Examenul pentru atestarea auditorilor energetici în construcţii – Faza de început la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi
Prof.dr.ing. A. Radu, Prof.dr.ing. T Mateescu 1.Cadrul general
Numeroase considerente considerente (preţul crescând crescând al combustibililor combustibililor fosili, situaţia economică economică la nivelu nivelull ţării ţării care care trebui trebuiee să import importee petrol petrol i ga!e ga!e natura naturale, le, presiu presiune neaa asupra asupra bug bugetu etului lui familiilor, epui!area resurselor naturale, fenomenul de seră planetar care a luat proporţii "ngr "ngri# i#or orăt ătoa oare re i raco racord rdar area ea la mă măsu suri rile le adop adopta tate te de $n $niu iune neaa %uro %urope pean ană& ă& situ situea ea!ă !ă eficienti!area energetică a clădirilor civile (re!idenţiale i din sectorul terţiar& "n centrul preocupărilor guvernamentale. 'i!ând trecerea de la principiile generale privind de!voltarea durabi durabilă lă i re!ult re!ultate atelor lor cerce cercetăr tărilo ilorr desfă desfăura urate te pe plan plan mon mondia dial,l, la transp transpune unerea rea lor "n practică, legislaţia recentă recentă i o serie de reglementări tenice tenice au ca obiect) - reguli reguli de proiecta proiectare re pentru pentru clădirile clădirile noi şi şi pentru pentru moder moderniza nizarea rea (rea (reailitar ilitarea ea !ond !ondul ului ui cons constr trui uitt exis existe tent nt"" core corela late te cu ansa ansamb mblu lull e*ig e*igen enţe ţelo lorr esen esenţi ţial alee de cali calita tate te
(A,+,,-,%,&/ -
modalităţi modalităţi de caracter caracterizar izaree a e!icienţei e!icienţei energetic energeticee a clădirilo clădirilor" r" la fel cu orice alt
produs industrial astfel "ncât să e*iste un criteriu principal util "n tran!acţiile pe piaţa liberă/ - stail stailire irea a unor unor soluţi soluţiii opti optime me de modern moderniza izare re adaptate specificului din România (climă, seismicitate, tipuri de structuri, nivel de trai i de educaţie, sistem energetic naţional i "ncă altele& #.$iectul auditului energetic
0ub denumirea generală de audit energetic se "nţeleg etapele distincte dar deplin corelate care se desfăoară succesiv) - expertiza te termică (denumită "n ţările francofone diagnostic termic&. %ste elementul de ba!ă prin care se pre!intă anatomia elementelor de construcţii i a sistemului de instalaţii1 ecipamente "n stadiul actual al unei clădiri e*istente, cu toate caracteristicile geometrice i termotenice, inclusiv bilanţul energetic annual "n condiţii convenţionale de calcul climă, nivel de confort, regim de utili!are& totul referitor la necesarul de energie finală "n starea actuală/ pre!intă sintetic re!ultatele e*perti!ei e*perti!ei tenice i - certi! rti!ic icat atul ul ene energeti geticc prin care se pre!intă "ncadrarea "ntr1o clasă de eficienţă energetică (labeli!are&. ertificatul energetic va trebui să includă cuantumul emisiilor de ga!e cu efect de seră (2%0& i probabil nivelul altor nocivităţi de luat "n considerare, care au legătură cu eficienti!area energetică/ - reco recoma mand ndăr ăril ilee de e!ic e!icie ient ntiz izar aree referitoare la protecţia termică, sursele de energie, instal instalaţi aţiile ile i ecipa ecipamen mentel telee din clădir clădire, e, regimu regimull de e*ploa e*ploatar tare. e. Aceast Aceastăă ultimă ultimă parte parte a auditului energetic trebuie să stea la ba!a proiectului de moderni!are i să aibă "n vedere cele mai noi posibilităţi e*istente. 3n mod special specialitii care "ntocmesc recomandările de eficienti!are energetică trebuie să anali!e!e toate consecinţele măsurilor pe care le recomandă (risc de condens, depăirea capacităţii portante, posibilitatea inspectării acesteia după un eventual seism, furtună sau inundaţie, modalităţile de "ntreţinere ulterioară i de reparaţii capitale, asigurarea unui nivel de igienă1 confort corespun!ător. corespun!ător. Astfel auditul energetic este o operaţie comple*ă de mare importanţă pentru "ndeplinirea planului strategic naţional prin care se urmărete eficienţa energetică a clădirilor civile. -esigur, fiind o etapă necesară, auditul energetic nu este i suficient deoarece nimic nu se poate reali!a fără fonduri de investiţii i fără un climat civic favorabil din partea populaţiei "ncă puţin educată "n această direcţie. -eocamdată, când se cumpără un apartament sau o clădir clădiree atenţi atenţiaa se "ndrea "ndreaptă ptă asupra asupra amplas amplasame amentu ntului lui,, struct structuri uriii de re!ist re!istenţ enţă, ă, vecim vecimii, ii, funcţionalităţii, finisa#elor, esteticii i sursei de "ncăl!ire dar foarte puţin asupra eficienţei
