UNIVERSITA UNIVE RSITATEA TEA “AUREL “AURE L VLAICU” VLAICU” DIN ARAD FACULT ACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞTII NŢE ALE EDUCATIEI ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA -PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
LUCRARE DE LICENŢĂ TULBURĂRILE DE LIMBAJ LA ŞCOLARUL MIC
Cooro!"#or $#%%!&%'%() L*(#or+ ,!%+ r+ DORIN .ERLO
ABSOLVENT/
ARAD
2008
CUPRINS CUPRINS ....................................................................................................................2 ...............................................................4 ...........4 INTRODUCERE- Motivaţia alegerii temei ....................................................
CAPITOLUL I - L%01"2,3 4! "((*5&%,!* 56%7o3o8%(9.............................................7 1.1 Functiile limbajului .................................................. ....................................................................................10 ..................................10 1.1.1 Funcţia de comunicare a limbajului............................................11 1.1.2 Funcţia dialectică.............................................................. ..........12 12 1.1.3 Funcţia practică........................................................... ...............12 12 1.1.4 Funcţia afectivă............................................................... ............13 13 1.1. Funcţia ludică........................................................ ......................14 14 1.1.! Funcţia cathartică................................................................ .......14 14 1.2 Forme ale limbajului...................................................................................14
CAPITOLUL II :L%01"2,3 %!%("#or "3 *;o3#9r%% 56%7%(*...................................21 2.1 Rolul limbajului "n #e$voltarea g%n#irii...................................................22
CAPITOLUL III - D*;o3#"r*" 3%01"2,3,% 3" $(o3"r,3 0%(....................................28 3.1 &imbajul "n "n 'erioa#a (colar) mic) mic) <<<<<<<<<<<<< .........31
3" $(o3"r,3 0%(.......... ........................... 4! CAPITOLUL IV - T,31,r9r% * or1%r* 3" 4.1 *au$e.......................................................................................................... 4! 4.2 +i'uri #e tulbur)ri #e vorbire......................................................................0 4.2.1 Dislalia .......................................................................................0 4.2.2 Dislalia 4.2.2 Dislalia secundară sau periferică...............................................1 4.2.3 Dislalia de tip rinolaric...............................................................3 4.2.3.1 Tulburări Tulburări de tip rinolalic.............................................. rinolalic.............................................. .4 4 4.2.4 Dislalia audiogenă......................................... ............................ .. 4.2.4.1 imptome ale dislaliei audiogene.................................. ..! 4.2.! Dislalia centrală centrală sau ""de evoluţie##............................................... evoluţie##...............................................!
2
4.2.!.1 Factorii 4.2.!.1 Factorii care care determină apariţia dislaliei centrale sau de evoluţie........................................................... ...............................! ! 4.2.!.2 imptome ale dislaliei de evoluţie.......................................!$
4.3 +ulbur)rile +ulbur)rile limbajului ,cri,-citit ,cri,-citit....8 ....8 4.3.1 Disle%odisgrafia..............................................................................!& 4.3.2 'aracteristici ale disle%odisgrafiei la persoanele cu intelect normal (n conte%tul con te%tul limbii rom)ne******************* rom)ne*********************** ****..!0
4.4 . Relaţia #intre tulbur)rile #e 'ronunţie (i #eicienţele limbajului ,cri,........!2 ,cri,........!2
CAPITOLUL V : M*#o* M*#o* $% 5ro(*** 'o3o6%#* %! (or*(#"r*" (or*(#"r*" %63"3%*% ................ .! .1 Meto#e (i 'roce#ee #e or#in general "n "n corectarea #i,laliei.........................!! #i,laliei.........................!! .2 /'timi$area activit)ţilor in,tructiv- e#ucative ale co'iilor cu tulbur)ri #e limbaj ...............................................................................................................71
CAPITOLUL VI -S#,%% * ("; $% 53"!,r% * %!#*r*!&%* 4! (or*(#"r*" #,31,r9r%3or * 3%01"2............................................................................................7! !.1 Munca "nv)ţ)torului "nv)ţ)torului "n corectarea tulbur)rilor #e limbaj..............................7! !.2 m'ortanţa #e'i,t)rii co'iilor cu tulbur)ri #e limbaj................. 82 !.3 'erimentul ............................................................................................... . 83 */*&5 ................................................................................................................... 68 &/RAF..............................................................................................................101
3
INTRODUCERE Mo#%"&%" "3*8*r%% #*0*% *omunicarea oral) e,te o meto#) car#inal) "n #e$voltarea 'er,onalit)ţii 're(colarilor. 're(colarilor. &imbajul "i coer) co'ilului 're(colar autonomie (i 'o,ibilitatea #e a ,e mi(ca cu u(urinţ) u(urinţ) "n me#iul me#iul "nconjurator "nconjurator.. Dob%n#in# Dob%n#in# "nca #e la v%r,ta 're(colar) 're(colar) ca'acitatea ca'acitatea #e a comunica cu cei #in jur9 #e a-(i e'rima "n mo# inteligibil g%n#urile9 i#eile9 im're,iile9 co'ilul ",i ormea$) o ba$a 'entru 'e ntru activitatea (colar) (i 'entru viaţa ,ocial) #e mai t%r$iu. :n 'roce,ul in,tructiv-e#ucativ limbajul re're$int) un mijloc #e comunicare9 #ar (i un mijloc #e cunoa(tere9 #eoarece 'rin interme#iul lui ,e ,e tran,mit cuno(tintţe (i ,e l)rge,te ori$ontul co'iilor cu noi re're$ent)ri. ;rin limbaj co'ilul tran,mite 'ro'riile ,ale nevoi9 cerinţe9 elaborea$) (i comunic) 'ro'riile g%n#uri9 ",i manie,t) bucuriile (i ,u')r)rile (i "(i organi$ea$) activitaţile ,ale. m'o,i m'o,ibil bilita itatea tea #e a comuni comunica ca 'rin 'rin limbaj limbaj atrage atrage #u'a ,ine ,ine ,tagnar ,tagnarea ea #e$vol #e$volt)r t)rii ii 'er,onalitaţii co'ilului9 ceea ce #uce la mo#iicarea relaţiilor lui cu oamenii (i cu realitatea "nconjuratoare. *u cat ",i "n,u,e,te mai bine vorbirea9cu at%t co'ilul 'oate i e#ucat mai u,or. ;rin interme#iul cuv%ntului ,e contribuie la e#ucarea lui intelectual). tili$%n# limbajul9 co'ilul 'oate ,) g%n#ea,c)9 ,) anali$e$e9 ,) com'are9 ,) cla,iice (i ,) trag) conclu$ii a,u'ra unor 'robleme ce ,e cer re$olvate. A,tel "(i #e$volt) g%n#irea9 vocabularul (i mo#ul mo#ul #e e' e'rim rimare are.. *un *uno,c o,c%n# %n# #irect #irect (i in#ire in#irect ct realit realitate ateaa "nconj "nconjura uratoa toare9 re9 munca munca ')rinţilor (i grija lor 'entru ei9 #rago,tea cu care ,unt "nconjurati9 ,e e#uca la co'ii anumite tr),)turi morale. &umea minunat) a ba,melor (i 'ove(tilor9 rimele (i e're,iile ritmate #in 'oe$ii9 c%ntecele "i ajut) 'e co'ii ,) #eo,ebea,c) a'tele bune #e cele rele9 ,)(i "mbog)ţea,c) vocabularul9 #ar (i ,)-(i orme$e o con#uit) moral) (i e,tetic). *o'iii reţin cu u,urinţ) e're,iile care le-au 'l)cut (i i-au im're,ionat ,i "nce' ,) le olo,ea,c) "n vorbirea curent). *o'ilulul are nevoie 'ermanent) #e 're$enţa unui a#ult "n 'reajma ,a. ,te im'erio, ca ace,ta ,)-l "n#rume9 ,)-l ajute ,) comunice (i ce-i mai im'ortant ,)-l corecte$e atunci 4
c%n# gre(e,te. *%n# comunicam cu un co'il trebuie ,)-i acor#)m toat) atenţia9 ,)-l acem ,) aib) "ncre#ere "n noi (i ,)-l trat)m ca 'e un egal. 'licaţi co'iilor tot ce "ntreab) evit%n# e're,iile
,> #i,l #i,lal alia ia99 b%lb b%lb%i %ial ala9 a9 logonevro$a9 "ntar$ierea "n #e$voltarea vorbirii9 v orbirii9 alalia9 aa$ia9 #i,leia9 #i,graia9 etc. Dintre ace,te tulbur)ri cele mai #e, "ntalnite ,unt #i,laliile9a#ic) im'o,ibilitatea #e a 'ronunţa unul ,au mai multe ,unete ,au 'ronunţia #eectuoa,) a ace,tora. *au$ele tulbur)rilor #e limbaj 'ot i #iver,e9 'recum> #eicienţe anatomice ?le$iuni ale urec@ii9 anomalii ale a'aratului o,teo-mu,cular #e articulare9 in,uicienţe la nivelul ,i,temului nervo, central9 #eorm)rile la nivelul cavit)ţii bucale ,au ,im'le 'erturb)ri ale activit)ţii organelor #e vorbire9 )r) evi#enţierea unor le$iuni organice vi$ibile. ivelul #e$volt)rii intelectuale a co'ilului are un rol im'ortant at%t "n ,tabilirea cau$elor tulbur)rii9 c%t mai ale, "n 'roce,ul #e recu'erare. &a cei "ntar$iaţi #in 'unct #e ve#ere al #e$volt)rii intelectuale9 tulbur)rile #e limbaj ,e 'ot #atora unor 'are$e ,au c@iar 'arali$ii ale mu,c@ilor care a,igur) 'ronunţarea. &a cei cu #e$voltare intelectual) normal)9 normal)9 tulburarea tulburarea #e limbaj limbaj ,e 'oate #atora ne"n#eman)ri ne"n#eman)riii organelor organelor articulatorii9 articulatorii9 in,uicienţei #e$volt)rii a atenţtiei au#itive9 oerirea unui mo#el gre(it #e 'ronunţare ,au imitarea 'ronunţ)rii #eectuoa,e a co'ilului #e c)tre 'er,oanele #in anturajul ace,tuia9 "ncuraj%n# a,tel co'ilul "n 'ronunţia gre,it) a ,unetului. /rice abatere #e la vorbirea ,tan#ar# re're$int) o tulburare #e limbaj.+ulburarea #e limb limbaj aj ,e agra agravea vea$) $) in tim' tim'99 av%n# av%n# re'e re'erc rcur ur,i ,iuni uni a,u' a,u'ra ra com'or com'orta tame ment ntul ului ui (i a 'er,onalit)ţii #ac) nu e,te corectat). A'arit A'a ritia ia tulbur tulbur)ri )rilor lor #e limbaj limbaj nu 're,u' 're,u'une une automa automatt ei,te ei,tenţa nţa unor tulbur tulbur)ri )ri intelectuale ,au ,en$oriale. :n,a9 c%n# ,e a,ocia$a ace,tor tulbur)ri ,unt mult mai mai grave (i ,e corectea$) mult mai greu. +oate ace,te tulburari 'ot i "nlaturate 'rintr-un 'rogram ,'eciic #e recu'erare.
Durata Durata 'roce, 'roce,ulu uluii #e recu'er recu'erare are #e' #e'in# in#ee #e nivelu nivelull #e$vol #e$volt)r t)rii ii intele intelectu ctuale ale a co'ilului9 'er,onalitatea ace,tuia9 v%r,ta ,a9 colaborarea 'arinţilor cu logo'e#ul9 ei,tenţa altor tulbur)ri9 gra#ul #e im'licare im'licare a co'ilului "n reali$area tera'iei. tera'iei. *unoa(terea @an#ica'urilor #e limbaj 're$int) limbaj 're$int) o im'ortanţ) #eo,ebit) #eoarece au o recven recvenţ) ţ) relati relativv mareB mareB ele inlue inluenţe nţea$) a$) neg negati ativv ran#am ran#ament entul ul ,(col ,(colar ar (i "n gen genera erall integrarea "n colectiv (i activitate. &imbajul contribuie "n bun) 'arte la reali$area 'rogre,ului "n "ntreaga viaţa ,'iritual). :n ca$urile c%n# ,e 'ro#uc #eterior)ri ale limbajului evoluţia e,te "ngreunat) ,au ,to'at) "n uncţie #e gravitatea tulbur)rii. m'licaţiile ce urmea$) ,e ac ,imţite "n "ntreaga activitate ',i@ic)9 (i ca atare mo#iic) com'ortamentul ,ubiectului. +ulbura ulburarea rea citit citit-,c -,cri, ri,ulu uluii #eregl #ereglea$ ea$)) integr integrare areaa ,ocial ,ocial)) #atori #atorit) t) unor e,ecur e,ecurii (i conlicte 'ermanente "n viaţa (colar) c%t (i a in,tal)rii unor tra,)turi caracteriale negative ca> negativi,mul9 #e,curajarea9 inertia9 ne'),area9 teama #e in,ucce,9 i$olarea. :nt%r$ierile "n #e$voltarea general) a vorbirii ,e recuno,c #u') ,)racia vocabularului (i #u') #u') ne'ut ne'utin inţa ţa #e a ,e e' e'ri rima ma coere coerent nt.. *au$ *au$el elee care care 'ot 'ot #ete #eterm rmin inaa a,em a,emen enea ea enomene 'ot i c)utate "n carenţele ,i,temului nervo, central9 boli grave ale 'rimei co'il)rii9 carenţe #e me#iu neavorabil (i #e or#in e#ucativ. De aceea limbajul nece,it) o 'ermanent) ,timulare9 co'ilul nece,it%n# o antrenare in,i,tent) "n activit)ţile (colare. *limatul aectiv9 "ncurajarile (i crearea unui tonu, ',i@ic ri#icat ri#icat con,tituie con,tituie actori #eo,ebit #eo,ebit #e im'ortanţi im'ortanţi 'entru recu'erarea recu'erarea co'iilor cu @an#ica' @an#ica' #e limbaj ?Cer$a9 ?Cer$a9 . 1681.
