21 de lecti penru secolul XXI Majoriaea oamenilor vor suferi suferi nu din cauza exploaarii, ci a unui lucru mul mai grav - irelevana. ………… In secolul XXI daele vor !unul cel mai de pre, eclipsand aa pamanul, ca si masinile, iar politca va o lupa penru conrolul asupra "uxului daelor. #aca daele vor concenrae in prea putne maini, omenirea se va imparti in specii diferie. $ursa penru o!tnerea o!tnerea daelor a incepu deja, iar in frunea ei se a"a gigant ai daelor ca %oogle, &ace!oo', (aidu si )encen. )encen. *ana in prezen, prezen, mult dinre acest gigant par sa adopa modelul de afaceri al +comerciantlor de aente. e capeaza aenta oferindu-ne informati, servicii si divertsmen grauie, dupa care ne vand aenta agentlor de pu!liciae. )ousi, giganti daelor tnesc pro!a!il mul mai sus deca orice comercian de aente anerior. anerior. devaraa lor actviae nu ese nici pe depare vanzarea reclamelor. Mai degra!a, capandu-ne aenta, reusesc sa adune un volum imens de dae despre noi, care valoreaza mai mul deca orice castguri din pu!liciae. oi nu sunem clienti lor / sunem produsul lor. ........... r !ine sa-i indemnam pe avocat, pe politcieni, pe loso si c0iar pe poet sa-si indrepe aenta care aceasa dilema cum reglemenezi reglemenezi proprieaea asupra daelor ceasa ar puea cu adevara cea mai imporana inre!are politca a epocii noasre. #aca nu vom reusi sa raspundem curand la aceasa inre!are, sisemul sisemul nosru sociopolitc s-ar puea pra!usi. 3amenii sim deja cum se apropie caaclismul. *oae ca acesa ese motvul penru care ceaenii din lumea inreaga isi pierd increderea in povesea li!erala, ce parea irezist!ila irezist!ila cu doar un deceniu in urma. ...................... Individualiaea ese un mi. 3amenii gandesc rareori singuri. Mai curand gandim in grupuri. 4a fel cum e nevoie de un ri! ca sa crest un copil, e nevoie de un ri! si ca sa invenezi o uneala, sa aplanezi un con"ic sau sa raezi o !oala. ici un individ nu ste o ce presupune consruirea unei caedrale, caedrale, a unei !om!e aomice sau a unei aeronave. $eea ce i-a oferi lui 5omo sapiens un avanaj faa de oae celelale animale si ne-a ransforma ransforma in sapanii planeei nu a fos ratonaliaea ratonaliaea noasra individuala, ci capaciaea noasra incompara!ila de a gandi impreuna in grupuri mari. Indivizii umani stu rusinos de putne lucruri despre lume si, de-a lungul isoriei, au ajuns sa ste din ce in ce mai putn. 6n vanaor-culegaor vanaor-culegaor din 7poca *ierei sta sa-si faca propriile 0aine, sa faca un foc, sa vaneze iepuri si sa scape de lei. $redem ca stm mul mai mule asazi, dar de fap, ca indivizi, stm mul mai putne. e !azam pe pricepera alora penru aproape oae nevoile noasre. 8...9 &apul ca ne !azam pe gandirea de grup ne-a facu sa devenim sapanii lumii, iar iluzia cunoaserii ne permie sa recem prin viaa fara sa ne confrunam cu eforul imposi!il de a inelege oul de unii singuri. #in perspectva evolutonisa, fapul fapul ca a avu incredere in cunostnele alora sa dovedi exrem de !enec penru 5omo sapiens. )ousi, ca mule ale rasauri umane care au avu noima in epocile recue, dar care creeaza pro!leme in epoca moderna, iluzia cunoaserii are si un inconvenien. inconvenien. 4umea devine o mai
