FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMUL ORGANISM ULUI UI UMAN UMAN
•
•
Anatomia omului este studiată în geneal !in o"se#aea multi!lelo $i #aiatelo ogane ale %o!ului& Multe dinte a%estea !ot ' gu!ate laolaltă în di(eite sisteme) !e "a*a modului în %ae unele ogane $i stu%tuile aso%iate lo a%+ionea*ă îm!eună !entu a înde!lini funcțiile specice ale oganismului& În 'nal) toate sistemele , si %elulele minus%ule %ae sunt %om!onentele de "a*ă ale tutuo oganelo $i +esutuilo , sunt im!li%ate în men+ineea sănătă+ii $i a unei stăi de e%-ili"u inten ale oganismului în !e*en+a uno (a%toi %onstant #aia"ili& Oganismul uman !e*intă . mai (un%/ii0 funcț ia ia de relaț ie ie) de nutriț ie ie și de reproducere& Func iileții organismulu organi uman uman ț nc 1. Fu Func iile le de de rela resmului laț ie i 2. Funcț iile iile de nutri ț ț ie ie
1. 2. 3. 4.
Siste istem mul ne nerv rvos os Siste istem mul endo endocr crin in Siste istem mul osos Siste istem mul mus muscu cula lar r
1. 2. 3. 4. 5.
Sist Sistem emuul dig diges esti tivv Sist Sistem emul ul circ circul ulat ator or Sist Sistem emuul lim limfa fati ticc Sist Sistem emul ul resp respir irat ator or Sist Sistem emuul ex excret cretoor
3. Funcț iile iile de reproducere
1& Sistemul e!odu%ăto
FUNCȚ! "# •
•
•
•
$#%!Ț#
&rin aceast' func(ie se reali)ea)' leg'tura *ntre organism +i mediul extern, organismul uman ia cuno+tin(' despre realitatea *ncon-ur'toare +i ac(ionea)' *n consecin(' la diferi(i stimuli din mediul *ncon-ur'tor. Func(ia de rela(ie este *nf'ptuit' de c'tre sistemul nervos, endocrin +i locomotor sistem osos +i muscular/. 0a)a anatomica a func(iei de rela(ie o repre)int' organele de simţ componente nervoase, care au rolul de a capta informa(ia, a o conduce la nivelul centrilor nervo+i unde are loc anali)a +i sinte)' acestor informa(ii. rganele de simt infaptuiesc functia de relatie prin intermediul anali)atorilor. Analizatorii sunt sisteme %ae au olul de a e%e!/iona)
%ondu%e 2i tans(oma în sen*a/ii s!e%i'%e e3%ita/iile !imite din mediul e3ten sau inten& Ei %onti"uie la eali*aea integăii oganismului în mediu 2i la %oodonaea (un%/iilo oganismului&
•
Analizatorii sunt sisteme morfologice care:
, sesi*ea*ă !in e%e!toi s!e%i'%i) modi'%ăile din mediul e3ten 2i inten) %e a%/ionea*ă asu!a oganismului4 , %ondu% im!ulsuile ne#oase în aiile %oti%ale %oes!un*ătoae4 , eali*ea*ă anali*a 2i sinte*a im!ulsuilo ne#oase detemin5nd (omaea de sen*a/ii s!e%i'%e& •
Orice analizator prezintă trei segmente:
, segmentul e3ten 6 !ei(ei% 7 , e%e!toii4 , segmentul intemedia , ne#ii4 , segmentul %ental , %entii ne#o2i&
•
Sistemul nervos, *mpreun' cu sistemul endocrin reglea)' ma-oritatea funcțiilor
organismului. Sistemul nervos (SN ) are rol *n special în reglarea activităț ii musculaturii și a glandelor secretorii (atât exocrine, cât ș i endocrine), *n timp ce sistemul endocrin reglează în principal funcț iile metabolice. $eglarea activit'ț ii musculaturii sceletice este reali)at' de SN somatic, iar reglarea activit'ț ii musculaturii viscerale și a glandelor exo și endocrine/ este reali)at' de SN vegetativ. Între SN și sistemul endocrin exist' o strns' interdependenț '.