!
C"5%#o3,3 = + LIMBAJUL IN ACCEPTIUNE PSI.OLOGICA &imbajul e,te activitatea #e comunicare "ntre oameni9 reali$at) cu ajutorul limbii. ;rin limbaj ,e reali$ea$) un ,c@imb #e ,emniicaţii9 'e ba$a elementelor cognitive gerenerali$atoare. ;,i@ologia ,e ocu') #e ,tu#iul limbajului9 'un%n# accentul 'e vorbire9 ca mo#alitate 'rimor#ial) (i un#amental) a limbajului. &imba e,te enomen ,ocial9 i,torice,te #eterminat9 i$vor%t #in nece,itatea comunic)rii oamenilor "in 'roce,ul muncii ,au "n al activit)ţilor intre'rin,e #e ace,tia. &imba uncţionea$) numai 'rin me#iere ',i@ic) "n 'roce,ul comunic)rii umane9 ca limbaj. Di,tincţia #intre limb) ,i limbaj9 ,tabilit) #e ,avantul elveţian Fer#inan# #e au,,ure "n al ,)u 99 *ur, #e lingvi,tic) general)EE?161!9 care a inluenţat @ot)r%tor evoluţia lingvi,ticii mo#erne9 ,ublinia$) caracterul au#itiv9 ',i@o,ocial al comunic)rii interumane9 cu ajutorul limbii. *omunicarea re're$int) uncţia 'rinci'al) a limbajului. Du'a e,timarile lui Rain9 "n ti'ul #e cultur) euro'ean9 comunicarea verbala a unui a#ult aco'er) 'e,te 70G #in 'erioa#a lui #e veg@e9 #in care vorbirea activ) re're$int) 30G9 au#ierea 4G9 cititul 1!G (i ,cri,ul 6G. Al)turi #e comunicare9 limbajul9 la om9 are uncţii multi'le9 ,tructurate intrun ,i,tem cu mai multe niveluri. De(i9 "n 16339 H. ru@ler #i,tingea numai trei uncţii ale limbajului ?e're,iv emotionala9 conatic)9 reerenţial)9 a,t)$i9 ,i,temul uncţiilor limbajului e,te mult "mbun)t)ţit. :n ace,t ,en,9 ',i@ologul /mbre#ane in#entiic) cinci uncţii > aectiv)9 lu#ic)9 'ractic)9 re're$entativ) ,i #ialectic). De a,emenea9 (i lingvi,tul R. Iaob,on re're$int) (a,e uncţii ale limbajului9 (i anume > e're,iv)9 conativ)9 cognitiv)9 'oetic)9 actic)9 metalingvi,tic). n#ierent #e num)rul uncţiilor limbajului uman trebuie remarcat a'tul
7
c) numai la om ,e con,tituie un ,i,tem com'le #e uncţii9 care ,e manie,ta concret9 #eterminat ,ocial-cultural. &imbajul e,te enomen in#ivi#ual9 #e natur) i$iologic) (i ',i@ologic)9 con#iţionat9 bine"ntele,9 #e ei,tenţa ,ocial) a in#ivi#ului.*unoa(terea (i 'ricerea ',i@ologiei limbajului contribuie la o mai bun) "ntelegere "ntre oameni. ;,i@ologia (i ,ociologia contribuie eicient nu numai la e'licarea mo#elelor #e comunicare verbal)9 #ar (i la "ntelegerea limbajului ge,tual. e,turile9 "n ca#rul comunic)rii umane9 #ob%n#e,c ,emniicaţii ,'eciice #atorit) ei,tenţei limbajului articulat al cuvintelor (i ,econ#ea$) limbajul verbal. e,turile ca (i mimica9 "n ca#rul comunic)rii9 au ,emniicaţii #ierite #e la un ,i,tem ,ocio-cultural la altul. &a ja'one$i9 $%mbetul "n,oţe(te 'e#ea',a. *u c%t a#mone,tarea e,te mai ,ever)9 cu at%t cel care e,te 'e#e',it trebuie ,) $%mbea,c) mai mult. ;rin acea,ta9 el arat) c) acce't) 'e#ea',a. &a unele 'o'oare9 "nclinarea #e ,u, jo, a ca'ului ,emniic) acor#ul9 "n tim' ce9 la alte 'o'oare9 acela,i ge,t e'rim) #e$acor#ul. -a calculat c)9 "n actul comunic)rii interumane9 #oar 8G #in inormaţia unui me,aj e,te ve@iculat) 'rin cuvinte9 12G- #e elul "n care ,unt 'ronunţate ace,tea9 iar 'rin ge,turi ,e tran,mite 80G #in inormaţia total) a unei comunic)ri. ;roe,orul #e antro'ologie #Jar# +. Kal9 ,'eciali,t "n relaţiile interculturale9 ace #i,tincţie "ntre culturile "n care comunicarea ,e ba$ea$)9 "n 'rinci'al9 'e cuvinte9 care tran,mit o 'arte mai mare #in inormaţie "n ca#rul unui me,aj9 (i culturile "n care limbajul verbal al comunicarii conţine o cantiate mai re#u,) #e inormaţie9 contetul ge,turile9 mimica juc%n# un rol ,'ortiv ?e. cultura ja'one$)9 a tarilor arabe etc.. *uv%ntul e,te un ecitant con#iţionat9 ,emniicaţia ace,tuia iin# ,tabilit) #e ,ocietate9 ea iin# aceea(i 'entru toţi membrii unei colectivit)ţi9 a unei naţiuni9 care vorbe,c aceea(i limb). n cuv%nt nu trebuie ,) ,e reere la un ,ingur obiect9 cuno,cut numai #e unul ,au #e altul9 ci la orice obiect care a'arţine unei anumite categorii. *uv%ntul9 #eci9 ca ecitant con#iţionat9 e,te un ecitant generali$at9 care re're$int)9 ,emnali$ea$) orice obiect a'arţin%n# unei anumite categorii. Felul "n care obiectele ,unt gru'ate "n categorii9 cu #enumire unica9 relect) e'erienţa ,ocial). *uv%tul e,te 'urtatorul unui "ntele, care
8
core,'un#e cu noţiunea. Ace,te 'ro'riet)ţi ale cuv%ntului9 mai-,u, amintite9 l-au #eterminat 'e .;. ;avlov ,) con,i#ere limbajul un al #oilea ,i,tem #e ,emnali$are. &ocali$area central) a uncţiilor limbajului e,te acut) la nivelul celor #ou) $one > cea au#itiv) L a rece'tion)rii vorbirii L (i cea motorie L a con#ucerii organelor motorii9 ce ,e al) #e o 'arte (i #e alt) a ,ci$urii lui lviu,9 "n emi,era ,t%ng) a creierului. :ntre ace,te $one ,e ,tabile,te o comunicare ,tr%n,)9 'e ba$a #e leg)turi tem'orare9 orman# la un loc regiunea limbajului #in ,coarţa cerebrala). &imbajul nu ,e 'oate reali$a numai 'rin activitatea unor $one limitate9 ,'eciali$ate9 ace,ta cere coo'erarea "ntregii ,coarţe cerebrale. 5ona ,'eciali$at) a limbajului are "n#eo,ebi rolul ,e a 'une "n legatur)9 ecitaţiile ine,te$ice (i au#itive cu 'roce,ele corticale9 'rin care 'erce'em (i ne re're$ent)m obiectele (i enomene #e,emnate #e ace,te cuvinte. Datorit) a'tului c) obiectul #e,emnat #e un cuv%nt intere,ea$) mai mulţi anali$atori ?e. mingea e,te va$ut)9 au$it)9 a$v%rlit) etc. vom avea9 #eci9 'entru iecare cuv%nt un numar mare #e legaturi tem'orare "ntre $onele ,'eciali$ate ale limbajului (i ceilalti anali$ori. Datorit) ace,tor leg)turi tem'orare9 cuv%ntul #oban#e,te un ,en,9 #eci re're$int) o notiune. ;,i@ologia uman)9 in#ierent #ac) e,te a 'er,oanei ,au a ,ocietaţii9 trebuie ,) 'lece #e la limbaj. .A. Miller ,'unea "n 99&ange et communication NE > 99 ,te im'ortant ,) con,tat)m c) com'ortamentul verbal e,te mijlocul cel mai recvent utili$at 'entru a trece #e la com'ortamentul 'articular la cel colectiv. ici o alt) activitate a omului nu-l releva "n m),ura "n care o ace com'ortamentul ,)u verbalEE ?.A. Miller - 99&angage et communicationEE9 ;..F.9 ;ari,9 16!9'.8. *uv%ntul inclu, "n ,i,temul limbajului ,tabile(te relaţii ininite cu obiectele (i con(tiinţele9 nu numai #e ti'ul #e inormaţie9 ci #in ce "n ce mai accentuat9 #e ormaţie9 #e ,tructurare a intelectului. *on,tantin ;aune,cu ,'une c) "n ca#rul abor#)rii limbajului ca un ,i,tem #e comunicare9 ,e 'un "n inter-relaţie 'atru 'lanuri > 1 planul energetic L "n care ,e ,tructurea$) ormele energetice nece,are circulaţiei inormaţiei "n ,i,tem 2 planul informaţional L care e,te #einit #e legile ,tatice9 cantitative9 care generea$) recvenţa elementelor energetice "ntr-o orm) ,au alta #e enunţ
6
3 un plan semantic L ce cu'rin#e ,tructura ,emniicaţiilor enunţurilor limbii 4 planul pragmatic L care reali$ea$) leag)tura #intre conţinutul intenţionat al emitaţorului (i #e mo#iicarile 'ro#u,e "n c%m'ul #e orte al rece'torului ?*. ;aune,cu - 99 &imbajul (i intelectEE9 '. 21 :n circuitul inormaţional9 me,ajul ,e tran,mite 'e ba$a unui co#. :n ,i,temul #e comunicare uman)9 co#ul e,enţial "n comunicare e,te co#ul verbal. 99 Corbirea re're$int) mijoacele 'rin care9 "n orice comunicare9 ,e obţine un tran,er #e inormaţie #e la ,ur,) la rece'tor9EE?#. icolau O *. alce,cu - 99 ;rocee#ing, nternational *bernetic, *ongre,,EE9 &on#ra9 16!69 '. 442 n,trumentul comunic)rii9 limba9 ,e con,tituie ca o colectie #e elemente9 #e ti'ul ,unetelor9 ,emnelor graice etc.9 care ,unt unit)ţile limbii re,'ective. Acea,ta ormea$) re'ertoriul limbii. nit)ţile #in re'ertoriul limbii ,e combin)9 gener%n# tete ,au enunţuri. *. ;aune,cu a'recia c)9 'entru uncţia total) a limbajului9 e,te nece,ar) 'artici'area tuturor rece'torilor9 mai ale, "n 'rimele ,ta#ii ale #e$volt)rii ace,tuia. ?*. ;aune,cu 99&imbaj ,i intelect NE9 '. 23 F)r) limbaj 9 "ntele, ca un ,i,tem com'le9 cu uncţii multi'le9 con(tiinţa nu e,te 'o,ibil)9 "n i'o,ta$a ei #e relatia cognitiv)9 aectiv) (i 'ragmatic). :n ace,t ,en,9 .&. Rubin,tein airma > 99 )r) limb) nu ei,t) con(tiinţ). &imba con,tituie orma ,ocial) a con(tiinţei omului9 ca in#ivi# ,ocialEE. ? .&.Rubin,tein - 99 i,tenta ,i con,tiintaEE9 '. 324 &imbajul uman ,e con,tituie ca un 'roce, o'eraţional #e 'ro#ucere (i combinare a unor categorii #iver,e #e 'urtatoare #e ,emnicaţii. *omunicarea 'rin cuv%nt e,te re're$entativ) (i #einitorie 'entru om9 #ar nu e,te total). *omunicarea total) a'arţine limbajului "n "ntregime. &imbajul trebuie ,) ,ati,ac) nece,itatea ,tructural-genetic) a omului ,ociet)ţii contem'orane9 care e,te ,'iritual9 evoluat (i multivalent.
