1. Analiza Analiza comparati comparative ve a modelelo modelelorr regional regionalee de economi economiee 2. Modelul Modelul europe european an configu configurat rat in Tratatele Tratatele fondat fondatoare oare 3. Converge Convergenta nta – proces proces specific specific al modelu modelului lui europea europeann de economie. economie. Analiza Analiza corelatiil corelatiilor or dintre cresterea economica – coeziune – convergenta 4. Adancire, Adancire, largire largire,, extindere. extindere. inamica inamica interio interioara ara a modelului modelului european european !. Continut Continutul ul general general al proceselor proceselor de convergent convergentaa nominala nominala si convergenta convergenta reala. reala. Analiza pentru "omania #. Criterii de de convergenta convergenta nominala nominala sta$ilite sta$ilite prin tratatul de la Maastric%t. Analiza pentru pentru "omania &. "elatia "elatia convergen convergenta ta nominal nominalaa – convergen convergenta ta reala. reala. Cazul "oman "omania ia '. Analiza Analiza criteriil criteriilor or de parta(are parta(are a compone componentel ntelor or in )niunea )niunea *urope *uropeana ana 1. Analiza Analiza comparativa comparativa a modelelor modelelor regional regionalee de economie economie
Astazi in lume se confrunta trei modele de economie si societate +sunt in acelasi timp si modele de dezvoltare economica si sociala. Modelul American - include - crestere economica , li$ertate politica - exclude - coeziune sociala Modelul *uropean - include - crestere economica - li$ertate politica - coeziune sociala Modelul Asiatic - include - crestere economica , coeziune sociala - exclude - li$ertate politica Acest ultim model este modelul regional care propulseaza C%ina in pozitia de pivot al economiei regionale regionale asiatice . C%iar si si in variantele variantele specifice aponiei si Coreei de /ud , dar si ale tigrilor asiatici intalnim caracteristici ale modelului c%inezesc . /e admite diri(ismul , interventionismul interventionismul , monopartidismul monopartidismul sau autoritarismul autoritarismul . 0n viziunea lui "alf a%rendorf 21 sunt doar doua modele - Cel ccidental - Cel Asiatic 0ntro etapa , teoreticieni ca 5rancis 5u6u7ama acceptau doar existent modelului American , cu capacitate de generalizare . a dou8 modele sunt caracterizate prin excluziune: 9 modelul american 9 modelul asiatic. $ un model este de natur8 incluzivă9 modelul european. Modelele excluzive sunt antagonice :i au rezonan;8 ideologic89 modelul american este neoli$eral9 accent pe virtu;ile pie;ei. 9 modelul modelul asiatic asiatic este socialist 9 accent pe controlul controlul deciziei, resurselor resurselor :i li$ert8;ilor li$ert8;ilor politice Modelele excluzive au o mai mare dinamică a rezultatelor. Distincţia pe clase a modelelor este semnificativ8a dup8 dispozi;ia fa;8 de coeziunea social89 modelele european :i asiatic au finalitate socială 9 modelul american este exclusiv randamental;
$ dup8 dispozi;ia fa;8 de li$ert8;ile politice9 modelele american :i european se $azeaz8 pe discernământul individual 9 modelul asiatic pune pre; pe preeminenţa societăţii fa;8 de op;iunile individuale +g%idate politic c dup8 dispozi;ia fa;8 de cre:tere economic89 modelele american :i european se $azeaz8 pe mecanismele de piaţă concurenţială pentru alocarea resurselor 9 modelul asiatic se $azeaza pe implicarea progresiv8 a pie;ei
d raportarea la coeziune social8 scoate
modelul american se caracterizeaz8 prin folosirea de muncă scumpă i capital ieftin; modelul european s9a structurat pe muncă ieftină i capital scump; modelul asiatic se $azeaz8 pe muncă ieftină i capital atras! de regulă ieftin.
