2. Plan de Afaceri Cresterea Ovinelor

Memoriu justificativ Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului Paşcani (jud. Iaşi),în N -E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea râului Şiret. Ferma are un sector sector de creşt c reştere ere a o vinelor de rasă Ţurcană. Ţurcană. Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţi onale până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără surse majore de poluare.

Înves Învestitia titia este motivată de faptul că în această acea stă zo na, este singura unitate unitate cu astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând -o gospodariile populaţiei cu rase de oi neameliorat neame liorate, e, întreţinute întreţinute şi hrănite după vechile concepte. Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren agricol şi pasune pasune din zonă, ceea ce duce la : - asigurarea furajelor din producţie proprie; - asigurarea ritmică, uniformă uniformă şi la nivel optim a hra hra nei; - e xtinderea culturilor dubl d ublee şi succesi succesivve; - practicarea unui păsunat raţional raţio nal şi extin e xtinderea derea pajiştil pa jiştilor or cultiv c ultivaa te. Înfiinţarea Înfiinţarea unei astfel de ferme contr con tribuie ibuie la refacerea efectivelor de o vi ne di n zo na atât calitativ cât şi numeric. numeric. Eficienţa investiţiei presupune invest i nvestiţii iţii mici, cheltuieli c heltuieli de întreţi întreţi nere nere reduse. reduse. Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o rentabilitate rentabilitate ridicată. Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea în hra hra nã a aditiv adi tivilor ilor furajer fu rajerii se face în mică măsură. Păsun Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada perioada de stabulaţie, stabulaţie, furajele furajele de vo lum ocupă un loc însemnat în hrana animalelor. Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi sporirea eficienţei eficienţei eco nomice. nomice.

1

1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor Multiple Multiplele le prod produc ucții ții ce se obtin ca urma urma re a crește crește rii și a exploatăr exploatăriiii ov o vinelor, precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai stră vechi timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându -se totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor. Actualme Actualment nte, e, la nive nive l internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, ală turi de celelalte sectoare specifice creș terii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor.

Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creș terii ovinelor au suferit modificări diferi telor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să sub sub influența diferi amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere î n interesul sau, doar acele animale care corespundeau scopului urmă rit. Procedându-se în acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase spec ializate pentru diferite producții existând î n prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750 de rase de ovine, având diferite directii d e exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele, nuri ). blănuri De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de creștere, întretinere, exploatare și alimentaț ie la parametrii optimi au permis crearea unor r ase ase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Aș a este cazul raselor engle zești care ca rne deosebite, deosebite, a raselor raselor ca re dispun de calitați calitați pentru pe ntru p roducția de carne franceze de lapte care produc produc p este 400 l pe duruta unei lactații normale, a germane germane și franceze rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și comercială remarcabilă , a raselor Roma nov, Blueface Leicester, Friza ș i Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste 200%. 2 00%. Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la

țară și adesea în arealul aceluiași stat, producț iile tota le și medii înregistrează diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de 2

realizările înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și factorii factorii natur nat uraa li de influenț influe nța . Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sun t determinate de substratul ereditar și de condiț iile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe de factori este net în favoarea condiț iilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate, care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale, ovi nelor nelor , are are valori medii cupri cuprinse nse între între 0,11 și 0,46 la pentru pentru diferitel dife ritelee producț ii ale ovi Merinos Merinos de Palas. Altă cale de creștere creștere a p roducții roducțiilor lor rezultate rezultate prin pri n creșterea creșterea și e xploatarea ov o vi nelor nelor o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și

îmbună îmbună tațirea tehno tehno logiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovi ovi n, mergându -se, atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în condiâiile de eficiență economică

3

1.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că ovinelor sunt crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării acestui stat, iar numeroși istorici, scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la unitatea de limbă și tradiție a poporului roman. În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al XIX- lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și diverse populații de Spancă și Stogoșe. Aceste efective erau însă neameliorate și se caracterizau prin rezistență organic deosebită, adaptabilitate ridicată și rusticitate accentuată. Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara noastră datează din anul 1860. În acel an numărul total de ovine era de 4.411 mii indivizi după care evoluția numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându -se o sporire a acestora cu 55,5% la sfârșitul anului 1920. În perioada interbelică numărul ce l mai mare de ovine se află în creștere și exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10 milioane ovine.

După sfârșitul celui de -al doilea război mondial, datorită conjuncturii internaționale favorabile, numărul de ovine aflat între granițele act uale ale României a înregistrat o evoluție progresivă, ajungându-se practice ca, într-un interval de circa cinci decenii, efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18,6 milioane de ovine, reprezentând maximul atins vreodată de țara noastră. Începâ nd cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine crescut în țara noastră intră pe o pantă descendentă . Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însă în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și complexe zoote hnice de stat și cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte. În aceste condiții, nemaideținând teren agricol, pășuni s -au fânețe, marii crescătorii au purces la diminuarea efectivului de animal e, inclusive a celor de ovine. Astfel, pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor reduse de material biologic de reproducție, efective valoroase care aparțineau unor 4

nuclee de elită, constituie în cadrul fiecărei rase au tohtone sau de import, au fost valorificate la producția de carne, fiind livrate, într -o pondere de peste 90% în viu, pe piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu. La nivel mondial, România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește efectivul de oi și pe același loc la producția de lână, ocupând, de asemenea, și un loc important în primele țări producătoare de carne. Față de anul 1989 reducerea efectivelor a fost cu 29,1% la finele lui 1994, cu 40,38% în 1997 și c u 50,09% la finalul anului 2000

După anul 2001, în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră, se conturează două tendințe diferite ca sens și valoare. Prima tendință se referă la intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà, adică de reducere a efectivului. În continuare, începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5,3% A doua tendință corespunde cu i ntervalul de timp 2002 -2004 se caracterizează printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. Față de anul 2002, în anul 2003, are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi, iar în 2004 cca 416 mii adică cu 0,8% și respective cu 5,74%. Tot în 2004, la finele anului efect ivul total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă însă în anul 2000. Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present

în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7,73 indivizi. Cu toate acestea prin promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele de carne și lapte, se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și, de asemenea, se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație va depași 12 capete. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90 Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la aproximativ 9.100.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde înt rutotul

5

numărului de 8.900.000 capete eligibile la prime anuale, la care se adaugă și o rezervă națională suplimentară de ovine de cca. 3%. Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. 270.000 capete ovine, care, împreuna cu plafonul național solicitat, vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare. Din cadrul unitaților cu personalitate juridică, exploatațiile agricole care au în creștere și exploatare această specie, cele mai numeroase sunt societățile comerciale. Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46,19 din totalul celor cu personalitate juridică. Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun, ovinele vor constitui și în viitoarea E uropă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri. Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care aparțin exploatațiilor ag ricole cu peste 200 de indivizi. În anul 2004 în acest gen de exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră

6

1.3. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană Din totalitatea raselor crescute în România, Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. Oile Țurcană, împreună cu cele Stogoșe, în trecut reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național. În literature de specialitate, rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri, cum ari fi: oaia bârsană, țușca, oaia valahă sau Rațca .

Origine și mod de formare . Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu precizie. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar , însă când și unde au fost domesticite, precum și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N., Teodoreanu, oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele preistorice, de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone. Aria de răspândire. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile geoclimatice specific țării noastre. În ultimele decenii, concomitant cu declanșarea acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină, efectivul rasei și arealul ocupat s-au redus. Și în condițiile date, ca areal de creștere, această rasă ocupă unul extreme de larg și cu relief variat, fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării, la zone cui peste 1500 m altitudine. Este o rasă rustică și rezistentă, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră, lapte, pielicele și carne. În present, este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot cuprinsul țării, însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal. În afara țării noastre, alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă filogenetic, precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana, se mai cresc în Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Grecia, Turcia, Ucraina și în număr mai redus în Ungaria, Cehia și Slovacia. Însușiri morfoproductive. După exteriorul său, Țurcana este de tip dolicomorf, cu caractere și însușiri specific raselor tardive. Este o rată sprintenă, vioaie și cu talia intermediară celorlalte tipuri productive.

7

Greutatea corpora lă are evoluția fluctuantă, fiind influențată îndeosebi de tipul de

fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin. Capul la Țurcană este alungit și îngust, cu profilul drept la female și ușor convex la masculi. Urechile sunt mici, subțiri și purtate oblic. Coarnele la berbeci sunt spiralate și lungi, iar la femele pot fi întâlnite la doar cca. 15% din total și de regulă sunt mai mici, uneori rudimentare. Gâtul este lung, subțire și purtat oblic. Trunchiul alungit, relative strâmt și puțin adân c. Grebănul este ascuțit; spinarea și șalele înguste; crupa teșită, îngustă și oblică. Osatura este fină, însă rezistentă. Cornul este de culoarea varietații respective, fiind dur facilitează parcurgerea unor terenuri accidentate sau lungi.