=+> F,!(#%%3* 3%01"2,3,% ;e l%ng) a'tul c) limbajul re're$int) activitatea #e comunicare "ntre oameni9 reali$at) 'rin mijlocirea limbii9 ace,ta e,te toto#at) un mijloc #e 'er,ua,iune9 #e "n#emn la
10
acţiune. *omunic%n# i#eile (i ')rerile ,ale cuiva9 omul cere9 "n acela(i tim'9 o 'arere9 "l ,)tuie,te9 "l "n#eamn) "ntr-o anumit) #irecţie9 "l "n#eamn) ,) ac) o acţiune ,au alta. Ace,te #ou) uncţii ale limbajului L ceea #e comunicare ,au inormativ) (i #e 'er,ua,iune ,au #e "n#emn la acţiune L ,unt a#e,eori concomitente9 #ar 'ot #omina c%n# una9 c%n# cealalt). *u 'rivire la uncţiile limbajului9 Harl ru@ler #i,tingea trei a,'ecte > cel #e re're$entare9 reerin#u-,e la re're$entarea unui obiect9 a unei ,ituaţii B acela #e e're,ie a ,t)rii ,ubiectului B (i o uncţie #e a'el la cei care ne a,cult). Ace,te uncţii ,unt9 "ntr-o mai mare ,au mai mica ma,ur) im'licate "n orice comunicare verbal). Analitic9 'utem vorbi #e cinci uncţii > ,emniicativ)9 #ialectic)9 'ractic)9 aectiv) (i lu#ic). Ace,tea au o,t i#entiicate9 #u') cum am mai ,'u, la "nce'utul lucrarii9 #e ',i@ologul A. /mbrea#a. &a ace,te uncţii ,e mai 'oate a#)uga (i uncţia cat@artic).
=+=+= F,!(&%" * (o0,!%("r* " 3%01"2,3,% Corbirea e,te caracteri$at) #e Fr. re,,on ca un ,i,tem al con#uitelor #e comunicare oral)9 cu rolul #e a inluenţa au#itorul. :n ra'ort cu ,emniicaţiile ce trebuie tran,mi,e9 vorbirea 'rime(te o organi$are com'le). Corbirea e,te o con#uit) voluntar)9 "n care re,'ect)m o ,erie #e reguli9 c@iar #ac) uneori9 olo,im (i e're,ii #evenite automate9 'rin u$ recvent. *omunicarea 'rin interme#iul limbii con,t) "ntr-o ,ucce,iune #e cuvinte 'rin care caut)m ,) tre$im anumite i#ei (i raţionamente la au#itor. e 'ot evoca a'te9 "nt%m'l)ri9 evenimente B 'utem #e,crie obiecte9 'er,oane9 ,ituaţii. ;rin mo#iicarea unor noţiuni #eja "n,u(ite ,au tran,miterea unor cuno(tinţe noi9 comunicarea #evine mai #iicil). ;entru a ne ace "nţele(i e,te nece,ar ,) "mbin)m termenii noi cu alte i#ei #eja cuno,cute. H. ;o''er #i,tingea #ou) uncţii ale comunic)rii > una #e,cri'tiv)9 cu reerire la obiecte (i enomene9 (i alta 99argumentativ)EE9 cu 'rivire la un#amentarea9 la a#ucerea #e argumete "n avoarea unor ju#ecaţi. *om'onentele actului #e comunicare ,unt > emiţatorul9 canalul 9 rece'torul (i re'ertoriu.
11
miţatorul9 'rin 'roce,ul #e co#are9 tra#uce i#eile "n anumite cuvinte (i 'ro'o$iţii. emnalele ,onore ,unt tran,mi,e 'rin atmo,era la rece'tor9 me#iul 'rin care ace,tea ,e 'ro'ag) numin#u-,e canal. Me,ajul e,te #eco#at #e rece'tor9 a#ic) ,emnalele ,unt tra#u,e "ntr-o ,ucce,iune #e i#ei. Deco#area (i co#area 're,u'un un re'ertoriu comun9 a#ic) o ,erie #e cuno(tinţe ce au acela(i ,emniicaţii at% 'entru emiţ)tor9 c%t (i 'entru rece'tor. :n 'roce,ul comunicarii ,e remarc)9 "n 'rimul r%n#9 limitarea canalului9 a#ic) nu ,e 'ot tran,mite oric%te me,aje 'e ,ecun#). Dac) "n ca$ul lecturii ra'i#e ,e 'ot citi '%n) la 300-400 #e cuvinte 'e minut9 "n vorbire9 ritmul e,te #iminuat mai mult ,au mai 'uţin9 "n uncţie #e natura tetului. e remarca vite$a e'rim)rii9 care 'oate i #e,tul #e mare "n ca$ul relatarii unor "nt%m'l)ri ,im'le9 "n ,c@imb ritmul trebuie #iminuat mult #ac) ,e e'un i#ei ,au argumete noi9 au#itorul iin# nevoit ,) le a,ocie$e cu multe alte noţiuni cuno,cute9 ,) le com'are cu "nt%m'l)ri amiliare lui9 'entru a le 'utea "ntelege. +rebuie ob,ervat9 "n al #oilea r%n#9 "n 'roce,ul comunic)rii9 'o,ibilit)ţile #eco#)rii ,unt con#iţionate #e imaginile9 noţiunile9 i#eile comune 'er,oanelor care comunic). ;entru ca cei #oi interlocutori ,) ,e 'oat) "ntelege c%t mai u,or9 multitu#inea #e inormaţii trebuie ,) ie c%t mai a,em)n)toare. De aici reie,e (i nece,itatea ca 'roe,orul ,)-(i 'regatea,c) atent e'unerea lecţiei "n aţa elevilor9 #eoarece eit) o mare #ierenţ) "ntre volumul (i calitatea cuno(tinţelor #intre 'roe,or (i elev.
=+=+> F,!(#%" %"3*(#%(9 re're$int) comunicarea "n contra#ictoriu9 cu ,co'ul #e,co'eririi a#evarului. ;rinci'ala cale 'rin care o te$) 'oate i 'e #e'lin eluci#at)9 "n ca#rul unei #e$bateri colective9 o re're$int) argumentele 'ro (i contra ace,tei te$e. :n ace,t ,en,9 oamenii #e (tiinţ) oragni$ea$) ,im'o$ioane9 conerinţe (i congre,e. oţiunile ultili$ate trebuie ,) aib) o clariicare 'reci,)9 'entru ca o #e$batere ,) 'rogre,e$e. ;entru ca #i,cuţiile ,) nu intre "n im'a,9 'artici'anţii trebuie ,) atribuie termenilor olo,iţi ,emniicaţii a,em)n)toare9 vorbirea trebuie ,) aib) ,en,9 'entru a nu #eveni mai mult un joc #e cuvinte.
=+=+? F,!(#%" 5r"(#%(9 e,te o uncţie #eclan,atoare #e acţiuni9 mai iin# numit) #e unii autori ca 99 uncţie #e reglare a vorbiriiEE. *u ajutorul limbajului9 noi acţion)m a,u'ra celor #in jur. :n uncţia 'ractic)9 acea,ta actiune ,e reer) la cuvintele noa,tre9 care 'ot #eclan,a ime#iat a'te. Declan,area unor acţiuni ,au a unor reacţii ,e ace cu ajutorul
12
im'erativelor > 99'leac) PEE9 99vinoP=9 99,taiPEE. +ot uncţia 'ractic) relev) im'ortanţa limbajului care ajuta la coor#onarea activit)ţii mai multor 'er,oane. *a #e eem'lu #)m urnirea unui obiect greu #e catre colectiv #e muncitori care "(i ,incroni$ea$) eortul 'rin binecuno,cutul 99@eiPru'PEE.
=+=+@ F,!(&%" "'*(#%9 ,au ',!(&%" *5r*6%9 e,te uncţia cea mai vec@e9 "ntalnita (i la animalele ,u'erioare9 (i ,e caracteri$ea$) 'rin comunicarea celor #in jur a ,t)rilor aective9 "n ,'ecial a emoţiilor9 cu ajutorul a #ierite e're,ii. &imbajul nonverbal ,e reali$ea$) 'rin mimica unei 'er,oane care comunica bucuria ,au enervarea. / 'er,oan) "(i 'oate comunica9 'rin limbajul vorbit9 atitu#inile (i ,entimentele. ;rin ton ,e tran,mite atitu#inea at%t aţa #e ceea ce 'ove,tim9 c%t (i aţ) #e 'er,oana careia ne a#re,)m. Arta #e a tran,mite emoţii (i ,entimente e,te com'onenta im'ortanta a oratoriei. ;rin ,cri,9 atitu#inile9 ,t)rile aective9 emoţiile ,e tran,mit mult mai greu9 ,criitorii aleg%n#9 "n ace,t ca$9 cu grij)9 cuvintele9 or#inea lor9 utili$ea$) #ierite metaore (i iguri #e ,til.
=+=+ F,!(#%" 3,%(9 'rive,te vorbirea ca un 'rilej #e joc9 (i anume utili$area #e c)tre a#ulţi a termenilor "n joac)> re$olvarea #e cuvinte "ncruci,ate9 jocuri #e cuvinte9 cautarea #e rime etc.
=+=+ F,!(#%" ("#7"r#%(9 ,e reera la eliberarea ,au #iminuarea unei ,t)ri #e ten,iune9 'rin vorbire. De multe ori9 acea,t) #e,c)rcare 're,u'une "njur)turi9 ble,teme 9 eclamaţii. ;ove,tirea neca$urilor9 a grijilor9 a temerilor #uce la ,en$aţia #e u(urare9 ,ca#e #eci ten,iunea nervoa,)9 'ove,titorul atenu%n#u-i ru,trarea.
=+> For0* "3* 3%01"2,3,% *ele #oua mari orme ale limbajului ,unt> limbajul eterior (i limbajul interior. +imbajul e%terior 're,u'une limbajul 'rin care comunic)m cu ,emenii no(tri9 iar
limbajul interior e,te "n,oţitor ne#e,')rţit al g%n#irii ab,tracte9 #e,),ur%n#u-,e a'roa'e "ncotinuu c%t ,untem %n ,tare #e tre$ire. +imbajul e%terior 'oate i oral ,au ,cri,. &imbajul oral ,e im'arte "n limbaj #ialogat
,i monologat+ &imbajul #ialogat e,te9 #e a't9 o conver,atie "ntre #ou) ,au mai multe 'er,oaneB ace,tea ,c@imb) "ntre ele o'inii9 i#ei9 lu%n# alternativ cuv%ntul. &imbajul
13
monologat ,e reali$ea$) atunci c%n# o 'er,oan) ,e a#re,ea$a unui au#ito t)cut9 eem'lu "n ca#rul lecţiilor9 al conerinţelor9 al #i,cur,urilor. :n ca$ul #ialogului ,e mai 'ot #i,tinge #ou) ti'uri #e limbaj> limbaj ,ituativ9 "ntalnit9 #e obicei9 la co'iii mai mici #e !-7 ani (i nu 'oate i "ntele, #ec%t #aca te ali "n ,ituaţia la care ,e reer) locutorulB limbajul contetual e,te limbajul 'e #e'lin #e$voltat9 "ntrutotul acce,ibil9 )r) a ,e recurge la #ate 'erce'ute9 #eoarece 'ro'o$iţiile (i #enumirile ,unt "n#e,tulatoare 'entru imaginarea corect) a ,ituaţiilor (i a evenimentelor avute "n ve#ere. :n ca$ul monologului9 vorbitorul nu 'oate controla "n orice moment #ac) au#itorul a "ntele, cu eactitate ceea ce i ,-a comunicat. Ace,t lucru ,e ace #oar 'rin ob,ervarea reacţiilor mimice (i atenţia celor c)ror) li ,e a#re,ea$). :n e'rimarea ,cri,) e,te nece,ar ca cel ce ,crie ,)#ea toate 'reci$)rile nece,are9 ţin%n# cont #e nivelul cultural al a#re,antului9 'entru a i "nţele, (i 'entru a nu ,e ivi conu$ii ,au gre,eli "n mo#ul #e inter'retare a me,ajului. &imbajul interior con,tituie mecani,mul g%n#irii verbale (i al memoriei logice verbale. Ace,t limbaj #evine activ "ntr-o ractiune oarte mic) #e tim'9 acilit%n# ormarea conţinutului intelectual (i aectiv al unei ju#ec)tii99 in# a'oi e'rimat) "ntr-o orm) verbal) 99 &imbajul interior e,te o continu) comentare a ,ituaţiilor ce ,e ive,c9 a intenţiilor (i a mijloacelor ce 'ot i utili$ate "n atingerea ,co'ului urm)rit.EE &imbajul interior ,e #e$volt) "n acela,i tim' cu limbajul eterior9 are uncţii ',i@ologice mai com'le$ (i e,te ,tr%n, legat #e activitatea omului9 #e momentele #e motivaţie interioar). &imbajul interior e,te mai ra'i# #ecat cel eterior9 a$ele ro,tite 'entru ,ine iin# mai ,curte9 cuvintele ,e olo,e,c ,ub orme 're,curtate9 'ro'o$iţiile ,unt9 uneori9 com'rimate9 "nlocuite ,au ,im'le titluri9 ,imboluri verbale. &imbajul interior evoluea$) lent9 ajung%n# la maturitate abia o #at) cu v%r,ta a#ole,cenţei. *ele #ou) orme ale limbajului9 limbaj eterior ,i limbaj interior9 ,unt ,tr%n, legate "ntre ele9 aman#ou) av%n# rolul #e a mijloci comunicarea "ntre oameni.
