1.Principalele efecte care determina schimbari permanente permanente si utile in structura mediului unde se propaga ultrasunete ultrasunete si care stau la baza unor procese tehnologice tehnologice activate ultrasonic, sunt: Efecte mecanice- aparute datorita aportului de energie macanica determinat de probagarea undelor ultrasonice, care poate conduce in mediul de lucru la obtinerea unor eforturi unnitare importante. Efecte termice- datorita absortiei preferentiale a energiei ultrasonore in mediul prin care se probaga undele acustice Efecte chimicedeterminate de faptul ca energia asociata probagarii undelor ultraacustice in medii lichide favorizeaza intensificarea unor reactii chimice Efecte biologice- pot aparea la probagarea ultrasunetelor prin sisteme biologice daca se depasesc depasesc valorile de prag ale parametrilor parametrilor de expunere; expunere; electele pot fi negative sau pozitive. 2.Exista mai multe cai de producere a ultrasunetelor ultrasunetelor ,cele mai intalnite fiind urmatoarele: 1. Generarea ultrasunetelor pe cale aero aero si hidrodinamica; 2. Generarea de ultrasunete pe cale ionica; ionica; 3. Generarea de ultrasunete pe cale electrodinam electrodinamica; ica; 4. Generarea de ultrasunet prin effect effect magnetostrictiv; magnetostrictiv; 5. Generarea de ultrasunete prin efect piezoel piezoelectric. ectric. Generarea de ultrasuneteprinefectmagn etostrictiv.
Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea proprietatea unor materiale fero-magnetice de a se contracta sau dila sub actiunea campului magnetic, emitand ultrasunete. Acest efect se foloseste cu success pentru producerea de ultrasunete la o frecventa dubla fata de cea a curentului care alimenteaz abobina. Generarea de ultrasuneteprin effect
piezoelectric.Metoda se bazeaza pe proprietatea proprietatea unor material piezoelectrice de a se deforma sub actiunea campului electric.Aplicarea unei tensiuni electrice la doua fete opuse ale unui cristal piezoelectric, piezoelectric, produce deformari mecanice (compresiuni sau expansiuni), efectul numindu-se efect piezoelectric piezoelectric invers invers (electrostrictiunea), iar reciproc, aplicarea unor asemenea deformari mecanice, produce sarcini sarcini electrice electrice la suprafata cristalului, efectul numindu-se efect piezoelectric piezoelectric direct. 3. 4. 5.Aplicatiile active ale
ultrasunetelor: Prelucrarea Prelucrarea pieselor procesate prin prin sticla, cuart, cuart, marmura, ceramica; Prelucrarea Prelucrarea filierelor de trefilare, armate cu carburi metalice sinterizate sau diamantate; Prelucrarea Prelucrarea pieselor confectionate din carburi metalice; Finisarea Finisarea sculelor aschietoare; Finisarea Finisarea elementelor active ale stantelor si matritelor; Executarea Executarea unor operatii de gravare; Lipirea Lipirea materialelor plastice; Degresarea, Degresarea, spalarea pieselor si realizarea realizarea emulsiilor. Aplicatiile pasive ale ultrasunetelor: Defectoscopia Defectoscopia ultrasonica la determinarea defectelor in piesele turnate, sudate, extrudate; Determinarea Determinarea unor marimi fizice: modulul de elasticitate, densitate, vascozitate, temperatura, presiune, viteza, viteza, debite; debite; Determinarea Determinarea unor marimi geometrice: grosimi, distante, volume, nivele, granulozitate; Diagnosticare Diagnosticare medicala. 6. Plasma reprezinta cea mai raspandita stare de agregare a materiei din univers. Cresterea energiei specifice a materiei determina
trecerea succesiva a acesteia prin starile de agregare solida, lichida, gazoasa, respectiv plasma. La scara miscroscopica splama reprezinta un sistem de particule pozitive, negative, neutre , cuante de radiatie si campuri electromagnetice aflate in scontinua interactiune (de ex. Fulgerul, arcul electric). La scara macroscopica plasma poate fi considerata considerata ca un fluid neutru sau cvasineutru compus dintr un numar aproximativ egal de ioni pozitici si negativi Plasma se produce usual prin descarcari descarcari electrice electrice in gaze si este caracterizata prin temperature temperature ridicate, ridicate, capacitate de interactiune cu campurile