SPM- subiecte examen 1.Factorii determinanti ai sanatatii . Pot fi grupati in functie de specificul lor in: a. Fact Factor orii bio biolo logi gici ci b. Factori ambientali c. Fact Factor orii comp compor orta tame ment ntal alii d. Factori Factori ce apartin apartin de sistemul sistemul de asistenta asistenta medicala. medicala. Factorii biologici umani cu rol definitoriu in determinismul starii de sanatate sunt: fondul genetic individual, cresterea si imbatranirea. Mediul ambiant intervine potential asupra starii de sanatate prin principalele sale componente: alimentele, apa, aerul, poluarea, reziduurile, microorganismele, accidentele si violenta, urbanizarea, sau din contra izolarea, alienarea si stressul. Stilul de viata si comportamentul pot avea influenta asupra sanatatii prin decizii, actiuni si conditii de viata specifice unui individ sau unei comunitati. Astfel de factori sunt fumatul, excesul de alimente, abuzul de medicamente, alcoolismul, promiscuitatea, conducerea conducerea nesigura a masinii, relatiile sexuale nesigure, sedentarismul, oboseala excesiva, stressul. Sistemul de asistenta medicala, adica organizare acelor servicii in care profesionistii din domeniul sanatatii si alti specialisti indrumati de primii actioneaza in scopul promovarii, mentinerii, supravegherii sau refacerii sanatatii. Aceste Aceste servicii includ nu numai personalul de specialitate, ci si masurile pentru protectia si promovarea sanatatii si prevenirea bolilor: legislatia si practica medicala, existenta si aplicarea conceptului de nursing, modul de organizare al spitalizarii, existenta si folosirea diferitelor tipuri sanatorii, functionalitatea asistentei stomatologice, asigurarea de medicamente , structurarea si derularea asistentei psihiatrice, alte servicii servicii pentru sanatate. sanatate.
2.Etapele profilaxiei •
•
•
•
Profilaxia primordiala primordiala, care urmareste prevenirea aparitiei si consolidarii in populatie
a unor factori etiologici sau de risc inexistenti anterior. Profilaxia primara primara urmareste pastrarea sanatatii prin preintampinarea expunerii populatieila un factor factor etiologic sau de risc existent in comunitate(se comunitate(se urmareste scaderea incidentei cazurilor. Profilaxia secundara secundara !depistarea timpurie a abaterilor de la starea de sanatate si corectarea lor prin tratament curativ precoce. Se urmareste scaderea prevalentei bolii si a incapacitatii temporare de activitate. Se realizeaza prin screening si sfat. Profilaxia tertiara"ameliorarea suferintei prin tratament paletiv si simptomatic, precum si recuperarea recuperarea capacitatilor functionale functionale afectate de de boala prin tratament tratament recuperator la bolnavul la care etapele precedente de profilaxie au esuat sau nu s"au aplicat. Se adreseaza bolnavilor in perioada de stare, mai ales cronici, precum si sechelarilor.
3.Asistenta de Sanatate Publica (definitie, termeni, functii, domenii, principii
Asistenta de sanatate publica reprezinta efortul organizat al societatii in vederea prote#arii si promovarii sanatatii sanatatii populatiei. !efinirea termenilor a. Sanatatea publica " starea de sanatate a populatiei in raport cu determinantii starii de sanatate:socio"economici, sanatate:socio"economici, biologici, mediu, stil de viata, asigurarea cu servicii de sanatate, calitatea si accesibilitatea serviciilor de sanatate. b. Promovarea Promovarea sanatatii"se ofera individului si colectivitatii posibilitatea de a"si controla si imbunatati sanatatea, sub raport fizic, psihic si social si de a contribui la reducerea inechitatilor in sanatate. c. Supravegherea"colectarea, analiza, interpretatre si diseminarea datelor privind starea de sanatate a populatiei, boli transmisibile si netransmisibile, pe baza carora sunt identificate prioritatile de SP si sunt instituite masuri de prevenire si control. d. Evaluarea riscului pentru sanatate"influentarea starii de sanatate prin expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viata si de munca si cei rezultati din stilul de viata individual si comunicar. comunicar. e. Inspectia sanitara"exercitatrea controlului aplicarii prevederilor legale de sanatate publica. f. Principiul precautiei" instrumentul prin care autoritatea de sanatate publica decide si intervine in situatii in care se apreciaza ca exista un potential risc pentru sanatatea populatiei, in conditiile conditiile unei argumentatii argumentatii stiintifice insuficiente. Functiile principale ale asociatiei de sanatate publica "i#ea#a$ $. %ezvoltare %ezvoltareaa politicilor, politicilor, strategii strategiilor lor si programelor programelor vizand vizand asigurarea asigurarea sanatatii sanatatii publice. publice. &. Monitoriz Monitorizarea area si si analiza analiza starii starii de de sanatate sanatate a populati populatiei ei '. Planif Planifica icarea rea in in sanat sanatate ateaa public publicaa . Supraveg Supraveghere hereaa epidemiolog epidemiologica, ica, prevenir prevenirea ea si controlul controlul bolilor bolilor.. ). Manageme Managementul ntul si mar*etin mar*etingul gul strategic strategic al servicii serviciilor lor de sanatate sanatate publica publica +. eglemen eglementarea tarea domeniul domeniului ui sanatatii sanatatii publice, publice, aplicarea aplicarea si controlul controlul aplicarii aplicarii acestora acestora -. Asigurare Asigurareaa calitati calitatiii serviciil serviciilor or de sanatate sanatate publica. publica. . /ercetare /ercetare"dezv "dezvoltare oltare si implementa implementare re de solutii inovatoare inovatoare pentru pentru sanatatea sanatatea publica. publica. 0. Prevenire Prevenireaa epidemiilor epidemiilor,, inclusiv inclusiv instituirea instituirea starii starii de alerta epidemio epidemiologic logica. a. $1. Prote#area populatiei populatiei impotriva riscurilor riscurilor de mediu. mediu. $$. 2nformare, educare educare si comunicare pentru pentru promovarea sanatatii sanatatii $&. Mobilizarea partenerilor partenerilor comunitari in identificarea si rezolvarea problemelor problemelor de sanatate. $'. 3valuarea calitatii, calitatii, eficacitatii, eficientei si accesului accesului la serviciile medicale. medicale. $. %ezvoltarea si planificarea planificarea resurselor umane si dezvoltarea dezvoltarea institutionala pentru sanatatea publica. $). 2ntegrarea prioritatilor de sanatate sanatate publica in politicile si strategiile sectoriale sectoriale de dezvoltare durabila. $+. Asigurarea capacitatilor capacitatilor de raspuns la dezastre sau sau amenintarile la adresa vietii si sanatatii populatiei, inclusiv prin introducerea de restrictii de circulatie a persoanelor si bunurilor. !omenii de inter"entie ale asistentei de sanatate publica$ a. Prevenire Prevenirea, a, supraveghe supravegherea rea si controlul controlul bolilor bolilor transmisibil transmisibilee si netransmisibil netransmisibilee prin: $. Asig Asigur urar area ea imun imuniz izar aril ilor or
b.
c. $. &. '. . d. e.
f.
g.
h.