1. Modelul american de economie este unidirecţional: 9 este orientat doar randamental 9 tipul american de economie pare un exerci;iu de performan;8 cunoscut drept >zidul mor;ii? 2. Modelul european de economie este "ivalent si pluridirectional: - accept8 drept component8 strategic8, al8turi de cea randamental8, pe cea a transferurilor cu finalitate ori coeziunea socială; - vizeaza ceea ce se afl8 dincolo :i dincoace de pia;8
9 sistemul european de economie reprezinta ?o plasa de siguranta@ 3. Modelul asiatic de economie modeleaza pia;a pentru a o$;ine doar performan;a economic8 f8r8 efecte de li$eralism politic. 9 modelul este vitregit de feed-"ac#-ul transformaţional al sistemelor cu autoreglare, eminamente desc%ise = ac8 ne raport8m la procesele definitorii ale epocii, o$serv8m c89 modelul american de economie nu este tranziţional; 9 modelele european :i asiatic sunt modele de tranziţie
0n (urul modelelor s9au conturat procese de integrare! distincte: 1. modelul american
genereaz8 procese de integrare
3. modelul asiatic se structureaz8 ca procese integra;ioniste $azate pe o piaţă $n plin avânt , cu reglement8ri incipiente, dar tot mai evidente.
2 Modelul european configurat in Tratatele fondatoare Traseul constructivismului- %oma & 'aastricht & Amsterdam componente,o$iective ,mi(loace, principii9c%eie, cadru insitutional. 0 ("iective economice 1 dezvoltare armonioasa, ec%ili$rata si dura$ila a activitatii economice 2 un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca 3 egalitate intre $ar$ati si femei 4 crestere dura$ila si neinflationista ! un grad ridicat de competitivitate si convergenta performantelor economice # un nivel ridicat de prote(are si im$unatatire a calitatii mediului & cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii ' coeziune economica si sociala intre statele mem$re )) * 'i+loace : A* ,iata comuna : 1 uniune vamal
2 li$era circulatie a $unurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului 3 definirea pietei interne-spatiu fara frontiere, asigurarea li$ertatilor 4 interzicerea restrictiilor asupra capitalului ! li$era circulatie a persoanelor, legatura complexa cu sc%engen si conditionari * Armoniz. ,ol. conomice 1 politica comerciala comuna 2 politica agricola comuna 3 politiac comuna in domeniul concurentei 4 politica comuna in domeniul transportului ! armonizarea reglementarilor economice si fiscale # sistemul monetar european +/M* & cercetare si dezvoltare te%nologica ' coeziune economica si sociala fonduri structurale 1 uniunea economica si monetara +)*M
000 ,rincipii-cheie: 1 loialitatea fata de comunitate 2 nediscriminare in functie de cetatenie 3 largirea competentelor numai in privinta functionarii pietei comune 4 su$sidiaritate ! acDuis comunitar +ansam$lul de drepturi si o$ligatii comune # protocol special privind su$sidiaritatea si proportionalitatea )/* 0adru institutional
1 2 3 4 ! # & '
institutii comune control (udiciar suprem Comisia *uropeana -gardian al Tratatului Euget )* "eguli privind luarea deciziilor Consiliul european Fot prin ma(oritate calificata pentru masuri privind piata interna "ol mai mare pentru Garlamentul european Eanca Central *uropeana
Tratalele )niunii *uropene • • • • • •
Tratatul de la "oma – 1!& Actul unic european – 1'& – ratificat 1'& Tratatul de la Maastric%t – 12 – ratificat 13 Tratatul de la Amsterdam – 1& – ratificat 1 Tratatul de la Hisa – 21 – ratificat 23 Constitutia )niunii *uropene – 23 – potential ratificata 24