energetice a imobilului respectiv. Agenţiile imobiliare nici nu menţionea!ă acest aspect. %ste o situaţie care trebuie să se scimbe. Pentru a face faţă acestor cerinţe, ministerul construcţiilor a adoptat un regulament de atestare a auditorilor energetici pentru construcţii i respectiv pentru instalaţii din clădiri civile civile.. Recuno Recunoscâ scând nd faptul faptul că audit auditul ul energ energeti eticc este este o activi activitat tatee de strict strictăă specia specialit litate ate,, e*amenul de atestare a fost organi!at la universităţile tenice pe lângă facultăţile cu profil de construcţii i instalaţii. omisiile formate din cadre didactice pot include i specialiti din producţie sau cercetare cercetare i proiectare proiectare cu e*perienţă "n domeniu. domeniu. adrul general al reglementărilor a fost stabilit de minister i de Asociaţia inginerilor de instalaţii precum i cu nou "nfiinţata Asociaţe a auditorilor energetici, "n primă etapă fără consultarea universităţilor tenice din provincie. %.®ătirea %.®ătirea candidaţilor
3n centrele universitare din +ucureti, lu#1Napoca, 4ai i Timioara au fost organi!ate cursuri de pregătire i se desfăoară forme de aprofundare prin masterat i doctorat. ursurile de pregătire ţin sema de faptul că "nfăptuirea lucrărilor de audit energetic presupun mai multe multe condiţii preliminare. a. 'aze - cunoaşterea apro!undată a analizei !enomenelor speci!ice de trans!er de masă şi căldură (termotenică i igrotermică& "n elementele de construcţii cu spaţiile aferente i "n
instalaţiile i ecipamentele din clădiri/ - idem a alcătuirii elementelor de construcţii şi al celor de instalaţii- ecipamente răspun!ând ansamblului ansamblului e*igenţelor de calitate )"'"C"*"E"F+ - înţelegerea corectă a principiilor dez,oltării duraile" în partea care se re!eră la energie" la trece trecerea rea de la perioa perioada da surse surselor lor fosile fosile ieftin ieftinee dar dar poluan poluante, te, epui!a epui!abil bilee i
neregenerabile la o alta "n care preocuparea pentru economia de energie i valorificarea surselor curate, regenerabile să fie dominantă. . eglementări
1-eoarece unauditor ar trebui să cunoască actelor legislative, reglementărilor tenice, gidurilor i altor numeroase documente elaborate "n serie de către 4N%R, 4PT i alte instituţii centrale la care se adaugă un număr foarte mare de standarde 405 i norme europene (%N& "n curs de "nsuire. %ste un effort considerabil cu care puţini reuesc r euesc să fie la curent "ntr1 o perioadă atât de scurtă i fără posibilitatea de a dispune de ma#oritatea acestor materiale pentru a le studia. studia. -in ansamblul reglementărilor reglementărilor se disting) - normati,ele seriei C1/ care pre!intă detaliat regulile de calcul igrotermic pentru proiectarea construcţiilor (autor 4PT, dr. ing. Miaela 2eorgescu i colaboratori&/ - normati,ele seriei 0& /" 2" 3 care stabilesc regulile de caracteri!are a clădirilor elementelor de construcţii i a celor de instalaţii (autor 4N%R dr. ing. -an onstantinescu i colaboratori&. -upă o părere generală acestea din urmă sunt e*cesiv de complicate ţinând seama că o rafinare pre mare a calculelor ba!ate pe metode deterministe i "n regim staţionar, "n timp ce fenomenele reale au caracter pronunţat aleatoriu si nestaţionar nu se #ustifică pentru scopul urmărit. -upă e*emplul occidental, sunt necesare metode de anali!ă simplificate, astfel "ncât auditul pentru o clădire să nu ecivale!e cu o cercetare tiinţifică inutilă "n practică. .Examenul de atestare
3n concordanţă cu ordinul MTT e*amenul a fost organi!at la $T 4ai de către două comisii distincte fiecare având apte membri. Construcţii ) prof.dr.ing. Adrian Radu, prof.dr.ing. 4rina +liuc, prof.dr.ing. 4oan 2avrila, prof.dr.ing. Ale*andru iornei, prof.dr.ing. -an Preda 6tefănescu, conf.dr.ing. Maricica 'asilace.