14
C"5%#o3,3 > + LIMBAJUL-INDICATOR AL DEZVOLTĂRII
PSI.ICE
i,temul limbajului e,te9 "n ca#rul 'e,onalit)ţii umane9 unul #intre cele mai ec@ilibrate ,i,teme. &imbajul 'oate i eterior9 orma care ,erve,te9 )n ,'ecial9 comunic)rii "ntre oameni9 (i interior9 orma care ,erve,te ca in,trument al g%n#irii. n orma ,a interiori$ata9 limbajul #evine9 la om9 in,trumentul gan#irii. Fa'tul ca omul ,erve,te ca limbaj9 "n g%n#irea ,a9 are con,ecinţe etrem #e im'ortante (i #etermin) ,u'erioritatea g%n#irii umane. &imba e,te re$ultatul unei va,te e'erienţe ,ociale. %n#in# cu ajutorul cuvintelor9 omul ,e olo,e,te9 automat9 #e un a#mirabil ,i,tem #e cla,iicare9 elaborat #e ,ocietate. ;entru ca limbajul ,) 'oat) ,ervi la oglin#irea enomenelor realit)ţii9 el trebuie ,) 'oat) re#a o #iver,itate #e realit)ţii9 "n mo#ul cel mai ,im'lu. tructura gramatical) a limbii reali$ea$) acea,t lucru9 'rintr-o ,erie "ntreag) #e mijloace ?e. la verbe> #iate$a9 mo#ul tim'ul9 'er,oana9 num)rulB la ,ub,tantive> ca$ul9 num)rul etc.. tructura gramatical) a ra$ei #i,'une #e o ,erie #e mijloace 'entru e'rimarea ,tructurii logice g%n#irii. *onjuncţiile9 relaţiile #intre 'ro'o$iţii nu ,unt #ec%t mijloace #e e'rimare a unor relaţii obiective9 relectate "n g%n#ire. &imba9 ca intrument #e comunicare9 'ermite oamenilor ,)-(i tran,mit) unii altora e'erienţa. A,tel ,e acumulea$) un va,t volum #e cuno(tinţe re're$entate9 "n ,'ecial9 #e (tiinţa (i te@nica9 #e care iecare 'oate beneicia. %n#in#9 c)ut%n# ,oluţii9 omul nu ,e ba$ea$) numai 'e 'ro'ia ,a e'erienţa anterioar)9 ci (i 'e e'erienţa ,emenilor ,)i9 tran,mi,) cu ajutorul limbajul9 ,ub orm) #e "n#rum)ri9 cuno(tinţe em'irice (i ,tiinţiice. Datorit) ace,tor avantaje9 oerite #e limbaj9 g%n#irea verbal)9 noţional)9 a omului 'oate obţine re$ultate ece'ţionale. u trebuie "n,) conun#at) unitatea #intre g%n#ire (i limbaj9 ca i#entitatea #intre ace,te #ou) 'roce,e. &imbajul nu e,te #ec%t in,trumentul #e care ,e ,erve,te activitatea noa,tr) mintal) "n oglin#irea realit)ţii (i "n re$olvarea 'roblemelor.
1
Q. ;eniel# (i &. Robert, airmau9 #u') "n#elungi cercet)ri9 c) 99 uncţiile celor trei arii corticale ale limbajului9 la om9 ,unt coor#onate 'rin 'roiecţiile iecareia #intre ele9 'e 'orţiunile talamu,ului9 (i c) graţie ace,tor circuite9 "ntr-o oarecare m),ur)9 ,e elaborea$) limbajulEE. ?Q. ;eniel# et &. Robert,-99&angage et mecani,me, cerebrau=9;..F. ;ari,9 16!39 '. 223 ;entru organi$area limbajului9 "n ,en,ul unei integrari 'rimare9 tonalitatea aectiv) con,tituie un element un#amental. &imbajul re're$int) un ra'ort al eului cu realitatea (i cu 99,ineleEE. /rice relatie intra- (i interin#ivi#ual) ,e #eine(te 'rin "nc)rc)tura aectiv) circulant). Acea,ta #eine,te ,tarea9 tr)irea9 mo#iicarea ,i,temului. ;entru a comunica e,te nevoie #e o motivatie care ,) 'un) "n mi(care a'aratura at%t #e com'le) a comunicarii. moţia 'oate avea un rol in@ibitor "n comunicare. / emoţie care #e')(e,te 'ragul ec@ilibrului ,'eciic in@ib) activitatea cortical). ituaţia ten,ional) aectiv) 'ro#uce un #ublu eect> re,'ingerea comunicarii verbale9 a#ic) m)rirea nece,it)ţii comunicarii 'araverbale9 #e un#e re$ult) 'relucrarea9 "n continuare9 #u'a un ,i,tem 'ro'riu #e com'en,are9 a unei inormatii verbale9 care #uce la #e$voltarea tuturor ,tructurilor intra,i,temice ale limbajului. m'rimarea valorii ormative a intelectului9 unei cantitaţi #e inormaţie ,'eciic) ,au ne,'eciic) e,te o mo#alitate #e eercitare a uncţiei tonali$atorului aectiv. Daca lingvi,tii nu ,e "ntreab) #ac) ,i,temul limbii ,e ,erve,te9 'entru elaborarea (i comunicare9 #e anumite ,tructuri moro-uncţionale9 ',i@ologul limbajului nu 'oate ,a nu ia "n con,i#erare im'licaţiile ra'ortului #intre ,tructura (i uncţie. ;entru evoluţia cognitiv)9 ,tructurile #e care ,-a ,ervit cognaţia ,-au tran,ormat "n alte mo#alit)ţi 'entru a 'ro#uce limbajul9 care9 #e a't9 a tran,ormat cognaţia "n g%n#ire. :n 'erce'ţie ,unt im'licate ,tructurile cognative ale limbajului (i g%n#irii9 "ntr-un ra'ort ,'eciic. ;erce'ţia9 "n mo#alitate cibernetic)9 e,te o o'eraţie #e integrare a inormaţiilor "n conteul ,i,temului neuro',i@ic. *on,tantin ;aune,cu ,'une c) 99 in 'erce'tie e,te im'licat) o'eraţia #e me#itaţie a limbajului9 at%t 'rin co#ul lingvi,tic...9 c%t (i 'rin ,tructura aial) ,emiotic) a ,i,temului g%n#iriiEE. ?*. ;aune,cu - 99&imbaj (i intelectEE9 '.46 Actul #e eecutare con,tituie o reacţie #e r),'un, la ,timulii 'erce'uţi.
1!
emnele limbajului joac) un rol ca'ital "n 'ro#ucerea a'aratului ca'ital9 "n,a ,emnee verbale nu 'atrun# "n mo# #ierit (i uniorm "n toate a'aratele. H. ol#,tein9 A. &uria ,i . Cigot,i acor#a ,emnului lingvi,tic un rol un#amental "n organi$area (i uncţionarea cunoa(terii. 99 A vorbi #e,'re 'rinci'iul me#itatiei verbale "n,eamna a a#mite c) ,emnele limbii9 "n aar) #e rolul 'e care-l au "n comunicarea me,ajelor "ntre in#ivi$i9 joac)9 "n conjunctura altor ,imboluri (i intr-o ,tr%n,) legatura cu ele9 un rol e,ential "n e#iicarea ,tructurilor uncţionale cerebrale9 care9 cu toate c) 'ar oarecum #i,tincte #e ,tructurile utili$ate "n comunicarea verbal) (i ,u,ce'tibile #e a i #e$organi$ate9 in#e'en#ent #e ele9 nu ,unt #e conce'ut #ec%t 'rin integrarea 'roce#eelor verbale 'ro'riu-$i,e.EE ?K. Kecaen et R. Angelergue,9 '.173 Iac,on nu re#uce 'roce,ul #e me#itaţie la ,emnul verbal9 ci "l con,tituie ca un act al limbajului. ;aune,cu ,'unea c)9 #aca uncţia #e me#itatie ar i numai verbal)9 "n e'erienţele ace,tuia ar i trebuit ca 99 ,tructurile morounctionale9 la co'iii au#io-muti9 ie la nivelul 'erce'tiv9 ie la cel o'eraţional9 ,a ie neec@i'ate9 'entru a 'ermite #e$voltarea intelectului. &i',a co#ului verbal trebuie ,) 'ro#uc) o ,tagnare a evoluţiei intelectualeEE. ?*. ;aune,cu - 99&imbaj ,i intelecEE9 '.160 Acolo un#e li',e,te ,emnul ,onor9 me#itaţia are loc 'rin celelalte uncţii ale limbajului9 me#itaţia 'rin ,imboluri ,au 'rin ,emniicaţii. ;roce,ul me#itaţiei limbajului nu e,te 'o,ibil )r) ei,tenţa unui limbaj interior9 orma e,enţial) #e me#itaţie. ;rimele #i,tincţii "ntre limbajul interior (i limbajul eterior ?a#ic) vorbirea au o,t o'erate #e /ubertin (i roca9 care ve#eau "n ace,te categorii un el #e memorie a cuvintelor9 'u,) in valoare 'rin a,'ectul general al g%n#irii. &imbajul interior ,e ba$ea$) 'e orme ,imbolice (i 'e ,emniicaţie9 #ar (i 'e entit)ţi ,'eciice9 ca imaginile mintale ,au imaginile conce'tuale. &imbajul interior are un mare a'ort "n o'eraţiile mintale (i "n e'rimarea ace,tora "n com'oratamentul re$olutiv. Folo,irea unei orme #e limbaj interior 'une "n evi#enţ) ei,tenţa ace,tuia (i a acţiunilor ,ale #e coor#onare (i reglare a com'ortamentului. :n monologul interior9 c%n# #i,'are (i ,onoritatea9 vorbirea ,e in#entiic) cu "n,)(i con(tiinţa. Corbirea e,te9 #e aceea9 'rinci'alul in,trument al con,truirii ,emniicaţiilor.
17
Fiin# con,truit #in cea mai 99,'iritualaEE materie9 ,emniicantul verbal e,te cel mai 'otrivit ,) ,emniice ,emniicaţii #in ce "n ce mai "n#e'artate #e enomen9 #ar #in ce "n ce mai a'roa'e #e e,enţ). :ntelegerea limbajului9 ,e,i$area ,emniicaţiei vorbirii9 a conţinutului #e ,en,9 ajut) la 'erce'erea limbajului9 la #i,criminarea ,unetelor vocale. ;rin comunicare verbala cu a#ultul9 co'ilul "(i "n,u,e,te cuno(tinţe noi9 conţinutul con(tinţei ,ale "mbog)ţin#u-,e. Ace,t 'roce, #e "n,u(ire a e'erienţei umane9 'rin mijlocirea limbii9 #uce la ormarea unor noi ti'uri #e activitate9 a unor noi ,i,teme uncţionale (i la ormarea 'roce,elor ',i@ice ,u'erioare9 cum ,unt atenţia voluntar)9 memoria activ)9 acţiunile voluntare. Activitatea concret) a co'ilului cu obiectele9 relatia lui aţ) #e obiecte e,te mijlocit) "nc) "nainte #e a 'utea comunica 'rin cuvinte cu a#ultul.Deoarece nu 'oate ajunge nemijlocit la obiectul #orit9 el ,e a#re,ea$a a#ultului9 'entru ca ace,ta ,)-l ajute la a intra in 'o,e,ia obiectului. Forma un#amental) #e comunicare "ntre oameni ,e #e$volt) tre'tat la co'il9 limbajul olo,it iin# cu gla, tare (i #e,a,urat9 la "nce'ut9 a'oi L (o'tit9 iar "n cele #in urm) L interior (i con#en,at ?a'roun#at. ;e ba$a ace,tui limbaj ,e vor con,titui noi orme #e activit)ţi ',i@ice9 ,ociale9 #atorit) originii lor verbale9 'rin ,tructura lor. Forme com'lee ale activit)ţii con,tiente ,unt ,i,teme unctionale9 care ,e ormea$) "n con#iţiile vieţii ,ociale a co'ilului (i ale comunicarii ,ale verbale cu a#ultul. :n 'rimele eta'e ale orm)rii co'ilului9 acţiunile ,unt eectuate #e ace,ta la un or#in al a#ultului9 ulterior9 co'ilul "nce'e ,) eectue$e acţiunea re,'ectiv) 'e ba$a unei autocome$i. :n 'rimii 'a(i ai #e$volt)rii atenţiei co'ilului9 ace,t 'roce, ',i@ic e,te organi$at #e a#ult9 cu ajutorul ge,tului in#icator ,au al #enumirii obiectului9 ulterior9 co'ilul "(i "n,u(e(te 'o,ibilitatea #e a-(i organi$a "n mo# analog atenţia ,a9 care #evine voluntar). Rolul #eo,ebit 'e care "l are limbajul "n 'ractica activit)ţii ,ociale a omului a #u, la 'erecţionarea activit)ţii verbale9 ajung%n#u-,e 'rin acea,ta la 'o,ibilitatea #e a regla "n,)(i activitatea9 cu ajutorul activit)ţii verbale. i,temati$area e'erienţei anterioare ,e ace cu ajutorul vorbirii (i tot 'rin acea,ta activitate verbal) ,e actuali$ea$) ,i,temele #e leg)turi corticale anterioare9 nece,are "n re$olvarea unei ,arcini.