ratatul 0omunitatii conomice uropene +"oma 1!& a fost amendat si completat de 4 ori
pana la consolidarea sa in Constitutia *uropeana+24. ratatul de la 'aastricht e considerat oficial ca Tratatul privind )niunea *uropeana. *l
contine o serie de dispozitii generale si sta$ileste functionarea )niunii *uropene pe 3 piloni. Grincipii fundamentale- su$sidiaritatea, aDuis comunitar, cetatenia )niunii. G0IH)I 1- Comunitatea *uropeana9 cetatenia europeana 9 li$era circulatie a $unurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor 9 uniunea economica si monetara 9 protocolul social al C*911 9 adaptarea institutionala 9 aplicarea metodelor comunitare si a deciziilor Curtii de ustitie G0IH)I 2- Golitica externa si de securitate comuna G0IH)I 3- Cooperarea in domeniul (ustitiei si afacerilor interne Controlul persoanelor la frontiera
Grin tratatul de la Amsterdam sensul celor 2 piloni a fost modificat astfel9 multe aspecte au fost institutionalizate 9 aspecte economice – mai $una facilitare a li$erei circulatii a persoanelor, politica in domeniul ocuparii si aspecte de politica sociala 9 protocol privind principiile su$sidiaritatii si proportionalitatii Grimul G0IH a fost completat cu9 conceperea unor politici comune de ocupare a fortei de munca 9 consolidarea politicii de mediu, a politicii privind sanatatea si protectia cons. Al doilia G0IH a fost completat cu9 introducerea ?votului de a$tinere@ 9 dezvoltarea unei strategii comune in domeniul politicii externe 9 infiintatea ? )nitatii de Glanificare si Avertizare@ privind evolutiile externe de pot afecta securitatea )* Al treilea G0IH a fost completat cu9 ma(oritatea sectoarelor de activitatea a acestui pilon au fost transferate primului pilon ratatul de la 2isa
/c%im$ari ma(ore privind procesul de decizie extinderea ariei de utilizare a procedurii de vot cu ma(oritatea calificata extinderea procedurii de codecizie /c%im$ari institutionale in cadrul procesului de extindere ce au in vedere o )* cu 2& de mem$rii ezvoltarea capatitatii militare a )* *la$orarea ?eclaratiei asupra viitorului )* •
9 9
•
•
Grin tratatul de la Hisa, in anul 2&, o data cu cresterea numarului sau de mem$rii de la 1! la 2&, )* tre$uie sa9si reformeze sistemul de adoptare a deciziilor, pt a evita riscul ca ?mai mult@ sa insemne de fapt ?mai putin@ 3.Convergenta.Analiza corelatiilor dintre cresterea economica9coeziune9convergenta. Cresterea economic,sta$ilitatea si coeziunea sociala sunt procese complementare in modelul european. Goliticile macroecon si de coeziune $ine concepute fundamenteaza o crestere economica sustinuta.0n acelasi timp,un ritm ridicat de crestere economica conduce la sta$ilitate economica si coeziune sociala pe termen lung. Cresterea economica rapida este un pilon fundamental al sustena$ilitatii modelului european +model care pune mare pret pe coeziune . Modelul european considera ca institutiile si politicile de reglemntare a pietei sunt fundamentale pt o crestere economica sustinuta. Modelul european de economie accepta drept componenta importanta,alaturi de cea randamentala, pe cea a transferurilor cu finalitate ori coeziunea sociala. Modelul este $ivalent,economic,social si pluridirectional, vizand si ceea ce se afla dincolo si dincoace de piata. /pecifice integrarii europene sunt procesele de convergenta.