Constituția este robust, iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte pronunțate. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare, jprecum și la întreținere în stare de stabulație prelungită. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse; poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt reduse cantitativ

Producția de lână. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre diferite, însă neomogene. Lâna este rară, iar cusătură de pe linia superioară este largă. Fibrele groase. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 14 35cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ;. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. De asemenea, datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm, se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu - zisă Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte, fața cu jar, iar pe membrele extinderea lânii se oprește la genunchi și pe jaret.

8

Cantitatea medie de lână este de 1,7 – 2,2 kg la oi și 2,5 – 3,5 kg la berbeci,depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine Țurcană varietatea albă. Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70% Producția de lapte. La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr o mare variabilitate. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații poate fi o bișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70 -90 kg. La plus variante cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație. Privitor la această producție, în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice, Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. Laptele de la Țurcană are 7% grăsime și 5,9% proteină Producția de pielicele. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au însușiri caracteristice, însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor, gulerelor, mantourilor etc. Alături de Karakul, față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate, Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani. Indici de reproducție . Sunt exprimați în general prin valori superioare altor ras e și tipuri locale de ovine. Comparativ cu alte rase autohtone, la Țurcană, în timp ce indicelel de prolificitate înregistrează valorile cele mai reduse, cele specifice fecundității, fertilității și natalității sunt superioare.

Varietăți ale rasei. Această rasă are patru varietăți de culoare, și anume: albă, neagră, brumărie și rațca. Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă, iar la unii indivizi pot apărea pe extremități unele pete pigmentate. Această varietate ocupă cea mai largă arie de răspândire, fiind și cea mai numeroasă. Este apreciată pentru producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospoddăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională, a celor de artă populară, iar în industri a textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna.

9

În cadrul acestei varietăți s -au conturat deja unele ecotipuri valoroase, cum ar fi de pildă Țurcana sibiană, caracterizată prin omogenitatea conformației, dezvoltarea corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari. Simbolul varietății esteȚa Varietaea neagră. Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos care, la naștere, este în totalitate negru. La animalele adulte roba este depigmentată apărând și fibre albe diseminate în masa lânii, în prima fază a depigmentării lâna devine la început roșcată, iar mai târziu gri – cenușie. Este exploatată pentru producția de de lapte și pielicele. Ca areal, această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea obținerii pielicelelor. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea generației a treia, în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual, și până la a doua generație, urmată apoi de reproducere în sine, în zonele cu precipitații anuale maxime cuprinse între 550-600mm. În regiunile cu un regim pluviometric mai

bogat, metișii obținuti cu karakul nu rezistă, iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați pentru pielicele.

Simbolul varietății este Țn. Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Efective mai importante sunt răspândite în partea de nord -est a Moldovei. La naștere, pieliceleleau culoarea gri de nuanțe diferite, cu linia mediană mai albă. Concomitent cu înaintarea în vârstă, culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități, iar roba se depigmentează căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare. Simbolul varietății ese Țb. Varietatea rațca. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud- vest a țării; are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. Culoarea lânii poate fi albă sau neagră, iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe. Perspective de creștere. În perspectivă, varietatea albă va fi selecționată în direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a șuvițelor, luciului și mătăsozității. De asemenea, prin selecție se va urmării și îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. În vederea 10

creșterii dezvoltării corporale, precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă, îndeosebi Lincoln și Border Laicester.

Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor. Varietatea Rațca, fiind în efective reduse, nu prezintă importanță economică deosebită.

11

2. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine 1. Programare a efectivelor de ovine. a) Efectivul de ovine total si pe categorii, existent la inceputul anului si cel programat pe ntru sfarsitul anului.

Nr. crt.

Categoria de ovine

1 2 3 4 5 6

Berbeci reproducatori Oi adulte Tineret femel 0-3 luni Tineret femel 3-6 luni Tineret femel 6-9 luni Tineret femel 9-12 luni Tineret femel 12-18 luni Tineret mascul 0-3 luni Tineret ovin la ingrasat Ovine adulte la recond. Efectiv de ovine total

7 8 9 10 11

Efectiv existent la inceputul anului (nr./greutate med. Kg) 6/300 245/9800 55/1820 44/500

Efectiv programat pentru sfarsitul anului (nr./to) 6/0,3 247/9,88 0 0 80/3,545 0 44/1,008

350/12420

0 0 0 377/14,733

a) Programul de monte si fatari pentru anul curent

Specificare Anul precedent Monta Anul curent

1 Oi Mioare Total Oi Mioare Total

2

3

4

5

Luna 6 7 8

Total 9 10 11 12 anual 37 147 61 245 6 27 11 44 43 174 72 289 49 148 49 246 9 26 9 44 58 174 58 290

12

2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică

Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare a acestora si de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea cresterii oilor. In ultimele decenii, reproductia la ovine s- a imbunătătit datorită aplicării la scară

larga a insământărilor artificiale, iar pe de altă parte, datorită cercetării stiintifice in combaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilor de reproductie. Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală arunci când este capabil sa fecundeze (masculul) sau sa ram ana fecundat (femela). Vârsta optima de utilizare la reproductie este atunci când organismul a ajuns la

maturitate fiziologica, iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea specifica categoriilor adulte. Durata de folosire la reproductie pen tru rasele cu lână fină este cuprinsă i ntre 6 8 ani. Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile impartit in 4 stadii:

proestru, estru, metestru, anestru, fiecare cu o durată variabilă. S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un mie l in perioada de vară, manifestă călduri după parturitie, inca din perioada de alăptare, permitând realizarea a 2 fatari pe an fara tratamente hormonale. In ultimele decenii s-au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau clonarea, astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi, folosind celule de embrioni, formati din 16 si 32 diviziuni reusindu-se sa se obtină un embrion identic.

13

2.1.1. Programul de montă și fătări

Programul de montă şi fătări la ovine Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009 Trimestrul I Specificare t n l e u d n e A c e r p

e n i v O

II

III

Total

IV

V

VI

Trimestrul III

Total

VII

VIII

Trimestrul IV XII

Total/a n

IX

Total

X

XI

Total

Gestanta

42

42

171

71

242

284

Negestante

1

1

3

1

6

6

Oi

49

49

148

49

246

Mioare

9

9

26

9

44

Total

58

58

174

58

290

Fătate Miei fătaţi

e t n o M

t n e r u c l u n A

I

Trimestrul II

Oi

36

147

180

60

60

240

Mioare

6

27

33

11

11

44

Total

42

171

213

71

71

284

Masculi

22

90

112

37

37

149

Femele

22

90

112

37

37

149

Total

44

180

224

74

74

298

Mortalităţi

3

2

5

2

2

7

Iezi înţărcaţi

41

178

219

72

72

291

i r ă t ă F

i i ş ţ u u n d i o ţ r b P o

14

2.2.Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Ianuarie Intrări

Categoria de o vine

Efectivul la începutul perioadei

Naşte ri

Cumpărăr i

2

3

4

1 1

2

Berbeci reproducători

Treceri de la alte catego rii 5

Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7

Efectivu l iniţial +intrări

Vânzăr i pentru prăsilă

Vânzări pentri îngrăşa t

Treceri la a lte categori i

Sacrificări de necesitat e

Pierder i

Tota l ieşiri

8

9

10

11

12

13

14

Efectivul la sfârşitul perioade i

Zile animal e furajat e

SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

186

t

0.300

0.300

0.300

nr

245

245

245

T

9.800

9.800

9.800

7595

Reform ă (%)

18

0

Oi adulte nr

3

Tineret femel 0-3 T

170

nr 4

Tineret feme 3-6 T

156

nr 5

Tineret feme 6-9 T

6

7

8

73

nr

55

T

1.820

Tineret feme 1218

nr

44

T

1.500

Tineret mascul 03

nr

55

55

1.844

1.844

44

44

1.519

1.519

1650

Tineret feme 9-12 0.024

0.019

0.024

0.019

14 1364 14

T

170

nr 9

Tineret la îngrăşat t

1 0

Ovine la recondiţionat

156

nr T nr

350

t.