18
;rin activitatea verbala ,e 'ot orma a,ociatii noi9 )r) "ntarire concret)9 'rin leg)turi verbale ,e 'ot re,tructura ra'orturile #e orţ)9 ,e 'oate #etermina activitatea #e orientare ,i inve,tigatie. Mobili$%n#u-,e #ierite motive #eterminate9 cu ajutorul limbajului9 ,e 'oate organi$a activitatea. Rolul cuv%ntului "n organi$area activit)ţii #evine tot mai am'lu o #at) cu "mbog)ţirea e'erienţei c%t mai temeinic) a cuno(tinţelor ormulate (i ,i,temati$ate tot "n ca#rul activit)ţii verbale. A.C. 5a'orojet con,tat) c)9 la v%r,ta ante're,colar)9 ,i,temul verbal actuali$ea$) ,i,temele #e legaturi ormate anterior9 #ar nu 'oate a,igura "nc)9 cu u(urinţ)9 ormarea #e noi ,i,teme #e leg)turi. :n #ecur,ul 'erioa#ei 're(colare ,e #e$volt) la co'ii ca'acitatea #e a "n#e'lini o acţiune9 'e ba$a unui 'lan care li ,e comunic) "n orma unei in,tructiuni verbale. Acea,ta ,e #atorea$) #e$volt)rii la co'il a celui #e-al #oilea ,i,tem #e ,emnali$are9 #e$volt)rii interactiunii #intre ,i,temele #e ,emnali$are. A,tel co'ilul e,te ca'abil ,)-(i regle$e acţiunile conorm unor #irective care i ,e #au "n ormul)ri verbale. *o'ilul mic "(i "n,u,e,te o activitate mai u,or 'e ba$a #emon,tratiei #ec%t 'e ba$a unei in,tructiuni verbale. Dar9 "n cur,ul #e$voltarii ,ale9 co'ilul va #eveni tre'tat ca'abil ,)-(i organi$e$e activitatea9 cu u(urinţ)9 (i 'e ba$a intrucţiunii verbale. Dierite e'erienţe reali$ate #e ',i@ologi ca C.A. 5a'orojet9 .A. Hi,liu9 .D. reben,ciova au a#u, la conclu$ia c) co'ilul 're(colar "n#e'line,te ,arcina #e ba$) #emon,tratiei mai bine #ec%t 'e ba$a intructiuni verbale. :n 'rimul an #e viaţ)9 reacţiile co'ilului la ,timulenţii verbali ,unt ,tr%n, legate #e ,ituaţie9 #e ge,turile care ,e a,ocia$) cuvintelor (i #e 'roce,ele aective. ;%n) la v%r,ta #e un an9 in,tructiunea verbala 'rovoac) #oar o orientare general) ,'re obiectele cu care trebuie ,) ,e eectue$e o acţiune. &a v%r,ta 're(colara mare "nce' ,) ,e orme$e uncţiile nece,are 'entru reglarea in#e'en#ent) a activit)ţii 'ro'ii. &a acea,t) v%r,t)9 in,trucţiunea 'oate "n#e'lini uncţia #e conectare a leg)turilor 'o$itive (i in@ibitori9 ecitantul L #eclan(ator are eect 'rin ,emniicaţia ,a9 (i nu "n mo# nemijlocit. +otu(i9 ace,te uncţii nu ,unt #e$voltate ,uicient la acea,t) v%r,t)9 'entru a a,igura "n#e'linirea9 'e ba$) #e in,trucţie verbal)9 a unor ,arcini mai com'lee.
16
&a v%r,ta #e 4 L ani9 reactiile motori ,imultan eectuate cu reactiile verbale vor i mult mai corecte #ec%t cele 'e care le eectuea$a )r) 'ronuntarea cuv%ntului. Acum9 co'ilul #evine ca'abil ,)-(i eectue$e reacţiile verbale "ntr-o orm) in@ibat). *o'ilul va i ca'abil ,a utili$e$e limbajul interior9 a#ic) nu va mai i nece,ar ,a 'ronunţe cuvintele9 ci le va 99g%n#iEE. Datorit) 'racticii #e comunicare a co'ilului cu a#ulţi9 concentrarea9 mobilitatea 'roce,elor nervoa,e9 e,te bine reali$at) "n #omeniul activit)ţii verbale. Acea,ta e,te una #in con#iţiile in#i,'en,abile 'entru ca activitatea verbal) ,)-(i 'oat) "n#e'lini rolul ,)u reglator9 rolul ,)u "n organi$area activit)ţii. ;e l%ng) eectuarea in,tructiunilor verbale #ate #e alţii9 co'ilul va 'utea ormula (i el "n,u,i in,tructiuni 'entru actiunile ,ale9 va 'utea crea 'laniicarea 'e 'lan mintal a activit)ţii ,ale. l va 'utea "n#e'lini ace,te activit)ţi ,ub controlul ,i,temului verbal9 "n limitele cuno(tinţelor (i #e'rin#erilor ,ale. Reglarea ',i@ic) a activit)ţii9 cu ajutorul limbajului9 ce ,e reali$ea$a 'e la ! ani9 ,e com'letea$) (i ,e 'erectionea$' ulterior. n,trucţia verbal) a 'e#agogului9 "n 'regatirea (i #irijarea 'erce'ţiei9 are un rol #eo,ebit "n 'roce,ul #e "nv)ţ)m%nt. F)r) acea,t) 'regatire (i #irijare9 'erce'tia elevilor 'oate trece 'e,te materialul intuitiv 're$entat ,au 'oate avea loc orientare a atenţiei a,u'ra unor a,'ecte nee,enţiale #in 'unct #e ve#ere al ,co'ului urm)rit #e 'e#agog ?'roe,or ale ace,tui material. ;entru orientarea corect) a 'erce'ţiei9 "n 'roce,ul #e "nv)ţ)m%nt9 e,te nece,ar) ,incroni$area 'erce'tiei cu e'licaţia verbal) a 'roe,orului. Acea,ta ,e 'oate reali$a 'rin in#icarea #e catre 'roe,or9 'e materialul intuitiv olo,it9 a elementului #e care e,te vorba. Acea,t) uncţie e,te "n#e'linit) "n mai mare ma,ura #e #e,enarea 'e tabl)9 #e catre 'roe,or9 "n tim'ul 're#)rii (i e'licarii materialului nou. ;rin orientarea 'erce'tiei 'e calea in,tructiei verbale ,e inluenţea$)9 toto#at)9 (i 'roce,ul #e memorare9 mer,ul orm)rii legaturilor tem'orare. :n 99+ratat #e ',i@ologie e'erimental)EE9 Al. Ro,ca ,'unea c) 99inluenţa in,trucţiei verbale a,u'ra 'roce,ului #e 'erce'ere (i memorare 'oate i e'licat) 'e ba$a i$iologiei 'avloviene9 cu 'rivire la #inamica cortical) (i la interactiunea #intre cele #ou) ,i,teme #e ,emnali$areEE ?'. 11-11!.
20
;. ;o'e,cu-eveanu "m'reun) cu colaboratorii ,)i au eectuat o cercertare "n care 'erce'tia vi$ual) a co'iilor #e v%r,t) 're(colar) a o,t #irijat) ?"n#rumat) 'e cale verbal) #e c)tre e'erimentator9 care #e,cria obiectul ,imultan cu 'erce'erea lui #e catre co'ii9 #enumin# ')rtile obiectului9 uncţia9 nece,itatea (i ,en,ul lor. ;re$entarea obiectului9 "n,oţit) #e #e,crierea lui verbal)9 a re$ultat a i etrem #e im'ortanta (i eicace 'entru iarea re're$ent)rii co'iilor (i a "mbogatirea ei cu elemete noi. A.A. &iublin,aia a obţinut re$ultate #eo,ebit #e im'ortante cu 'rivire la rolul cuv%ntuluiin 'erce'ţie. *onclu$iile ,ale arat) c) ormarea re're$ent)rilor9 la co'ii9 e,te un 'roce, com'le9 rolul e,enţial av%n#u-l limba. *uv%ntul e,te utili$at "n ace,t 'roce, ca #enumire a obiectului9 ca mijloc #e anali$) a ace,tuia9 ca meto#) #e iare a aceea ce e,te e,enţial "n obiecte. De a,emenea9 A.A. &iublin,aia remarc)9 'e ba$a unor cercetari9 c) #enumirea obiectului are un rol im'ortant "n ormarea re're$ent)rilor la co'ii9 "n ,'ecial c%n# ,e olo,e,c e'itete care ,tabile,c tra,)tura caracteri,tic)9 e,enţial) a obiectului. Dac) co'ilul "ntelege ,en,ul e'itetului9 atunci (i imaginea 'e care o #e,emnea$) ,e va ar)ta "n aţa co'ilului9 cu "n,u(irile ei e,enţiale9 iate "n cuv%ntul-e'itet. Acţiunea reglatoare a cuv%ntului manie,ta at%t "n #e,'rin#erea (i iarea unor "n,u,iri ale obiectelor 'erce'ute9 c%t ,i "n 'o,ibilitatea #e mo#iicare a ra'orturilor #e orţ) a ,emnalelor9 a #ieritelor com'onente ale ,timuletului com'le9 lucru #ove#it #e c)tre &.A. Abramion9 /.. Cinogra#ova9 .. oolov etc. *a "n oricare 'roce, ',i@ic al omului9 "n 'erce'ţie9 'artici') normal ambele ,i,teme #e ,emnali$are9 "n ,tr%n,) interacţiune. Ace,te #ou) ,i,teme #e ,emnali$are nu 'artici') totu,i "n egal) ma,ur)9 ca "n oricare 'roce, ',i@ic. :n ca#rul 'erce'tiei9 relaţia #intre cele #ou) ,i,teme #e ,emnali$are #ier) "n uncţie #e natura obiectului 'erce'ut> obiect concret9 #e,en colorat9 #e,en "n contur etc. .F. &omov a'recia$)9 #in e'erienţele ,ale9 c) #e,enul9 ca ,timulent9 olo,e,te mai mult ,emnalele 'rimului ,i,tem9 #ar9 "n ormarea imaginii9 'e ba$a 'erce'erii #e,enului9 'artici') (i al #oilea ,i,tem #e ,emnali$are. Rolul cuv%ntului "n activitatea #e orientare e,te #e a,emenea9 etrem #e im'ortant. Formele com'lee ale activit)ţii #e orientare ,e 'ot reali$a numai cu 'artici'area celui #e-al #oilea ,i,tem #e ,emnali$are9 "n interactiune cu 'rimul. *ercet)rile reali$ate "n
21
legatura cu rolul celui #e-al #oilea ,i,tem #e ,emnali$are9 "n activitatea #e orientare9 au ,co, "n evi#enta im'ortanţa ,emniicaţiei ,timulenţilor9 "n #eterminarea orient)rii. Rolul cuv%ntului "n #irijarea activit)ţii #e orientare ,e 'oate #emon,tra cu ajutorul unei iguri9 a'arent #ecorativ)9 ormat) #in linii curbe ce #au im're,ia unui melc. Acea,t) igur) va i 're$entat) elevilor9 iin# "ntrebati ce v)# "n imagine. levii nu vor 'utea ,e,i$a #ec%t #u') "n#elungi "ncercari melcul #in igur). Dar9 #aca ,e va #a in,trucţia #e a ar)ta "n igura cuv%ntul 99melcEE9 ,arcina va i re$olvat) )r) #iicultate.