&. /ontrolul epidemiilor '. Supravegherea bolilor . Supravegherea factorilor de risc comportamentali ). Prevenirea accidentelor Monitorizarea starii de sanatate prin: $. Monitorizarea indicatorilor de sanatate &. Monitorizarea determinantilor starii de sanatate '. Monitorizarea eficacitatii si eficientei activitatilor din domeniul sanatatii publice . 3valuarea nevoilor populatiei privind serviciile de sanatate publica Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin: /ampanii de informare" educare"comunicare Programe de educatie pentru sanatate si promovare a sanatatii in comunitati %ezvoltarea si implicarea comunitatilor locale Pledoaria pentru snatate publica Sanatatea ocupationala prin: $. %efinirea standardelor de sanatate ocupationala &. /ontrolul aplicarii reglementarilor sanatatii in munca Sanatatea in relatie cu mediul prin: $. Monitorizarea factorilor de mediu in relatie cu sanatatea &. eglementarea calitatii principalior factori de mediu '. Stabilirea normeleor de igiena si sanatate publica comunitare . /ontrolul aplicarii reglementarilor referitoare la calitatea factorilor de mediu eglementarea primara si secundara in domeniul sanatatii publice prin: $. 3laborarea, revizuirea, adaptarea si implementarea legislatiei din domeniul sanatatii publice &. eglementarea circulatiei bunurilor si serviciilor cu potential impact asupra sanatatii publice Managementul sanatatii publice bazat pe: $. Managementul politicilor, planificarii si dezvoltarii sistemului de sanatate publica. &. Formularea si implementarea politicilor de sanatate publica pe baze stiintifice. '. /erecetarea in domeniul sanatatii publice si a sistemelor de sanatate. . /olaborarea si cooperarea internationala in domeniul sanatatii publice. Servicii de sanatate publica specifice: $. Sanatate pubilca specifice &. Sanatate scolara '. %e urgenta in caz de dezastre si calamitati . %e laborator in domeniul sanatatii publice ). %e planificare familiala +. Screening pentru depistarea precoce a bolilor -. Prenatale si postnatale . %e consiliere in domeniul snatatii publice 0. %e sanatate publica in transporturi.
Principiile asistentei de sanatate publica $. esponsabilitatea societatii pentru sanatatea publica &. Focalizarea pe grupurile populationale si prevenirea primara
'. Preocuparea pentru determinantii starii de sanatate :sociali, de mediu, comportamentali si servicii de sanatate. . Abordarea multidisciplinara si intersectoriala. ). Parteneriat activ cu populatia si cu autoritatile publice centrale si locale. +. %ecizii bazate pe cele mai bune dovezi stiintifice existente la momentul respectiv (sanatate publica bazata pe dovezi -. 2n conditii specifice ,decizii fundamentate conform principiului precautiei. . %escentralizarea sistemului de sanatate publica 0. 3xistenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul sanatatii publice.
%.!emo&rafia . Surse de informare. 'otiuni fundamentale. !emo&rafia este o stiinta sociala care are ca obiect studiul populatiei umane, privite din perspectia dimensiunii lor numerice, a schimbarilor de volum si de structura. 3ste stiinta ce se ocupa cu studiul populatiei umane: nivelul, structura si caracteristicile populatiei si de legitatile care guverneaza aceste caracteristici. Principalele surse de informaii demo&rafice $. 3/34S5M64789 PP89A;232 eprezint< inregistrarea la un moment dat a =ntregii popula>ii a unui teritoriu sau a unei >
iile necesare stabilirii statisticilor care caracterizeaz< sub aspect static popula>ia: nr, distribu>ie teritorial< ?i structur<. &. S7A72S72/A S7522 /2@293 2nregistreaza =n mod continuu evenimentele demografice, furniznd datele de baz< pentru interpretarea mi?ciei. Bn intervalul dintre & recensiile ultimului recensiunilor de culegere ?i prelucrare a informa>iilor privitor la na?teri, decese, curi. 9a noi =n romnia primele ' >in de serviciile de stare civil<, iar ultimul de tribunal. '. D2293 %3 3@2%34;5 A PP89A;232 (egistrele de popula>ie Se refer< la un sistem de eviden>< a popula>iei ?i a evenimentelor demografice, care se centreaz< pe individ ca unitate de inregistrare, ele apar>in poli>iei ?i inregistreaza veni>ii si pleca>ii dintr"un teritoriu anume .
. A4/E37393 %3MAF2/3 8rminute prin celelalte metode anterioare, ele se folosesc ocazional ?i servesc la aprofundarea elementelor de structur< si dinamic< a popula>iei.
'oiuni fundamentale $. evenimentul demografic ! reprezint< cazul observat purtii demografice ! n
&. fenomenul demografic " ansamblul evenimentelor demografice care apar =ntr"o popula>ie, =ntr"o anumit< perioad< de timp ! natalitate, mortalitate, mortinatalitate '. rata demografică ! raportul care m
24%2/3, 24%2/A7 ! sunt & termeni, care =n demografie se folosesc frecvent cu acela?i =n>eles ?i exprim< starea unui fenomen demografic sub form< cantitativ< (cantitate relativ< . A7A este un indice ce exprim< intensitatea cu care se manifest< un fenomen demografic =n decursul unei perioade de timp calendaristic sau de"a lungul unei durare pentru desfia medie pe acest interval. 3x ! ratele de mortalitate ?i de natalitate. PDAD2927A73A ! are o semnifica>ie apropriat< de cea a ratei ea arat< ce ?anse exist< ca pe un interval de timp , s< se petreac< =ntr"o popula>ie un eveniment demografic. 3ste raportul dintre numia din care sunt recruta>i indivizii participan>i.
2ndicatorii folosi>i =n mi:
"aliditate (acurate>e ! capacitatea unui indicator de a mia =n care s"au folosit condi>ii asem
*.Statica populatiei 'um)rul populaiei 3ste definit prin efectivul de locuitori care tria cea mai important< =n elaborarea altor rate. ecensie cu caracteristicile ei: vârstă, sex, categorie socio prof, religie. 2n tara noastra numarul de locuitori de recensamantul din anul $00& a fost de &&.$1.1'), iar in &11& a fost de &$.+0.$$ observandu"se astfel o scadere a populatiei omaniei cu peste $ mil de persoane. &. Numarul calculat-rezulta in principiu din corectarea nr inregistrat cu a#utorul datelor miscarii populatiei in scopul caracterizarii unor date ulterioare recensamantului. 2n principiu, procedura este foarte simpla se scad decedatii si iesitii din teritoriu si se adauga nascutii vii si intratii in teritoriu sau se aplica la populatia initiala sporul natural si soldul migrator.
'. Numărul proiectat ! este rezultatul unor calcule ! estimeaz< evolu>ia numeric< viitoare a popula>iilor. !ensitatea populaiei eprezint< raportul dintre nr de loc ?i suprafa>a teritoriului considerat. Principalele consecinte medicale ale unei densitati ridicate (peste '11locG*m& sunt reprezentate de riscul crescut de transmitere a maladiilor transmisibile parazitare, de pericolul poluarii mediului sub toate formele si a patologiei pe care acesta o genereaza. Principalii indicatori de apreciere sunt: $. indice de densitate generală ! raportul dintre nr de loc la data studiat< ?i suprafata total< a teritoriului, exprimat< =n *m&. dCPGS. , unde d ! indicele de densitate general<, P ! nr de locuitori, S ! suprafa>a teritoriului in *m &. &. indicele de arealitate ! inversul indicelui de densitate general< ?i este suprafata care revine =n media unui locuitor: aCSGP, unde a ! indice de arealitate, S"suprafa>a teritoriului in *m&, P" nr de locuitori.
Structura populaiei S++A P/P0A+E PE ME! %e la recensiei sau repartizarea teritorial< a popula>iei reprezint< gradul de =mpriei =n colectivit<>i constituite: ora?e, comune. Aceast< repoarti>ie depinde structura economic< a >ei bolilor la popula>ia masculin< fa>< de cea feminin<. MC 0,', iar FC)1,-. 2ndicatori: ponderea sexului
feminin sau masculin din totalul pop cu formula
" nr total de D G nr total locuitori J $11H " nr total de femei G nr total de loc J $11 indicele de masculinitate ! este raportul dintre efectivul popula>iei masculine ?i feminine (PMGPF J $11H PMCefectivul populatiei de sex masculin PFCefectivul populatiei de sex feminin S"a eviden>iat ca la na?tere, nou"nascutii de sex masculin sunt mai mul>i fa>< de cei de sex feminin.(la $11 de fete corespund $1+ baieti. %ecesele pe care le inregistreaza populatia masculina, sunt mai precoce si mai numeroase decat in populatia feminina astfel incat structura pe sexe se echilibreaza in #urul varstei de ') de ani, apoi populatia feminina predomina ,sa fie ceva mai numeroasa decat populatia masculina.