electrice si magnetice. Avantaje: Permite Permite prelucrarea materialelor greu fuzibile Eficienta Eficienta economica ridicata in cazul anumitor prelucrari prelucrari specifice Permite Permite injectarea unor densitati mari de putere la nivelul pieselor de prelucrat. Particularitati: In cazul prelucrarilor uzuale se folosesc plasma termica obtinuta in urma unor descarcari electrice in gaze prin arc, prin scanteie etc. obtinandu-se temperature intre 6000 si 30000 K. Plasma se obtine in generatoare de plasma ,numite si plasmatroane, in care coloana arcului electric este fortata sub actiunea unui jet de gaz sa treaca printr-un spatiu limitat reprezentat de orificiul unei duze. Generatoarele de plasma pot functiona functiona in functie functie de timpul de descarcare in doua variante: cu cu arc de plasma (arcul arde intre electrodul catod si piesa anod trecand prin duza) cu cu jet de plasma (arcul arde intre electrodul catod si duza anod , plasma fiind suflata sub forma de jet de catre presiunea gazului plasmagen) plasmagen)
Gazele plasmagene sunt livrate in butelii de inalta presiune ,cele ,cele mai utilizate utilizate fiind : argon , hydrogen, azot , heliu , krypton sau amestecuri. 7. 8.Avantajele procesului
prin inductie inductie electromagnetica: Durata Durata lunga de viata; Nivel Nivel ridicat de putere injectata in piesa de incalzit, rezultand o viteza mare de incalzire fata de alte tehnici, deci o reducere a pierderii de material orin oxidare. Punerea Punerea rapida in functiune; Mentenanta Mentenanta usoara; Spatiul Spatiul redus ocupat de echipamentele aferente. 9. Procesarea prin inductie electromagnetica are la baza legea legea inductiei electromagnetice si efectul Joule al curentilor indusi. O bobina inductoarea limentata de la o sursa de current alternative genereaza in vecinatate un camp magnetic la randul sau variabil in timp. Adancimea de patrundere reprezinta marimea de calcul utilizata la studiul patrunderii campului electromagnetic in medii conductoare, egala cu grosimea la care intensitateacampului magnetic descreste de e=2,71ori fata de valoarea de la suprafata conductorului. 10.Prin tratamen termic se intelege ansamblul de operatii tehnologice care constau in incalzirea, mentinerea si racirea unei piese la anumite anumite temperaturi cu anumite viteze de incalzire si racire. Diagrama temperaturatimp: 11.Recoacerea este tratamentul terminc care consta din incalzirea la temperature rindicate de transformari in stare solida, mentinerea (prelungita) la aceasta temperature , urmata de o racier suficienta de lenta pentru realizarea realizarea unui unui anumit echilibru fizicochimic si structural.
Tratamentul termic de calire consta in incalzirea
la o temperature determinate din diagram de echilibru fier-carbon, mentinerea la aceasta temperature pentru omogenizarea, dupa care urmeaza o racire rapida in apa , in ulei , chiar in aer pentru obtinerea obtinerea structurii structurii dorite. 12.Utilizari tehnologice ale pomparii laser: laser: se bazeaza bazeaza pe urmatoarele urmatoarele avantaje: avantaje: radiatia laser are un spectru de frecventa foarte ingust realizeaza un diametru al zonei de lucru de 0,1mm posibilitatea posibilitatea realizarii realizarii unei densitati de putere in regim continuu de 10 12 W/m2 zona de influenta termica neglijabila posibilitatea obtinerii obtinerii posibilitatea unor impulsuri de foarte scurta durata cu o frecventa ridicata de repetitii. Sudarea cu laser se foloseste pentru sudarea componentelor cu sectiune relativ mica, pentru suduri cap-la-cap, la materiale cu grosimi
relativ diferite, sudarea a doua piese cu caracterisitici fizice diferite, chiar metal pe nemetal. nemetal. Puterea laserului determina adancimea de sudare. Astfel, un laser de 1kW poate suda piese de otel pana la 3-4mm, iar unul de 15 kW de 12mm. Taierea materialelor: metalice, nemetalice, lemn, hartie etc. Se utilizeaza la semiconductoare pentru acuratetea procesului. 13.Efectul laser consta in amplificarea lumini prin emisie stimulate de radiatii. Fenomenul de producere a efectului laser este legat de tranzitia electronilor de pe un nivel energetic pe altul. Daca bombardam cu energie un atom , el poate lua un set discontinuu de valori (e=f*h, f= frecventa de oscilatie electromagnetica, h=6,625*10-34Js) si poate parasi nivelul nivelul de energie energie pe care se gaseste trecand pe un nivel