>+= Ro3,3 3%01"2,3,% 4! *;o3#"r*" 8!%r%% A#e,ea "n "ncercarile #e a #eini iinţa uman) ,e airm) c) e,te unica iinţ) #otat) cu g%n#ire (i limbaj ? @omo cogitariu,9 @omo loguen,.*ele #ou) enomene ',i@ice 'u,e "n #i,cutie ? #ar nu numai ele9 #e,igur9 con,tituie #in tim'uri ,travec@i9 emblema omului9iin#u-i ,'eciice ,i #eo,ebin#u-l a,tel9ra#ical9#e celelalte vieţuitoare. :n ca#rul ; ? ,i,temul ',i@ic uman 9interacţiunea tuturor elementelor ,ale com'onente e,te o con#iţie obligatorie )r) #e care activitatea uman)9 a#a'tarea la me#ii9crearea #e valori9etc9nici nu ar i 'o,ibil).Dintre toate ace,te elemente ? enomene ',i@ice 9g%n#irea (i limbajul ,e al) "ntr-o ,tr%n,) legatur)9ele evolu%n# 'rin intercon#itionarea 'e tot 'arcur,ul ontogene$ei.Mention)m "n,) c) #e,'rin#erea lor #in contetul ; e,te "n #emer, artiicial ce 'oate i reali$at numai "n ,co'ul unei mai bune anali$e teoretice a ra'orturilor #intre ele9"n realitate nici un enomen ',i@ic neiin# i$olat #e toate celelalte. :ngem)narea celor #ou) enomene reie,e mai "ntai #in a'artenenţa lor la ceea ce numim intelect 9acel an,amblu #e elemente ; care 'ermit cunoa(terea 'rin #eta,area #e e'erienţa nemijlocit) (i ,e con,tituie tre'tat9 "n ontogene$a9'rin interacţiunea cu me#iul ,ocio-cultural. %n#irea e,te 'roce,ul ',i@ic cognitiv ,u'erior care 'rin interme#iul o'eraţiilor mintale ? anali$a9,inte$a9com'aratia9 ab,tracti$area9generali$area 9relect) "n,u,irile e,enţiale
(i
relaţiile
#intre
obiectele
(i
enomenele
noţiunilor9'ro'o$iţiilor ? ju#ec)ţilor (i raţionamentelor .
22
lumii9,ub
orma
oţiunea9iin# elementul #e ba$) al g%n#iri9re$ult) c) limbajul ,e evi#enţia$) c@iar #in #einiţia ace,tui com'le enomen ',i@ic9"ntrucat noţiunea e,te tocmai ,emniicaţia
cuv%ntului
ca
element
con,titutiv
al
limbajului
,i
9#eoarece
,emniicaţiile9"ntele,urile9,unt #e natura i#eal) (i nu 'ot ei,ta in#e'en#ent #e un 'urt)tor material ? cuv%ntul ro,tit 9 ,cri,9citit 9a'are ca evi#ent) leg)tur) #intre g%n#ire ,i limbaj. &imbajul e,te activitatea in#ivi#uala #e comunicare 'rin interme#iul limbii9ori comunicarea ? tran,mitera #e inormatii 're,u'une ve@icularea unor ,emniicatii "ntr-un emitator (i un rece'tor 9 ceea ce nu ,e 'oate reali$a #ecat 'riun utili$area unor co#uri care ,) 'ermit)9materiali$area ace,tor me,aje 9co#urile 'ut%n# i ,emnele ? cuvintele #ieritelor limbi naturale ,au limbajul mimico-ge,ticular ? ,'eciic ,ur#omutilor9 ,au alabetul Mor,e9etc./ alt) com'onent) e,enţial) a unui ,i,tem #e comunicare e,te coneiunea inver,) ce are rolul #e a regla emi,ia me,ajelor "n unctie #e eectele 'ro#u,e. &imbajul iin# limba in actiune ,au limba 'reluata ? interiori$ata ,i utili$ata #e iecare ,ubiect uman ?care o ga,e,te la na,tere gata con,tituita9in,eamna ca limbajul 'reia ,i latura ,emantica a limbii.&atura ,emantica a limbajului nu ,e ,u'ra'une in,a integral 'e cea a limbii intrucat9'e #e o 'arte9 in#ivi#ul nu-,i 'oate in,u,i toate ,emniicatiile tuturor cuvintelor ei,tente "n leicul unei limbi9iar 'e #e alta 'arte9iecare in#ivi# a#auga ,emniicatiei 'rinci'ale aunui cuvant alte ,en,uri ,ecun#are9,tran, legate #e e'erienta ,a 'er,onala.De eem'lu9cuvantul matematica ,emniica (tiinţa eact) a numerelor ,i a relatiilor #intre ele #ar la acea,ta ,emniicatie valabila 'entru oricine ,e a,ocia$a tr)iri ,ubiective ? 're#ominant aectiv-motivationale #ierite in ca$ul unui elev 'remiant la olim'ia#a #e matematic) aţ) #e un elev corigent. Ace,tea ,unt tocmai ,en,urile 'er,onale ale cuv%ntului re,'ectiv9re$ultate #in e'erientele ,'eciice9unice9ale iecarui elev in legatura cu acea,ta #i,ci'lina #e ,tu#iu. ,te nece,ar a aminti #e a,emenea9ca g%n#irea9ca 'roce, logic9reali$ea$) legaturile "ntre #ierite notiuni9intrucat ace,tea nu 'ot ei,ta ,e'arat ci in ,i,teme #e notiuni #e orma 'irami#ala "n care notiunile alate 'e o trea'ta mai inalta cu un gra# mai mare #e generali$are ,i ab,tracti$are.De aceea g%n#irea lucrea$) cu con,trucţii mai com'lee9cum ,unt ju#ecaţile (i raţionamenteleB ace,tea trebuie ,) ,e materiali$e$e "n con,tructii lingvi,tice mai com'lee #ecat cuv%ntul 9cum ,unt 'rro'o$itiile9ra$ele.Si a,a
23
cum "n ca#rul limbajului utili$area vocabularului unei limbi nu ,e 'oate ace "n ab,enţa unor reguli gramaticale9tot a,a 9"n ca#rul g%n#irii9 utili$area notiunilor un ,e 'oate ace in aara legilor logice care vi$ea$a corectitu#inea gan#iri 9a#ecvarea ei la realitate.De aceea ,e vorbe,te #e,'re ,imetria ,i ,oli#aritatea normelor gramaticale ,i a celor logice. Daca avem "n ve#ere evolutia ontogenetica a in#ivi#ului uman9e,te u,or #e ob,ervat ca g%n#irea (i limbajul ,unt "ntr-o ,tr%n,) unitateBco'ilul mic ce are un limbaj ,lab #e$voltat are o ca'acitate re#u,) #e g%n#ire? intelegere ,i ,olutionare #e 'robleme B maturi$area ',i@ica a in#ivi#ului 're,u'une unnivel cre,c%n# al celor #oua enomene ',i@ice "ntrucat acea,ta maturi$are ,e reali$ea$) 'rin "nv)ţare9iar "nv)ţarea e,te activitatea com'lea ce ,olicita 'artici'area intregului ; ,i "n mo# ,'ecial a g%n#irii (i limbajului ? cu toate ormele ,ale> monologat9#ialogat (i colocvial 9,cri, (i intern .Acea,ta "n,eamn) ca "nv)ţarea e,te "n e,enta #oban#irea ca'acitatilor o'eratorii in'lan mental9o'eratiile lu%n# na(tere 'rin interiori$are #atorit) limbajului 9a acţiunilor eterne
? #u'a cum a
#emon,trat Iean ;iaget . &egatura #intre g%n#ire ,i limbaj ,e evi#enţia$) "n,a (i "n ,ituaţiile "n care #ierite 'erturbarii ce ,e 'ot 'ro#uce "n ca#rul unuia9inluenţea$a negativ (i 'e celelalteB altel ,'u,9aectarea acci#ental) a mecani,mului com'le al g%n#iri ? intalnite in boli ',i@ice ,e manie,t) (i 'rin #iicult)ţi ale comunic)rii. A,a#ar9g%n#irea ,e ormea$a ,i ,e #e$volta 'rin interme#iul limbajului "n ab,enta caruia ramane la un ,ta#iu 'rimitiv ? a ,e ve#ea ca$urile #e co'ii ,albatici ,au co'iii ,ur$i #in na,tere. /'eraţiile g%n#irii ,unt tran,ormari mintale ale obiectelor ,i enomenelor care nu 'ot i 'relucrate #ecat 'rin interme#iul limbajului> anali$a ? #e,acerea intregului in 'artile com'onente ca ,i ,inte$a ? reacerea intregului nece,ita urtili$area limbajuluiB com'aratia ? relevarea a,emanarilor ,i a #eo,ebirilor #intre obiectele gan#irii 'e ba$a unui criteriu 9#ea,emenea9ab,tracti$area
? retinerea unor in,u,iri 'rin renuntare la
altele ,i generali$area ?ormarea cla,elor 'e obiecte ,i enomene 're,u'une interventia limbajului ca ,u'ort ,au in,trument 'entru ve@icularea ,emniicatiilor core,'un$atoare. :ntelegerea 9ca uncţie a g%n#irii ce con,ta "n ,tabilirea #e leg)turi "ntre noile inormatii (i cele vec@i9n-ar i 'o,ibil) )r) ,'rijinul limbajului.
24
Re$olvarea #e 'robleme ? ca 'roce, #e mobili$are a re,ur,elor ',i@o-nervoa,e 'entru #e')(irea ob,tacolului cognitiv 9e,te regimul "n care unctionea$)9 #e regula9 g%n#ireaBacea,ta e,te im'o,ibila in ab,enta verbali$)rii care e,te 're$ent) 'e tot 'arcur,ul ,)u "n 'unerea 'roblemei ? reormularea #atelor9 emiterea i'ote$elor9"ntocmirea 'lanului mental9re$olvarea 'ro'riu-$i,a ,i eventual9 veriicarea. &a r%n#ul ,)u limbajul 9ca mijloc al tuturor enomenelor ',i@ice9 #eci ,i al gan#irii9ar i un ,im'lu ambalaj o orma )r) continut 9#aca)nu ar #i,'une (i "nc)rc)tura ,emantic). Di,ocierea #inte g%n#ire ,i limbaj ? care atrage atentia9'rin contra,t9tocmai a,u'ra ingemanarilor lor ,e manie,ta 'regnant invatarea ? mai bine $i, memorarea mecanica ce ,e o're,te la nivel ormal9'ur verbal9ara a 'atrun#e 'rin intelegere ? #eci 'rin gan#ire "n e,enta lucrurilor ,i enomenelor. De aceea unctiile ? rolurile e,entiale ale limbajului9la nivelul ; ,unt in,e'arabile>unctia #e comunicare ,e reali$ea$a in unitate cu cea cognitiva ,i ambele ,unt #e'en#ente #e cea reglatorieBunctia 'er,ua,iva ? #e convingere ar i im'o,ibila in ab,enta rationamentelorB unctia #ialectica a limbajului e,te im'licata c@iar in ,olutionarea conlictelor 'roblematice ? a'artinan# gan#irii ,.a.m.# . :n orice activitate ',i@ica9 ince'an# #e la ,en$atii ,i 'erce'tii9 'ana la gan#irea creatoare ,i 'ana la ormele ,u'erioare ale activitatii voluntare9 intalnim activitatea #e orientare imbinata cu ormele ,'eciice ale activitatii. &egatura ne#e,'arţit) (i nemijlocit) #intre limba ,i g%n#ire e,te 99o te$a im'ortant) a materialului #ialecticEE ?Al. Ro,ca9 care ne ajuta la o trecere #e la o trea'ta ,en$oriala a cunoa,terii la trea'ta raţional). :n 99#eologia germanaEE9 Mar ,i ngle, ,criau> 99&imba e,te realitatea nemijlocit) a gan#iriiEE9 ?Mar9 H- ngel,9 F.-99/'ereEE9 vol.39 e#. a -a9 #. ;olitica9 ucure,ti9 16!29 '.4!7 Mecani,mele i$iologice ale g%n#irii (i limbajului (i #e legatura #intre ace,te 'roce,e ',i@ice au o,t ,coa,e mult in evi#enta #e cate .;. ;avlov9 'rin elaborarea teoriei ,ala #e,'re cele #oua ,i,teme #e ,emnali$are> 99 Dac) ,en$aţiile (i re're$ent)rile noa,tre9 care ,e reer) la lumea inconjuratoare9 re're$inta 'entru noi 'rimele ,emnale #e realitatii9 ,emnale concrete9 atunci vorbirea (i 9 "n ,'ecial9 ecitatiile ine,te$ice care vin la ,coarata
2
cerebrala #e la organele #e vorbire re're$inta ,emnale #e or#inul al #oilea9 a#ica ,emnale ale ,emnalelor. le re're$inta o ab,tracti$are a realitatii9 'ermitan# generali$ari9 a't care con,tituie g%n#irea noa,tra ,u'erioara9 ,'eciic umanaEE. ?.;. ;avlov - 99'erienta a #oua$eci #e ani in ,tu#iul activitatii nervoa,e ,u'erioare a animalelorEE9 #. Aca#. R. 1639 '.16 &imbajul e,te un mijloc #e comunicare ,i un ,c@imb #e i#ei intre oameni. De a,emenea9 el e,te mijloc #e ormare a gan#irii9 #e ab,tracti$are ,i generali$are. *u ajutorul limbajului9 co'ilul i,i in,u,e,te e'erienta generali$ata a oamenilor ,i toto#ata9 ,a-,i generali$e$e 'ro'ria e'erienta. De$voltarea g%n#irii ramane in urma #aca9 #intr-un motiv ,au altul9 limbajul nu ,e 'oate #e$volta> eem'lu9 co'iii ,ur#omuti 9 "nainte #e #emuti$are ,au #e "nvatare a comunicarii 'rin limbaj #actil. / #at) cu #e$voltarea limbajului la co'il are loc ,i o #e$voltare ra'i#a a gan#irii9 manie,tata mai ale, in joc> co'ilul trece re'e#e #e la jocul )r) ,ubiect la jocul cu ,ubiect9 ,e #e$volta 'reocu'area #e a 'laniica9 #e a a'recia reu,ita jocului9 com'%ran#u-,e intenţia cu reali$area. De$voltarea ra'i#) a limbajului are ca eect o #e$voltare mai ra'i#a a g%n#irii9 co'ilul #evenin# initiator in joc9 elaborea$a 'lanul jocului9 con#uce jocul. n ormarea gan#irii cuvantul are un rol im'ortant. A,ociin#u-,e tot tim'ul cu acelea,i obiecte ,au iinte9 cuvinte #irectionea$a atentia ,i intalne,c o'eratiile gan#irii> anali$a9 ,inte$a9 com'aratia. +re'tat 9 iecare termen #evine 'unct #e iare a ,emniicatiilor9 #eoarece9 ,'re #eo,ebire #e imagini9 care ,unt variabile9 el e,te un com'le #e ,unete ,tabil. emniicaţiile a'ar in uncţie #e e'erienta in#ivi#ului9 ace,tea iin# corectate ,i 'reci$ate #e ,ociet)ţi. :nvaţarea termenilor 're,u'une "n,u(irea unui larg ori$ont #e cuno(tinţe variate. :ntele,ul unui cuv%nt e,te mai bogat cu c%t ace,ta ,e al) "n relatie cu mai multe a'te9 imagini9notiuni. Acela(i cuv%nt 'oate avea mai multe "nţele,uri9 "n uncţie #e contet> eem'lu9 cuvantul 99ma,)EE9 care 'oate "n,emna ie un obiect9 ie o multime9 ie o cantitate #e materie a unui cor'. m'ortanta 'e care o au anumite obiecte (i enomene9 "n viaţa unei comunitaţi9 #etermina bogaţia #e termeni.