Instalaţi Instalaţii4 i4 prof.dr.ing.Teodor prof.dr.ing.Teodor Mateescu, prof.dr.ing.'alentin Pavel, prof.dr.ing. 7an 7gnat,
prof.dr.ing.Miai Profire, prof.dr.ing.ătălin prof.dr.ing.ătălin 2ălăţanu, 2ălăţanu, conf.dr.ing. 'asilică 'asilică iocan. ele două comisii comisii s1au consultat consultat "n prealabil prealabil i pe parcurs i au a#uns la metodolog metodologii ii de lucru similare fiind de acord acord că e*aminare e*aminare nu poate avea loc "n comun i nui poate da loc la calitatea de auditor pentru construcţii i instalaţii decât dacă solicitantul se pre!intă i susţine ambele e*amene. 3n ambele comisii a participat d1na ing. Paula -ragomirescu, delegat al MTT. Prima parte a e*amenului a fost una de elemente de ba!ă simple privind termotenica i igrotermica "n construcţii de tip test grilă. 3n ane*ă se reproduc "ntrebările puse i răspunsurile propuse (a,b,c& din care pot fi corecte unul sau mai multe. Nici un candidat nu s1a pre!entat cu o lucrare de audit "ntocmită "n prealabil. Astfel a fost necesar să li se ceară una "n interval de două ore având la dispo!iţie toate datele iniţiale necesare i libertatea de a folosi reglementările tenice "n vigoare. 01a discutat cu fiecare candidat asupra lucrării "ntocmite, "ntrebările fiind puse succesiv de toţi membrii comisiei calculându1se calculându1se media la această etapă. Media generală a fost calculată calculată pe ba!a formulei) 8,9 * PT : 8,; * PP Au fost admii 9 auditori pentru construcţii (< gradul 4 i < gradul 44& i = pentru instalaţii (< gradul 4 i > gradul 44&. Concluziile primului examen de atestare
-in e*amenul desfăsurat au re!ultat următoarele conclu!ii generale) 1 clădirile sunt sisteme comple*e compuse din subsisteme de construcţii, respectiv instalaţii i ecipamente care contribuie "n comun la eficienţa energetică de ansamblu, dar care sunt alcătuite i funcţionea!ă diferit, ceea ce face ca i pregătirea universitară de specialitate să aibă totdeauna loc separat. Auditul presupune e*istenţa a doi specialiti care terbuie să colabore!e pe ba!a unei "nţelegeri prealabile/ 1 candidaţii au dovedit pregătire teoretică mediocră reflectând importanţa redusă care se acorda "n trecut problemelor economiei de energie, când aritecţii fi*au forma clădirii, dist distri ribu buţi ţiaa i alcă alcătu tuir iree gene genera rală lă a elem elemen ente telo lorr de cons constr truc ucţi ţii, i, inginerii constructori dimensionau structura de re!istentă i făceau anumite verificări igrotermice referitoare la igienă 1 confort 1 durabilitate iar inginerii de insatalaţii prevedeau instalaţiile necesare pentru utili!area corespun!ătoare a clădirii ("ncăl!ire, instalaţii sanitare, iluminare etc&. Noţiunile de energie primară secundară i finală, utili!area sistemului internaţional de unităţi i definirea mărimilor termotenice de ba!ă nu au devenit "ncă familiare ca i principiile de!voltării durabile, fără a mai menţiona utili!area surselor regenerabile/ 1 este necesară o pregătire mai bună sub forma cursurilor introductive orientative de câteva !ile manualelor de pregătire individuală sintetice având probleme re!olvate i "n final seminarii de aprofundare a ansamblului cunotinţelor necesare pentru audit/ 1 candidaţii trebuie să fie "ntradevăr preocupaţi de problematică i să caute să fie la curent cu evoluţia rapidă a tenologiilor, folosirea programelor de calcul speciali!ate i consultarea revistelor de specialitate. )nexe) probele de e*aminare
Prof.dr.ing. A Radu
Prof.dr.ing. T Mateescu
Comisia de )testare a calităţii de )uditor Energetic Centrul 5ni,ersitar Iaşi Facultatea de Construcţii Construcţii şi Instalaţii
SECŢIA CONSTRUCŢII I.