S++A PE PE !E 45S+6 7 PAM!A 45S+E0/ eprezint< reprezentarea grafic< tipic< pentru structura popula>iei pe grupe de varsta ! piramida varstelor. Aceasta permite o prezentare combinat< a popula>iei la un moment dat pe vrst< ?i pe sex. Bn alciei masculine ?i feminine sau popula>iei rurale G urbane, a?ezate prin transla>ie fa>< =n fa><. 7ipuri de piramide: &raficul 8n form) de triun&9i
Acesta prezint< o baz< larg<(data de grupele tinere din populatie ?i caracterizeaz< o >ar< cu o popula>ie tnie de tip sta>ionar ?i este o popula>ie =n curs de dezvoltare. &raficul 8n form) de urn) 3ste modelul de piramid< cu baz< =ngust< si vrf =ngro?at ca reducere a efectivelor tinerilor din cauza scii =ntr"o perioad< de timp dar si reducerea ratei mortalitatii generale precum si cresterea sperantei de viata &raficul 8n form) de trefl) Daza este mai larg< ca cea de tip urn< , cu cre?terea natalit<>ii pe programe de reproducere a popula>iei . corespunde unei populatii in care dupa un accentuat proces de imbatranire demografica ,ii urmeaza un proces de reintinerire demografica. 3x:Franta.
:.!inamica populatiei(natalitate ,mortalitate, fertilitate !efinitie Analiza demografic< a unei colectivit<>i presupune: " studiul staticii populaiei - anali#a dinamicii acesteia. S7A72/A PP89A7232 ! se refer< la nr, densitatea, dispersia ?i structura popula>iei (medii, sexe, grupe de varsta, activitate socio " profesionala. %24AM2/A PP89A7232 ! descrie mi?carea popula>iei ?i se caracterizeaz< prin schimbia teritorial< a locuitorilor. /omponenta mecanic< ! mobilitatea socio ! profesional< si migrarea popula>iei, intrucat populatia sufera modificari nu numai datorita sporului natural dar si sporului migratoriu. /omponenta natural< ! reproducerea popula>iei C procesul de re=nnoirea permanent< a popula>iei datorita intrarii unei generatii noi in fiecare an, in populatie si a iesirii in medie, a unei generatii prin deces.
'A+A0+A+EA 3ste un fenomen demografic al frecven>ei nilor vii =ntr"o popula>ie ?i =ntr"o perioad< de timp. Are ca unitate statistic<, ni vii ?i nr mediu de locuitori al perioadei considerate. D4C 4J@ G P J $111 unde :4@ ! nr de nii vii P "nr mediu de locuitori =n perioada studiat<.
3x:anul &11':0, I, iar anul &11+:$1,&I AA+ES+0E EP!EM/0/E A0E 'A+A0+6; <' /MA'A pe medii 7 natalitate constant mai crescut< =n mediul rural fa>< de cel urban. profil teritorial 7 reproducere mai scele din @est ?i peste media de >ar< =n Moldova. comparaii internaionale 7 valori mai mari =n 2rlanda, 4orvegia, landa, dar ?i tia. dinamica natalit)ii 8n /MA'A 7 =ntrziere datorit< dezvolt
FE+0+A+EA Fenomen demografic al frecven>ei ce reprezint< frecven>a nilor vii =n subpopula>ia feminin< =n vrst< de reproducere ($) !0 ani. ')scutul "iu ! produs de concep>ie expulzat sau extras complet din corpul mamei, idiferent de durata sarcinii , ?i care prezint< un semn de via><:respiratie, activitate cardiaca, pulsatiile cordului. ')scutul mort ! produs de concep>ie care provine dintr"o sarcin< peste & de s<. A"ort ! produs de concep>ie care provine dintr"o sarcin< cu o durat< mai mic< de & de s<. Produsul de conceptie"este rezultatul fecundarii unui ovul de catre un spermatozoid ,care a parcurs perioada de gestatie si care se soldeaza prin nastere sau avort. 'asterea-este evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de & de saptamani. an&ul nasterii-exprima a cata nastere (vie sau nu a mamei este cea in cauza an&ul nascutului "exprima al catelea nascut viu sau mort este nascutul considerat in suita celor pe care i"a nascut mama. nter"alul proto&ene#ic" este durata medie dintre casatorie si nasterea primului copil nter"alele inter&ene#ice" sunt duratele medii care separa intr"o populatie nasterile de rang succesiv (durata medie intre prima si a doua nastere, a doua si a treia •
•
•
•
•
• •
• •
M6SAEA FE+0+6; nr K de K copii K nascuti K vii nr K de K femei K de K var sta K fertila
J$111
ata general< a fertilit<>ii FgC ata specifica pe varste a fertilitatii : nr K de K copii K vii, K nascuti K de K femei K de K var sta K ! nr K femei K de K var sta K !
FxC
J$111
FA++/ AE 'F0E';EA=6 'A+A0+A+EA S FE+0+A+EA$ demo&rafici 7 distribu>ia pe sexe, structura popula>iei, nup>ialitatea si divor>ialitatea, structura familiei
socio-economici 7 prelungirea ?colarizinerea la o anumit< categorie social<, venitul mediu G membru de familie medico 7 biolo&ici 7 sterilitatea feminina, masculina, patologia genital<,inclusiv consecintele medicale ale avorturilor. mi&raia populaiei- ca fenomen de masa determinat de factori politici, economici, sociali si culturali. le&islati"i 7 sistemul de aloca>ii pentru copii,programul de protec>ie materno ! infantil<, prevederile codului muncii si codului familiei,politica de planificare familiala inclusiv legislatia privind avorturile. subiecti"i 7 atitudinea con?tient< a cuplului fa>< de reproducerea sa, atitudinea fa>< de copii, cunoa?terea ?i utilizarea mi#loacelor si metodelor contraceptive, motivatiile subiective ale comportamentuli demografic. locali 7tradiionali - nivel cultural, religie, obiceiuri locale, specificul dezvoltarii istorice a zonei Fertilitatea este fa"ori#at) daca$ $. cia de femei c
ndicatorii complementari ai reproducerii populatia 1. ata de nuptialitate exprima intensitatea casatoriilor la $111 de locuitori pe an ata de nuptialitateCnr. casatoriiGnr.locuitoriJ$111Gan 2. ata de di"ortialitate exprima intensitatea desfacerilor casatoriilor la $111 de locuitori pe an ata de divortialitateCnr.divorturiGnr.locuitoriJ$111Gan 3. 4arsta medie la prima casatorie %. nter"alul proto&ene#ic (durata medie intre casatorie si nasterea primului nascut viu *. nter"alul inter&ene#ic (durata medie ce separa nasterea primului nascut viu de cel de al doilea, a celui de al treilea . 2deal intervalul ar fi de ani. :. ata de fecunditate- potentialul de reproducere a masei de femei in varsta fertila, aratand cate srcini apar in cursul unui an la $111 femei intre $)0 ani. ata de fecunditateCnr.sarciniGnr.femei($)"0 aniJ$111 M/+A0+A+EA 3ste un fenomen demografic care arat< frecven>a deceselor =ntr"o popula>ie pe o perioad< de timp, (de obicei un an de zile, constituie componenta negativa a miscarii naturale a populatiei.3venimentul demografic specific acesteia este %3/3S89(dispari>ia oric< in orice moment dupa inregistrarea starii de nascut viu.