•
Sistemul endocrin
sunt organe speciali)ate care secreta ormoni
nu au canal de excretie, ormonii se varsa direct in sange, stimuland sau ini6and activitatea organelor sau tesuturilor cand activitatea glandelor este sca)uta 7ipofunctie/, sau crescuta 7iperfunctie/, apar 6olile endocrine totalitatea glandelor endocrine formea)a sistemul endocrin
•
Glandele endocrine sunt8 ipofi)a, epifi)a, ipotalamusul, tiroida,
paratiroidele, timusul, suprarenalele, pancreasul endocrin, ovarele +i testiculele.
STRUCTURA SISTEMULUI ENDOCRIN
Hipofiza
glanda pituitar'/ are greutatea de 0,5 grame. #ste formată din trei lobi, anterior, milociu !i posterior , ultimul fiind conectat la "ipotalamus. 7ormonii secreta(i de ipofi)' sunt8 9 #ormonul somatotrop8 este ormonul de cre+tere. "e asemenea, intervine *n de)voltarea celulelor, activea)' transportul aminoaci)ilor *n celule +i stimulea)' secre(ia glandelor mamare. 7ipersecre(ia acestui ormon *nainte de pu6ertate determin' gigantismul, iar secre(ia insuficient' cau)ea)' nanismul ipofi)ar. 9 #ormonul adenocorticotrop sau corticotropina stimulea)' cre+terea. 9 #ormonul tireotrop sau tireotropina stimulea)' de)voltarea organismului. 9 #ormonii gonadotropi controlea)' func(ia glandelor femei+ti +i 6'r6'te+ti. 9 #ormonul luteotrop sau prolactina stimulea)' la femeie secre(ia lactat'. 9 #ormonul antidiuretic sau vasopresina contri6uie la men(inerea volumului normal al licidelor extracelulare *n organism prin stimularea a6sor6(iei de ap' la nivel renal. 9 $citocina favori)ea)' na+terea prin stimularea contrac(iilor musculaturii uterului +i al'ptarea.
Epifiza are form' conic' +i are ca principal ormon
secretat melatonina, care ac(ionea)' ini6ator asupra glandelor sexuale +i are efect ipoglicemiant.
Tiroida se g'se+te lângă laringe !i tra"ee +i are o greutate de aproximativ %0 de grame. 7ormonii tiroidei sunt tiroxina +i triiodotironina. !c(iunea acestora
cuprinde8 controlea)' cre+terea +i diferen(ierea celular', reduc depo)itele de lipide, intensific' a6sor6(ia intestinal' de gluco)', determinnd iperglicemia, stimulea)' activitatea glandelor sexuale. diminuare a func(iei tiroidei poate determina cretinismul ori sc'derea capacit'(ii de *nv'(are +i de memorare. %a popula(iile din )one muntoase, cu ape s'race *n iod, apare gu+a endemic', cre+terea volumului glandei tiroide. •
Paratiroidele sunt patru glande mici aflate *n partea posterioar' a tiroidei +i care secret' ormonii8 paratormonul +i calcitonina care au rol *n men(inerea ecili6rului a6sor6(ia +i fixarea/ fosforului +i a calciului organismului. 7iperfunc(ia acestor glande determin' decalcifierea osoas', iar ipofunc(ia lor conduce la de)voltarea defectuoas' a din(ilor +i *ntr)ieri mintale.
Timusul este un organ care se de)volt' pn' *n al doilea an de via(', dup' care r'mne sta(ionar pn' la 14 ani, cnd se atrofia)' +i este *nlocuit cu o gr'sime. %imfocitele :, care *+i au originea *n m'duva ematogen' sunt diferen(iate *n timus.
Glandele suprarenale se g'sesc *n partea de sus a fiec'rui rinici. ;on' exterioar' a acestora secret' trei categorii de ormoni steroi)i8 mineralocorticoi)i reglarea meta6olismului mineral, rea6sor6(ia natriului +i eliminarea potasiului/, glucocorticoi)i sunt repre)enta(i de corti)ol, care intervine *n special *n meta6olismul glucidelor/ +i sexosteroi)i contri6uie la diferen(ierea dintre sexe8 tim6rul vocii, pilo)itatea etc./. ;ona interioar' a suprarenalelor secret' adrenalina +i noradrenalina.