Prob Probaa teo teore reti tică că (Lis (Listă tă de într întreb ebăr ării pe pent ntru ru test testu u !ri !riă" ă"
#. $n ce unită%i unită%i de de &ăsură &ăsură se e'pri& e'pri&ăă diu)i*ita diu)i*itatea tea ter&ică+ ter&ică+
a. m2/s b. W/m c. J/kg
,. Cu& se e'pri& e'pri&ăă concen concentra%ia tra%ia de *apori *apori în aer+ aer+
a. gvapori /m3 b. gvapori /kgaer c. procentual %.
a.
b.
Care este e'presia actoruui redus de e&isi*itate ter&ică două suprae%e ce dei&itea)ă un strat de aer+ >
ε>−< =
>
>
+
ε>
ε<
>
> >
ε>−< =
+
ε>
c.
pentru
#-,
ε>−< =
>
ε<
⋅
ε>
> > ε<
−>
−>
. Indica%i Indica%i punctu punctu cu te&perat te&peratura ura cea &ai &ai scă)ută scă)ută pe detaiu detaiu din i!ura i!ura aăturată/ @ >8o •
A +
•
<8o
a. A b. B c. A şi B
0. E'presia E'presia coeic coeicientu ientuui ui de de cupa1 cupa1 ter&ic este/ a. ? = b. ? =
Φ
T>
+ T<
Φ
T> − T<
c. ? = 6.
a. b. c.
Φ
T> ⋅ T<
Cu& sunt *aorie i 2i
ca &ări&e +
e
< αe αi > αe αi = αe αi
3. Ce se în%ee în%ee!e !e prin prin ener! ener!ie ie ina inaă+ ă+ a. Energia pierut! prin anvelopa cl!irii. b. Energia preluat! e re"eaua e istribu"ie urban!. c. Energia consumat! #n cl!ire$ ob"inut! la surs! in combustibili %osili.
4. Care este este dieren% dieren%aa dintre dintre ucru ucru &ecanic &ecanic 2i ener!i ener!ie+ e+ a. &u est este e nici nici o i%e i%ere ren" n"!. !. b. 'ucrul 'ucrul mecanic mecanic se poate poate trans trans%orma %orma #n energie energie.. c. Energia Energia se se poate poate trans% trans%orma orma #n lucru lucru mecanic. mecanic.
5. Cine are capac capacitate itateaa de absorb%ie absorb%ie &a'i&ă &a'i&ă a radia%iei radia%iei soare6 soare6 )ăpada )ăpada sau o supraa%ă nea!ră+ a. (!paa b. )upr )upra% a%a" a"a a neag neagr! r! c. Ambele Ambele au au aceeaş aceeaşii capacit capacitate ate e absorb"ie absorb"ie..