superior.In acest transfer energetic, electronii atomului se muta de pe un nivel energetic inferior pe un nivel energetic superior, cu energie mai mare. In cazul laserului revenirea electronului pe un nivel energetic inferior se face sub actiunea unu camp electromagnetic exterior. Un foton inductor bombardeaza atomul stimulandu-l sa emita un foton, caracteristic este faptul ca fotonul emis este de aceeasi natura cu fotonul inductor, astfel apare efectul laser. Pentru ca procesul sa nu se opreasca opreasca este necesar sa existe un nr mare de atomi intr-o stare exercitata, deci necesita pe de o parte un mecanism de pompare care sa furnizeze energie atomilor iar pe de alta parte sa realizeze un rezonator optic. Acesta este realizat de doua oglinzi fata in fata de care fotonii se reflecta si parcurg de mai multe ori mediul activ, fiecare foton producand o avalansa de fotoni asemenea lui. Procesul de amplificare nu este nelimitat intrucat oglinzile nu reflecta total una dintre ele lasand fotonu sa iasa sub forma unui fascicul intens, concentrate cu o mare densitate de energie. Radiatia laser difera de lumina produsa de sursele clasice prin: coerenta, directionalitate, monocromaticitate, intensitate. Dupa natura mediului activ sunt: cu mediu solid (cu rubin), cu mediu gazos (heliu-neon), cu semiconductori, cu
mediu lichid. Pompajul se poate realiza prin diverse procedee: procedee: cu pompaj pompaj chimic sau optic. 14.Avantajeleprelucrarii cu fascicol de electroni: Energiaesteputernic concentrate avand un grad ridicat de focalizaresirezolutie, putanddeterminainc putanddeterminaincalzirea, alzirea, topireasauvaporizarealocala a materialuluiprelucrat;
Permitereglareasirepro ducerea cu mare precizie a parametrilorfunctio parametrilorfunctionali; nali; Permiteo pozitionareprecisasir pozitionareprecisasirapida; apida; Randament (local) ridicat al utilizariienergieiinjectate; Permiteprocesareaorica rui tip de material; Viteza mare de procesare( procesare( 20 mm3/min). mm3/min). 15. 16.Tunul electronic este
ansamblul principal al unei instalatii asigurand principalele principalele functiuni: functiuni: producerea producerea liberi, formarea formarea fascicolului de electroni, focalizarea si directionarea acestuia. Catodul emite electroni datorita incalzirii filamentului iar anodul accelereaza emisia de electroni si trec spre metalul de prelucrat. Energia cinetica a electronilor se transforma in energie termica si rezulta o incalzire rapida. Tendinta de dispersie este impiedicata de o bobina de focalizare. 17. Plasma reprezinta cea mai raspandita stare de agregare a materiei din univers. Cresterea energiei specifice a materiei determina trecerea succesiva a acesteia prin starile de agregare solida, lichida ,gazoasa respective plasma . Avantaje: Permite Permite prelucrarea materialelor greu fuzibile; Eficienta Eficienta economica ridicata in cazula numitor prelucrari prelucrari specifice; specifice; Permite Permite injectarea unor densitati mari de putere la nivelul pieselor de prelucrat. 18. 19.Avantaje: Permite procesarea selectiva a materialelor dielectrice (material izolante, σ=0), in functie de valoarea factorilor de pierderi; Incalzirea nu necesita contact direct intre sursa si materialul de procesat; Incalzirea este mai uniforma decat prin alte procedee, procedee, deoarece undele electromagnetice patrund in tot volumul materialului de