2!
&imbajul oblig) la rationali$area (i ,ociali$area g%n#irii. ;entru ca cei #in jur ,) ,e "nteleaga9 e'rimarea trebuie ,) ie clar)9 'reci,)9 trebuie ,) elimin)m elementele ce ,unt 'rea in#ivi#uale9 aective9 'er,onale. &a nivelul 'er,onalit)tii9 limbajul9"n toate ormele ,ale9e,te un in#icator cert al ca'acitatii intelectualeBbog)tia vocabularului9corectitu#inea gramatical)9cur,ivitatea logic)9a leivitaţii (i luenţei g%n#irii.:n acela,i tim'9 #ova#a "ntelegerii9#eci a unctionalit)ţii g%n#irii nu ,e 'oate ace #ec%t 'rin interme#iul verbali$)rii9eteriori$)rii 'rin limbaj a i#eilor. :n conclu$ie9unitatea "n interactiune ? reci'roc) a g%n#irii (i limbajului 'oate i con,i#erat) un 'unct #e 'ornire cu rol central "n "ntelegerea inter#e'en#entei tuturor enomenelor "n ca#rul com'leului ,i,tem ',i@ic uman (i a integr)rii ace,tuia "n me#iul ,ocio-cultural care "l con#iţionea$).
27
CAPITOLUL ? + DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA ŞCOLARUL MIC :nc) #e la na,tere9 mecani,mele #e 'ro#ucere a ,unetelor vocale ,unt #eja 'regatite (i intr) "n uncţiune. De(i ,unt oarte #e'arte ,unetele limbajului9 reacţiile vocale ale unui nou-n)a,cut ?ţi'etele ,unt totu(i im'ortante 'entru #e$voltarea limbajului9 #eoarece con,tituie 'unerea "n uncţiune (i eercitarea mecani,melor re,'iratorii9 ace,tea iin# im'licate mai t%r$iu "n 'roce,ul vorbirii. De a,emenea9 ,unetele vocii 'ro'rii9 au$ite #e co'il9 con,tituie o con#itie 'entru #e$voltarea limbajului. Forma 'a,iv) a limbajului a'are #u'a v%r,ta #e (a,e luni9 co'ilul "nce'%n# ,) "nteleag) limbajul9 c@iar #ac) nu-l 'oate utili$a. unetele 'e care le emite co'ilul9 la acea,ta v%r,ta9 continu) ,) ie vocali$)ri (i g%nguritul ?orme care a'ar #u') #ou) luni #e la na,tere. :n acea,t) eta'a a #e$volt)rii limbajului ,e 'ot orma leg)turi tem'orare "ntre eerciţii 'rovocate #e cuv%ntul 'ronunţat #e catre 'er,oana #in jurul ,)u (i ecitaţia 'ro#u,) #e obiectul concret. *o'ilul va "ntoarce ca'ul ,'re mama ,a9 #ac) au#e 'ronunţ%n#u-,e cuv%ntul 99mamaEE ,au la cuvintele 99vinoEE (i 99@ai#eEE9 co'ilul va "ntin#e m%inile ,'re cel care-i vorbe,te (i "ncearc) ,) ,e ri#ice. :n acea,t) a$)9 cuv%ntul nu acţionea$) "nc) ca ,timulent in#e'en#ent9 ci "m'reun) cu "ntreaga ,ituatie "n care e,te #at. ;rimele cuvinte cu "ntele, ale co'ilului a'ar ,'re ,%r(itul 'rimului an ,i "nce'utul celui #e-al #oilea. ;rimele cuvinte ,unt ormate 'e ba$a combinaţiilor #e ,unete emi,e ,ub orma #e g%ngurit> ma-ma9 ta-ta9 'a-'a. Acum co'ilul are ten#inţa #e a emite ,unete ,ilabice re'etate9 #e eem'lu 9 ba-ba-ba. Forma activ) a limbajului a'are la co'il atunci c%n# cuvintele 'e care le au#e (i le imita ,e leag) (i cu imaginea obiectului9 iar cele #in urm) iin# ,timulate #e obiectele "n,ele. :n a$a iniţial) a ormarii limbajului activ9 ,emniicaţia cuvintelor a,imilate #e co'il nu e,te "nc) 'reci, #ierenţiat)9 #in cau$a li',ei #e e'eriente a ace,tuia. De eem'lu9 co'ilul etin#e a'licarea cuvantului 99 m)rEE ?99m)lEE oricarui obiect rotun#. n 'uternic ,timulent 'entru #e$voltarea limbajului o con,tituie com'licarea (i "mbog)ţirea activit)ţii 'ractice cu obiectele. Av%n# nevoie c%n# #e un obiect9 c%n# #e 28
altul9 co'ilul trebuie ,)-(i ac)a "nţele,e intenţiile (i trebuinţele ,ale. ;entru acea,ta9 el are nevoie #e cuvinte9 #e "mbogaţirea vocabularului ,)u. ;erioa#a cuv%ntului-'ro'o$iţie #urea$) '%n) la 18 ,i9 uneori9 c@iar 24 #e luni (i con,ta "n a'tul c) un ,ingur cuv%nt ,'u, #e co'il 'oate avea rol #e 'ro'o$iţie. De eem'lu9 #ac) co'ilul ro,te(te cuv%ntul 99a'aEE9 acea,ta 'oate in,emna 99 vreau ,) beau a')EE ,au 99baţeEE?99braţeEE 'oate "n,emna 99ia-m) "n braţeEE. Cocabularul co'ilului 'rogre,ea$) lent la "nce'ut9 a'oi 'rogre,ul #evenin# tot mai ra'i#. &a un an9 vocabularul co'ilului ,e re#uce la circa trei cuvinte9 1-17 cuvinte L la un an ,i jumatate9 'entru ca a'oi9 la #oi ani9 ,) ,t)'%nea,c) a'roimativ 260 #e cuvinte9 iar la trei ani L circa 60 #e cuvinte. &a 'atru ani9 vocabularul co'ilului e,te mai bogat9 conţin%n# a'roimativ 1.800 #e cuvinte (i circa 2.300 #e cuvinte la v%r,ta #e cinci ani. ;e la #oi ani "nce'e ,) lege cuvintele "n 'ro'o$iţii. &a trei ani (i jumatate9 co'ilul olo,e,te circa 'atru cuvinte "n legarea unei 'ro'o$iţii. ine"ntele,9 "n ro,tirea unui cuv%nt au loc inver,iuni #e ,ilabe ?99log@in#)EE9 "n loc #e 99oglin#)EE ,au "nlocuirea unor ,ilabe ,au litere cu altele ?99laţ)EE "n loc #e 99raţ)EE ,au 99momil)EE "n loc #e 99mobil)EE. &a 'atru ani9 "n limbajul co'ilului a'ar 'ro'o$itii ,ubor#onate9 initial )r) conjuncţii9 a'oi cu conjuncţii. :nce'e ,) )c) #ierenţa "ntre ,unete ?e.> 99,EE #e 99$EE9 99rEE #e 99lEE. De$voltarea limbajului la v%r,ta 're(colarului ,e mai caracteri$ea$) (i 'rin 'utinta co'ilului #e a vorbi #e,'re lucruri care nu ,unt #e aţ). :n con#iţiile organi$)rii corecte a muncii e#ucative9 "n 'erioa#a 're(colar)9 co'iilor "(i "n,u,e,c 'ractic regulile gramaticale #e ba$a ale limbii materne9 'rin 'roce,ul #e comunicare cu a#ulţii9 a,cultarea 'ove(tilor etc. 99imţul limbiiEE ,e ormea$) la co'ii "n 'roce,ul comunic)rii verbale cu 'er,oane care ,t)'%ne,c limba 'e care o "nvaţ) co'ilul (i9 'e ba$a ace,tui ,imţ al limbii9 ace,ta "nce'e ,) vorbea,c) corect (i9 "ncela,i tim'9 ,) ,e,i$e$e c%n# cineva nu vorbe,te corect9 )r) "n,) ,) 'oat) e'lica #e ce nu e,te bine. De$voltarea laturii onetice a limbajului9 #ierenţierile onetice ,e "nc@eie9 linii generale9 "n 'erioa#a 're(colar)9 "n jurul v%r,tei #e 'atru ani. Dac) ,e ob,erv) 'ronunţ)ri incorecte ale unor ,unete #in cuvinte9 "nlocuirea unor ,unete #in cuvinte9 "nlocuirea unor ,unete cu altele etc.9 la co'ii #e -! ani9 ,e 'oate vorbi #e,'re o "ntar$iere ,au #e$voltare incorecta a laturii onetice a limbajului. Ace,t lucru 'une 'roblema nece,it)ţii unei munci
26
,'eciale #e "n#re'tare a ace,tor #eecte. De,igur9 'erecţionarea #ierenţierii onemelor9 at%t #in 'unct #e ve#ere au#itiv9 c%t (i #in 'unct #e ve#ere verbo-motric ?al 'ronunţ)rii9 continu) (i #u') intrarea "n (coal)9 iin# o con#iţie a "n,u,irii ra'i#e (i corecte a citirii (i ,crierii. Deci9 la ,%r(itul 'erioa#ei 're(colare9 co'ilul 'o,e#) #eja o anumit) e'erienţ) intelectual) (i verbal). l 'oate ,) ,e e'rime "n ra$e gramaticale corecte9 care in#ic) ra'orturi #ierite> cantitative9 calitative9 orientare ,'atial)9 tem'oral) etc. *o'ilul e,te abil ,) #elimite$e 'rin cuvinte #ierenţe (i nuante #e culori9 e'rim) ironie9 or#in9 'olitete9 rugaminte9 critic9 #orinţe9 'reerinţe. De a,emenea9 co'ilul e,te ca'abil #e #i,cuţii contra#ictorii. ;%n) la intrarea "n (coal)9 co'ilul "nvaţ) vorbirea "ntr-un anumit el9 mai mult ,'ontan9 iar #e la acea,t) v%r,t)9 con#uita verbal) a co'iilor ca')t) o ,erie #e caracteri,tici noi9 #atorit) 'roce,ului #e in,truire verbal) a orm)rii culturii verbale 'erienţa verbal) a co'ilului #in 'rimii ! ani #e viaţ) inluenţea$) "ntreaga #e$voltare ',i@ic)9 iar la intrarea la (coal) are #eja o anumit) e'erienţ) intelectual) (i verbal). l "nţelege bine vorbirea celor #in jur (i ,e 'oate ace "nţele, 'rin e'rimarea g%n#urilor "n 'ro'o$iţii (i ra$e alc)tuite corect. 'rim) bine #ierenţele #intre obiecte (i enomene9 e,te ca'abil #e a ace ironii (i #i,cuţii contra#ictorii9 iar #orinţele9 'reerinţele ,unt tot mai clar e'rimate. Acea,t) e'rimare e,te acilitat) (i #e volumul relativ mare al vocabularului ,)u> a'roimativ 200 cuvinte #in care circa 700-800 ac 'arte #in vocabularul activ e 'ot con,tata #ierenţe "n,emnate #e la un co'il la altul "n ceea ce 'rive(te #e$voltarea limbajului la intrarea "n (coal). le ,e #atorea$)9 'e #eo'arte9 ca'acit)ţii9 'otenţelor intelectuale ale co'ilului9 iar 'e #e alt) 'arte9 inluenţelor me#iului amilial9 ale mo#ului #e a vorbi al ')rinţilor9 ale clarit)ţii logice "n e'rimarea aţ) #e co'il9 ale elului "n care maturii (tiu ,)-l ,timule$e. tructura verbal) "n,u(it) #e viitorul mic (colar9 'recum (i mo#ul #e g%n#ire eercit) o im'ortant) inluenţ) a,u'ra #e$volt)rii ',i@ice generale9 "n ,'ecial a,u'ra 'erecţion)rii vorbirii co'ilului. Momentul intr)rii co'ilului "n (coala e,te #eci bine 'reg)tit9 "nc) #in 'erioa#a 're(colar)9 "n 'lanul intere,elor ace,tuia9 al 'reocu'arilor ,ale9 al intregii #e$volt)ri ',i@ice9 ca (i 'e 'lanul unor orme #e #e'rin#eri elementare #e munca (i #e activitate