Convergenta presupune evolutia catre atingerea unei anumite tine. *xperienta )* in materie de convergenta este consolidata instrumental de$iectivele fonduriloe structurale 5ondul de coeziune 0deea de coeziune a evoluat de la o$iectivele economice si sociale +Maastric%t la o$iectivele teritoriale +Tratatul Constitutional. • •
Coeziunea economica,sociala si teritoriala vizeaza faptul ca cetatenii tre$ sa ai$a acces la sanse egale pe suportul infrastructurii si al serviciilor pu$lice. Golitica de coeziune reprezinta instrumentul prin care se promoveaza convergenta economica. Gro$lema convergentei se (udecaGe fondul politicilor regional Ge fondul politicilor sectoriale Ge fondul cresterii economice • • •
Cresterea economica,sta$ilitatea si coeziunea sociala sunt procese complementare in modelul european.Cresterea economica ridicata conduce la sta$ilitate economica si coeziune sociala pe termen lung.Cresterea economica reprezinta pilonul fundamental al sustena$ilitatii modelului european care pune mare pret pe coeziunea sociala. /c%im$area de paradigma privind procesul de crestere economica implica 2 teorii1.Teoria neoclasica a cresterii economiceConsidera economia ca fiind sta$ila 0nvestitiile financiare au un efect pe termen scurt asupra venitulu national prin cererea agregata *xista randamente descrescatoare ale factorilor de productie Modificarile te%nologice reprezinta principalul motiv al cresterii economice Modelele neoclasice pornesc de la microeconomie,de la preferintele gospodariilor,functiile de productie ale firmelor,structurile pietelor • •
• • •
2.Teoria moderna a cresterii economiceFizeaza sc%im$area te%nologica ca pe o varia$ila exogena care reaspunde la cerintele pietei )nele teorii furnizeaza efecte crescute pe masura ce investitiile cresc pe cont propriu *xista randamente crescatoare ale factorilor de productie Cresterea economica,cresterea gradului de ocupatie si redistri$uirea venitului in societate sunt interconectate Grocesul te%nologic si glo$alizarea sunt elemente potentiale in generarea de crestere economica •
•
• •
•
4. Adancire, largire, extindere. inamica interioara a modelului european Dinamica interioara a modelului european: - adâncire - a li$eraliz8rii economice
9 a reglement8rii 9 a politicilor comune 9 a anga(amentelor :i interdic;iilor statelor 9 lărgire - a domeniilor de aplicare a competen;elor 9 de alt tip 9 extindere - cre:terea num8rului de state mem$re Dinamica exterioara a modelului european: • • • •
aderarea de noi state structuri de asociere spa;iul european asocierea unor regiuni extraeuropene
)ntegrarea europeana constituie un proces complex cu reguli :i o$iective definite
Aliniamentele specifice dinamicii europene r8spund principiilor parta(8rii competen;elor :i efectivizează variantele de integrare pozitivă i negativă: - integrarea pozitivă implica transferul către instituţii comune comună cel puţin a unor competenţe;
sau exercitarea
- integrarea negativă & eliminarea! su" supraveghere comună! a discriminării din normele i politicile economice naţionale
evine preeminent8 tendin;a de transfer al competen;elor dinspre zona de exclusivitate naţională spre cea parta+ată i mai ales comunitară.
Transferul de competen;8 de la un nivel la altul este produsul com"inat al adBncirii, l8rgirii :i extinderii. 3inalitatea procesului de adancire Adâncirea are drept ;int8 maximal8 9 piaţa unică – prin li$eralizare economic8 9 apariţia funcţiei comunitare, prin politici comune 9 partajarea competenţelor , prin strategia de reglementare 9 transferul de suveranitate, prin voin;a guvernelor Adâncirea este un proces $ndelungat i reflectă raţiunile profunde ale construcţiei europene de a progresa pas cu pas
2iciuna din ţintele adâncirii nu au fost atinse:
9 pia;8 unic8 incomplet8 9 politici comune pu;ine 9 mai degra$8 suveranitatea se folose:te par;ial
Consiliul de la Jaga +1# a adoptat tripticul >des8vBr:ire, aprofundare, extindere? care a dus la primul val de ader8ri
clu$ului? pentru ccident.