procesat; Puterea este injectata direct in interiorul materialului de prelucrat, spre deosebire de tehnicile conventionale care presupun o incalzire prin transfer de energie prin conductie si radiatie; Permite uscarea eficienta a materialelor dielectrice, puterea injectata fiind mai ridicata in zonele umede si mai redusa in zonele uscate etc. 20.Cele mai utilizate generatoare de microunde sunt: Decongelarea, sterilizarea si uscarea alimentelor in cuptoare casnice sau industrial; Pregatirea cauciucului in vederea vulcanizarii; Polimerizarea rasinilor sintetice; Uscarea si sterilizarea produselor farmaceutice; farmaceutice; Alte aplicatii ale microundelor :aplicatii militare, radio , televiziune, sisteme radar si senzori de miscare, comunicatii prin satelit, masurarea distantelor etc. 21.In procedeele de fabricatie de tip mare-mic denumite si procedee de micro sau nano fabricatie se pleaca de la niste material material existent si se obtin structuri de dimensiuni mai mici. Acest procedeu este este utilizat utilizat in fabricatia cipurilor de computer, caz in care se utilizeaza folii subtiri. 22.Imbinarile cu pene sunt des utilizate in ingineria electrica datorita simplitatii si usurintei de montare si demontare. Penele au rol de organe de fixare, de ghidare, de reglare a pozitiei relative a unor piese. In constructia masinilor electrice au rolul de a transmite cuplul motor de la arbore la fulie, fixeaza ventilatorul, fixeaza miezul magnetic pe arborele masinii. Cele mai utilizate asamblari cu pene sunt asamblarile cu pene longitudinale. longitudinale. asamblari cu pene longitudinale cu strangere:
asamblarea se realizeaza prin apasarea exercitata de fetele penei asupra asupra fundului canalului de pana din piesele imbinate imbinate asamblari cu pene longitudinale fara strangere: se realizeaza cu pene paralele paralele la care care momentul se transmite prin presiune exercitata exercitata de butuc si arbore arbore pe fetele fetele laterale ale penei. 23.Parametrii tehnologici ai procesului de sudare:
arcul electric este descarcarea electrica stabila intre un electrod si baiade metal topit functionand cu mare densitate de curent intr-un mediu de gaze ionizate. Principalii parametrii care determina caracteristicile cordonului de sudura sunt : intensitatea curentului electric de sudare : valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul electric tensiunea arcului electric : valoarea efectiva a tensiunii electrice la extremitatile arcului electric intre electrod si baie. viteza de sudare lungimea arcului electric: lungimea dintre capatul electrodului si baia de metal topit forma si polaritatea tensiunii de alimentare (continua alternativa) tensiunea de mers in gol a sursei de alimentare cand descarcarea electrica este intrerupta: det. amorsarea arcului electric; pentru a asigura o amorsare sigura a arcului electric, tensiunea de mers in gol a sursei electrice de alimentare trebuie sa fie cat mai mare. Pe de alta parte, din motive motive de protectie a muncii, mai mai ales in perioada de atmosfera umeda, tensiunea de mers in gol trebuie sa fie cat mai mica, de regula este mai mica de 80 V. diametrul electrozilor de sudare: se alege in functie de grosimea componentelor care se asambleaza dar si in functie de puterea
sursei de alimentare intensitatea curentului de sudare trebuie corelata cu diametrul electrodului.La sudarea cu curent mai mic decat cel recomandat, arcul electric e instabil si rezulta cusatura cu intreruperi . La sudarea cu curent mai mare decat cea recomandata conduce la inclazirea excesiva a electrodului (inrosirea lui) si degradarea invelisului. Pentru alegerea intensitatii curentului de sudare pate fi utilizata relatia: I=(m+nd e)de , unde m~=20, n~=6, de = diametru electrod. Tensiunea arc electric si baie metal este intre 18-40V. 24.Sudarea WIG (wolfram inert gaz): sudarea cu arc electric in mediu de gaz inert cu electrod de wolfram. Electrodul nu este fuzibil. Mediul de gaz inert protector poate fi argon, heliu sau amestecuri de gaze in care arcul electric arde liber intre un electrod de wolfram si piesa. Materialul necesar completarii zonei de imbinare este obtinut prin topirea sarmei. Sudarea MIG (metal inert gaz ). Este sudarea cu arc electrin in mediu de gaz inert, gazul este argon in amestec cu oxigen, heliu iar in acest mediu arcul arde liber intre electrodul fuzibil si baia de metal topit. Sudarea MAG (metal activ gaz) este sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector, gazul gazul fiind activ, gazul este CO 2 sau amestecuri de gaze. 25.In general o sursa cu tensiune continua cu redresor este alcatuit dintrun transformator de adaptoare (TA), (VTA ) variatia tensiuni alternativea , filtru , un redresor cu diode si circuite de comanda si reglare. Prin care comanda unghiului de deschidere la VTA se obtine