Sursele de date pt mortalitate sunt$ certificatul medical constatator de deces buletinul statistic de deces ertificatul Medical constatator de !EES document medico !legal care st< la baza unor acte de stare civil< este utilizat =n =nscrierea deceselor =n registrul de stare civil<
formular tip care face parte din eviden>ele primare se completeaz< doar de medicul care a tratat sau a constatat decesul orice gre?eal< cu voie sau f, fii( starea de boală
A=E !E !EES <' /!'EA MA+/AE : 7umori maligne Doli transmisibile cu evolu>ie grav< 7D/ evolutiv< Malforma>ii congenitale grave ale aparatului circulator, renal, digestiv. M6SAEA M/+A0+6;$ ata brut) de mortalitate Frecven>a deceselor la $111 de locuitori =ntr"o perioad<. 3ste egal< cu raportul dintre DMC %GP J $111 unde : % "este nr de decese =n popula>ia studiat< P ! efectivul popula>iei =n intervalul considerat. atele specifice de mortalitate 7 ma deceselor =n subpopula>ii. $. pe sexe ! raportul dintre nr deceselor la sexul M ?i popula>ia de sex masculin J$111 &. pe grupe de vârstă ! raportul dintre nr deceselor la aceea?i grupa de vrst< L G popula>ia de aceea?i grupa de vrst< LJ$111 '. pe medii ! raportul dintre nr deceselor =n mediul urban G popula>ia din mediul urbanJ$111 . pe cau"e medicale de deces ! raportul dintre nr deceselor de o anumita cauza ?i nr popula>iei J $11 111 Mortalitatea proporional) (letalitatea 7 ponderea deceselor din o anumit< categorie din totalul deceselor. 3ste raportul dintre decesele la vrsta studiat< sau prin cauza studiat< , ?i totatul de decese J$11 ata de fatalitate 7 ponderea deceselor =n masa bolnavilor ?i reprezint< raportul dintre nr de desese prin boala L ?i 4r bolnavilor cu boala L J $11 ata standardi#at) a mortalit)ii 7 reprezint< modalitatea de eliminare a influen>ei pe care pe care o exercit< structura diferit< pe grupe de vrst< a popula>iei asupra mortalit<>ii. Aceasta permite compararea corect< a nivelurilor mortalit<>ii inregistrata =n & sau mai multe popula>ii diferite din punct de vedere structural. Mortalitatea corectat) se calculeaz< prin & metode: $. metoda populaţiei tip sau standard ! const< =n a compara mortalitatea a & sau mai multe popula>ii , considernd structura pe vrst< a uneia, drept structur< standard. &. metoda mortalităţii tip este o operaţie inversă precedentei , adic< se stabile?te mortalitatea fieciei standard ?i se aplic< ace?ti indici la numii cercetate. aportul Standardi#at de mortalitate ! metod< de standardizare ?i reprezint< raportul dintre num
+abela de mortalitate 7 este o metod< longitudinal< de mii fiind instrumentul fundamental. 3a permite eviden>ierea =n detaliu a modului =n care se stinge o genera>ie , =n sensul ca ofer< informa>ia despre intensitatea mortalit<>ii la fiecare vrst<, precum ?i datele necesare pentru caracterizarea de ansamblu a fenomenului.
FA+/ AE 'F0E';EA=6 M/+A0+A+EA Factori economici ! dezvoltarea socio ! economic< ""distribu>ia venitului na>ional Structura pe grupe de vrst< a popula>iei Factorii care >in de calitatea mediului Stocul de cuno?tiin>e ?i tehnologii de sii =n structura bugetului, prin necorelarea sa cu interesele sanatatii, cu nevoile starii de sanatate si cresterea caltatii asistentei medicale. %ezvoltarea dezechilibrat< a =ngri#irilor de specialitate si spitalice?ti , fa>< de cele primare extraspitalice?ti 7ehnologii de sanatate neadecvate problemelor specifice AA+ES+ EP!EM/0/E A0E M/+A0+6; <' /MA'A E"oluia M/+A0+A+ ' omania 8n secolul 7 este =n sc< medical<, procesul de =nbrsta 7 maortalitate mare =n primul an de via>< ?i =n prima grup< de vrst<(1" ani ata de mortalitate specifica pe medii7 intensitate mare a deceselor in mediul rural Principalele cau#e de deces$ Doli cardio ! vasculare 7umori Doli digestive %ecese prin cauze externe Doli respiratorii ?.mportanta studiului(ex.mortalitatea infantila M/+A0+A+EA 'F0A'+06 Fenomenul demografic al deceselor la 1 !$ an inregistrat =ntr"o popula>ie de ni vii , =n perioada te timp pe un anumit teritoriu. mportanta studiului mortalitatii infantile$ ata mortalitatii infantile reprezinta o rata specifica de masurare si descriere a starii de sanatate a copiilor si in acelasi timp este ca un indicator sintetic al starii de sanatate a unei populatii, pentru ca in determinarea fenomenului sunt implicati o multitudine de factori, dintre care cei mai importanti sunt factorii medicali si factorii socio"economici, reflectand astfel actiunea lor concomitenta asupra sanatatii copilului 1"$ an.
Analiza de regresie pentru rata de mortalitate infantila in raport cu produsul national brut pe cap de locuitor si rata de mortalitate infantila cu ponderea cheltuielilor pentru sanatate, alocate din produsul national brut, arata ca omania are o situatie mai nefavorabila decat tarile cu nivelul produsului national brut pe cap de locuitor aproximativ egal cu al ei, omania situandu"se in 3uropa ca avand una din cea mai mare rata a mortalitatii infantile.
M6SAEA M/+A0+6; 'FA'+0E ata de mortalitate infantil) 7 intensitatea deceselor la 1 !$ ani =n popula>ia de nn vii =ntr"o perioad< de timp. Adic< raportul dintre deceda>ii =ntre 1 !$ ani ?i nii vii J $111. Mortalitatea infantil) pe &rupe de "arsta $. prima s< ! 1 !&- zile ! la fel J$111 '. postneonatal<(dup< prima lun<, adic< =n ultimele $$ luni pn< la =mplinirea $ an ! la fel J$111 Mortinatalitatea 7 fenomenul demografic al apari>iei nilor mor>i =n popula>ia de ni vii , =ntr"un teritoriu ?i =n perioada de timp. 3ste raportul dintre nr de ni mor>i =ntr"o period< si teritoriu ?i nr de ni vii =n aceea?i perioad< acela?i teritriu. J $111 Mortalitatea perinatal) ! reprezint< nii mor>i ?i decesele neonatale precoce =ntr" un teritoriu ?i =n unitatea de timp. 3ste raportul dintre nr deceselor 1 !+ zile ?i nr de ni vii =n aceea?i perioad< ?i acela?i teritoriu. J $111 ata de mortalitate specific) 7 miei deceselor infantile de o anumit< categorie =n masa nilor vii de aceea?i categorie. J$111 $. pe sexe ! raportul dintre nr deceselor infantile de sex barbatesc sau feminin ?i nr de ni vii de sex barbatesc sau femeiescJ$111 &. pe medii ! raportul dintre nr deceselor infantile =n mediul 8 G ?i nr de nii vii =n mediuJ$111 '. pe cau"e de de deces ! raportul dintre nr deceselor datorate cauze ?i numii vii =n perioada aceea , =n care se ia =n considerarea cauza J $11 111 Mortalitatea proporional) 7 mia sau ponderea deceselor infantile de o anumit< categorie din totalul deceselor infantile. $. pe sexe ! raportul dintre nr de decese infantile D sau F ?i nr de decese infnatile J $11 &. pe medii ! la fel J $11 '. pe grupe de varsta ! la fel J $11 . pe cauze de deces ! la fel J $11 FA+/ !E S A M/+A0+6; 'FA'+0E
E'!/E' 7 ace?tia sunt transmi?i copilului =n momentul concep>iei(boli ereditare sau de mam< =n timpul sarcini(lega>i de dezvoltarea fetal< sau sunt genera>i =n timpul na?terii (factorii obstetricali. 1. Factori care in de mam) @rsta mamei 7alia mamei Patologia general< obstetrical< Avorturile =n antecedente 2. Factori care in de copil
reutatea mic< la na?tere Sexul ! masculin angul nn ! de obicei risc crescut pt primul nn @rsta Eandicapuri biologice E/E' 7 sunt factori con>inu>i =n mediul =ncon#uri att pt mam< ct ?i pt copil de : intoxica>ii, accidente, factori de mediu. Ace?tia au repercursiuni negative asupra organismului sugarului.