Consiliul de la Copen%aga +13 a adoptat criteriile de aderare pentru ;8rile *C*,
niciodat8 pBn8 la extinderea spre *C* nu s9a acordat ponderea a:a de mare a criteriului de conformare politic8.
volutia proceselor de largire si extindere 4ărgirea zonei de competenţă comunitară
9 se face ca impuls al e:ecurilor pie;ei la nivel na;ional sau al complic8rii
9 are o limitare – criteriul geografic – pus la
procesele sunt de natur8 cumulativ8 :i nu compensatorie
ele evolueaz8 f8r8 s8 se anuleze reciproc sau s8 se $loc%eze definitiv
metoda pendulului ac;ioneaz8 :i
un $loca( pe aliniamentul adBncirii +vezi Constitu;ia
metoda pendulului face din construc;ia european8 un proces continuu de integrare acest aspect trimite la metoda compromisului,
'odelul european de integrare cunoate trăsături distinctive! de natură:
9 9 9 9
integrativ8, pe dimensiunile suprana;ional8 :i transguvernamental8 normativ8, cu scopul armoniz8rii, inclusiv prin standarde redistri$utiv8, cu func;ia expres8 de a genera coeren;8
0aracteristicile construcţiei europene
)* este un spa;iu ac;ional integrativ, normativ, redistri$utiv, coordonativ :i progamativ al dimensiunilor glo$ale, comunitare, na;ionale, regionale :i locale, de natur8 partenerial8 postcorporatist8, cu ;inta de a crea o societate european8 eminamente postna;ional8.
6u" 7
0onvergenta • • •
reprezinta evolutia catre atingerea unei anumite tinte diminuarea diferentelor dintre indicatorii economici ai diferitelor tari mem$re politica de coeziune reprezinta instrumentul comunitar prin care este promovata convergenta economica
0riteriile 0onvergentei 2ominale • • •
•
•
deficitul $ugetar sa nu depaseasca 3 din G0E datoria pu$lica sa nu depaseasca # din G0E rata inflatiei sa fie mai mare cu cel mult 1.! puncte procentuale decat media primelor 3 state mem$re cu cea mai scazuta rata a inflatiei rata do$anzii nominale sa nu depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale media primelor 3 state cu cea mai redusa rata a do$anzii mar(a de fluctuatie a cursului de sc%im$ sa corespunda mar(elor sta$ilite prin /M* + 9 2.2! 9 N 1!
0riteriile 0onvergentei %eale • • • • •
convergenta veniturilor convergenta preturilor convergenta productivitatii convergenta standardelor economice convergenta structurii socio9ocupationale
Convergen;a real8 se refer8 la nivelul de trai :i poate fi perceput8 cu a(utorul indicatorilor cum ar fi venitul na;ional sau Gi$9ul pe cap de locuitor.0n sens strict, convergen;8 real8 ar tre$ui s8 desemneze o tendin;8 de apropiere a nivelurilor de trai "eusita procesului de convergenta presupune o suma de procese precum-convergneta veniturilor,convergenta productivitatii,convergenta preturilor relative,convergenta structurii socioocupationale,convergenta standardelor educationale.Grogresele inregistrate in procesul de convergenta reala sunt evidentiate mai aled de evolutiile ratei de crestere economica si ale productivitatii. Ons8, spre deose$ire de criteriile de convergen;8 nominale, Tratatul nu face nicio referire la varia$ilele reale, cum sunt cre:terea G0EKlocuitor, :oma(ul sau deficitul comercial. Grocesul de convergenta nominala a fost privilegiat in raport cu cel de convergenta reala , deoarece realizarea presupune un orizont mai redus de timp. P8rile cu nivel mai redus al venitului pe locuitor se a:teapt8 s8 prezinte o cre:tere mai rapid8 decBt ;8rile mai $ogate+convergen;a a$solut8, pBn8 la un anumit nivel de ec%ili$ru, acela:i pentru toate ;8rile. On sc%im$, cBnd rata investit;iilor, varia$ilele macroeconomice :i financiare variaz8 intre state, starea de ec%ili$ru pe termen lung va fi diferit8 de la o ;ar8 la alta +convergen;a condi;ionat8
esi a fost o crestere economica "omania a inregistrat progrese reduse in ceea ce priveste convergenta reala cu nivelurile venitului pe cap de locuitor din )*."ealizarea nivelurilor de venituri si productivitate atinse in alte tari din *uropa ramane una dintre principalele provocari pentru "omania..*conomistii sunt de acord pentru reducerea decala(elor +convergenta $eta este nevoie de9rate inalte de economisire 9im$unatatirea fortei de munca si a standardelor educationale 9cresterea competivitatii exporturilor 9coeziune sociala si cresterea rapida a productivitatii factorilor de productie )na din prioritatile "omaniei este sa realizeze o crestere economica dura$ila ce i9ar permite sa reduca diferenta fata de alte mem$re ale )*.Aceasta va fi posi$ila doar daca o serie de alte preconditii sunt indeplinite mai intai9disciplina financiara, sta$ilizarea macroeconomica,dezvoltarea sistemului financiar si im$unatatirea climatului de afaceri.