#7.Care este e'presia criteriuui 8iot + a. +i = b. +i = c. +i =
α+? λ α⋅a ⋅ t ? α⋅? λ
11. $n ce se e'pri&ă coeicientu a. W/*+s b. W/* c. W/s
de transer ter&ic punctua+
#,. Indica%i care sunt sunt actorii de care depinde ec9iibru ec9iibru ter&ic a corpuui corpuui u&an. a. #mbr!c #mbr!c!mi !minte ntea a şi natura natura activi activit!" t!"ii. ii. b. vite,a vite,a curen curen"ilo "ilorr e e aer. aer. c. rasa
#:. Starea de conort depinde ce &ai &ut de/ a. -emper -emperatu atura ra meie meie raian raiant! t! b. -emp -emper erat atur ura a aeru aerulu lui. i. c. -emper -emperatu atura ra supra% supra%e"e e"elor lor interio interioare are..
#. $n re!i& de iarnă6 pe unde intră în cădire aeru rece+
a. e la la parte partea a in%er in%erioa ioar! r! a golu golului lui.. b. e la part partea ea super superioa ioar! r! a golul golului. ui. c. rin rin part partea ea centra central! l! a golulu golului. i.
#0. Pentru *entiarea unei încăperi c;te oriicii de *entiare sunt suiciente+ a. unul b. ou! c. mai multe
#<.$ntr-un panou &are cu strat ter&oi)oant6 unde poate i dispusă bariera de *apori+
a. 'a supra%a"a supra%a"a eterioar! eterioar! a termoi, termoi,ola"ie ola"iei. i. b. 'a supra%a"a supra%a"a interioar! interioar! a termo termoi,ola i,ola"iei. "iei. c. e %a"a %a"a inter interioa ioar! r! a peret peretelu elui. i.
#3. Care sunt cau)ee u'uui ter&ic &ărit în dreptu pun%ior ter&ice+ a. geom geomet etria ria str struc uctu turii rii.. b. umiita itate c. inclu,iuni inclu,iuni #n #n materiale materiale cu conu conuctivi ctivitate tate termic! termic! superio superioar!. ar!.
#4. Ce condi%ii a i&ită se apică a contactu dintre două straturi de &ateria+ a. e )pe" )pe"a a a 001 001a. a. b. e )pe" )pe"a a a 0001 0001a. a. c. e )pe )pe"a "a a 01 01a. a.
#5.Ce e'pri&ă condi%iie de Spe%a a III-a+ a. Egalitatea Egalitatea %luul %luului ui interior interior cu %luul %luul eterio eteriorr la supra%a"!. supra%a"!. b. luu luull prescr prescris is pe pe supra supra%a" %a"!. !. c. -emper -emperatu atura ra presc prescris ris! ! pe supra supra%a" %a"!. !.
,7.Cu& ,7. Cu& se corectea)ă re)isten%a ter&ică a ee&enteor de an*eopă u2oare+ a. 4u i,ola i,ola"ie "ie termi termic! c! supli suplimen mentar tar!. !. b. rin creşterea creşterea temperatu temperaturii rii aerulu aeruluii interio interior. r. c. rin rin creş creşter terea ea rate rateii vent ventil! il!rii. rii. #1. Cu& se deter&ină coeicien%ii iniari prin cacu nu&eric+ a. rin moelarea moelarea c5mpului c5mpului termic uniirec"i uniirec"ional. onal. b. rin rin moela moelarea rea c5mp c5mpulu uluii termic termic 6plan7 6plan7.. c. rin rin moelar moelarea ea c5mpul c5mpului ui termic termic 6spa"ia 6spa"ial7. l7.
,,.Nu&i%i cădirie pentru care nu este obi!atorie eiberarea certiicatuui ener!etic. a. cl! cl!iri iri re, re,i ien en"ia "iale le.. b. cl! cl!ir irii e e cul cult. t. c. cl!iri cl!iri cu utili,are utili,are se,on se,onier! ier! social social cultural culturale. e.