Factori care in de familie$ $. &. '. . ).
familie dezorganizat< starea civil< a mamei gradul de ?colarizare si informare a pilor, al mamei =n special condi>ii de locuit nesatisf
AA+ES+0E EP!EM/0/E A0E M/+A0+6; 'FA'+0E <' /MA'A ni"elul si e"oluia mortalit)ii infantile 7 are o rat< de cca ori mai mare dect >a ?i scrst) 7 riscuri mari de deces ! mortalitate postneunatal< pe cau#e de deces 7 =n ordinea lor ! aparat respirator, cauze perinatale, anomalii congenitale, boli infec>ioase si parazitare , boli digestive.
@.Morbiditatea-incidenta, pre"alenta,indicatori,factori de risc M/!+A+EA 3ste fenomenul de mas< al =nbolnie defint< =ntr"o perioad< de timp. Sunt mai multe tipuri de morbiditate: $. boli care influen>eaz< nr anilor pierdu>i si boli responsabile de decesele premature si cu efect asupra sperantei de viata &. boli care au o rat< de prevalen>< mare ?i au o contribu>ie important< =n producerea incapacit<>ii pe termen lung. '. boli care au o rat< de inciden>< mare ?i au o contribu>ie important< =n producerea incapacit<>ii pe termen scurt
'!E';A 7 este cazul nou de =mbolnia cazurilor noi denumite /AN82 24/2%3473 =ntr"o perioad< de timp sau masoara frecventa cu acre persoane fara boala dezvolta imbolnavirea intr"o perioada data. Are ca unitate ! cazul nou de =mboln
1. ncidena lobal) 7 raportul dintre cazurile noi de =nbolnia de gen feminin J $111 Pentru grupa de varsta &1 !& de ani ! raportul dintre cazurile noi de =mbolnia de &1 !& ani J $111 Pe cazuri de boal< ! raportul dintre cazurile noi de =nbolnavire de cauz< L ?i popula>ia medie a anului J $11 111 '. Structura incidenei 7 raportul dintre cazurile noi de =nbolniei bolii =ntr"o popula>ie pe o anumit< perioad< de timp ?i se presupune ca =ntreaga popula>ie este aceea?i pe =ntreaga durat< a studiului. 3ste raportul dintre nr de cazuri noi ?i popula>ia luat< =n studiu de a dezvolta boala. A+A (!E'S+A+EA '!E';E ?i este: aportul dintre numia la risc la =nceputul perioadei de observa>ie &. pentru densitate ! popula>ia la risc =n timpul perioadei de urmiei modificarea stilului de via>< eficacitatea programelor de sia PE4A0E';A 7 este fenomenul de mas< al tuturor =mbolnia de persoane dintr"o popula>ie dat< reprezentnd condi>ia definit< la un moment precizat care poate fi: $. punctual ! prevalen>a de moment sau punctual< &. interval de timp ! prevalen>a de perioad< Prevalen>a arat< inciden>a factorilor de risc si supravie>uirea. Modificarea acesteia presupune schimba factorilor de risc ?i G sau a supravie>uirii. Ameliorarea supravie>uirii (fa bolii. Scei poate fi dat< de scei , dar ?i de scia studiat< apari>ia de noi cazuri de boal< pu>ine vindec
durata mare a bolii imigrarea bolnavilor S/5%33A P3@A934;32 PA73 F2 /A8NA7A %3: nr redus de cazuri noi depistate mortalitate crescut< durata scurt< a bolii cazuri mai multe de vindecare emigrarea bolnavilor
C.Screenin&.!efinire,criterii de ale&ere a bolilor, atributele necesare unui test de screenin&.Modelul &eneral. SEE'' !efinitie 3ste o examinare de mas< care const< =n aplicarea unui ansamblu de procedee si tehnici de investiga>ie asupra unui grupa popula>ional =n scopul identificie a unei boli, anomalii, sau factori de risc. 3ste o ac>iune de profilaxie secundar< care vizeaz< identificarea prezumtiv< a persoanelor afectate de o problem< de s
boala trebuie s< fie o problem< se s< sau =n formele de debut asimptomatic existen>a unui test sau o examinare eficient< disponibil< =n>elegerea de medic sau echipa de medici ca un examen de s
A++E0E 'EESAE ' +ES+ SEE'' Abilitatea de a detecta real pozitivii si real negativii Sa poata fi administrat unui nr mare de persoane Sa fie rapid, atat in ceea ce priveste efetuarea testului, cat si obtinerea rezultatelor Sa fie repetabil Sa fie acceptabil pentru persoanele testate(rapi, nedureros Sa fie putin costisitor ca material si procedura, dar si ca nr de personal necesar Sa aiba putine efecte secundare si sa fie pe cat posibil neinvaziv. • • • • • • •
M/!E00 E'EA0 A0 ' EAME' !E SEE''
%intr"o popula>ie >int<, se alege =n e?antion care =n urma aplic
1. "aliditatea testului screenin& 7 reprezint< capacitatea testului de screening de a clasifica corect persoanele testate =n persoane bolnave ?i s
4A0/AEA PE!+46 A +ES+0 SEE'' @aloarea predictiv< Pozitiv< reprezint< probabilitatea prezen>ei bolii la test screening pozitiv , ?i exprim< propor>ia real pozitivilor =n masa pozitivilor. Probabilitatea de a fi bolnav este cu condi>ia de a fi pozitiv. @aloarea predictiv< 4egativ< reprezint< probabilitatea absen>ei bolii la test screening negativ, ?i exprim< propor>ia real negativilor =n masa negativilor. Probabilitatea de a nu fi bolnav este cu condi>ia de a fi negativ. eproductibilitatea ! este gradul de stabilitate al unei probe , care se poate demonstra cnd o mii identice.Acurate>ea (3xaccitatea " gradul =n care
m
1.!efinitia unui sistem de sanatate SS+EM0 !E SA'A+A+A+E este un ansamblu de evenimente diferite independente care contribuie la sii de =nv<>i precum ?i mediul =ncon#uri : " " " "
de evolu>ia de evolu>ia istoric< a unei >
12. omponentele de ba#a ale unui sistem de sanatate$ $. P%8/33A O2 %3N@97A3A %3 3S8S3 Aceasta necesit< participarea mai multor sisteme de la nivelul societ<>ii ?i se refer< la: For>a de lucru ! medici, asistente, farmaci?ti Facilit<>i sanitare ! spitale, centre de se &. 39ADA3A %3 PAM3 /onst< =n organizarea resurselor =n diferite rela>ii func>ionale orientate spre o anumit< finalitate. Programele pot fi finantate de catre: guvern, organivatii voluntare fara profit, organizatii pentru profit. Proportia intre aceste tipuri determina natura generala a SS.
'. S8P789 3/4M2/ (F24A4;A3A %ezvoltarea si organizarea resurselor pentru sanatate in programe implica existenta unor surse de finantare a SS.