8. 0riterii de convergenta nominala sta"ilite prin tratatul de la 'aastricht. Analiza pentru %omania
Tratatul de la Maastric%t +13 sta$ileste cinci criterii de convergenta nominala pe care statele mem$re tre$uie sa le respecte pentru a se putea alatura )*M si a adopta moneda euro1.0riteriul ratei inflatiei - rata inflaţiei nu tre$uie s8 dep8:easc8, cu un an
cu mai mult de 1,!, nivelul mediu
Convergenta ratei do$anzii pe termen lung a fost rapida in noile tari mem$re, fiind influentata pozitiv de procesul de dezinflatie si de perspectiva aderarii la )* + eliminarea primei de risc . . 0riteriul finantelor pu"lice: deficitul bugetar sa nu depaseasca 3 din G0E. •
•
Criteriul sta$ilit la Maastric%t pentru deficitul $ugetar nu pare a fi compati$il cu mar(ele de manevra de care ar avea nevoie o parte din noile tari mem$re, pentru a accelera procesul de convergenta reala Cofinantarea nationala la fondurile structurale comunitare va presa asupra situatiei $ugetare a tarilor care depasesc deficitul de 3 din G0E.
4. 0riteriul situaţiei finanţelor pu"lice – datoria publică s8 nu dep8:easc8 # din G0E atoria pu$lica se afla su$ ponderea de # din G0E, insa dinamica sa poate fi influentata de procesul de im$atranire a populatiei + de la o datorie pu$lica de 2 in 22, Ce%ia ar putea atinge 1 in 21 . •
7. 0riteriul cursului de schim": mar(ele de fluctuatie tre$uie sa corespunda mar(elor sta$ilite
prin sistemul monetar european, in limita a NK9 1! in ultimii doi ani premergatori examinarii. Tarile candidate au utilizat instrumentul cursului de sc%im$ pentru a9si reforma economia in perioada premegatoare aderarii la )*Au optat, intr9o prima instanta, pentru un curs de sc%im$ fix, pentru a lupta contra inflatiei Golitica monetara restrictiva a permis de asemenea reducerea inflatiei si sta$ilizarea cererii interne rata fixa de sc%im$ a antrenat o apreciere a monedei, care, prin efectul asupra ieftinirii importurilor, a exercitat presiuni suplimentare asupra inflatiei Gerformantele in macrosta$ilizarea economiei au constituit un semnal pentru atragerea de 0/. Ge parcursul perioadei de tranzitie, trei regimuri de sc%im$ au functionat in noile tari mem$reconsiliul monetar – curs de sc%im$ fix, in care politica monetara nu are nici o autonomie, deoarece moneda in circulatie tre$uie acoperita in intregime prin rezerve de sc%im$, antrenand o converti$ilitate totala a monedei cursuri de sc%im$ fixe, cu mar(e de fluctuatie cursuri de sc%im$ flotante, li$ere sau in mod controlat. •
•
•
•
•
• •
Adoptarea de c8tre %omânia a monedei euro la momentul propus +214 prin Grogramul de Convergen;8, pe care ;ara noastr8 l9a
dezec%ili$rele macroeconomice interne ale tarii. Moneda s9a sta$ilizat in raport cu euro pe parcursul anului 2 si la inceputul lui 21, reflectand im$unatatirea conditiilor de pe pietele monetare, declinul do$anzii de politica monetara a Eancii Hationale si increderea rezultata in urma acordului de asistenta financiara cu maimulte institutii internationale Criteriul ratei inflatiei- in "omBnia,