Stesul 2i su!asoli%ităile stimulea*ă se%e/ia medulosu!aenalei& 8n stăi de stes %u %ae oganismul este o"i2nuit %e2te ni#elul noadenalinei) ia în %ondi/ii de stes neo"i2nuit %e2te se%e/ia adenalinei&
Pancreasul endocrin este format din celule r'spndite *n interiorul pancreasului
exocrin. #xist' dou' tipuri de celule, celule alfa, care secret' glucagonul +i celule 6eta care secret' insulina. nsulina este principalul ormon care scade nivelul glicemiei din organism. #a cre+te gradul de utili)are a gluco)ei *n celule +i a-ut' la transformarea glucidelor *n lipide. 7iposecre(ia de insulin' produce dia6etul )aarat.
Ovarele produc ormonii sexuali ai femeii, inclu)nd ormonii steroi)i8 estrogenul
+i progesteronul, precum +i ini6ina. #strogenul +i progesteronul reglea)' func(iile ovariene +i de)voltarea snilor la pu6ertate. #strogenul a-ut' la de)voltarea ovulelor. &rogesteronul este necesar *n men(inerea +i de)voltarea sarcinii, dac' acesta sa produs.
•
Ciclul menstrual +i sarcina sunt controlate de la nivelul creierului de ipofi)'. !ceasta eli6erea)' lunar su6stan(e, stimulnd ovarele s' produc' ormonii sexuali8 estrogenul +i progesteronul. În primele 2 s'pt'mni ale menstrua(iei, ovarele produc estrogen, care preg'te+te organismul pentru eli6erarea unui ovul. %a administrarea pilulelor, informa(ia primit' de ipofi)' este c' nivelul progesteronul este ridicat, ceea ce ar *nsemna c' exist' un ovul fertili)at. &ilula contraceptiv' este cea care mimea)' nivelul crescut de progesteron. Ca urmare, ipofi)a 6locea)' eli6erarea de alte ovule. $olul pastilei contraceptive este, a+adar, acela de a preveni ovula(ia. :otodat', mucusul cervical se *ngroa+', devenind mai vscos +i impenetra6il pentru spermato)oi)i. &um previne pilula contraceptivă sarcina'
Testiculele Sunt o perece de organe de reproducere masculine care produc, *n principal, testosteron, un ormon care controlea)' de)voltarea caracteristicilor sexuale masculine și care -oac' un rol important *n de)voltarea spermei. :#S:S:#$NU% 9 de)volta organele genitale masculine 9 determina aparitia caracterelor primare si secundare 9 impreuna cu S:7 are actiune ana6oli)anta asupra meta6olismului protidic 9 stimulea)a de)voltarea muscilor
SSTE!"# #O$O!OTO% & este alc'tuit din
sistemul osos și sistemul muscular .
•
•
•
•
•
SSTE!"# OSOS
Sistemul osos(sc)eletul* este alc'tuit din 0 oase separate, conectate *ntre ele prin diferite articula(ii, spri-inite ș i completate de ligamente, tendoane, mușchi și cartilaje. Functiile oaelor
determina forma, dimensiunile și propor(iile corpului și ale diferitelor sale segmente= servesc ca spri-in pentru *ntregul corp și pentru p'rțile moi= alc'tuiesc cavit'ți ce prote-ea)' anumite organe delicate creier, inima/= servesc ca element de inserție pentru mușci, devenind astfel prgii acț ionate de diverse grupuri musculare, *ndeplinind funcția de locomoție constituie re)erva calcic' a organismului. Sitemul oo e !m"arte *n8 sceletul cefalic sceletul capului și gtului / neurocraniu ad'postește encefalul/ și viscerocraniulad'postește oasele feț ei/= sceletul axial cavitate toracic' , stern și coloana verte6ral' > 3334 verte6re/= sceletul apendicular mem6rele inferioare și superioare/.
Oasele %o!ului omenes% au (ome di(eite) %aa%teisti%e& Du!ă %iteiul de lungime oasele !ot ' îm!ă/ite în tei gu!e) 2i anume0 oase lungi) oase late 2i oase scurte . Oasele lungi se %aa%tei*ea*ă !in !edominan/a lungimii (a/ă de gosime 2i lă/ime& Fie%ae os lung este al%ătuit dint9un %o! sau dia'*ă 2i din două e3temită/i numite e!i'*e& E3em!lu de oase lungi0 (emuul) ti"ia) !eoneul) -umeusul) %la#i%ula) et%& oasele coastelor, mem6relor/.