complexa, iar oamenii nu constentzeaza ca de putne stu despre ceea ce se perece. *rin urmare, unii care nu stu mai nimic despre meeorologie sau !iologie propun ousi politci privind sc0im!area climatca si culurile modicae genetc, in vreme ce alti au opinii ca se poae de ferme despre cum ar re!ui sa se procedeze in Ira' sau in 6craina, desi sun incapa!ili sa localizeze acese ari pe o 0ara. 3amenii isi constentzeaza rareori ignorana, deoarece se izoleaza inr-o !ula a prieenilor care imparasesc opiniile si a "uxurilor de stri care le conrma convingerile, acesea indu-le mereu inarie si rareori conesae. ...................... *uerea insemnaa actoneaza ca o gaura neagra care deformeaza spatul din jurul ei. $u a e apropii mai mul, cu aa oul devine mai disorsiona. &iecare cuvan capaa o greuae colosala odaa ce parunde pe or!ia a, iar ecare persoana pe care o vezi incearca sa e "aeze, sa e liniseasca sau sa o!tna ceva de la tne. 7i stu ca nu le pot oferi mai mul de un minu sau doua si se em sa nu spuna ceva neclar sau nelalocul lui, asa ca ajung sa roseasca e sloganuri lipsie de contnu, e cele mai !anale clisee. 8...9 #aca va dorit realmene adevarul, re!uie sa eviat gaura neagra a puerii si sa va permiet sa pierdet foare mul tmp 0oinarind ici si colo pe la periferie. $unoaserea revolutonara ajunge rareori in cenru, inruca cenrul ese consrui pe cunoaserea exisena. %ardienii vec0ii ordini sa!ilesc de o!icei cine are acces la cenrele de puere si au endina de a-i inlaura pe colpororii de idei neconventonale ul!uraoare. .......... #aca vrei informati de incredere, plaese !ine penru ele. #aca it primest strile graui, e posi!il ca u insut sa i produsul. 8...9 #aca o anumia c0estune pare exraordinar de imporana penru tne, ar re!ui sa faci eforul de a cit lieraura stintca relevana. ................ *orivi celor mai !une eorii stintce si celor mai moderne insrumene e0nologice, minea nu ese niciodaa la adapos de manipulare. u exisa un eu auentc care aseapa sa e eli!era din coc0ilia manipulaoare. vet idee cae lme, romane si poezii at consuma de-a lungul anilor si cum v-au ciopli si rana acese areface concepul de dragose $omediile romantce sun penru iu!ire ceea ce ese pornograa penru sex si :am!o penru raz!oi. Iar daca credet ca puet sa apasat vreo asa #elee si sa serget orice urma de 5oll;
oae va a!iliaea de a face faa sc0im!arii, de a invaa lucruri noi si de a-t pasra ec0ili!rul minal in siuati neo!isnuie. $a sa tnet pasul cu lumea anului 2=> =, va re!ui nu numai sa invenat idei si produse noi / mai presus de orice, va re!ui sa va reinvenat la nesfarsi. .................. In secolul XXI nu it prea pot permie sa!iliae. #aca incerci sa e agat de o identae, de o sluj!a sau o viziune asupra lumii sa!ile, rist sa ramai in urma, in tmp ce lumea rece ca vanul pe langa tne. Inruca, cel mai pro!a!il, sperana de viaa va crese, e posi!il ca ulerior sa pereci mai mule decenii ca o fosila dezorienaa. $a sa ramai relevan 8nu numai din punc de vedere economic, ci inaine de oae social9, vei avea nevoie de a!iliaea de a invaa si de a e reinvena in permanena / dar, rese, la o varsa mai mica de >= de ani. *e masura ce sraniul va deveni noua normaliae, aa experienele ale recue, ca si experienele recue ale inregii omeniri vor deveni un g0id demn de o mai putna incredere. 