/u$ &. "elatie convergenta reala 9 convergenta nominala.Cazul "omaniei 0n profida evidentei cresteri economice, "omania a inregistrat progrese reduce in ceea ce priveste comvergenta reala cu nivelurile venitului pe cap de locuitor din )*. "ealizarea nivelurilor de venit si productivitate atinde in alte tari din *uropa, ramane una dintre principalele provocari pentru "omania. Cele mai recente date disponi$ile, arata ca diferentele dintre regiuni in ceea ce proveste venitul, sunt in crestere. 0n cazul "omaniei, este interesanta studierea posi$ilitatii convergentei $eta, care se refera la reducerea decala(elor fata de tarile ).*. *conomistii sunt de acord ca ?a(ungerea din urma@+ convergenta $eta necesita9 rate inalte de economisire 9 im$unatatirea pregatirii fortei de munca si a standardelor educationale 9 cresterea competitivitatii exporturilor 9 coeziune sociala si cresterea rapida a productivitatii factorilor de productie. "ezultatele economice indica faptul ca faza cresterii economice a inceput in 2. Houa formulare si implementare a politicilor macroeconomice din "omania au fost prezentate in cadrul Grogramului de guvernare pentru perioada 21924, in concordanta cu orientarile /trategiei de dezvoltare pe termen mediu. $iectivele si masurile specifice politicilor au fost introduse in Grogramul economic de preaderare pentru "omania si prezentate Comisiei *uropene in august 21 si in Memorandumul de politicii convenit cu 5ondul Monetar 0nternational.
)na dintre prioritatile principale ale "omaniei este sa realizeze o crestere economica dura$ila ce i9ar permite sa reduca diferenta fata de alte mem$re ale )*. Aceasta este insa posi$il numai daca o serie de preconditii sunt indeplinite mai intai9 cum ar fi disciplina financiara, sta$ilizarea macroeconomica, dezvoltarea sistemului financiar si im$unatatirea climatului de afaceri. 0ntr9o economie incomplet restructurata si adaptata la cerintele )niunii *uropene, realizarea unei convergente nominale poate afecta procesul de convergenta reala at fiind faptul ca "omania este o economie mica, desc%isa, cu un nivel te%nologic si o productivitate scazute+ in comparatie cu alte tari din )*, transferul te%nologiei si al capitalului ar tre$ui sa conduca la o crestere economica mai rapida. Ge masura intrarii capitalurilor in economie, cresterea productivitatii va antrena marirea salariilor si, intr9un final, a preturilor, conducand apoi la o apreciere reala a cursului de sc%im$ al monedei nationale 0n "omania, dezinflatia din ultimii ani s9a realizat fara o pierdere de productie. *ste nevoie atat de o a$ordare prudenta a dezinflatiei, cat si de o politica monetara credi$ila pentru a evita un esec masiv. /e doreste evitarea situatiei care s9a inregistrat in Ce%ia, )ngaria si Golonia atunci cand $ancile centrale din aceste tari si guvernele lor nu au evita tensiunile aparute la compensarea vitezei dezinflatiei cu ritmul lent al cresterii economice Apropierea aderarii in )* va creste presiunea asupra $ugetului national9 aderarea la normele si standardele )* va necesita importante resurse $ugetare si investitii pu$lice in infrastura, agricultura, protectia mediului si alte sectoare 9 "omania va tre$ui sa confinanteze proiectele de dezvoltare ale )* 9 Costuri suplimentare vor aparea din plata contri$utiilor la $ugetul )* dupa aderare+ aprox. ' de mil de euro. 9 )n cost semnificativ la $uget va fi reprezentat de costurile de finantare a tranzitiei sistemului actual de pensii. )nfluenta procesului de convergenta reala asupra convergentei nominale 3avora"ila •