,:.Condensu în &asa ee&entuui se produce c;nd/ a. pv < ps b. pv = ps c. pv > ps
,.=ouă ,. =ouă corpuri cu aceea2i te&peratură6 a*;nd di&ensiuni6 di&ensiuni6 &asă 2i cădură speciică dierite se pun în contact. >u'u ter&ic pe supraa%a de contact este/ a. > 8 b. = 8 c. variabil
,0.Re)isten%a ter&ică a unui strat de aer înc9is este &a'i&ă pentru #c&6 0c& sau #7c&+ a. 9 cm b. : cm c. 98 cm
,<.Care ,<. Care condi%ii inuen%ea)ă conducti*itatea ter&ică a unui &ateria capiarporos+ a. perm permea eabi bililita tate tea a la ap!. ap!. b. ensit ensitate atea a şi struc structur tura a porilo porilor. r. c. culo culoar area ea sup supra ra%e %e"e "elo lor. r.
,3.Trans&itan%a ter&ică a unui ee&ent &utistrat are e'presia ; a. $ =
> αi
b. $ =
+∑
d # λ #
+
> αe
> R
c. $ = ∑
d # λ #
,4.Cu& &ări& re)isten%a ter&ică a unui ee&ent+ a. m!rin m!rin grosim grosimea ea elem element entulu ului. i. b. m!rin m!rin con conuct uctivi ivitat tatea ea termi termic!. c!. c. micsor micsor5n 5n con conuct uctivit ivitate atea a termic! termic!.. #3. Care este se&niica%ia coeicientuui pri*ind diu)ia *aporior de apă+ a. re,ist re,isten" en"! ! la i%u, i%u,ia ia vapor vaporilo ilor. r. b. raportul raportul intre permeab permeabilitate ilitatea a aerului aerului şi permeabilitate permeabilitatea a materialului. materialului. c. perme permeabi abilit litate atea a materi materialu alului lui..
:7.Ce di&ensiuni se iau în cacuu peri&etruui *ou&uui încă)it6 conor& C#73 a cădiri de ocuit+ a. imens imensiun iunile ile eteri eterioar oare. e. b. imens imensiun iunile ile interi interioar oare. e. c. ambele.
:#.Care este po)i%ia stratuui de ter&oi)oa%ie a o pardoseaă pe pă&;nt+ a. sub sub par paros osea eal! l!.. b. sub suport suportul ul paro parosel selii. ii. c. nu este este neces necesar! ar! i,olar i,olarea. ea.
:,.La :,. La pan2eu peste uti&u ni*e sub pod neîncă)it6 unde trebuie a2e)ată i)oa%ia ter&ică+ a. easupra. b. pe tavan. c. ini ini%e %ere rent nt..
::.Care ::. Care este e'presia de cacu a per&eabiită%ii ter&ice speciice a unui ee&ent cu pun%i ter&ice+ a.
A> $ =
b. $ =
R >
+ A<
> R <
+ ...A n
> R n
A
A> ⋅ R > + A < ⋅ R < + ... + A n ⋅ R n
∑ A # A>
c.
>
$ = A
⋅ R > +
A< A
⋅ R < + ... +
An A
⋅ R n
A
:.Care este rea%ia de e!ătură între coeicientu !oba nor&at de i)oare ter&ică (?N" 2i *aoarea &edie a re)isten%ei ter&ice+ a. 2 N b. 2 N
=
=
c. 2 N
=
A > ⋅ − 8,=9 ⋅ n ' R m A > ⋅ + 8,=9 ⋅ n ' R m
A > ( ' R m
+
8,=9 ⋅ n &
&ot!; in aceste #ntreb!ri au %ost selectate 3 variante a c5te 98 #ntreb!ri care au %ost ause #n sal! #n plicuri #ncise$ aleg5nu1se o variant!.
II. Proba Practică @ Construc%ii )e cere calculul elementelor necesare #ntocmirii raportului e eperti,! termic! şi energetic! construc"ii şi a coe%icientului global e i,olare termic! ?$ pentru o locuin"! iniviual! cu un singur nivel. )e cunosc; lan parter • Acoperiş teras! sau cu cu plane
•
#nclinate 4l!irea are sau nu are subsol
•
ne#nc!l,it ere"i eteriori in ,i!rie e
•
c!r!mi! plin! sau cu goluri$ cu s5mburi in beton armat e 2:2: cm. 'a alegere;
•
@etalii constructive.
•
Este obligatorie pre,entarea etaliilor %olosite #n calcul sci"e e principiu cu cote )e pot utili,a normativele #n vigoare.