13.420

350

350

13.463

13.463

10850

EFECTIV TOTAL 0.043

0.043

15

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 28 Februarie Intrări Categoria de ovine


1 1

2

3


2

naşter i

Cumpă rări

3

4

Treceri de la alte categorii 5

Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7

Efectivu l iniţial +intrări 8

Vânzăr i pentru prăsilă 9

Vânzări pentri îngrăşa t 10

Treceri la alte categori i 11

Sacrificăr i de necesitat e 12

Pierder i

Total ieşiri

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

168

t

0.300

0.300

0.300

nr

245

245

245

t

9.800

9.800

9.800

Reform ă (%)

18

6860

Oi adulte nr

22

t

0. 060

22

22

2

2

20

0.112

0.112

0.006

0.006

0.106

616

Tineret femel 0-3 0.052

170

nr 4

Tineret feme 3-6 t

156

nr 5

Tineret feme 6-9 t

6

7

8

73

nr

55

t

1.820

nr

44

t

1.520

55

55

1.842

1.842

1540

Tineret feme 9-12

Tineret feme 1218

0.022

0.017

nr

22

t

0. 060

0.022

44

9

9

35

0.017

1.537

0.270

0.270

1.267

22

22

1

1

21

0.112

0.112

0.003

0.003

0.109

14 1232 14 616

Tineret mascul 0-3 0.052

170

nr 9

Tineret la îngrăşat T

1 0


156

nr t nr

350

44

t

13.440

0.120

44

394

9

3

12

382

0.264

13.704

0.270

0.009

0.279

13.425

11032

EFECTIV TOTAL 0.144

16

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Martie Intrări

Categoria de ovine


naşteri

Cumpăr ări

2

3

4

1 1

2

3



Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7


8



Treceri la alte categori i

Sacrific ări de necesit ate

Pierder i

Total ieşiri

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

186

t

0.300

0.300

0.300

nr

245

9

9

254

254

t

9.800

0.270

0.270

10.070

10.070

nr

20

90

90

110

1

1

109

t

0.106

0.270

0.613

0.719

0.003

0.003

0.716

Reform ă (%)

18

7874

Oi adulte

3410


170

nr 4

Tineret feme 3-6 t

156

nr 5

Tineret feme 6-9 t

6

7

8

73

nr

55

t

1.866

nr

35

t

1.266

nr

21

90

t

0.109

0.270

55

55

55

0

1.890

1.890

1.890

0

35

26

26

9

0.015

1.281

0.950

0.950

0.331

90

111

1

1

110

0.618

0.727

0.003

0.003

0.724

1705

Tineret feme 9-12

Tineret feme 1218

0.024

0.015

0.024

14 1085 14 3441


170

nr 9


1 0


156

nr t nr

382

180

9

0

189

571

81

2

83

488

t

13.447

0.540

0.270

0.729

1.539

14.986

2.840

0.006

2.846

12.140

17701

EFECTIV TOTAL

17

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Aprilie Intrări Efectivul la începutul perioadei

Categoria de ovine

1 1

2

3


2

naşter i

Cumpăr ări

3

4


Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7


8




Sacrific ări de necesit ate

Pierder i

Total ieşiri

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

180

t

0.300

0.300

0.300

nr

254

26

26

280

280

T

10.070

0.950

0.950

11.020

11.020

nr

109

37

37

146

1

1

145

t

0.716

0.110

0.760

1.476

0.003

0.003

1.473

Reform ă (%)

18

8400

Oi adulte

4380


170

nr 4

Tineret feme 3-6 T

156

nr 5

Tineret feme 6-9 t

73

nr 6

Tineret feme 9-12 t

7

8

Tineret feme 1218

14

nr

9

55

t

0.331

0.890

nr

110

37

t

0.724

0.110

0.027

55

64

9

9

55

0.917

1.248

0.175

0.175

1.073

37

147

1

1

146

0.765

1.489

0.003

0.003

1.486

1920 14 4410


170

nr 9


1 0


156

nr t nr

488

74

81

0

155

643

9

2

11

632

t

12.141

0.220

1.840

1.332

3.392

15.533

0.175

0.006

0.181

15.352

19290

EFECTIV TOTAL

18

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Mai Intrări

Categoria de ovine


1 1

2

3


2

naşter i

Cumpăr ări

3

4

Trecer i de la alte catego rii 5

Ieşiri

Spor

Total intrări

6

7


8



Treceri la a lte categori i


Pierde ri

Total ieşiri

9

10

11

12

13

14


Zile animal e furajate

SMZ(g )

Reform ă (%)

17

18

15

16

nr

6

6

6

186

t

0.300

0.300

0.300

nr

280

9

9

289

30

30

259

t

2.020

0.175

0.175

2.195

0.227

0.227

1.968

nr

145

145

20

20

125

t

1.473

2.237

0.308

0.308

1.929

8959

10

Oi adulte

4350


0.764

170

nr 4

Tineret feme 3-6 t

156

nr 5

Tineret feme 6-9 t

73

nr 6

Tineret feme 9-12 t

7

8

Tineret feme 1218

14

nr

55

t

1.073

nr

146

t

1.486

0.024

0.024

55

55

1.097

1.097

146

21

21

125

2.255

0.324

0.324

1.931

1705 14 4526


0.769

170

nr 9


1 0


156

nr t nr

632

9

0

9

641

71

71

570

t

6.352

0.175

1.557

1.732

8.084

0.859

0.859

7.225

19871

EFECTIV TOTAL

19

Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 30 Iunie Intrări

Categoria de ovine


naşter i

Cumpără ri

2

3

4

1 1

2

3

4



Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7






Pierde ri

Total ieşiri

8

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

180

T

0.300

0.300

0.300

nr

259

259

259

T

10.968

10.968

10.968

nr

125

T

1.929

7770

Reform ă (%)

18

0

Oi adulte

0

125

90

90

35

0.638

2.567

1.848

1.848

0.719

20

20

0

20

0.402

0.402

0.000

0.402

3750


nr

20

T

0.308

170 600


156

nr 5

Tineret feme 6-9 T

73

nr 6

Tineret feme 9-12 T

7

8

9

1 0

Tineret feme 1218

14

nr

55

T

1.097

nr

125

T

1.931

0.023

0.023

55

55

1.120

1.120

125

90

90

35

0.638

2.569

1.849

1.849

0.720

21

21

21

0.422

0.422

0.422

30

30

30 0.241

1650 14 3750


nr

21

T

0.324

nr

30

T

0.227

0.014

0.241

0.241

170 630

Tineret la îngrăşat


0.098

nr

570

71

0

71

641

180

180

461

T

16.225

0.859

1.503

2.362

18.587

3.697

3.697

14.890

156 900

0 15

19230

EFECTIV TOTAL

20

Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 31 Iulie Intrări

Categoria de ovine


1 1

2

3

4


2

naşte ri

Cumpărăr i

3

4


Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7


8





Pierde ri

Total ieşiri

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

186

T

0.300

0.300

0.300

nr

259

259

259

T

10.968

10.968

10.968

nr

35

35

35

35

0

t

0.719

0.184

0.903

0.898

0.898

0.000

nr

20

90

90

110

110

t

0.402

1.848

2.380

2.782

2.782

Reform ă (%)

18

8029

Oi adulte

1085


170 3410


156

nr 5

Tineret feme 6-9 t

73

nr 6

Tineret feme 9-12 T

7

8

9

1 0

Tineret feme 1218

14

nr

55

55

55

T

1.120

0.024

1.144

1.144

nr

35

0

35

35

35

0

T

0.720

0.184

0.904

0.899

0.899

0.000

nr

21

90

90

111

111

T

0.422

1.849

2.386

2.808

2.808

nr

30

0

30

30

T

0.241

0.014

0.014

0.255

0.255

nr

461

180

0

180

641

70

70

571

T

14.892

3.697

1.475

5.172

20.064

1.797

1.797

18.257

0.024

1705 14 1085


170 3441



0.537

156 930 15 19871

EFECTIV TOTAL

21

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31August Intrări

Categoria de ovine


2

1

1

2


Ieşiri

naşteri

Cumpăr ări

Treceri de la alte catego rii

Spor

Total intrăr i

3

4

5

6

7


8





Pierde ri

Total ieşiri

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

15

16

17

186

nr

6

6

6

t

0.300

0.300

0.300

nr

259

259

259

t

10.968

10.968

10.968

8029

Reform ă (%)

18

0

Oi adulte

nr 3

Tineret femel 0-3 t

4

170

nr

110

35

t

2.765

0.898

35

145

145

1.599

4.364

4.364

4495


156

nr 5

Tineret feme 6-9 t

73

nr 6

Tineret feme 9-12 t

7

Tineret feme 1218

14

nr

55

t

1.143

0.024

0

55

55

0.024

1.167

1.167

1705 14

nr 8

Tineret mascul 0-3 t

9

1 0

170

nr

111

35

T

2.790

0.899

nr

30

0

T

0.255

0.000

nr

571

70

T

18.221

1.797

35

146

146

1.605

4.395

4.395

0

30

30

30

0

0.014

0.269

0.269

0.269

0.000

70

641

30

30

611

3.242

21.463

0.269

0.269

21.194

4526



0.706

0.014

156 930 15 19871

EFECTIV TOTAL 1.445

22

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Septembrie Intrări

Categoria de ovine


naşteri

Cumpăr ări

2

3

4

1 1

2



Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7


8





Pierd eri

Total ieşiri

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

180

T

0.300

0.300

0.300

nr

259

259

23

23

236

T

10.968

10.968

0.973

0.973

9.995

7770

Reform ă (%)