tensiune directa si practic valoarea inpusa a curentuli de sudare . 26.Avantajele asamblarii prin lipire: lipire: fisuri de Nu apar fisuri concentratori de tensiune; Datorita temperaturilor joase,nu apar apar tensiuni termice si nici tensiuni permanente permanen te la asamblare; asamblare; Se pot asambla table si sarme subtiri fara a exista pericolul arderii acestora; acestora; Toate materialele se pot lipi,cu lipi,cu exceptiama exceptiama magneziului,care nu se lipeste cu aluminiul; Prin aceasta metoda de asamblare se obtin piese curate,cu aspect frumos,care isi mentin forma si dimensiunile, precum si precizia dimensionarii; necesita personal Nu necesita cu inaltacalificare. 27.Imbinarea a 2 sau mai multe piese metalice folosind un aliaj de lipit a carui temperatura de topire este mult mai mica decat cea de topire a pieselor care trebuiesc trebuiesc imbinate. Lipirea este o operatie foarte des utilizata in elth pentru a asigura continuitatea circuitelor electrice. Pentru a efectua lipitura trebuie pregatite suprafetele respective. Se face o pregatire mecanica sau/si decapare cu solutii acide. Fondanti/fluxuri: substante chimice speciale care topesc oxizii, si inlatura de pe suprafata suprafata de lipit si impedica reformarea acestora. Temperatura de topire a fondantilor trebuie sa fie mai mica decat temperatura de topire a aliajului de lipit. Tipuri de lipituri in functie de temperatura de lipire: lipituri tari si lipituri moi. Lipiturile moi: folosesc aliaje de lipit a caror temperatura de topire nu depaseste 450 0 C. Cel mai utilizat aliaj este aliajul cositor plumb (Lp). Pentru a mari productivitatea productivitatea se foloseste foloseste fludor, care se prezinta sub forma de sarma si care are inauntru niste canale cu sacaz.
Fondantii utilizati: anorganici (ZnCl si HCl tehnic), organici (stearina). Ca sursa de caldura,cel mai utilizat este ciocanul de lipit electric. Lipituri tari: (peste 450 0C) aliaje cupru-argint, cupruzinc, cupru fosforos. Cel mai utilizat este boraxul. 28.Functionarea masinilor electrice se bazeaza pe interactiunea intre fluxul magnetic de excitatie produs de stator stator si curentul curentul rotoric. M=k*l*I .Drumul pe care se dirijeaza fluxul magnetic intr-o masina electrica e format din miezul magnetic. Pt constructia miezurilor magnetice se folosesc materiale cu permeabilitate mare (aliaje de fier, fonta).Aceste materiale au proprietatea proprietatea ca la intensitati intensitati mici ale campului magnetic produc inductii mari. Curba de histerezis Fluxul mag=B*S B=miu*H Integrala Integrala H*dr=NI Aceste materiale au caracteristici neliniare.B=f(H). Dupa aceasta dependenta avem materiale magnetice moi caracterizate printr-un ciclu de histerezis si permeabilitate permeabilitate mare.Ele mare.Ele se magnetizeaza puternic chiar chiar la H mic mic si nu si pastreaza starea de magnetizare dupa ce dispare H. 29.Pierderile in miezurile fero-magnetice utilizate in campuri magnetice variabile sunt prin curenti turboinari, si prin histerezis. histerezis. PF= π² / 6ρ · Δ² · p² · Bn²; PH = ρ · η · Bᶮ m; η = constanta de material; p = frecventa; frecventa; g = grosimeatolei; ρ = rezistivitateaelectrica; Bm = Bs = inductia la saturatie. 30. 31.Obtinerea tablei elth,
obtinerea tolei utilizate in constructia miezurilor magnetice ( tabla silicioasa) se poate face in 2 moduri : a) laminare la rece ; b) laminare la cald