3amenii ca indivizi si omenirea in ansam!lul ei vor re!ui sa se confrune o mai mul cu lucruri de care nimeni nu s-a mai lovi vreodaa inaine, precum masini superineligene, corpuri proiecae, algortmi care it po manipula emotile cu o precizie supranaurala, caaclisme climatce cauzae de om, cu evolute rapida, si nevoia de a-t sc0im!a profesia in ecare deceniu. $e se cuvine sa faci aunci cand e confrunt cu o siuate a!solu fara preceden $um ar re!ui sa e comport cand est asala de un volum enorm de informati si it ese aproape imposi!il sa le asimilezi si sa le analizezi pe oae $um sa raiest inr-o lume in care incertudinea profunda nu ese o eroare,ci o caraceristca $a sa supravieuiest si sa prosperi inr-o asemenea lume, vei avea nevoie de foare mula "exi!iliae menala si de rezerve insemnae de ec0ili!ru emotonal. ?a re!ui sa renunt in repeae randuri la unele lucruri pe care le sapanest cel mai !ine si sa e simt in largul au in necunoscu. #in pacae, ese mul mai dicil sa-i invet pe copii sa accepe necunoscuul si sa-si pasreze ec0ili!rul menal deca sa-i invet o ecuate din zica sau cauzele *rimului :az!oi Mondial. u pot invaa "exi!iliaea citnd o care sau asculand o conferina. *rofesorilor insisi le lipsese de o!icei "exi!iliaea menala pe care o reclama secolul XXI, inruca ei insisi sun produsul vec0iului sisem educatonal. ................ ..................
r re!ui sa e !azezi pe tne insut 8...9 Majoriaea oamenilor nu se cunosc causi de putn pe ei insisi, iar cand incearca sa-si +ascule propria voce cad usor prada manipularilor exerne. ?ocea pe care o auzim in capul nosru nu a fos niciodaa demna de incredere, indca a re"eca mereu propaganda saului, spalarea ideologica a creierului si spourile pu!liciare, ca sa nu mai vor!im de erorile !ioc0imice. *e masura ce !ioe0nologia si invaarea auomaa se vor im!unaat, va deveni mai usor sa manipulezi cele mai profunde emoti si dorine ale oamenilor si va deveni mai periculos ca oricand sa-t urmezi pur si simplu inima. unci cand $oca-$ola, mazon, (aidu sau guvernul va st cum sa raga sforile inimii ale si sa apese pe !uoanele creierului au, vei mai puea sa faci diferena inre eul au si experti lor in mar'etng
*enru a indeplini cu succes o sarcina aa de descurajana, va re!ui sa muncest din greu ca sa ajungi sa-t cunost mai !ine propriul sisem de operare. @a sti ce est si ce vrei de la viaa. cesa ese, rese, cel mai vec0i sfa dinodeauna cunoase-e pe tne insut. ?reme de mii de ani, losoi si profeti i-au indemna pe oameni sa se cunoasca pe sine. Insa aces sfa nu a fos niciodaa mai necesar deca in secolul XXI, deoarece, spre deose!ire de epoca lui 4ao Ai sau a lui @ocrae, acum ai pare de o concurena serioasa. $oca-$ola, mazon, (aidu si saul se inrec in a avea acces la tne. u la smarp0one-ul au, nu la compuerul au si nici la conul au !ancar / se inrec in a avea acces la tne si la sisemul au organic de operare. *oae ai auzi ca raim in epoca piraarii compuerelor, dar a!ia daca e jumaae de adevar. #e fap, raim in epoca piraarii oamenilor. lgorimii e privesc c0iar acum. 6rmaresc unde e duci, ce c umperi, cu cine e inalnest. In scur tmp it vor monioriza ecare pas, ecare rasu"are, ecare !aaie a inimii. @e !azeaza pe (ig #aa si pe invaarea auomaa ca sa e cunoasca din ce in ce mai !ine. @i de indaa ce e vor cunoase mai !ine deca e cunost pe tne insut, ar puea sa e conroleze si sa e manipuleze, iar u nu vei puea face mare lucru in aceasa privina. ?ei rai in marice. 