• •
reformele structurale conduc la o crestere neinflationista a salariilor QR cresterea veniturilor cresterea veniturilor $ugetare convergenta nivelului productivitatii determina reducerea costurilor accelerand dezinflatia in sectorul $unurilor comercializa$ile
2efavora"ila •
efectul Ealassa – /amuleson – diferenta de productivitate dintre sectoarele $unurilor comercializa$ile si cele ale $unurilor necomercializa$ile , nivel ridicat al inflatiei datorat de convergenta preturilor $unurilor necomercializa$ile cu )* care nu este sustinuta de cresterea productivitatii
)nfluenta procesului de convergenta nominala asupra convergentei reale 3avora"ila •
reducerea inflatiei si a ratei do$anzii duce la cresterea investitilor si ca urmare a G0E
• •
un curs de sc%im$ sta$il determina o crestere a 0/ si a exporturilor deficitul $ugetar redus duce la sta$ilitate economica si la cresterea ratingului de tara pe termen lung
2efavora"ila •
•
respectarea criteriilor de la Maastric%t in ceea ce priveste deficitul $ugetar poate afecta procesul de convergenta reala efectul de croSding9out Q reducerea ratei inflatiei QR cresterea ratei do$anzii QR atragerea de capitaluri externe QR aprecierea monedei QR descura(area exporturilor
. Două trasee de analiza:
1. funcţionarea guvernării multistratificate, parta+area competenţelor 9. dinamica internă a construc;iei europene :i aliniamentele sale specifice- adâncire! lărgire! extindere
Grimul aspect al guvern8rii multistratificate necesit8 pentru analiz8 $nţelegerea structurii modelului european. - infranaţional; - local; - regional; - naţional; - comunitar sau supranaţional. 0e presupune procesul de parta+are a competenţelor5
anumite sarcini :i decizii sunt
altele sunt
altele ;in de decizia guvernelor na;ionale sau infrana;ionale + competenţe naţionale, competen;e regionale, competen;e locale,
Garlamentul *uropean +G* recunoa:te c8 sunt pro$leme
unele o$iective ale modelului erau coeziunea economic8 :i social8
Delimitarea competentelor in =niunea uropeana >conform ratatului 0onstitutional*
1. Uniunea dispune de competenţă exclusivă pentru-
a sta$ilirea regulilor de concuren;8 necesare func;ion8rii pie;ei interne $ politica monetar8 pentru statele mem$re care au adoptat euro c politica comercial comun8 d uniunea vamal8 e conservarea resurselor $iologice ale m8rii
2. Competenţele comune ale Uniunii şi statelor membre se aplică în următoarele domenii principale -
a pia;a intern8 $ spa;iul de li$ertate, securitate :i (usti;ie c agricultur8 :i pescuit, cu excep;ia conserv8rii resurselor $iologice ale m8rii d transport :i re;elele transeuropene e energie f coeziune economic8, social8 :i teritorial8 g mediu % protec;ia consumatorilor 3. Uniunea poate desfăşura acţiuni de sprijinire, de coordonare sau complementare
9 industrie piata fortei de munca protec;ia :i
Microeconomic- Giata muncii
•
Macroeconomic- Eugetul
•
"elatii externe- 9
9 a nivel comunitar •
Microeconomic- Giata $unurilor si a capitalurilor
•
Macroeconomic- Moneda
•
"elatii externe- Goliticile comerciale, "ata de sc%im$
