I.
CONC CONCEP EPŢI ŢIA A LUI LUI ADAM DAM SMI SMITH TH DESP DESPRE RE AVUŢI VUŢIA A NA NAŢION ŢIONA ALĂ ŞI FACTORII DE CREŞTERE A EI
(17233-17 1790 90), ), gând gândititor or de orig origin inee scoţ scoţia iană nă,, cu mult multip iple le Adam Smith (172 preocupări ştiinţifice de factură filoofică şi economică, s-a format su! influenţa ideilor lui "a#id $ume, fiind !un cunoscător al enciclopediştilor şi fiiocraţilor fran france cei i%% "i "int ntre re lucră lucrări rile le pu!l pu!lic icat atee de &dam &dam 'mit 'mit cele cele mai mai impo import rtan ante te de menţio menţionat nat sunt sunt “Teoria sentiente!or ora!e" (17* (17*9) 9),, dar dar mai mai ales ales,, “A#$%ia (177+) +),, lucr lucrar aree na% na%i$ni i$ni!!or. or. Cer er&e &ettar aree as$'r s$'raa nat$ nat$rrii (i &a &a$) $)e! e!or or ei" ei" (177 fundamentală pentru ştiinţa economică% &dam 'mit este considerat mentorul şcolii clasice engleze datorită faptului că n &#uţia naţiunilor. denumită şi /i!lia li!eralismului clasic., 'mit a reuşit să sintetiee cele mai importante cunoştinţe acumulate până la el n domeniul econ econom omic ic,, marcâ marcând nd naşt naştere ereaa econ econom omie ieii poli polititice ce clas clasic icee şi fund fundam amen enta tarea rea teoretică a sistemului economic li!eral% &dam 'mit este considerat părintele. economiei politice clasice mai ales datorită acestei lucrări% 1 &dam 'mit a acordat o mare atenţie n &#uţia naţiunilor !ogăţiei şi căilor de sporire a acesteia% ornind de la constatarea că naţiunile moderne sunt mult mai !ogate decât popoarele primiti#e primiti#e şi de la opiniile opiniile diferite, diferite, uneori ciar opuse, opuse, ale predecesorilor săi despre !ogăţie, 'mit şi-a propus să definească noţiunea de a#uţie sau !ogăţie, să preciee i#orul ei şi sfera de acti#itate n care poate fi creată şi mai ales să identific identificee forţele forţele sau factorii factorii care permit sporirea ei% n carte e4istă opinii care marceaă o detaşare faţă de doctrina mercantilistă% &dam 'mit critică #iiunea mercanitilistă şi fiiocrată despre !ogăţie, considerând că prima este total greşită iar a doua este unilaterală% 5l a sesiat că puterea economică a statului depinde de puterea economică a naţiunii% "e aceea el şi-a şi-a ndr ndrep epta tatt aten atenţiţiaa spre spre m!o m!ogă găţiţirea rea naţi naţiun uniiii n timp timp ce merca mercant ntililiş iştiti şi fiiocraţii au ncercat să m!ogăţească statul% 6onceptul de !ogăţie este mai larg la 'mit decât la predecesorii săi, respe respect cti# i# merca mercant ntililiş iştitiii care care iden identitififica cauu !ogă !ogăţiţiaa cu !ani !aniii şi fii fiioc ocra raţiţii,i, care care 1
Dodescu Anca, Cohut Pop Ioana, “Doctrine economice”, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2!, pa"ina 1#
considerau creatoare de !ogăţie doar agricultura% e lângă pământ, el considera munca şi capitalul drept factori creatori de !ogăţie% &dam 'mit a fost preocupat de definirea a#uţiei, mai ales su! aspectul naturii şi cauelor ei% 5l susţine că ei este bogăţia constă n !unurile necesare pentru traiul oamenilor, iar izvorul ei $n&a anuală a oricărei naţiuni, că !ogăţia se compune atât din produsul imediat al acestei munci, cât şi din ceea ce cumpără cu acest produs de la alte naţiuni% 'fera n care se crea !ogăţia nu se limita la comerţul e4terior, cum credeau mercantiliştii, sau agricultură, cum susţinea fiiocraţii, ci cuprindea toate ramurile de acti acti#i #ittate ate econ econom omic icăă folos olosititoa oare re oamen ameniilor, lor, mai e4ac e4actt toate toate ra$ri ra$ri!e !e