Notă) au fost pregătite pregătite mai multe variante de de partiuri din care s1a ales ales una. Prof.dr.ing. A Radu
SECŢIA INSTALAŢII Proba teoretică (Listă de întrebări pentru testu !riă"
>. Numărul anual de grade1!ile de calcul se determină conform ) a& 0TA0 0TA0 >B >BCB CBD< D<1B 1BCC b& 0R 9E=C1CB c& 0R >C >C8B 8B1C 1CBB <. teR repre!intă, repre!intă, conform NP189E1<888 ) a& temperatura e*terioară medie din !iua "n care "ncepe se!onul de "ncăl!ire b& temperatura e*terioară de referinţă caracteristică caracterist ică spaţiului "ncăl!it c& tempe temperat ratur uraa e* e*te terio rioar arăă me medi diee pe pentr ntruu trei trei !ile !ile "n care care temp temper eratu atura ra 8 minimă nu depăete :>8 .
=.onsumul annual de căldură pentru "ncăl!irea spaţiilor unei clădiri, estimat la nivelul sursei de căldură a acesteia, se notea!ă cu, conform NP189E1 <888 ) a& b& c&
[ kwh D an ]
an Qinc
Q saninc
Q
[ kwh D an ]
[ kwh D an]
an cs
9.4ndicele de consum normali!at de căldură i acm, pentru ca!ul blocurilor de locuinţe dotate cu centrală termică cu boiler, se determină cu relaţia, conform NP189E1<888 ) a&
i acm
=
f Q acm
N p
S inc N p real
[kwh D m
<
an ]
b& c&
i acm =
i acm =
Q acm S inc
[kwh D m
f N p real Q acm
S inc
N p
<
an ]
[kwh D m
<
an ]
F.N p repre!intă, conform NP189E1<888 ) a& numărul numărul mediu mediu normali!at normali!at de persoane persoane aferent aferent clădirii b& numărul real de persoane aferent clădirii c& numărul numărul teoretic teoretic de persoane, persoane, "n activitate activitate normală, normală, din clădire. clădire. ;.4ndicatorii economici care fundamentea!ă soluţiile de moderni!are energetică sunt ) a. 1valo 1valoar area ea de inve investi stiţie ţie i va valo loar area ea econ econom omiil iilor or reali! reali!at atee prin prin ap aplic licare areaa soluţiei b. 1investiţia specifică , durata de amorti!are i rata de rentabilitate a investiţiei c. 1valoar 1valoarea ea netă actuali! actuali!ată ată,, durata de recuper recuperare are a investiţie investiţieii supliment suplimentare are i costul unităţii de energie economisită. B .onform 0R >C8BDCB, din punct de vedere al temperaturilor e*terioare convenţionale de calcul, România este "mpărţită "n ) a. = !o !one ne clim climat atic icee b. < !one climatice c. 9 !o !one ne clim climat atic icee 2.Cartea tenică a construcţiei se întocmeşte prin gri7a) a. proprietarului) . verificatorului tenic atesta/ c. investitorului.
3 . 8a sarcină termică egală" consumul de energie este mai mare în cazul4
a. 4nstala 4nstalaţiil ţiilor or de "ncăl!ir "ncăl!iree cu corp corpuri uri stati statice/ ce/ b. 4nstalaţiilor de ventilare i "ncăl!ire cu aer cald/ c. 4nstala 4nstalaţiil ţiilor or de venti ventilare lare natu naturala rala organ organi!a i!ată. tă.
1 .8a dimensionarea instalaţiilor de preparare a apei calde în mod instantaneu puterea termică este4
a mai mai mică ică de decâ câtt la insta instala laţi ţiil ilee de prepa prepara rare re a ap apei ei calde calde "n regi regim m cu acumulare/ b mai mare decât la instalaţiile de preparare a apei calde "n regim cu acumulare c ma maii mică ică de decâ câtt la insta instala laţi ţiil ilee de prepa prepara rare re a ap apei ei calde calde "n regi regim m cu semiacumulare/ Notă) aceste "ntrebări "ntrebări au fost puse candidaţilor candidaţilor prin serlectare serlectare din =8 propuse
&$') &)C9IC)
0ă se determine) 1. *urat *urata a normală normală a sezonu sezonului lui de încăl încălzir ziree *z şi număru numărull corecta corectatt de grade zile pentru încălzire 0z : #. 0ecesarul anual normalizat de căldură pentru încălzirea spaţiilor an inc
%.