Oasele late !e*intă două (e/e 2i mai multe magini) #aia"ile %a
numă de la un om la altul& Ca e3em!le a '0 oasele %aniului) omo!latului) stenul) %o3alul& Oasele scurte se %aa%tei*ea*ă !in (a!tul %ă lungimea) gosimea 2i lă/imea lo sunt a!oa!e egale) în a%eastă %ategoie intă oasele tasiene) oasele %a!iene 2i #ete"ele& Oasele sunt al%ătuite în !in%i!al din /esut osos %om!a%t 2i s!ongios) fiind alc'tuit din matrice osoas' și osteocite, osteo6laste și osteoclastetipuri celulare/ & Țesutul osos este 6ogat vasculari)at si are o activitate meta6olic' intens'.
E#it$ dou$ ti"uri de șeut oo 8
țeut oo "rimar%imatur 8 acesta este *nlocuit cu țesut osos matur, *ns' sunt anumite regiuni unde nu se produce scim6area. *n vecin'tatea suturilor oaselor lateale craniului, la nivelul alveolelor dentare/. țeut oo ecundar% matur 8 este caracteristic adultului, 6ogat *n fi6re de colagen.
&' Scheletul craniului
Neurocraniul cutia cranian'/ 2 parietale prote-ea)' encefalul 2 temporale frontal occipital oase etmoid nepereci sfenoid
oase pereci
?iscerocraniu oasele feței/ 2 maxilare superioare/ 2 lacrimale 2 na)ale pereci 2 palatine 2 )igomatice 2 cornete na)ale inferioare
susține și prote-ea)' organele de simț și mușcii capului/
vomerul oase oase mandi6ula nepereci
oase
(' Scheletul trunchiului
coloana )erte*ral$ 3334 verte6re @ cervicale *ntre care se afl' discurile 12 toracale interverte6rale. verte6r' este 5 lom6are alc'tuit' din corpul verte6rei și 5 sacrale >sunt sudate oul acrum arcul verte6ral. 45 coccigiene sunt sudate coccigele vestigiu al cozii la mamifere/ coate > 12 pereci
? > adevarate > cartila-ul lor se articulea)' cu sternul ? > A > false > se articulea)' cu sternul prin intermediul coastei a ?a A A > li6ere > nu au cartila- și nu a-ung la stern
tern osul pieptului/ > os lat
Coloana verte6ral'
Stern
Coaste
$aracterele generale ale coastelor 8 fiecare coast' este format' dintrun corp +i dou'
extremit'(i. Corpul coastei pre)int' o fa(' exterioar' convex', o alt' fa(' intern' concav', o margine superioar' +i o margine inferioar'. &e marginea inferioar', c'tre fa(a intern', se afl' +an(ul costal, *n care sunt ad'postite artera, vena +i nervul intercostal. #xtremitatea posterioar' a coastei se articulea)' cu coloana verte6ral'. #xtremitatea anterioar' se prelunge+te cu cartila-ul costal, format din (esut cartilaginos ialin. #i face leg'tura *ntre coaste +i stern.
Sternul este (omat din tei !ă/i0 manubriul sternal) corpul sternului 2i apendicele xifoid& Manu"iul stenal (omea*ă la lo%ul
de unie %u %o!ul stenului un ung-i %u des%-idee !osteioaă) numit ung-iul stenal& A!endi%ele 3i(oid) e!e*entat de %ele mai multe oi !int9un %atila:) se a;ă la e3temitatea in(eioaă a stenului&
$egiunea toracal' a coloanei verte6rale *mpreun' cu coastele și sternul formea)' cutia toracic' cu rol *n protecția unor organe vitale inima, pl'mni, etc./ $oloana verte+ral' pre)int' cur+uri fiziologice *n plan sagital lordo)e8 cervical', toracal' , lom6ar'/ și *n plan frontal scolio)e/ care *i m'resc re)istența, aceasta fiind supus' greut'ții trunciului, capului și mem6relor superioare, datorit' stațiunii 6ipede. rificiul verte6ral, delimitat de corpul și arcul verte6ral, formea)' prin suprapunerea verte6relor canalul verte6ral care ad'postește m'duva spin'rii.