18

6

Oi adulte

nr 3

Tineret femel 0-3 T

4

170

nr

145

T

4.342

145

20

20

125

5.021

0.692

0.692

4.329

4350


0.679

156

nr 5

Tineret feme 6-9 T

73

nr 6

Tineret feme 9-12 T

7

Tineret feme 1218

14

nr

55

T

1.166

0.023

0.023

55

55

1.189

1.189

1650 14

nr 8

Tineret mascul 0-3 T

9

1 0

170

nr

146

T

4.372

146

21

21

125

5.055

0.727

0.727

4.328

4380



0.683

0.683

156

nr T

15

nr

611

T

21.148

611

23

21

20

64

547

22.533

0.973

0.727

0.692

2.392

20.141

18330

EFECTIV TOTAL 1.385

1.385

23

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Octombrie Intrări

Categoria de ovine


naşteri

Cumpăr ări

2

3

4

1 1

2



Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7






Pierde ri

Total ieşiri

8

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

186

T

0.300

0.300

0.300

nr

236

236

236

T

9.995

9.995

9.995

7316

Reform ă (%)

18

0

Oi adulte

nr 3

Tineret femel 0-3 T

4

5

170

nr

125

T

4.329

125

90

90

35

0.605

4.934

3.538

3.538

1.396

20

20

20

0.737

0.737

0.737

3875


nr

20

T

0.692

156 620


73

nr 6

Tineret feme 9-12 T

7

Tineret feme 1218

14

nr

55

T

1.189

0.024

0.024

55

55

1.213

1.213

1705 14

nr 8


9

1 0

170

nr

125

T

4.328

125

90

90

35

4.933

3.537

3.537

1.396

3875



0.605

0.605

156

nr T

15

nr

547

20

T

20.141

0.692

20

567

180

180

387

1.970

22.111

7.075

7.075

15.036

17577

EFECTIV TOTAL 1.278

24

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Noiembrie Intrări

Categoria de ovine


1 1

2


2

naşte ri

Cumpărăr i

3

4


Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7


8





Pierde ri

Total ieşiri

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

180

T

0.300

0.300

0.300

nr

236

236

236

T

9.995

9.995

9.995

7080

Reform ă (%)

18

0

Oi adulte

nr 3

Tineret femel 0-3 T

4

5

170

nr

35

T

1.396

nr

20

90

t

0.737

3.538

35

35

35

0

0.164

1.560

1.560

1.560

0.000

90

110

20

20

90

3.779

4.516

0.821

0.821

3.695

1050


156 3300


73

nr 6

Tineret feme 9-12 T

7

Tineret feme 1218

14

nr

55

T

1.213

0.023

0.023

55

11

11

44

1.236

0.247

0.247

0.989

1650 14

nr 8

Tineret mascul 0-3 t

9

1 0

170

nr

35

t

1.396

35

35

35

0

1.560

1.560

1.560

0.000

1050



0.164

0.164

156

nr

0

t

15

nr

387

90

0

90

477

101

101

376

t

15.037

3.538

0.592

4.130

19.167

4.188

4.188

14.979

14310

EFECTIV TOTAL

25

Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Decembrie Intrări

Categoria de ovine


naşte ri

Cumpărăr i

2

3

4

1 1

2



Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7






Pierde ri

Total ieşiri

8

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

186

t

0.300

0.300

0.300

nr

236

11

11

247

247

t

9.995

0.247

0.247

10.242

Reform ă (%)

18

7657

Oi adulte 0

10.242

nr 3

Tineret femel 0-3 t

170

nr 4

Tineret feme 3-6 T

5

156

nr

90

35

T

3.695

1.560

35

125

45

45

80

1.843

5.538

1.993

1.993

3.545

3875


73

nr 6

Tineret feme 9-12 T

7

Tineret feme 1218

14

nr

44

T

0.989

0.019

0.019

44

44

1.008

1.008

1364 14

nr 8


170

nr 9


1 0


156

nr T

15

nr

376

46

t

14.979

1.807

46

422

45

45

377

2.109

17.088

1.993

1.993

15.095

13082

EFECTIV TOTAL 0.302

26

2.3. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine Trimestrul I: I anuarie – Martie Intrări

Categoria de o vine


naşte ri

Cumpăr ări

2

3

4

1 1

2


Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7





Sacrifică ri de necesita te

Pierder i

Total ieşiri

8

9

10

11

12

13

14

Efectivul la sfârşitul perioade i 15

nr

6

6

6

T

0.300

0.300

0.300

nr

245

9

254

254

T

9.800

0.270

10.070

10.070


SMZ(g )

16

17

Reform ă (%)

18

540

22329

0

Oi adulte 112

nr 3


Tineret femel 0-3

0.33

T

0.395

112

3

3

109

0.725

0.009

0.009

0.716

4026 170

nr 4

Tineret feme 3-6 T

156

nr 5

Tineret feme 6-9 T

6

7

8

73

nr

55

T

1.820

nr

44

T

1.500

Tineret feme 9-12

Tineret feme 1218

Tineret mascul 03

0.07

0.051 112

nr T

0.33

0.4

55

55

55

0

1.89

1.890

1.890

0

44

35

35

9

1.22

0.331

1.551

1.22

112

2

2

110

0.73

0.006

0.006

0.724

4895 14 3681 14 4057 170

nr 9


1 0


156

nr T nr

350

124

9

T

13.420

0.66

0.270

583

90

5

95

488

15.266

3.11

0.0153

3.125

12.140

39583

EFECTIV TOTAL 0.916

27

Trimestrul II: Aprilie – Iunie Intrări

Categoria de o vine


naşte ri

Cumpăr ări

2

3

4

1 1

2

3

4



Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7






Pierde ri

Total ieşiri

8

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

15

16

17

nr

6

6

6

546

180

T

0.300

0.300

0.300

Nr

254

35

35

289

30

30

259

T

10.070

1.125

1.125

11.195

0.227

0.227

10.968

nr

109

37

37

146

110

1

111

35

T

0.716

0.110

0.110

2.878

2.156

0.003 +

2.159

0.719

20

20

20

0.308

0.402

0.402

25129

Reform ă (%)

18

0

Oi adulte

Tineret femel 0-3

2.052

nr

20

T

0.308

16860 170 600


156

nr 5

Tineret feme 6-9 T

73

nr 6

Tineret feme 9-12 T

7

8

9

1 0

Tineret feme 1218

Tineret mascul 03

Nr

14 9

55

T

0.331

0.890

nr

110

37

T

0.724

0.110

0.074

2.062

nr

21

T

0.324

nr

30

T

0.227

55

64

9

9

55

0.890

1.295

0.175

0.175

1.120

37

147

111

1

112

35

0.110

2.896

2.173

0.003

2.176

0.720

21

21

21

0.324

0.422

0.422

30

30

30

0.227

0.241

0.241

235

723

260

2

262

461

3.094

19.629

4.731

0.006

4.737

14.890

5305 14 12686 170 630



nr

488

74

161

T

12.141

0.220

2.874

0.098

0.014

156 900

0 0

58391

EFECTIV TOTAL 4.394

28

Trimestrul III: Iulie – Septembrie Intrări

Categoria de o vine


naşt eri

Cumpărăr i

2

3

4

1 1

2

3

4



Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7






Pierde ri

Total ieşiri

8

9

10

11

12

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

556

T

0.300

0.300

0.300

nr

259

259

23

23

236

T

10.968

10.968

0.973

0.973

9.995

nr

35

35

35

35

0

T

0.719

0.903

0.898

0.898

0

nr

20

125

125

145

20

20

125

T

0.402

2.746

2.746

5.060

0.692

0.692

4.329

23888

Reform ă (%)

18

0

Oi adulte

1085


Tineret feme 3-6

1.912

170 12255 156

nr 5

Tineret feme 6-9 T

73

nr 6

Tineret feme 9-12 T

7

8

9

1 0

Tineret feme 1218 Tineret mascul 03

14

nr

55

T

1.120

nr

35

T

0.720

nr

21

125

T

0.422

2.748

nr

30

T

0.241

nr

461

T

14.892

0.071

0.184

55

55

1.191

1.189

35

35

35

0

0.904

0.899

0.899

0

125

146

21

21

125

2.748

5.096

0.727

0.727

4.328

5060 14 1085 170 12347



1.926

30

30

30

0

0.269

0.269

0.269

0

150

711

53

21

90

164

547

5.494

24.691

1.242

0.727

2.489

4.458

20.141

0.028

156 1860

58072

EFECTIV TOTAL 5.494

4.305

29

Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie Intrări Categoria de o vine


Naşt eri

Cumpă rări

2

3

4

1 1

2



Ieşiri

Spor

Total intrăr i

6

7

Efectivu l iniţial +intrări 8



Treceri la a lte categori i 11

Sacrificări de necesitat e 12

Pierd eri

Total ieşiri

13

14



SMZ(g )

17

15

16

nr

6

6

6

552

T

0.300

0.300

0.300

nr

236

11

11

247

247

T

9.995

0.247

0.247

10.242

10.242

22053

Reform ă (%)