13.Surse principale de finantare$ " " " " "
7axe(impozitegenerale Asigurari sociale de sanatete Asigurari private de sanatate Finantarea din partea comunitatii locale Plata directa a serviciilor medicale
. MA4A3M34789
Acesta cuprinde urm
1%.alitatea ser"iciilor de sanatate$ Accesibilitatea populatiei dpdv economic, temporal, geografic Performanta medicala /ontinuitatea ! pacientii sa foloseasca acelas furnizor de servicii madicale un timp cat mai indelungat 3ficienta mare" rezultate bune cu resurse cat mai mici 3ficacitate mare" obtinerea obiectivului dorit Danii circul< de la consumatori (pacien>i la furnizorii de servicii(medicii. Aceasta se face fie printr"o pia>< =n care pacien>ii fac tranzac>ii cu furnizorii de servicii sau printr"o acoperire sanitar< a pacien>ilor pe baza unor contracte cu ter>ii platitori sau printr"o pia>< =n care ter>ii plii cu furnizorii. • • •
• •
1*.!efinitia tertului platitor (cumparatorul de ser"icii medicale pe piata Principiul care sta la baza finantarii prin intermediar: indivizii platesc constant tertului o anumita suma de bani(chiar daca in acea perioada nu folosesc servicii medicale iar cand beneficiaza de servicii plata acestora se face din fonduri colectate de catre tert. Aceasta este, de fapt, asigurarea impotriva riscului de imbolnavire ce are la baza caracteristicile oricarui tip de asigurare.finantarea serviciilor de sanatate prin interventia tertului platitor si realizarea unui plan de asigurare diminueaza efectele negative determinate de materializarea riscului(imbolnavirea cu toate urmarile sale. 3fortul financiar se distribuie tuturor participantilor la planul de asigurare. %aca este stimulat consumul de servicii preventive riscul de imbolnavire ar fi mai redus. 2n aceste conditii asigurarea impotriva bolii se transforma intr" o asigurare de sanatate. Se a#unge la un comportament centrat pe mentinerea starii de sanatate care are ca efect dimunuarea eforturilor financiare. Motivele care stau la baza deciziei pentru asigurarea de sanatate: " 2ncertitudinea cereri, nimeni nu stie cand va avea nevoie de ingri#iri de sanatate, dimensiunea si costul acestora " Presiunea asupra bugetului individual exetcitata de costul unor servicii 1:.Metode de finantare a ser"iciilor de sanatate$ 2n cadrul mecanismului in care intervine tertul platitorG cumparator apar doua fluxuri financiare: " colectarea fondurilor prin intermediul tertului platitor: determina modul de finantare a sistemului de ingri#iri de sanatate
"
alocarea sumelor fondului rezultat si administrat rin intermediul tertului platitorG cumparator furnizorilor de servicii de sanatate Felul prin care sunt colectati bani intr"un sistem de sanatate si implicit calitatea tertului platitor determina natura sistemului de sanatate si anume: " daca tertul este guvernul, modul de colectare al banilor este impozitul generalCSS de tip Deveridge(ex: Marea Dritanie " daca tertul platitor este reprez de mai multe case de asigurari non profit si colectarea banilor se face prin asigurari publice (obligatorii C SS bazat pe asigurari publice de tip Dismarc*(ex: Franta, ermania " daca tertul este reprezentat de case de asigurari pentru profit si colectarea banilor se face pe baza unor asigurari private voluntare , SS este un sQstem bazat pe asigurari private( ex :S8A Finantare prin asigurare obligatorie de tip public: " guvernul prin lege impune asigurarea publica de sanatate " aceste mecanisme acopera intreaga populatie si datorita principiului solidaritatii sociale 3xista doua tipuri principale(obligatorii de finantare publica a ingri#irilor de sanatate prin: " impozitare generala( asigurare publica de sanatate: statul colecteaza taxele si le directioneaza catre bugetul public astfel tertul platitor este chiar statul care considera ca fiecare cetatean are dreptul sa primeasca servicii de sanatate " impozit pe salariu(este cazul asigurari in care taxele colectate de catre stat sunt destinate sectorul sanatatii " asigurare sociala de sanatate
1?.M/!A0+6; !E P0A+6 A ME!0/ •
plata per ser"iciu" o anumita suma este acordata pentru fiecare serviciu in parte, medicii detaliaza serviciile furnizate pe o nota de plata, asiguratorul sau pacientul ii plateste pentru serviciile furnizate
#vanta$ele platii per serviciu
" " " "
concordanta dintre volumul muncii si venitul realizat stimuleaza furnizarea de servicii medicale nu duce la subtratarea pacientilor stimuleaza furnixarea de servicii in detrimentul trimiterilor
%e"avanta$ele platii per serviciu
" " " " " •
suprafurnizare de servicii duce la cresterea costurilor, cand exista tertul platitor costuri crescute la administrare induce distributie teritoriala inegala a medicilor stimuleaza serviciile curative plata per capita" plata fixa anuala a unei sume in concordanta cu numarul pacientilor inregistrati la cabinetul furnizorului, plata se face indiferent de volumul serviciilor furnizate in decursul unui an, mai adecvata pentru plata medicilor generalisti.
#vanta$e
" " "
poate duce la o calitate crescuta daca exista competitie intre medici nu stimuleaza servicii ne" necesare costuri reduse(mai mari ca pentru salariu, mai mici ca per serviciu
"
poate incura#a serviciile preventive
%e"avanta$e
" " " "
calitatea ingri#irilor e mai greu de evaluat de catre pacienti stimulente pentru a atrage pacienti si a"i mentine pe lista nu stimuleaza ingri#iri mai bune poate duce la excluderea unor pacienti mai dificili induce trimiterea cazurilor mai dificile catre nivele superioare de ingri#ire plata prin salariu" plata unei sume fixe pe lunaGan indiferent de calitatea si cantitatea muncii efectuate #vanta$ele platii prin salariu: " costuri administrative reduse " nu duce la ingri#iri ne necesare " poate induce o distributie echitabila a medicilor " sistem stabil, usor de modificat " permite planificate cheltuielilor •
%e"avanta$ele platii prin salariu
" " " " • •
nu stimuleaza cresterea calitatii sau atragerea pacientilor poate duce la cresterea numarului de trimireri nu stimuleaza furnizarea de servicii cost"eficace daca este mic apar plati informale plata pentru performant< buget de practic<
[email protected] care apar ca urmare a existentei tertilor platitori$ 1. Selectia ad"ersa apare atunci cand: " 7ertii platitori incearca sa limiteze costurile, refuzand sa asigure acoperirea acelor grupuri care sunt mai bolnave si care necesita ingri#iri mai scumpe, sau cerand plati mai mari pentru aceste grupuri " Medicii sunt platiti printr"o taxa fixa(per capita indiferent de volumul de munca necesar ingri#irii fiecarui pacient 2. a#ardul moral - eprezinta riscul ca indivizii sa"si schimbe comportamentul ca urmare a asigurari, tinand sa consume mai multe servicii medicale decat daca nu ar fi asigurati si sa actioneze mai putin in directia prevenirii imbolnavirii. Apare la toate tipurile de asigurari , ori de cate ori in relatia pacient"prestator de srevicii medicale intervine un tert platitor. 1C. Modalitati de rationali#are a asistentei medicale$ /P0A+A este o metoda pe care o practica si sistemul public cu scopul de: /onstientizarea oamenilor de costul serviciilor si sporirea responsabilitatii pacientilor educerea cererii nenecesare Atragerea de surse suplimentare =n sistem /ererea pentru ingri#iri poate fi redusa prin strategii ce constau in: " 2mbunatatirea starii de sanatate si reducerea incidentei si prevalentei bolilor si accidentelor prin promovarea sanatatii si a programelor de prevenire a bolilor " Mai buna formare si motivare a medicilor generalisti " educerea pachetelor de beneficii ale ingri#irilor de sanatate gratuite •
• •
"
Plata din fondul asigurarilor de sociale de sanatete doar pentru un standard modest al aspectului hotelier si pentru un pachet minimal de servicii medicale, impunand nevoia unei asigurari facultative sau complementare " 3liminarea subventiilor pentru medicamente si instrumente medicale Pe piata serviciilor de sanatate pacientul nu plateste intodeauna direct pentru serviciile primite ci in general plata se face printr"un tert platitor(societati de asigurari sau statul
2. Modalitatile de plata a spitalelor$ a ambursarea retrospectiva b ambursarea prin buget global(suma fixa pentru un an c ambursarea prospectiva care poate fi facuta pe baza unei formule bazata pe populatie, fie pe baza unei formule bazata pe sarcina de lucru (costuri specifice pentru fiecare grup de caz.