+' Scheletul mem*relor oasele centurii superioare(scapulare)
clavicula omoplatul (fac legătura membrului superior
cu trunc"iul)
Scheletul mem*relor
superioare
oasele membrului propriu*zis
6rațului8 umerus
ante6rațului8 radius cu6itus ulna/ minii8 carpiene ale *nceieturii/ metacarpiene ale palmei/ falange ale degetelor/ inferioare oasele centurii inferioare (pelviene) 8 coxale formea)a șoldurile/
se articulea)' posterior cu osul sacrum ,iar anterior se sudea)' 6a)inul oasele membrului propriu*zis+ coapsei8 femurul gam6ei8 ti6ia peroneul fi6ula/ piciorului8 tarsiene ale inceieturii/ metatarsiene ale la6ei piciorului/
falange
*ntre ele simfi)a pu6ian'/ B
Scheletul mem*relor in,erior și u"erior
SSTE!"# !"S$"#,%
Muşchiul sau denumiea glo"ală a mu2%-ilo , mus%ulatua)
(omea*ă) îm!eună %u s%-eletul) sistemul lo%omoto& Mu2%-iul e!e*intă un ţesut contractil (omat din celule musculare& Mu2%-iul ae ol în geneaea (o/ei 2i a înte/ineii lo%omo/iei& 8n %o!ul uman se găses% !este <== de mus%-i&
!mplitudinea mi+c'rii este *n func(ie de gradul de mo6ilitate al articula(iei asupra c'reia ac(ionea)' mu+ciul +i de lungimea fi6rei musculare.
În afar' de faptul c' mu+cii s*nt organe active ale mi+c'rii, ei contri6uie +i la reali)area formei generale a corpului, precum +i la men(inerea po)i(iei verticale.
u+cii care *ndeplinesc aceste roluri alc'tuiesc musculatura sc)eletic' au somatic' +i sunt forma(i din (esut muscular striat. u+cii care *ndeplinesc activitatea motoare a organelor interne inima +i vasele de s*nge, organele digestive etc./ alc'tuiesc musculatura viscerelor +i sunt, cu excep(ia inimii, forma(i din (esut muscular neted.
Forma mu-chilor ete )ariat$8
- fusiform' - circular'(or+icular'* - la mu+cii care se g'sesc *n -urul orificiilor or6itare, na)ale,
6ucal= sfincter * la cei care *ncid o cavitate a unui organ sfincterul piloric etc/= &ot avea +i alte forme geometrice8 trapezoidal' / triung)iular' / dreptung)iular' "up' dimensiunea care predomin' mu+cii pot fi, ca +i *n ca)ul oaselor8 lungi, la-i +i scur-i "up' num'rul capetelor de fixare pot fi8 cu un singur cap't, cu dou' capete ( +iceps ), cu trei capete ( triceps/ cu patru capete (cvadriceps ) Sunt mu+ci care se prind numai cu un cap't pe os, iar cu cel'lalt pe tegument= ei se numesc mu+ci cutanaţi mu+cii mimicii/. riginea +i inser(ia se reali)ea)' prin intermediul tendoanelor , forma(ii alc'tuite din (esut con-unctiv fi6ros, al6esidefii, cilindrice sau turtite ( apo-nevroze ) Unele tendoane, care au tendin(a ca *n timpul contrac(iei s' se *ndep'rte)e de planul osos, s*nt men(inute pe loc prin teci fi6roase prinse de os ca, de exemplu, tendoanele mu+cilor care *ndoaie degetele pe palm' mu+cii flexori ai degetelor/.
&ntecul mu+ciului este *nvelit *ntro teac' con-unctiv' numit' perimi-sium e0tern , care se prelunge+te *n grosimea mu+ciului prin septuri, form*nd perimisium intern , iar *n compartimentele formate de septuri, fiecare fi6r' mus cular' este *ncon-urat' de endomisium ce se suprapune sarcolemei. &este perimisium extern, *nvelind mu+ciul *n totalitatea lui p*ntecul +i tendoanele/, se afl' o mem6ran' con-unctiv' numit' fascie