18

0

Oi adulte

nr 3

Tineret femel 0-3 T

4

5

170

nr

125

T

4.329

125

125

125

0

5.098

5.098

5.098

0

4925


nr

145

T

5.79

145

145

45

20

65

80

4.790

6.359

1.993

0.821

2.814

3.545

156 7795


73

nr 6

Tineret feme 9-12 T

7

8

9

1 0

Tineret feme 1218 Tineret mascul 0 3

14

nr

55

T

1.189

0.066

55

11

11

44

1.255

0.247

0.247

1.008

4719 14

nr T

170

Nr

125

T

4.238

125

125

125

0

5.007

5.097

5.097

0

4925



0.769

156

nr T nr

547

156

T

20.141

6.037

156

703

45

281

326

377

5.037

28.261

1.993

11.263

13.256

15.095

44969

EFECTIV TOTAL 2.173

30

2.4. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine Intrări Categoria de ovine


naşteri

Cumpăr ări

2

3

4

1 1

2


5

6

7

8

9

1 0

Spor

Total intrări

6

7

8



Treceri la a lte categori i 11

Sacrificări de necesitat e 12

Pierd eri

Total ieşiri

13

14



SMZ(g )

17

15

16

6

6

6

2194

T

0.300

0.300

0.300

nr

245

55

55

300

23

30

53

247

T

9.800

1.642

1.642

11.442

0.973

0.227

1.2

10.242

149

149

145

4

149

0

3.071

3.071

3.054

0.012

145

145

145

5,829

5.829

5.790

145

145

45

20

65

80

6,359

6.359

1.993

0.821

2.814

3.545

55

55

55

0

1.87

1.87

1.890

0

55

99

55

55

44

1.152

2.652

1.642

1.642

1.008

149

149

146

3

149

0

3.086

3.086

3.072

0.009

3.081

0

146

146

21

125

146

0

5.865

5.865

0,727

5,097

5.824

0

30

30

30

30

0

0.241

0.241

0.269

0.269

0

1224

119

93399

Reform ă (%)

18

0

Oi adulte

149

Tineret femel 0-3 T

4

Ieşiri Efectivu l iniţial +intrări

nr

nr 3


2.631

0.44

nr

145

T

3.054

nr

145

T

5.79

21971

0 145

0

170 17780


0

156 7795

Tineret feme 6-9

nr

55

T

1.820

nr

44

55

T

1.500

0.890

0.569

73 10200

Tineret feme 9-12

Tineret feme 1218 Tineret mascul 03

0.07

nr

149

T

0.44

0.262

2.646

nr

146

T

3.072

nr

30

T

0.227

14 18765 14 13771 170 17902



nr

350

298

576

T

13.420

0.88

14.675

2.793

0.014

125

721

7

847

377

5,097

21.593

0.021

25.606

15.095

156 2760

206537

EFECTIV TOTAL 11 .76

40.715

3,962

31

2.5. Programarea numărului de zile furajate Categorii cuprinse

Număr zile furajate

0-3 luni

3-6 luni

6-9 luni

21971 17780 7795

9-12 luni

12-18 luni

Ovine lacta ție

Ovine partea I de

Ovine partea a II a de

Berbeci

Total

10200

18765

63691

14396

15252

2198

172048

gestație

gestație

32

3. Programarea producțiilor

3.1. Programarea producției de lână Insuțirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor producții. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria textilă din tara noastră, materia primă de bază pentru obtinerea unor confectii de calitate superioară. Recoltarea lă nii de la oi se face prin tuns mecanic. Lâna fină produsă de oile Țurcană este rară, iar cusătură de pe linia superioară este largă. Programarea producției de lână î n cadrul acestei ferme se face prirmavara (între 15 aprilie - 15 mai) când timpul este suficient de călduros, fără vânt rece și fără temperaturi scă zute. Momentul optim al tunsului este indicat și de apariția la baza suvitei a unei porțiuni de 1-1,5 cm de lână nou crescută primavara și denumită ,,lâna de pai”. Are dia metrul mai redus, usucul mai puțin consistent, ceea ce usurează tunsul. De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură, atât cantitatea cât și calitatea lânii, câ t și de efectivul de animale din unitate. Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. În acest, sens se intocmeș te planul de tunsori cu ordinea de desfaș urare pe categorii, stabilirea componentei echipei de tuns, stabilirea inventarului necesar, instruirea personalului implicat.

În cadrul speciei se programează la î nceput batalii, oile sterpe, mioarele, oile mame si berbecii de reproducție. Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evita rea unor accidente produse de încarcarea tubului digestiv. Pentru ca tunsul sa se efectueze

corespunzător se recomandã urmatoarele: - în seara premergătoare tunsului, turmele programate la tuns se țin la adăpost pentru a preveni umezirea lânii; - tunsul lânei trebuie să se facã uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10 mm de suprafața pielii; nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâ na; nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede. 33

Programarea producției de lână

Cantitatea de lâna

Cantitatea de lâna

pe animal (kg)

totală (kg)

6

3

18

Oi adulte

280

2

560

Mioare

55

1

55

Total

341

-

633

Categoria Berbeci

reproducători

Număr de indivizi

34

3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână

După tuns lâna este recoltată, iar î n inter ior este pus un bilețel pe care au fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar. Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia, după care va fi trecut pe masa de sortare. Sortarea lânii se face dupa an umite criterii, finețe, lungime, uniformitate, rezistență, nuanța de culoare, cantitatea de impurități vegetale și minerale din masa lânii. Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din punct de vedere al însușiriâor calitative, cea cu defecte fiind depozitată separat. Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare, suportă căldura cu ușurintã și favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale. Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii, prețurile variind în funcție de cerințele pieții. Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii prin prețuri negociabile, în funcție de cerințele pieții. După recepție în societate, lâna se spală, se usucă, se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se folosește la fabricarea stofelor din lână, a păturilor de lână, covoarelor și a diferitelor tricotaje. În felul acesta lâna se valorifică la un preț superior.

35

3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine Pentru desfașurarea corespunzătoare a acț iunii de tuns, centrul este dotat astfel încat să asigure ritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns, cântărirea cojoacelor și a animalelor, sortarea și balotarea, depozitarea temporară a lânii, precum și preveni rea accidentelor de orice natură . Înainte cu 12-14 or e de tuns, oile nu se scot la pășune și nu li se administrează furaje la padoc pentru a se evita î ncărcarea tubului digestiv. Datorită efectivului mare se utilizează tunsul electromecanic. Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul

tehnic și de protecție al muncii. Ca organizare centrul de tuns cuprinde: >

padoc pentru oile ce urmează a fi tunse;

>

culoar de trecere a oilor netunse;

>

punct de tuns;

>

boxe pentru oile care sunt tunse;

>

cântar pentru oi;

>

>

cântar pentru lână; masă pentru înregistrări; masă pentru sortarea lâ nii; spații pentru îmbalotare; spații pentru pastrarea temporară a lânii; punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns;

>

punct sanitar veterinar.

> > > >

Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază, uniform, fără scari și fără a se trece de multe ori cu aparatul pe același loc, urmărindu -se menținerea întregității cojocului de lână după tuns.

36

3.3. Programarea producției de lapte Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.

De asemenea, el ș i derivatele sale sunt considerate alimente de baz ă utilizate î n hrana omului.

În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Mulsul oilor începe ime diat după înță rcarea mieilor sau sacrificarea acestora. La începutul lactației oile sunt m ulse de trei ori pe zi (dimineața, la prânz și seara), către sfarsitul lac tației se trece la douã mulsori, iar cu 15- 20 de zile înainte de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei si ngure mulsori. Număr capete

Producția de lapte pe lactație / cap

Producția totală de lapte

Oi

oaie

pe tot efectivul

284

80 l

22720

22720-(291 cap x 50 litri)=22720-14550=8170 kg lapte

8170:4≈2043 kg caș 8170-2043=6127:12≈511 urdă Venituri din vânzarea productiilor:

Producţia

Cantitatea

Lei/ kg

TOTAL (lei)

(kg)

Caş de oaie Urdă

2043

13

2559

511

8

4088

Lâna

633

2,8

1772,4

TOTAL

32419.4

37

3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte

Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze.

Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile, tablă zincată sau din material plastic prevă zute cu cupe pen tru a evita pierderea laptelui și obț inerea unui lapte igienic. Pentru a evita reducerea duratei de pășunat ș i a oboselii ciobanilor, mulsul se va efe ctua rapid, total, la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90

de minute dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara. Durata de mulgere a unei oi diferä în funcție de ca ntitatea de lapte pe care o dă ș i este de aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara. Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de igienă, recoltare și depistare a laptelui. Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportă t la centre de recoltare și valorificare a laptelui. Laptele de oaie se valorifica prin metode rapide de prelucrare. În urma

prelucrării laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt, brânza telemea, brânza de putină, brânza de b urduf și cascavalul. Se mai obține ș i untul din lapte de oaie. Ca produs secunda r prin fierberea zarei rezultată din prepararea cașului se obține urdă și zerul. Toate produsele obținute din prelucrare a laptelui de oaie se valorifică la prețuri negociabile prin magazine specializate, core spunzătoare, unde se păstrează la o temperaturã de 0- 8 g rade C in vitrine frigorifice sau depozite frigorifice.