Consumul anual normalizat de caldură pentru prepararea apei calde : fc acm
pentru un bloc de locuinte cu urmatoarele caracteristici) Regim de "nălţime G (0 : P :>8 %& cu "nălţimea de nivel <,BF m. Număr total de apartamente 1 99. Amplasament G !ona 444 climatică. 4ncăl!irea 4ncăl!irea blocului este asigurată asigurată prin livrare de agent termic CFDBF 8 de la un punct termic cu regla# manual, functionand "n regim continuu. orpurile statice din apartamente sunt ecipate cu robinete colţar de tip dublu regla#, fără posibilitatea reglării temperaturii interioare.
4n instalaţia instalaţia sanitar sanitarăă interioa interioară ră funcţione funcţionea!ă a!ă 99 pun puncte cte de consum ecipate cu spălătoare, lavoare, că!i de baie i closete, alimentate "n sistem centrali!at. onsumurile de căldură facturate pe perioada ultimilor F ani pentru prepararea apei calde mena#ere i numărul de persoane deservite au avut următoarele valori) Anul <88> <88< <88= <889 <88F
Hf.acm (2cal& <<;,>< <=>,>C <=<,<;
Nr. Persoane >>8 >8= >8; C; >8<
Temperaturile Temperaturile medii medii anuale anuale pentru pentru apa rece tr I >88 i respectiv apa caldă taco I FF8 Pierderile Pierderile de căldură de la conductele de distribuţie a.c.m. a.c.m. din subsol HPsbI >B<<= JKDan i respectiv de la coloane HPcol I >9.8B8 JKDan 4nfor 4nforma matii tii privi privind nd carac caracte teris ristic ticile ile ge geom omet etric ricee i termo termote ten nice ice ale ale construcţiilor ) 1 clădire cu dublă e*punere, adăpostită, cu permeabilitate medie/ 1 balcoane descise/ 1 suprafaţa e*terioară a anvelopei 1 re!istenţa re!istenţa termică medie a anvelopei anvelopei
=C88,EE mp. R I 8.FF; mpDK
1 suprafaţă locuibilă
>BB8,EB mp.
1 suprafaţa utilă a spaţiilor "ncăl!ite
<;>=,<; mp.
1 volumul total al clădirii
EE>8,B8 mc.
1 volumul util al spaţiului "ncăl!it
;BE=,9F mc.
1 indicele mediu de ocupare a spaţiului de locuit
8,8BE persoaneDmp.
%lemente pentru calculul duratei normale de "ncăl!ire i a consumului de căldură) ?una -! J&
alen daristi
Temp. e*t. (8&
Temp. subsol (8&
Temp. Temp. Temp. casa scării 4nterioa %*terioară (8& ră de referinţă
;e calculeaza *z (<= real zile
0r.luna
c 4ulie Aug 0ept 5ct Nov -ec 4an ebr Mart Apr Mai 4unie
=> => =8 => =8 => => =8 => =8
<<,88 <>,<8 >;,C8 >8,E8 F,<8 8,<8 1 <,98 1 8,>8 9,E8 >>,=8 >;,B8 <8,<8
>C,EC >C,E< <8,=9 >E,CF >B,F8 >;,>9 >F,=> >F,B; >B,8< >E,B< <8,>9 >C,<>
>C,C> >C,E= >C,9B >E,E= >E,<< >B,;E >B,=C >B,;= >E,>; >E,;; >C,99 >C,B8
redusă teR ( (8& tiR (8& >B,=F <=,>; >B,=F <<,EB >B,=F >C,B= >B,=F >9,EE >B,=F >8,>F >B,=F ;,9= >B,=F 9,;; >B,=F ;,BB >B,=F >8,F9 >B,=F >F,9= >B,=F >C,F8 >B,=F <8,8< 9$9)8
Prof.dr.ing. T Mateescu
r grd.zile
