaţiul rural este definit de criterii demografice şi economice, fără referiri obligatorii la componenta agricolă.
Figura nr. 22 – Mediul Urban
Analizând Figura nr. 22 se remarcă o tendinț ă de creș tere a populaț iei din mediul urban, atât în cazul Franței, cât ș i în cazul Marocului pe intervalul de timp 1950-2005, cu o previziune a păstrării trendului până în anul 2050.
În detaliu, pentru Franț a se observă pe intervalul de timp 1960-1990 o creș tere mai accentuată, cu un ritm brusc, perioada care reprezintă un amplu proces de urbanizare. În contrast, în Maroc, se observă o tendință lentă de creș tere pe acelaș i interval de timp, cu o uș oară modificare a acestei tendințe după anul 1990.
5.3.1. Așezările urbane – Analiza evoluției numărului de orașe între anii 1950-2050 în funție de mărimea lor demografică
Figura nr. 23 – Analiza evoluției numărului de orașe între anii 1950-2050 în funcție de mărimea demografică – Franța
În Figura nr. 23 se poate observa ca impact major apariț ia zonelor urbane, cu o populaț ie mai mare de 10 milioane de locuitori după anul 2010, de asemenea existenț a trendului de creș tere al zonelor urbane cu o populaț ie mai mică de 500.000 de locuitori, pe tot intervalul de timp analizat, cu o previziune a păstrării tendinț ei până în 2050. Numărul orașelor cu o populaț ie între 500.000 și 1 milion rămâne relativ constant, iar cel al oraș elor cu o populaț ie cuprinsă între 1 ș i 5 milioane, înregistrează de la apariț ia acestuia pe grafic – în anul 1965, până în prezent, o uș oară tendință de creș tere. Se observă faptul că numărul oraș elor cu o populaț ie cuprinsă între 5 ș i 10 milioane de locuitori, a înregistrat o creș tere din anul 1950 până în 2010, după această dată orașele cu această marime demografică nu mai apar pe grafic, proces datorat suprapopulării acestora, depăș indu-se practic numărul de 10 milioane de locuitori în cadrul lor.
Figura nr. 24 – Analiza evoluției numărului de orașe între anii 1950-2050 în funcție de mărimea demografică – Maroc
În Figura nr. 24 se observă ca impact major tendinț a de creș tere bruscă a oraș elor cu o populaț ie cuprinsă între 1 și 5 milioane de locuitori – proces de urbanizare. În acelaș i timp, această tendinț ă de creștere bruscă este înregistrată ș i de oraș ele cu o populaț ie cu mai puț in de 500.000 de locuitori. Numărul oraș elor cu o populaț ie cuprinsă între 500.000 ș i 1 milion, înregistrând o tendință de creș tere între anii 1990-2015, cu o previziune de uș oară scădere spre 2025.
5.3.2. Clasificarea orașelor dupa criteriul funcțional Spaţiul urban se clasifică în anumite tipuri după funcţii, mărime, formă şi structură. Clasificarea după funcţii este deosebit de importantă în studiul oraşelor. Ea este o cerinţă fundamentală în acţiunea de sistematizare a teritoriului, în simularea procesului general de urbanizare. Definirea funcţiei unui oraş se face în raport cu activitatea de bază, care asigură condiţiile necesare dezvoltării sale continuu ascendente. Ca tipuri funcţionale de oraşe se disting: a) oraşele cu funcţii industriale, în care marea majoritate a populaţiei active este ocupată în activităţi ale industriei extractive sau ale industriei prelucrătoare; b) oraşele cu funcţii comerciale, care sunt cele mai vechi şi cele mai numeroase. Funcţia comercială este prezentă în toate oraşele. În acest cadru se disting marile porturi maritime sau centrele financiare; c) oraşele cu funcţii culturale, ce concentrează activităţile culturale şi turistice ale ţărilor. d) oraşele cu funcţii de servicii, care prezintă o gamă foarte mare, pornind de la nodurile de cale ferată până la staţiunile balneoclimaterice; e) oraşe cu funcţii agro-industriale, care se dezvoltă îndeosebi în zilele noastre, în condiţiile organizării unei agriculturi intensive; f) oraşele cu funcţii administrative şi politice, uşor de recunoscut în capitalele statelor lumii, în reşedinţele de judeţ, departamente, regiuni sau alte unităţi administrativ-teritoriale.
În cazul Marocului, Rabat, capitala ț ării, este centru administrativ și economic. Casablanca este capitala economică a regatului ș i totodată cel mai mare port marocan. Marrakech a fost fondat în 1062; este supranumit "Perla Nordului" ș i este situat într-o oază înconjurată de palmieri, loc unde odinioară poposeau negustorii ce străbăteau cărările deș ertului. Fes reprezintă centrul religios al Marocului; este cel mai vechi dintre oraș ele lumii islamice. Este constituit din 3 părț i: oraș ul nou (construit la începutul anilor 1900, pe când ț ara era colonie franceză); oraș ul medieval (datând din sec.13); oraș ul antic (descoperit în anii 800). Agadir este staț iunea litorală a Marocului, una dintre cele mai vizitate de pe Coasta Atlanticului. În cazul Franț ei, capitala ș i de departe cel mai important oraș este Parisul, unul dintre cele mai proeminente centre comerciale ș i culturale ale lumii. Printre oraș ele pricipale ale Franț ei se numără și Lyon, Marseille un port la Marea Meditarană, port multietnic fondat de către greci ș i cartaginezi în secolul 6 d.Hr., Nantes – centru industrial pe coasta Atlanticului ș i Bordeaux, în partea sud vestică a Franței.
I. Concluzii În urma parcurgerii analizei demografice a statelor Franț a și Maroc am observat diferențele existente între o ţarǎ dezvoltatǎ şi o ţara în curs de dezvoltare – sub influenț ele continentului european. Creșterea demografică înregistrată de Franț a este una dintre cele mai dinamice din Europa ș i este datorată unui nivel al natalității superior mediei europene ș i unui sold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). În ceea ce priveș te fecunditatea, aceasta se clasează printre primele în Europa, cu 2,01 copii per femeie în anul 2006; doar Albania, Muntenegru ș i Islanda având indici de fecunditate mai mari. În plus, datorită creș terii speranț ei de viaț ă, se înregistrează o creș tere a proporț iei de persoane în vârstă, fenomen cunoscut sub numele de pappy boom ș i este datorat ajungerii la vârsta a treia a generaț iei baby boom din anii 1950. Africa ramâne și în prezent continentul cel mai puț in afectat de schimbările demografice, Marocul nu face excepț ie.
I. Bibliografie ***http://www.worldpopulationprospects.com/ ***http://www.esa.un.org/ ***http://www.wikipedia.org/ ***http://www.ilo.org/