21. Factori care determina cresterea c9eltuielilor continue in sanatate$ " 7ranzitia demografica(imbatranirea populatiei si cresterea sperantei de viata " 7ranzitia epidemiologica(cresterea incidentei si prevalentei bolilor cronice " Schimbarile culturale si de comportament:abuzul de medicamente, fumatul, alimentatia nesanatoasa, alcoolul, drogurile, obezitatea, sedentarismul. " /resterea asteptarilor si exigentelor in ceea ce priveste dreptul la servicii medicale " 4oile genaratii de medicamente, tehnologiile medicale moderne , dezvoltarea unor teste medicale de inalta acuratete, toate inseamna implicit si costuri mai mari " /resterea costului fortei de munca " 2nsuficienta atentie acordata medicinii preventive 22. !efinirea celor trei modele de sisteme bismarcG be"eric9 pri"at dupa natura tertului platitor. Sisteme de sanatate- modele referinta. Finantarea unui sistem de sanatate se refera la modul in care sunt colectate fondurile necesare desfasurarii activitatii in sectorul medico"sanitar, precum si la modalitatea in care aceste fonduri sunt alocate si apoi utilizate. Sistemul de asi&urare sociala obli&atorie de sanatate 7 tip ismarcG Sistem functional in ermania, Franta,Austria, Delgia, landa. /aracteristici: " Sursa de finantare in acest model de SS este reprezentat de contributia pentru sanatate care este obligatorie, atat din partea anga#atului cat si a anga#atorului Functionarea sistemului: " /ontributiile stabilite prin lege sunt egale procentual insa se reflecta in mod diferit la nivelul persoanelor contribuabile in raport cu venitul real obtinut " /ota de participare a institutiei si anga#atului este dependenta de politica executivului si potentialul economiei de a contribui cu resurse suplimentare " /ontributiile de asigurari sunt incasate de casa de sanateta, institutie independenta de guvern
"
3xecutivul stabileste politicile de sanatate impreuna cu ministerul sanatatii si casele de asigurari " /asele de asigurari, nemi#locit sau prin autoritatile regionale selecteaza diferite modele de furnizare a serviciilor de sanatate, de plata si incheie contracte cu spitale, policlinici, cabinetele medicale Aventa#ele sistemului: " Fondurile virate sunt personalizate si relativ stabile in sistem " Fluxurile banesti sunt vizibile pe elementele componente ale sistemului " Furnizarea serviciilor se realizeaza eficient si oportun " Programele de sanatate adoptate se deruleaza in consonanta in raport cu executivul " /asa dispune de un grad real de independenta functionala in raport cu executivul " /ombina in mod corespunzator riscurile bune cu riscurile rele si aloca serviciile de sanatate in functie de nevoi " 3limina listele de asteptare si spri#ina drepturile pacientilor asigurati %ezavanta#e: " /osturile administrative sunt comparativ mai mari " Deneficiaza de servicii de sanatate numai persoanele asigurate si in situatii de exceptie grupurile defavorizate " /ontrolul costurilor serviciilor medicale se executa cu dificultate Asigurarile de sanatate in ermania se imparte inn ' categorii: $. Asigurarea sociala este nivelul cel mai de #os de asigurare de sanatate &. Asigurare legala" face parte mai bine de 1I din toata populatia. Achitarea de prime de asigurare in raport procentual cu salariul primit()1I anga#atul, )1I patronul, procentul fiind diferit in diferite case si variind de la 0"$I din salariu. '. Asigurarea facultativa.
Sistemul national de sanatate- tip e"erid&e Functional in prezent in Marea Dritanie, 2slanda, Suedia, 4orvegia, Finlanda, %anemarca, recia, 2talia, Portugalia, Spania. Model finanta prin taxe si impozite generale iar controlul este parlementar. Pe baza acestor taxe se aloca un buget pentru sanatate. /aracteristici : " Sursa de finantare" sumele necesare sunt colectate prin impozit sau taxe generale care se aduna sub forma de buget public " 7ertul platitor al serviciilor de sanatate este guvernul " Dugetul insumand un venit global este divizat si repartizat pe diferite destinatii sau sectoare, dupa criterii de importanta sociala(educatie, sanatate, aparare, ordine publica " Sumele care revin prin decizia executivului, ministerului sanatatii ca institutie de sinteza este repartizat dupa un sistem de indicatori, pe zone administrative. " 9a nivel regional, sumele sunt repartizate pe unitati medicale(cabinete, spitale, policlinici " Personalul medical incheie contracte nemi#locit cu autoritatea zonala sau prin intermediul conducerii institutiilor Avanta#e : " Se asigura o acoperire universala a populatiei
" Plata serviciului se realizeaza postum administrarii actului terapeutic " rupurile cu risc au prioritate fiind gestionate distinct %ezavanta#e: " 2nducerea listei de asteptare in cazul unor afectiuni sau categorii de bolnavi, pentru esalonarea platii actelor terapeutice " Absenta stimulentelor pentru personalul medical
Modelul pri"at de asi&urari de sanatate Sistem functional in S8A. Asigurarea privata a persoanelor care au posibilitati materiale adecvate se realizeaza prin intermediul institutiilor create in acest scop si plata nemi#locita pacient"medic. Permit pacientului sa selecteze nu numai institutia ci si serviciul calitativ pe care il prefera in care se include relatia financiara, pacient"medic, 2n cazul acestui sistem functioneaza urmatoarele elemente vectoriale: " Pacientul(asiguratGbeneficiat al ingri#irilor " /asa de asigurari privata " 3chipa medicala " 3chipa de negociere(reprezentantii caselor se asigurari private care determina standarde tehnice de calitate %ezavanta#: cei cu riscuri mari de boala vor fi exclusi din sistem ca urmare a primelor substante practicate iar cei admisi vor tinde sa obtina facilitati cat mai mari ca urmare a primelor suportate. 7otodata, sistemul privat va incerca sa permita accesul numai persoanelor cu riscuri prezumptive, indepartandu"i pe cei cu riscuri ma#ore de imbolnavire, fenomen cunoscut sub denumirea de selectie adversa. 23. Asi&urarea de sanatate in omania D23/72@3 • • •
cre?terea speran>ei de via>< s
sistemul sanitar a trecut de la modelul integrat catre modelul contractual modelul inte&rat Finan>area se face de cine monopolul asupra serviciilor medicale modelul contractual Acesta este un model pluralist , finan>at =n general din surse publice in care ma#oritatea furnizorilor de servicii de sanatate privati sau publici cu un grad crescut de autonomie incheie contracte obligatorii cu casele de asigurari de sanatate. • •
•
ME+/!E !E E4A0AE A F'A';6 E0+E00/ P+ S6'6+A+E metoda cost ! avanta#e: efectuarea calculelor de determinare si comparare a costurilor, stabilirea avanta#elor fiecarei solutii si apoi adoptarea deciziei prin care se selecteaza o anumita solutie, care la costuri egale da cele mai bune rezultate si care permite obtinerea acelorlasi efecte cu costuri cat mai mici. metoda cost ! plus de estimare a valorii de piata a medicamentelor din import si indigene , a materialelor sanitare si consumabile a aparaturii medicale, a investitiilor medico"sanitare, potrivit careia pretul obisnuit al pietei se determina ca valoare a costurilor principale, marite cu o rata de profit similara domeniului medico"sanitar. metoda de analiz< cost !avanta#e" scop preintampinarea cresterii cheltuielilor medico" sanitare de la un an la altul metoda direct< ! determinarea cheltuielilor pe baza cunoasterii temeinice si exacte a cerintelor reale ale institutiilor medico"sanitare metoda evalu
finanare public) finanare prin asi&ur)ri sociale finanare prin asi&ur)ri pri"ate finanare prin plata direct) ME+/!E A+A0E !E F'A';AE asi&ur)ri sociale de s)n)tate impo#itare &eneral) impo#itare cu taxe speciale asi&ur)ri "oluntare plai directe 2%. /A'=AEA ASS+E';E ME!A0E <' /MA'A 1. asistenta medicala primara$ medicina de familie Se face prin medicul de familie care este organizat =n cabinete medicale individual. Medicul de familie este ales de pacient. Medicul de familie intervine =n controlul accesului la celelalte tipuri de servicii. Medicii de fam au trecut de la statutul de salaria>i =n institu>ii publice la cel de furnizori
independen>i care =?i administreaz< cabinetele =n regim privat si intra in relatii contractuale cu casa de asigurari de sanatate.