4a urma urmei, ese o simpla c0estune empirica daca algorimii vor inelege cu adevara ceea ce se perece in ineriorul au mai !ine deca tne, auoriaea va rece de parea lor. #esigur, poae ca vei a!solu !ucuros sa le cedezi algorimilor oaa auoriaea si sa ai incredere in ei sa decida penru tne si penru resul lumii. In aces caz, nu re!uie deca sa e relaxezi si sa e !ucuri de calaorie. u ai nimic de facu in aceasa privina. lgorimii se vor ocupa de o. #aca insa vrei sa pasrezi un oarecare conrol asupra exisenei personale si a viiorului vieti, re!uie sa alergi mai repede deca algorimii, mai repede deca mazon si deca saul si sa ajungi sa e cunost pe tne insut inainea lor. #ar, ca sa i mai iue, nu lua mul !agaj cu tne. 4asa-t oae iluziile in urma. @un foare grele. .................... )oae povestle care ne ofera insemnaae si identae sun ctve, dar oamenii re!uie sa creada in ele. sadar, cum faci ca povesea sa para reala In mod eviden, ese motvul penru care oamenii vor sa creada povesea, dar cum ajung sa o creada cu adevara $u mii de ani in urma, preoti si samanii descoperisera deja raspunsul riualurile. :iualul ese un ac magic ce face a!sracul concre si ctvul real. 7sena riualului ese vraja magica +5ocus-pocus, X ese BC $um sa-l faci pe 5risos real penru discipolii sai In cadrul liurg0iei, preoul ia o !ucaa de paine si un pa0ar cu vin si proclama ca painea ese rupul lui 5risos, vinul ese sangele lui 5risos, iar daca mananca painea si !eau vinul, credinciosii se unesc cu 5risos. $e poae mai real deca sa simt efectv gusul lui 5risos in gura In mod raditonal, preoul facea acese armati indraznee in latna, lim!a vec0e a religiei, drepului si secreelor vieti. In faa oc0ilor uluit ai aranilor adunat, preoul ridica o !ucaa de paine si exclama 5oc es corpusC / +c esa ese rupulC - , iar painea devenea, c0ipurile, rupul lui 5risos. In minea aranilor nestuori de care, care nu vor!eau latna, 5oc es corpusC a deveni +5ocus-pocusC / si asDel a lua nasere puernica vraja care poae ransforma o !roasca inr-un prin si un dovleac inr-o rasura. .................. +unii neuroni pur si simplu nu comunica inre ei
................ @peram sa gasim sens inegrandu-ne inr-o povese de-a gaa despre univers, dar, porivi inerprearii li!erale a lumii, adevarul ese exac pe dos. 6niversul nu imi confera mie sens. 7u confer sens universului. ceasa ese vocata mea cosmica. 7u nu am o soara sau o d0arma xa. #aca ajung in siuata lui @im!a sau a lui rjuna, po alege sa lup penru ronul unui rega, dar nu sun o!liga sa fac asa. *o la fel de !ine sa ma alaur unui circ am!ulan, sa merg pe (road
ciufulesc parul. @i, la fel cum nu est acele vanuri, o asa nu est nici amesecul de ganduri, emoti si dorine de care ai pare si, cu sigurana, nici povesea igienizaa pe care o spui despre ele privind in urma. 4e experimenezi pe oae, dar nu le conrolezi, nu le sapanest si nu est ele. 3amenii inrea!a +$ine sun si aseapa sa li se spuna o povese. *rimul lucru pe care re!uie sa-l sti despre tne insut ese ca nu est o povese. ................. $and ai de-a face cu o povese imporana si vrei sa a"i daca ese reala sau imaginara, una dinre inre!arile-c0eie pe care re!uie sa t le pui ese daca eroul cenral al povesti poae suferi. ................ #aca vret sa a"at adevarul despre univers, despre sensul vieti si despre propria identae, cel mai indica ese sa incepet acordand aente suferinei si explorand-o. :aspunsul nu ese o povese. ................... @ursa Buval oa0 5arari / 21 de lecti penru secolul XXI