'ro*$&%iei *e +$n$ri. n concepţia lui 'mit, s'orir s'orirea ea sa$ &re &re(te (terea rea +o,-%i +o,-%iei ei depinde, după părerea lui 'mit de perfecţionarea forţelor producti#e ale muncii., respecti# de doi factori mai importanţi
priceperea, indemânarea şi ci!uinţa cu care este nfăptuită nfăptuită munca
raport raportul ul dintre dintre numărul numărul celor celor ntre ntre!ui !uinţa nţaţiţi ntr-o ntr-o muncă muncă folosi folositoa toare re (producti#ă) şi cei care sunt ntre!uinţaţi munci neproducti#e% n legătură cu aceşti factori de sporire a !ogăţiei, 'mit analieaă *i#i)i *i#i)i$ne $neaa $n&ii $n&ii şi &ara&teristi&i!e $n&ii 'ro*$&ti#e s're *eose+ire *e naţiunilor. ncepe ciar cu o prelegere n fa#oarea $n&a ne'ro*$&ti#-% &#uţia naţiunilor. di#iiunii muncii determinată de tendinţa naturală a oamenilor de a face scim! pentru satisfacerea interesului personal% entru facilitarea scim!urilor, dintr-un instinct colecti# s-a născut moneda% "i#i "i #ii iun unea ea munc munciiii n cadr cadrul ul atel atelie ieru rulu luii sau sau spec specia ialilia are reaa lucr lucrăt ători orilo lorr n anumite operaţiuni este caua creşterii ndemânării lor şi deci, a sporirii #olumului de produse o!ţinute de ei% entru a ilustra acest ade#ăr, 'mit dă ca e4emplu manu manufa fact ctur uraa pent pentru ru prod produc ucer erea ea acel acelor or cu gămă gămăliliee n care care ntr ntreg egul ul proc proces es tenologic era di#iat n 18 operaţiuni distincte, e4ecutate de tot atâţia lucrători sau fiecare lucrător lucrător e4ecuta cel mult 2-3 operaţiuni, a#ând drept reultat sporirea producti#ităţii fiecăruia dintre ei de câte#a eci de ori% &stfel, 'mit constată că producti#itatea muncii este mult mai mare n industrie decât agricultură%
a &re contri ri!u !uie ie pe lângă ângă spor sporiirea rea &re(te (terea rea 'ro*$& 'ro*$&ti# ti#itit-%ii %ii $n&ii $n&ii cont ndemânării muncitorilor şi alţi *oi a&tori
5conomisirea timpului : timpul se pierde prin trecerea unui lucrător de la o operaţiune la alta
;n#entarea de maşini şi răspândirea progresului tenic%
"e asemen asemenea, ea, 'mit 'mit su!lin su!linia iaăă import importanţ anţaa specia specialiliăr ăriiii şi n domeni domeniul ul gândirii teoretice respecti# respecti# al ştiinţei ştiinţei şi cercetării ştiinţifice% n concepţia lui lui 'mit, fiecare indi#id capătă mai multă e4perienţă n ramura sa specială, realieaă mai multă muncă n total şi, prin acestea cantitatea de cunoştinţe i este considera!il sporită.2% 6a urmare a di#iiunii muncii şi a#anta
$mith, Adam, %Avuţia naţiuni&or”, vo&' I, Editura Academiei, (ucure)ti , 1*+2, pa"ina 11 $mith, Adam, %Avuţia naţiuni&or”, vo&' I, Editura Academiei, (ucure)ti , 1*+2, pa"ina 11, 12 ! $ută-$te&e.an $u&tana, %Doctrine )i curente /n "0ndirea economică modernă )i contemporană”, editura A, (ucure)ti, 1**!, pa"ina +
producti#i, cu atât mai mari sunt şansele de creştere a a#uţiei naţionale şi deci a gradului de m!elşugare a populaţiei% 'urs 'ursăă a !ogăţ ogăţiiei naţi aţional onalee est este, n conc concep epţiţiaa lui 'mi 'mit şi &re(terea &a'ita!$!$i% 6u cât capitalul este mai puternic, cu atât se pot produce noi mi