2. SE'!A6 3ste dat< de cabinetele medicale de specialitate individual<, de ambulatorii de specialitate ale spitalelor ?i de un numi la statutul de furnizori independen>i , care =?i administreaz< cabinetele =n regim privat si intra in relatii contractuale cu casa de asigurari de sanatate. Pacientii au dreptul de a alege medicul specialist, plata se face per serviciu. 3. +E;A6 Se mai nume?te ?i spitaliceasc<. Spitalele sunt de mai multe feluri: #udetene, municipale, orasenesti, rurale, spitale generale, de specialitate, de urgenta, general , de specialitate,pentru bolnavii cu afectiuni cronice, universitar, institute si centre medicale clinice, unitati de asistenta medico"sociale, sanatoriu, centre de sanatate.
2*. F'A';AEA SP+A00 Spitalele publice sunt institu>ii publice finantate integral din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare. @eniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele incasate pentru serviciile medicale, alte prestatii efectuate pe baza de contract, precum si din alte surese, conform legii Prin autonomie financiara se intelege: a. organizarea activitatii spitalului pe baza bugetului de venituri si cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unitatii si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superiorH b. elaborarea bugetului propriu de venituri si cheltuieli, pe baza evaluarii veniturilor proprii din anul bugetar si a repartizarii cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentale ale sectiilor si compartimentelor din structura spitalului.
ontractul de furni#are de ser"icii medicale al spitalului public cu casa de asi&urari sociale de sanatate repre#inta sursa principașa a "eniturilor in cadrul bu&etlui de venituri si cheltuieli si se negociaza de catre manager cu conducerea casei de asigurari sociale de sanatate, in functie de indicatorii stabiliti in contractul"cadru de furnizare de servicii medicale.Spitalele pot inc9eia contracte de furni#are de ser"icii medicale si cu casele de asi&urari de sanatate pri"ate. Spitalele publice primesc, in completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate, dupa cum urmeaza:
u&etul de stat asi&ura$
desfilor cuprinse =n programele na>ionale de sii legate de construirea unor spitale noi modernizare, transformare si extinderea unor construc>ii existente activitati specifice unitatilor si institutiilor cu retea sanitara proprie activitati didactice si de cercetare alte cheltuieli curente si de capital.
• • • • • • •
u&etul local asi&ura$ • •
cheltuieli de =ntre>inere, gospodii consolidare, extindere, modernizare a unitatilor sanitare publice, de interes #udetean sau local, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in bugetele locale.
Spitalele pot reali#are "enituri suplimentare din$ • • •
•
•
dona>ii , sponsorizii medicale, editarea si difuzarea unor publica>ii cu caracter medical. Servicii medicale, hoteliere sau de alta natura, furnizate la cererea unor terti /ontracte de cercetare
Sistemul rupelor de !ia&nostice (! eprezint< o schem< de clasificare a pacien>ilor =n func>ie de diagnostic. Acest sistem este asemional< a bolilor =n care diagnosticele sunt clasificate =n clase ?i subclase. Spre deosebire de aceast< clasificare , sistemul % mai are ?i costul resurselor consumate pentru =ngri#irea pacientului. Premisele finantarii prin % /lasificarea tuturor pacientilor externati in grupe % Stabilirea de tarife pentru fiecare grupa %(generarea de costuri relative sau valori relative. Se pot calcula local sau se importa si se a#usteaza local Dugetul asistentei spitalicesti. Prin acest sistem se analizeaz< caracteristicile fiec
vrst< sex durata de spitalizare diagnostice principale ?i secundare proceduri
starea la externare greutatea la na?tere Aceste % au & caracteristici fundamentale: omo&enitatea clinic) si omo&enitatea costurilor. Aceste % pot fi medicale ?i chirurgicale. •
•
Pentru clasificarea unui pacient externat =ntr"o grup< de diagnostice este necesar< parcurgerea a mari etape: $. &. '. .
ob>inerea datelor clinice despre pacien>ii externa>i codificarea datelor necesare colectarea sub form< electronic< a acestor date clinice din F a pacientului clasificarea fiec
Pentru a folosi sistemul % la finan>area spitalelor , odat< clasifica>i, pacien>ii =n % , mai sunt necesare & etape : $. stabilirea de tarife pentru fiecare grup< de diagnostice &. alocarea bugetului destinat asisten>ei spitalice?ti cilor externa>i ?i lista de tarife. Scopurile din clasificarea % evaluarea rezultatelor activit<>ii spitalului evaluarea furnizorilor de servicii spitalice?ti Scopuri din finan>area % cre?terea eficien>ei alocative pentru palierul serviciilor spitalice?ti cre?terea eficien>ei tehnice la nivelul furnizorului de servicii spitalice?ti modelarea serviciilor spitalice?ti • •
• • •
2:.Forme de exercitare a profesiunii de medic ca profesiune liberala abinet medical indi"idual$ este forma de exercitare a profesiunii de medic in cadrul careia isi desfasoara activitatea medicul titular, singur sau impreuna cu alti medici si cu alte categorii de personal medical autorizat. Acestia au calitatea de salariat sau de colaborator in conditiile legii. /abinetele particulare se pot grupa formand cabinete medicale grupate in scopul de a"si crea facilitati economice comune. abinete medicale &rupate$ se constituie pe baza contractului dintre doua sau mai multe cabinete medicale individuale inscopul crearii de facilitati econimice comune, cum ar fi folosirea in comun a patrimoniului siGsau a salariatilor ori a colaboratorilor. 2si pastreaza individualitatea in relatiile cu tertul. abinete medicale asociate$ se constituie din doua sau mai multe cabinete medicale individuale in scopul exercitarii in comun a activitatii si al asigurarii accesului permanent al pacientilor la servicii medicale complete. Medici titulari din cabinetele medicale asociate intra in relatii cu tertii in numele asocierii din care fac parte, cu pastrarea drepturilor si a responsabilitatilor individuale prevazute de lege.
Societate ci"ila medicale$ cabinetele medicale grupate si cabinetele medicale asociate pot avea patrimoniu comun. 3ste condusa de adunarea asociatior.
2?. Asi&urarile pri"ate de sanatate Bn cadrul acestor tipuri de asigurial. Se consider< ca fiecare persoan< are risc egal de =mbolnie de vrst< ?i de experien>a trecut<. rganizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate: " prin pachetul de servicii de baza ! serviciile acoperite prin asigurarile de sanatate, comform prevederilor legale in vigoare " prin pachetul suplimentar de servicii ! serviciile acoperite in temeiul unei asigurari private de sanatate , stabilite in contractul de asigurare privata de sanatate. Asigur
•
•
%e tip complementar" suport< total G par>ial plata serviciilor excluse par>ial de cial plata pentru serviciile care excedeaz< pachetul de servicii de baz< din sistemul asigur
Prin contractul de asigurare de sanatate asiguratul se obliga sa plateasca o prima de asigurare privata de sanatate asiguratorului iar acesta se obliga ca la producerea unuia din riscurile asumate prin contract sa plateasca in numele asiguratului tipul de servicii medicale , in functie de cantitatea si calitatea actului medical si de riscul individual. Asiguratorul poate solicita informatii privind starea de sanatate a asiguratului precum si efectuarea unui examen medical pentru evaluarea starii de sanatate a solicitantului de catre un furnizor de servicii medicale desemnat de acesta.