Laminarea la cald poate fi facuta normal sau in camp magnetic Tabla silicioasa laminata la rece poate fi cu cristale orientate sau neorientate Tabla laminata la rece in comparatie cu tabla laminata la cald prezinta pierderi specifice specifice mai mai mici De asemenea solenatia de magnetizare este mai mica la tabla laminata la rece in comparatie cu tabla laminata la cald. 32.Tabla amorfa : -aliaj din fier, boriu, siliciu; -grosimi 0,025-0,05 mm Avantaje:-proprietati magnetice bune: 1. pierderile specifice de 35 ori mai mici decat tabla silicioasa 2. puterea de magnetizare de 4-5 ori mai mici decat la tabla silicioasa 3. permeabilitatea – scaderea curentului de magnetizare/ mers in gol Dezavantaje:1. pret 3$/kg pe cand tabla tabla silicioasa silicioasa 1,46$;2. pret asamblare 4$/kg fata de 3$/kg tabla silicioasa; Utilizari: transformatoare de distributie, transformatoare de impuls, aplificatoare magnetice. 33.Feritele sunt miezuri magnetice obtinute prin sintetizare(coacere) din pulberi de oxizi oxizi metalici metalici de fier cu oxizi de mangan de nichel de zinc de magneziu litiu etc. Feritele se utilizeaza pentru circuitele magnetice care lucreaza la inalta frecventa datorita rezistivitatii electrice mari. Feritele au proprietati magnetice inferioare celorlalte materiale magnetice dar sunt singurele folosite la frecventa inalta,si sunt mult mai stabile din pct de vedere magnetic la solicitarile mecanice(socuri ; vibratii) 34.Adaosul de siliciu mareste campul de magnetic de magnetizare. Dezavantaje:-material mai dur;-materialul devine casant;-sculele stantele/foarfecele se uzeaza mai repede;folosirea materialelor mai bune in
constructia lor;-cost mai mare Cresterea procentului de siliciu strica sculele, stricaprocesul stricaprocesul de magnetizare. Fe=SFe/Sg, unde K Fe Fe este 35.K Fe raportul dintre sectiunea neta de Fe si sectiunea Fe=SFe/Sg<1. geometrica. K Fe Pentru utilizarea corecta si buna a materialului este necesar ca Fe de umplere sa fie cat K Fe mai aproape de 1. Factori care influenteaza Fe:-calitatea tolei;-calitate K Fe stantarii;-calitatea izolatiei;forta de presare la impachetarea miezului;neuniformitatea grosimii tolei;-deformarile tolei;- marimea bravurilor. -dubla micsorare a lui Fe.Cu cat tabla este mai K Fe. groasa si izolatia mai subtire cu atat creste K. 36.Forta de presare a pachetului de tole creste Fe, forta nu poate fi K Fe crescuta excesiv → distruge izolatia → cresc pierderile in Fe.(K p = coeficientul de majorare a pirderilor pirderilor in Fe.) Experimental sa demonstrat ca pierderile calculate in materiale magnetice sunt mai mari cu un coeficient de majorare. p Factorii de care depind K p sunt:volumul si calitatea prelucrarii asupra tolei;calitatea izolatiei tolei; -calitatea impachetarii tolei si a prelucrarii miezului magnetic 37.Calitateaizolatieidintreto ledupaimpachetareinfluente aza k ᴩ. Izolatiatrebuiesa fie: Uniformacompacta; Cat maisubtire; Rezistentamecanicasiel asticitatebuna; Proprietatitermicecores punzatoare. punzatoare. 38.Ecruisarea este fenomenul ce se produce in timpul operatiei de stantare a tolei de-a lungul
conturului de taiere deci distrugerea retelei cristaline a materialului si distrugerea stratului izolant la tabla izolanta.Ca urmare cresc pierderile dupa impachetare impachetare prin curenti curenti
turbionari si prin efectul de histerezis de aceea la tolele cu cristale orientate se apelaza la recoacerea tolei dupa stanatre (aprox 800C). 39.Conditiile materialelor pt conductoare idelale
sunt:rezistivitatea cat mai mica sa nu varieze cu temperatura ; sa aiba o buna rezistenta mecanica; sa aiba un grad ridicat de tehnologicitate; sa nu fie magnetice; sa aiba un cost cat mai scazut 40.Clasificare dupa natura izolatiei: Conductoareemailate; Conductoare cu izolatie de hartie; Conductoare cu izolatie din fire textile; Conductoare cu izolatie din fire de sticla. Clasificaredupa forma sectiunii: Conductoare de bobinaj cu sectiune rotunda; Conductoare de bobinaj cu sectiunedreptunghiulara. Clasificare dupa grosimea izolatiei: Gradul 1 – cu cu izolatiesimpla; Gradul 2 – cu cu izolatiedubla; cu Gradul 3 – cu izolatietripla. 41. 42.Dupa forma
constructive,bobinele transformatoarelor sunt: -cilindrice; -spiralate; -stratificate; -in galeti. Bobinele cilindrice sunt utilizate de obicei la transformatoarele mici si medie putere. Deoarece spirele invecinate sunt strans lipite intre ele,bobinele au aspectul unui cilindru. Cilindrice Infasurarile de inalta tensiune realizate din mai multe spire si conductoare de sectiune mica se divizeaza intr o serie de bobine mai mai mici numite numite galeti separate prin canele cu distantieri pt a imbunatati racirea.Modul de legarea al galetilor poate fi normal sau al doilea galet intors.