38

3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga -organiz organi zare, dotare și functional Sistemul Sistemul de muls este cel manu lateral. ma nual, al, varian varia nta manu ma nuăăl lateral. Efectuarea mulsului manual presup une amenajarea unui culoar prevăzut cu

un perete cu mai multe uș ite (strungă) prin care oile, una câte una vin pe platforma de muls. Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de nclinat. staționare este con fecționa fecționa tă din scandură dispusă ușor î nclinat. Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie. evoie.

39

4. Programarea Programarea tehnologiei de

creștere și exploatare a ovinelor

4.1. Fluxul teh te hno logic an a nual de producț producție Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune,

stabulație) stabulație) durează 6 luni luni la pășune și 6 luni l uni în stabula stabula ție. Fazele Fazele fluxului fluxul ui tehnologic tehnologic sunt: s unt: 1. Categoria berbeci de reproductie reproductie

pregătirea pentru mo ntă se f ace ace cu hră hră nire stimulativ stimulati vă, se verifică cantitatea cantitatea și calitatea materialului seminal; - perioada de montă ; -

-

perioada de repaus. repaus.

2. Categoria de oi și mioare -

pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într -o stare bună de

întreț întreținere; -

perioada de montă care a ug ust, septembrie, octombrie; care are loc î n lunile: au

gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea atentă a oilor. Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și apă rece; - perioada fătărilor- pregatireă pentru pentr u fătăre fătăre vizează: instruirea personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de -

ore;

pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi gestante, maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de vârsta de peste pes te 30 zile. 3. Categoria miei miei sugari sugari cu vârstã de 0 - 35 zile. 4. Categoria tineret tineret ovi ovi n care cuprinde cuprinde tin ti neretul femel de 3 - 18 luni și

tineretul mascul întă rcat.

40

o vinelor pe categorii 4.2. Specificul întreținerii ov

Creșterea și îndeosebi îndeosebi întreți întreținnerea oilor în perioada de stabulație, necesită ntreruperile specifice sezonului rece. construirea construirea uno uno r adăposturi adăposturi pen pe ntru tr u a le feri de î ntreruperile Unitatea constructivă destinată cază rii oilor pentru perioada de stabulație o reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma lite rei ,,U”, fiind prevăzut cu două compartimente, unul de schis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru repre zentând 30% din suprafata adăpostului. fătări, reprez Amenajare Amenajare a interioara a saivanului constă în împărțirea încăperii î n boxe pentru fiecare categorie de o vine și pe stă ri fiziologice. Administrarea fro ntul de fur f ura a je pe dministrarea fur f urajelor ajelor se face în iesle, de formă formă li niară cu fron ambele părti, asigurâ ndu-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ. Ieslea este prevazută în partea superioară cu gră tar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu apă de la retea administrată în jgheaburi. Întreținerea se face pe aș ternut permanent.

Înai Înaint ntee de scoaterea oilor la pașun pașu ne, acestea se obișnuiesc cu furaj verde cosit și administrat la iesle. Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcț ii simple tip ,,sopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp de noapte, asigurându-se o suprafată de 0,5 m2 pentru oi și 0,4 0 ,4 m2 pentru tineret ovin.

41

5. Programarea și organizarea bazei furajere

5.1. Hrănirea ovinelor pe categorii Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp, berbeci find sensibili la schimbările bruște ș i dese ale acesteia. La stabilirea normelor și rațiilor fura jere pentru oile mame trebuie să se țină seama de starea fiziologică — perioada de repaus, perioada de pregătire pentru montă și de montă propriu- zisă, perioada de gestație, perioada de lactaț ie. Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei propriu- zise începe încă din luna august ș i dur eazã până î n prima parte a lunii noiembrie. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat. Se repartizează oilor pașuni de cea mai bună calitate. Li se administrează fân și nutrețuri concentrate (porumb, grâu, ovăz) precum ș i srot de soia. În prima parte a gestației, nevoile de hrană ale oii sunt reduse, fiindcă dezvoltarea fătului este mică. În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial, apărând necesitatea hră nirii stimulatoare. Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru dezvoltarea normală a fătului, c rearea de rezerve pentru producția de lapte, dezvoltarea glandei mamare și cresterea normală a lânii. Ultima parte a gestaț iei corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se face cu nutreț uri conservate.

Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație energetică și proteică câ t mai mare . Se pot folosi silozuri de bună calitate, fânuri și nutreț uri concentrate. În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutreț uri. Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte. Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutreț uri concentrate, energeti ce și mici cantități de fân. La început consumă aproximativ 70 g de fân, iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 — 300 g fân pe zi. De asemenea li se administrează și nutrețuri suculente în special masă verde. 42

5.2. Sortimente de furaje utilizate Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU PDIN PDIE Ca UFL g g g

P g

UIL

Nutret

KgSU

Fân de lucernă

0.85

0.67

112

94

15.5

2.5

1.03

Fân natural

0.85

0.73

67

68

9.5

3

1.2

0.176

0.89

94

89

7.5

4

1.05

0,189

0,73

112

85

7,5

4

1,2

0.868

0.9

114

96

1.5

12.8

240

185

Pajiște de deal Lucernă început înflorire Tărâţe de grâu Fosfat dicalcic

0.95

43

5.3. Norme și rații utilizate Rație la be rbeci în pe rioada de montă-iarna Valoarea nutritive a nutreturilor

g/KgSU

PDIN

P

PDIE

Ca

Norme de hrana PDIN KgSU

KgSU

UFL

g

g

g

g

UIL

Lei/kg

Nutret

/KgSU

PDIE

Ca

Preţ

P

UFL

UIL

Kg B

g

g

g

g

lei

1.51

1.25

120

120

6.2

4

2.1

0.85

0.67

112

94

15.5

2.5

1.03

0.5

Fân de lucernă

0.527

0.448

0.300

50.149

42.090

6.940

1.119

0.461

0.263

0.85

0.73

67

68

9.5

3

1.2

0.4

Fân natural

1.531

1.301

0.950

87.192

88.493

12.363

3.904

1.562

0.612

TOTAL RB

2.058

1.749

1.250

137.341

130.583

19.303

5.024

2.023

0.876

Rație la be rbeci în pe rioada de montă-vara Valoarea nutr itivă a nutreț urilor PDIN

PDIE

Norme de hrană

g/KgSU Ca

P

PDIN KgSU

KgSU

0.176

UFL

0.89

g

94

G

89

g

7.5

g

4

UIL

1.05

Lei/kg

0.03

Nutreț

PDIE

/KgSU Ca

Kg B

Preţ

P

UFL

UIL g

g

g

g

lei

1.51

1.25

120

120

6.2

4

2.1

Pajiș te de deal

7.980

1.404

1.250

132.022

125.000

10.534

5.618

1.475

0.239

TOTAL RB

7.980

1.404

1.250

132.022

125.000

10.534

5.618

1.475

0.239

44

Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară Valoarea nutritivă a nutreț urilor PDIN

Norme de hrană

g/KgSU

PDIE

Ca

P

PDIN KgSU

KgSU

UFL

0.176

0.89

G

g

94

g

89

7.5

g

4

UIL

1.05

Nutreț

Lei/kg

0.03

PDIE

/KgSU Ca

Preţ

P

UFL

UIL

Kg B

g

g

g

g

lei

1.53

1.01

83

83

4.6

3.5

2.1

Pajiș te de deal

6.447

1.134

1.01

106.674

101

8.511

4.539

1.191

0.193

TOTAL RB

6.447

1.134

1.01

106.674

101

8.511

4.539

1.191

0.644

Rație la berbeci în repaos sexual-iarna Valoarea nutritivă a nutreț urilor PDIN

PDIE

Norme de hrană

g/KgSU Ca

P

PDIN KgSU

KgSU

0.85

UFL

0.73

g

67

g

68

G

9.5

g

3

UIL

1.2

Lei/kg

0.4

Nutreț

PDIE

/KgSU Ca

Kg B

Preţ

P

UFL

UIL g

g

g

g 3.3

2.2

1.51

0.88

70

70

6.6

lei

Fân natural

1.418

1.205

0.88

80.767

81.972

11.452

3.616

1.446

0.567

TOTAL RB

1.418

1.205

0.88

80.767

81.972

11.452

3.616

1.446

0.567

45

Rație la oi în prima parte de gestație –iarna Valoarea nutr itivă a nutrețurilor PDIN KgSU

0.85

UFL

0.73

PDIE

g

67

g/KgSU Ca

g

68

Norme de hrană

P

g

g

9.5

PDIN UIL

3

1.2

Lei/kg

0.4

Nutreț

Kg B

KgSU

UFL

1.2

PDIE

/KgSU Ca

Preţ

P

g

g

g

g

0.71

57

57

4

3

UIL

lei

1.7

Fân natural

1.144

0.973

0.710

65.164

66.137

9.240

2.918

1.167

0.458

TOTAL RB

1.144

0.973

0.710

65.164

66.137

9.240

2.918

1.167

0.458

Rație la oi în prima parte de gestație –vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor

KgSU

0.176

UFL

0.89

g/KgSU

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

94

89

7.5

4

UIL

1.05

Norme de hrană

Lei/kg

0.03

Nutreț

/KgSU

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

0.71

57

57

4

3

1.7

KgSU

UFL

1.2

Kg B

UIL

Preţ lei

Pajiș te de deal

4.533

0.798

0.710

74.989

71.000

5.983

3.191

0.838

0.135

TOTAL RB

4.533

0.798

0.710

74.989

71.000

5.983

3.191

0.838

0.135

46

Rație la oi în a doua parte a gestației i arna Valoarea nutritivă a nutrețurilor

g/KgSU

PDIN

P

KgSU

UFL

g

PDIE G

Ca g

g

Norme de hrană PDIN UIL

Lei/kg

Nutreț

Kg B

KgSU

UFL

1.1

PDIE

/KgSU Ca

Preţ

P UIL

g

g

g

g

0.83

98

98

7.9

3.9

1.6

lei

0.85

0.67

112

94

15.5

2.5

1.2

0.5

Fân de lucernă

0.527

0.448

0.300

50.149

42.090

6.940

1.119

0.537

0.263

0.85

0.73

67

68

9.5

3

1.49

0.4

Fân natural

0.854

0.726

0.530

48.644

49.370

6.897

2.178

1.082

0.342

TOTAL RB

1.381

1.174

0.830

98.793

91.459

13.838

3.297

1.619

0.605

-0.074

0.000

-0.793

6.541

-5.938

0.603

-0.019

0.960

0.740

14.798

4.037

DIF.NH-RB

0.95

240

185

2.5

Fosfat dicalcic

0.004

0.004

TOTAL RB+RS

1.381

1.174

0.830

98.793

91.459

0.011

1.619

0.605

47

Rație oi la începutul lactației Valoarea nutritive a nutreturilor PDIN KgSU

UFL

g

PDIE g

Ca g

g/KgSU

Norme de hrana

P g

PDIN UIL

Lei/kg

Nutret

Kg B

KgSU

UFL

1.8

PDIE

/KgSU Ca

Preţ

P UIL

g

g

g

g

1.58

172

172

10.3

5.6

2.5

lei

0.85

0.67

112

94

15.5

2.5

1.2

0.5

Fân de lucernă

0.492

0.418

0.280

46.806

39.284

6.478

1.045

0.501

0.246

0.85

0.73

67

68

9.5

3

1.49

0.4

Fân natural

1.450

1.233

0.900

82.603

83.836

11.712

3.699

1.837

0.580

TOTAL RB

1.942

1.651

1.180

129.409

123.119

18.190

4.743

2.338

0.826

0.149

0.400

42.591

48.881

-7.890

0.857

0.162

DIF.NH-RB 0.868

0.9

114

96

1.5

12.8

0.32

Tărâţe de grâu

0.512

0.444

0.400

50.667

42.667

0.667

5.689

0.164

TOTAL RS

0.512

0.444

0.400

50.667

42.667

0.667

5.689

0.164

TOTAL RB+RS

2.454

2.095

1.580

180.075

165.786

18.857

10.432

2.338

0.990

48

Rație la oi în lactație vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU

0.176

UFL

0.89

g

94

PDIE g

89

g/KgSU Ca g

7.5

Norme de hrană

P g

4

PDIN UIL

1.12

Lei/kg

0.03

Nutreț

Kg B

KgSU

UFL

1.7

PDIE

/KgSU Ca

Preţ

P UIL

g

g

g

g

1.34

137

137

8.8

4

2.3

lei

Pajiș te de deal

8.555

1.506

1.340

141.528

134.000

11.292

6.022

1.686

0.256

TOTAL RB

8.555

1.506

1.340

141.528

134.000

11.292

6.022

1.686

0.256

49

Rație la tineret 0-3 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU

UFL

g

PDIE

g/KgSU

Ca

g

g

Norme de hrană

P g

PDIN UIL

Lei/kg

Nutreț

Kg B

KgSU

UFL

0.9 0.224

PDIE

/KgSU Ca

Preţ

P UIL

g

g

g

g

0.58

64

64

3.8

1.8

0.9

0.150

25.075

21.045

3.470

0.560

0.269

0.85

0.67

112

94

15.5

2.5

1.2

0.5

Fân de lucernă

0.263

0.85

0.73

67

68

9.5

3

1.49

0.4

Fân natural

0.693

0.589

0.430

TOTAL RB

0.956

0.813

0.580

39.466

64.540

lei

0.132

40.055

5.596

1.767

0.878

0.277

61.100

9.066

2.327

1.146

0.409

Rație la tineret 0-3 luni vara Valoarea nutritivă a nutrețurilor

KgSU

UFL

g/KgSU

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

Norme de hrană

UIL

Lei/kg

Nutreț

/KgSU

Preţ

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

0.58

64

64

3.8

1.8

0.9

65.973

50.068

4.418

2.356

0.618

1.090

KgSU

UFL

0.9

Kg B

UIL

lei

0.189

0.73

112

85

7.5

4

1.05

0.35

Lucernă început înflorire

3.117

0.589

0.430

0.176

0.89

94

89

7.5

4

1.12

0.03

Pajiș te de deal

0.958

0.169

0.150

15.843

15.000

1.264

0.674

0.189

0.028

TOTAL RB

4.074

0.758

0.580

81.815

65.068

5.682

3.030

0.807

1.118

50

Rație la tineret 3-6 luni iarna Valoarea nutritivă a nutreț urilor PDIN KgSU

UFL

PDIE

g

g

Norme de hrană

g/KgSU

Ca

P

g

PDIN

g

UIL

Lei/kg

Nutreț

Kg B

KgSU

UFL

1.1 0.149

/KgSU

PDIE

Ca

Preţ

P UIL

g

g

g

g

0.62

63

63

4.1

1.8

1.2

0.100

16.716

14.030

2.313

0.373

0.179

0.85

0.67

112

94

15.5

2.5

1.2

0.5

Fân de lucernă

0.176

0.85

0.73

67

68

9.5

3

1.49

0.4

Fân natural

0.838

0.712

0.520

TOTAL RB

1.014

0.862

0.620

47.726

64.442

lei

0.088

48.438

6.767

2.137

1.061

0.335

62.468

9.081

2.510

1.240

0.423

Rație la tineret 3-6 luni vara Valoarea nutr itivă a nutreț urilor

KgSU

Norme de hrană

g/KgSU

PDIN

PDIE

Ca

P

g

G

g

g

UFL

KgSU UIL

Lei/kg

Nutre

Kg B

UFL

/KgSU

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

Preţ UIL

1.1

0.62

63

63

4.1

1.8

1.2

lei

0.189

0.73

112

85

7.5

4

1.05

0.4

Lucernă inceput inflorire

0.176

0.89

94

89

7.5

4

1.12

0.03

Pajiste d e deal

1.979

0.348

0.310

32.742

31.000

2.612

1.393

0.390

0.059

TOTAL RB

4.226

0.773

0.620

80.303

67.096

5.797

3.092

0.836

0.958

2.247

0.425

0.310

47.562

36.096

3.185

1.699

0.446

0.899

51

Rație la tineret 6-9 luni iarna Valoarea nutritivă a nutrețurilor PDIN KgSU

0.85

UFL

0.73

g

67

PDIE g

68

g/KgSU

Ca g

9.5

Norme de hrană

P g

3

PDIN UIL

1.49

Lei/kg

0.4

Nutreț

Kg B

KgSU

UFL

1.2

0.69

Fân natural

1.112

0.945

0.690

TOTAL RB

1.112

0.945

0.690

PDIE

/KgSU Ca

Preţ

P UIL

g

g

g

g

57

57

3.9

1.9

1.25

64.274

8.979

2.836

1.408

0.445

64.274

8.979

2.836

1.408

0.445

63.329

63.329

lei

Rație la tineret 6-9 luni vara

Valoarea nutritivă a nutreț urilor

KgSU

0.176

UFL

0.89

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

94

89

7.5

Norme de hrană

g/KgSU

4

UIL

1.12

Lei/kg

0.03

Nutreț

/KgSU

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

0.69

57

57

3.9

1.9

1.25

KgSU

UFL

1.2

Kg B

UIL

Preţ lei

Pajiș te de deal

4.405

0.775

0.690

72.876

69.000

5.815

3.101

0.868

0.132

TOTAL RB

4.405

0.775

0.690

72.876

69.000

5.815

3.101

0.868

0.132

52

Rație la tineret 9-12 luni i arna Valoarea nutr itivă a nutreț urilor PDIN KgSU

0.85

UFL

0.73

PDIE

g

g

67

P

g

68

Norme de hran ă

g/KgS U Ca

g

9.5

3

PDIN UIL

1.49

Lei/kg

0.4

Nutreț

Kg B

KgSU

UFL

1.25

/KgSU

PDIE

Ca

Preţ

P UIL

g

g

g

g

0.65

45

45

3.3

2.1

1.35

lei

Fân natural

1.048

0.890

0.650

59.658

60.548

8.459

2.671

1.327

0.419

TOTAL RB

1.048

0.890

0.650

59.658

60.548

8.459

2.671

1.327

0.419

Rație la tineret 9-12 luni vara Valoarea nutritivă a nutreț urilor

KgSU

0.176

UFL

0.89

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

94

89

7.5

Norme de hrană

g/KgSU

4

UIL

1.12

Lei/kg

0.03

Nutret

/KgSU

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

0.65

45

45

3.3

2.1

1.35

KgSU

UFL

1.25

Kg B

UIL

Preţ lei

Pajiș te de deal

4.150

0.730

0.650

68.652

65.000

5.478

2.921

0.818

0.124

TOTAL RB

4.150

0.730

0.650

68.652

65.000

5.478

2.921

0.818

0.124

53

Ratie la ti neret 12-18 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutreț urilor g/KgSU PDIN PDIE Ca P g