43.In cazul in care un
conductor real e format din mai multe conductoare in paralel dispuse dispuse radial se cauta pe inaltimea coloanei ca fiecare conductor sa ocupe pozitii identice. Aceasta schimbare se numeste transpunere. 44.Z=nr de crestaturi; m=nr de faze ; p=nr de perechi perechi de poli; poli; q=nr de crestaturi pe pol si faza. 45.Coliviile rotoarelor motoarelor de C.A. asincrone pot fi impartite dpdv tehnologic in 2 mari categori : - colivii sudate - se compun din bare de cupru,alama, care sunt asezate in crestaturile miezului magnetic ale rotorului si scurtcircuitate de inele, de regula, din acelasi material ca si barele.Principalele barele.Principalele tipuri de colovii sudate :colivie simpla cu bare rotunde din cupru;colivie dubla cu bare rotunde de cupru si alama inele de scurtcircuitare sunt separate;colivii cu bare inalte. - colivii turnate - au aparut ca necesitate tehnologica in vederea eliminarii volumului mare de munca care se depune la coliviile sudate. Turnare coliviilor se face din aluminiu ( sau aliaje de Al ),se pot realiza diverse forme de bare. Exista 2 proceduri: turnarea centrifuga, turnarea sub presiune. 46.. In procesul tehnoligic de fabricare al bobinelor
precum si la bobinarea efectiva se pot produce anumite defectiuni cum ar fi -distrugerea izolatiilor intre spire -ditrugerea izolatiilor fata de masa -efectuarea lipiturilor de calitate prosta -efectuarea legaturilor gresite Pt identificarea si inlaturarea defectiunilor se fac o serie de incercari si verificari -dupa executarea bobinelor -dupa executarea infasurarilor
-dupa montarea masinii Principalele incercari la care sunt supuse infasurarile sunt : controlul nr de spire ; masurarea rezistentei bobinajelor bobinajelor ; masurarea rezistentei de izolatie fata de masa ; verificarea infasurari la scurtcircuit intre spire; incercarea la tensiunemarita. 47.Inpregnarea infasurarilor prezinta urmatoarele urmatoarele avantaje: mareste conductibilitatea si stabilitatea termica a bobinei prin prin umplerea umplerea golurilor de aer cu lac; mareste rezistenta mecanica; elimina posibilitatea deplasari spirelor unele de altele; mareste rigiditatea dielectrica; creste rezistenta la umezeala. 48.Lacurile electroizolante sunt materiale lichide in timpul utilizarii care se solidifica dupa aplicare formand o pelicula electroizolanta. Lacurile pt impregnare trebuie sa aiba: -vascozitate mica,pt a patrunde intre intre spirele infasurarii; -proprietati de incleiere bune, - rigiditate dielectrica buna, - rezistenta la umiditate si -stabilitate termica. Corespunzatoare clasei termice. Avem lacuri de impregnare si lacuri de acoperire(destinate protectiei superficiale superficiale a inf.impotriva patrunderii umiditatii). Avem 3 metode de impregnare: -impregnare in aer prin pulverizare; pulverizare; -prin cufundare la cald in lac-imersie la presiune atmosferica; -prin cufundare la cald in lac,mentinerea in vid,creare de presiun