g

g

g

KgSU UFL 0.85

0.73

67

Norme de hrană PDIN PDIE

68 9.5

3

UIL

Lei/kg

1.49

0.4

Nutre ț

KgSU

UFL

1.3

0.64

Kg B

Fân natural 1.031 TOTAL RB

1.031

g

g 49

49

/KgSU Ca

P

g

g

3.5

2.4

Preţ UIL

lei

1.55

0.877 0.640 58.740

59.616 8.329 2.630

1.306 0.413

0.877 0.64 0 58.740

59.616 8.329 2.630

1.306 0.413

Rație la ti neret 12-18 vara Valoarea nutritivă a nuț returilor

KgSU

0.176

UFL

0.89

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

94

89

7.5

Norme de hrană

g/KgSU

4

UIL

1.12

Lei/kg

0.03

Nutreț

/KgSU

PDIN

PDIE

Ca

P

g

g

g

g

0.64

49

49

3.5

2.4

1.55

KgSU

UFL

1.3

Kg B

UIL

Preţ lei

Pajiș te de deal

4.086

0.719

0.640

67.596

64.000

5.393

2.876

0.805

0.122

TOTAL RB

4.086

0.719

0.640

67.596

64.000

5.393

2.876

0.805

0.122

54

5.4. Modul de preparare și administrare a hranei Lucerna

Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț, fiind folosită atât verde cât și conservat (fân, siloz). Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste celor calitative. De aceea este indicată recoltarea ei î n stadiul optim de dezvoltare, funcție de care să se obțină producț ii maxime de energie și proteină pe unitatea de suprafață cultivată. La lucernă, proporția cea mai mare de proteină se înregistrează î nainte de îmbobocire, fază în care conținutul î n celulo ză este cel mai redus. Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozită rii progresive a substanțelor scheletice , greu digestibile, care explică și reducerea digestibilității energiei, urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului.

Pășunea O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale erbivore, prin păș unat. Pășunatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si ca urmare sunt consumate cu plă cer e de către animale, care au și posibilitatea să selecteze plantele pe car e le consumă. În acelaș i timp, pățunatul este mijlocul cel mai economic de ad ministrare a nutrețurilor. Sănă tatea animalelor este mai bun în perioada pășunatului, acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor solare. În țara noastră, regimul de păș unat trebuie să asigure consumul de nutreț verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni), în funcție de zonă și specia de animale; durata minimă de păș unat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile, iar pentru oi la cca 200 zile. Valoarea nutri tivă a nutrețurilor verzi de pe păș uni depinde de compoziția floristică, considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20

% leguminoase; faza de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă dar în general păș unatul se face pe plante tinere, frunzoase, înainte de înspicare sau cel mult la începutul formă rii spicului. Fânul natural

Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști permanente exploatate prin cosire, când masa verde este conservată prin uscare. Sub aspect nutrițional, fânurile naturale diferă în funcție de compoziția floristică, care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice, sol, climă etc.

55

Fânul de lucernă Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în alimentația tuturor speciilor de animale. Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde î n principal de: faza de Vegetație la recoltare, tehnica de uscare și modul de depozitare. Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât și de către cumpărătorii de fân, printr-un examen organoleptic, bazându-se pe câteva criterii: faza de vegetație, cantitatea și finețea frunzelor, prezenț a corpurilor străine, starea tulpinilor (tijelor), mirosul și culoarea verde. Tărâțele de Grâu Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. În componeța lor intră: pericarpul semințelor, stratul de aleuronă , embrionul și cantități diferite de amidon

Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut mai ridicat în proteine decât grăunțele, dar și un conținut mult mai mare de celuloză brută; de altfel, se remarcă faptul că mai mult de jumă tate din substanța uscată a tărâțelor o reprezintă pereții celulari, motiv pentru care digestibilitatea energiei este redusă, î n special la păsări. Prin măcinare fină, digestibilitatea tărâțelor crește. Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionin , precum și în alți aminoacizi esențiali. Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile, cu excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă . Caracteristic tărâțelor este conținutul redus în Ca, dar ridicat în P și Mg; disponibilitatea fosforului din tărâțele de grâu este relativ ridicată (cca 50%).

56

6. Eficiența pragului de rentabilitate a producției Necesarul de nutreţuri pe categorii

Peri

oadă

Nutreţuri utilizate Categorii

Fân natural

Fân de lucernă

Pajiştede deal

Lucernă masă verde

Fosfar dicalcic

Zile furajer e

Zile furajat e

Kg/zi

Zile furajat e

Total tone

Kg/zi

Zile furajat e

Total tone

Kg/zi

Zile furajat e

Total tone

Kg/zi

Zile furajat e

Total tone

Berbeci

14,427

1104

15,92

Oi

13,088

49061

642,11

0,958

13220

12.66

3,117

13220

41.20

1,971

8505

16,76

2,247

8505

19,11

4,086

9800

40

0,004

25922

103,68

0,512

44278

22,67

Kg/zi

ă r a V

ă n r a I

Total tone

Kg/zi

Total tone

Tineret 1-3 luni Tineret f. 3-6 luni Tineret f. 1218 luni Berbeci

2,949

1086

3,202

0,527

1086

0,572

Oi Tineret 6-9 luni Tineret f . 9-12 luni Tineret f. 1218 luni

3,448

44278

152,67

1,019

44278

45,11

1,112

7795

8,66

1.048

2190

3.343

4.048

8965

36.029

Total

203,90

45,68

727,45

60,31

0,10

Tărâţe de grâu

22,67

57

Costul necesarului total de nutreţuri Nutreţuri

Tone

Lei/tonă

Total

Fân natural

203.90 45,68 727.45

250 250 20

50975 11420 14549

60.31

300

18093

0.10 22.67

2500 300

250 6801 102088

Fân de lucernă Pajişte de deal Lucernă masă verde Fosfat dicalcic

Tărâţe de grâu

Total

Trebuie menţionat că la categoria rumegătoare, cheltuielile cu furaje reprezintă 70% din totalul cheltuielilor. Venituri din vânzarea a nimalelor Greutate

Categorii

Corporală

Lei/kg

(kg)

Oi adulte Tineret f. 6-9 luni Tineret mascul

5097

5 6 7

Total (lei)

Lei/cap

53 45

400 400

21200 18000 35679

21

1000

21000 95879

35679

Tineret f. prăsilă Tineret m. prăsilă

Total (lei)

Capete

Total

Venituri din vânzarea productiilor:

Producţia

Cantitatea

Lei/ kg

TOTAL (lei)

(kg)

Caş de oaie Urdă

2043

13

2559

511

8

4088

Lâna

633

2,8

1772,4

TOTAL

32419.4

58

Venituri, cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2009 Denumire Venituri totale, din care:

Suma lei

149184,18

-

Venituri din vânzarea animalelor

95879

-

Venituri din vânzarea brănzei

6647

-

Venituri din vănzarea lănei

-

Subvenţii pentru diferenţe de preţ

Cheltuieli totale

1772,4 20885,78 145840

-

Cheltuieli cu nutreţuri

102088

-

Salarii+taxe şi impozite

11667,2

-

T.V.A. –(19%)

27709,6

-

Alte cheltuieli

4375,2

Profit impozabil Impozit pe profit – (16%) Profit net Rata profitului

3344,18 535,07 2809,11 1,93

59

Concluzii

În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în exploataţia zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele: 1. Efectivul ovin de 350 de capete rasa Ţurcană pe care îl deţin cu o producţie medie de 80 kg lapte şi 2 kg lână, în urma valorificării acestora respectiv vânzarea pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila îmi aduce un profit anual de 2809,11 lei. Un profit uşor satisfăcător, atât datorită potenţialului genetic de care dispune, cât şi datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie raţională şi microclimatul corespunzător). 2. Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o pr oducţie mai crescuta de lapte. 3. Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte de calitate 4. Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care sa ofere un

preţ mai bun pe kg. 5. Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din acestea.

60

2. Plan de Afaceri Cresterea Ovinelor

Recommend Documents