30
organi$at). 99 :n ca#rul vieţii (colare9 co'ilul trebuie ,) r),'un#) unor cerinte com'licate (i multi'le9 ,) aib) #e$voltate "n#eajun, unele ca'acitati (i 'o,ibilit)ţi9 'entru a 'utea r),'un#e9 "n bunele con#iţii9 muncii (i ,arcinilor (colare.EE ?r,ula c@io'u - 99 *ur, #e ',i@ologia co'iluluiEE 9 '.281
?+= L%01"2,3 4! 5*r%o"" $(o3"r9 0%(9 Mijloacele #e inve,tigaţie cognitiv) a co'ilului trebuie ,) ie ,uicient #e #e$voltate la intrarea "n ,coala9 iar co'ilul #e (a'te ani #i,'une #e remarcabile mijloace #e inve,tigaţie9 #e o curio$itate organi$at). l e,te intere,at #e ')rţile com'onente ale unui obiect9 #in ce e,te ormat9 la ce olo,e,te (.a.m.#. ntere,ele cognitive ,e manie,t) (i 'rin intere,ul 'entru c)rţi9 'entru litera ti')rit)9 micul (colar #i,'un%n# #e 'o,ibilitatea recunoa(terii9 "n tetul c)rţilor ,ale9 a literelor cuno,cute. ;erioa#a (colar) mic) ?!T7-10T11 ani9 #e la intrarea co'ilului "n (coal) (i terminarea ciclului 'rimar9 e,te a'reciat) ca iin# un el #e ,%r(it al co'il)rie "n care #omin) 'articularit)ţile #e v%r,t) a,em)n)toare cu cele 're(colare ,au ca eta') #e #ebut 'rimar a 'ubert)ţii ori c@iar #i,tinct) a co'il)rie. 'eciic e,te c) 'entru toat) acea,t) eta') ,unt evi#enţiate #e,crieri centrate 'e 'roblemele a#a't)rii (colare (i ale "nv)ţ)rii9 )r) a neglija c) unele ,tructuri ',i@ice ,e #e$volt) ca urmare a a'tului c)9 "n 'rima co'il)rie tim'urie (i "n 'erioa#a 're(colar) are loc cea mai im'ortant) ac@i$iţie #e e'erienţ) a#a'tiv) (i atitu#inal). :n 'erioa#a (colar) mic)9 ,e #e$volt) caracteri,tici im'ortante (i ,e reali$ea$) 'rogre,e "n activitatea ',i@ic)9 #atorit) con(tienti$)rii ca atare a 'roce,ului "nv)ţ)rii9 inten, ,olicitat #e (coal)9 care e,te obligatorie (i gratuit)9 "nv)ţarea #evine ti'ul un#amental #e activitate. Acea,ta "n,eamn) c) activitatea (colar) va ,olicita inten, intelectul (i are loc un 'roce, gra#at #e ac@i$iţii #e cuno(tinţe 'rev)$ute "n 'rogramele (colii9 a,tel 9co'ilului9 i ,e va organi$a (i #e$volta ,trategii #e "nv)ţare9 i ,e va con(tienti$a rolul atenţiei (i re'etiţiei9 "(i va orma #e'rin#eri #e ,cri,-citit (i calcul. :nv)ţarea tin#e tot mai mult ,) ocu'e un loc major "n viaţa #e iecare $i a co'ilului (colar. Acea,t) con#iţie nou) "(i mo#iic) ei,tenţa (i acţionea$) 'roun# a,u'ra 'er,onalit)ţii
31
co'ilului. le ,e con,tituie "n eecte #irecte a,u'ra #e$volt)rii ',i@ice9 #ar la r%n#ul lor ,unt ,econ#ate #e eecte ale vieţii (colare. Funcţia #e utili$are a limbii "n ra'orturile cu ceilalţi oameni e,te limbajul9 care e,te o uncţie com'le) care 're,u'une o in#i,olubil) conlucrare a celorlalte uncţii9 "n ,'ecial a celor intelectuale (i motorii. :nţelegerea
cuvintelor im'une o 'erce'ţie clar) (i
antrenea$) memoria ,emantic)9 imaginile (i g%n#irea9 iar ro,tirea ,au ,cri,ul im'lic) 'rice'eri motorii oarte com'lee9 o con#uit) atent) (i voluntar). :n limbaj ,unt 're$ente (i ,t)rile aective9 inluenţ%n# vorbirea (i tran,miţ%n#u-,e celorlalţi. Am 'utea ,'une c) limbajul e,te mai #egrab) o activitate9 #ec%t o uncţie. &imbajul e,te9 #e a't9 o unealt) cu care noi acţion)m nu a,u'ra lucrurilor9 ci a,u'ra oamenilor9 iar limba #in ace,t 'unct #e ve#ere e,te o realitate ,u'rain#ivi#ual)/ ea ei,t%n# "n aara oamenilor9 con,acrat) "n obiecte materiale cum ,unt #icţionarele9 gramaticile9 c)rţile. en,ul 'ro'riu #e limb) (i limbaj e,te > 99un an,amblu #e ,emne cu ajutorul c)rora comunic) "ntre ei oamenii #intr-o ,ocietate=?An#rei *o,movici &imbajul con,tituie unul #intre cele mai accentuate enomene ce "i #ierenţia$) 'e co'ii la intrarea "n (coal). Dierenţele a'ar mai ale, 'e latura e'rim)rii9 a oneticii9 a ,tructurii leicale9 a nivelului e'rim)rii. Ace,te #ierenţe "n limbajul co'iilor ,e menţin (i #u') intrarea la (coal)9 ca eect al inluenţelor in,tructiv-e#ucative rece'tate (i a,imilate #ierit. ub inluenţa 'roce,ului citit-,cri, a'are un ,til 'er,onal #e e'rimare a i#eilor. De(i limbajul nu e,te ,uicient automati$at ,ub ra'ortul ,tereoti'ului gramatical (i "nc) mai "nc) mai "nt%lnim elemente ale limbajului ,ituativ9 vorbirea (colarului mic #evine un element al e'rim)rii g%n#irii cu 'ronunţate note 'er,onale. ;o,ibilit)ţile #e verbali$are cre,cute "nle,ne,c olo,irea unui limbaj ce conţine #e,eori elemente literare (i e,tetice 'e on#ul unui ,til vioi (i al 'ronunţiei tot mai corecte. tructura cuvintelor9 a 'ro'o$iţiilor (i ra$elor e,te tot mai com'le) (i mai nuanţat). Dac) "n cla,a (i a -a ,e "nt%lne,c e'uneri incom'lete9 "n cla,a a -a (i a C-a a'ar r),'un,uri mai com'lee9 organi$ate (i ,i,temati$ate. / a,tel #e e'rimare luent) (i coerent) e,te acilitat) (i #e #e$voltarea limbajului interior care con,tituie ca#rul #e organi$are al limbajului eterior.
32
;rogre,ul "n limbaj 'e care "l reali$ea$) co'ilul are la ba$) o ,erie #e ac@i$iţii ce ,e com'letea$) (i ,e "mbin) unele cu altele. :n a,imilarea limbajului9 M.*o@en "n 99;,i@ologia co'ilului #e la na(tere la a#ole,cenţ)99 a #e,cri, 'atru eta'e> -
're$entarea elementelor 'rime "n comunicareB
-
multi'licarea ace,tor elemente #e comunicare care ,unt "ntrebuinţate ,e'aratB
-
're$enţa ,inte$elorB
-
're$enţa ormelor gramaticale ,'eciice limbajului a#ult.
:nainte "nca #e a intra "n (coal)9 co'ilul "nvaţ) cu 'lacere (i intere,9 'e a'ucate9 tre'tat9 ,) citea,c) ,i ,) ,crie. Deci9 intere,ele #e cunoa(tere ale micului (colar ,unt bine #e$voltate9 el e,te inten, intere,at "n a (ti ,) ,crie9 a citi9 a ,ocoti9 a(a cum (tiu toti cei #in jurul ,)u. *o'ilul #e (a'te ani ,imte 'l)cerea conver,aţiei9 g%n#irea lui e,te activ)9 i,co#itoare9 'lanul ,)u mintal iin# relativ bogat. %n#irea co'ilului abia intrat "n ,coal) are un caracter concret9 intuitiv9 care ,ur'rin#e numeroa,ele (i #ieritele relaţii #intre enomene9 ,ucce,iunea cau$al)9 necau$al)9 relaţii cantitative9 calitative etc. *o'ilul #e (a'te ani are #eo,ebit #e #e$voltate memoria (i imaginaţia aectiv). l e,te ca'abil #e auto#i,ci'linare9 99#e acomo#are la m),uri generale #e #i,ci'lin)EE. ?r,ula c@io'u L 99*ur, #e ',i@ologia co'iluluiEE9 '.281 *o'ilul #i,'une #e anumite #e'rin#eri #e or#ine9 #e igiena9 #e auto,ervire etc. A'ar noi cerinte aţa #e (colarul mic9 cu 'rivire la com'licarea (i #e$voltarea cunoa(terii9 la activit)ţile (colare core,'un$atoare9 ,e ormulea$) cerinţe aţ) #e con#uita ,a9 "n general aţ) #e calitatea relaţiilor ,ale cu cei #in jurul ,)u. Devenit elev9 co'ilul trebuie ,) "nţeleag) (i ,) ,e com'orte #u') normele inclu,e "n regulamentul ,colar9 care urmare(te crearea con#iţiilor #e bun) #e,)(urare a 'roce,ului in,tructiv-e#ucativ. ;rinci'ala activitate a co'ilului #evine 'roce,ul "nv)ţ)rii9 al "n,u(irii cuno(tinţelor noi. Acea,ta activitate #e ba$a trebuie ,) ,e #e,a,oare "ntr-un anumit ,en,9 trebuie ,) ie or#onat)9 'reci,)9 ,) ie core,'un$atoare normelor (colii9 ca in,tituţie ,ocial). Ciaţa #e elev "i a#uce co'ilului o ,erie #e obligaţii9 cea mai im'ortant) iin# aceea #e a-(i eectua lecţiile. A'are 'entru 'rima #ata iniţiativa ,imţului #e r),'un#ere9 "n acea,ta 'erioa#)9 a
33
micii (colarit)ţi9 "n care i ,e creea$) co'ilului noi con#iţii #e viaţa (i activitate (i noi 'er,'ective "n #e$voltarea ',i@ic). Din cercet)rile )cute #e lena a#ea reie,e c) la v%r,ta (colar) mic) limbajul are > la ! ani -vocabular cu 'e,te 300 #e cuvinteB
-'ronunţ) corect cele mai #iicile ,uneteB -num)r) 'e,te 10 cuburi. la 7 ani -#ialog@ea$) mai mult cu co'iii #ec%t cu a#ulţiiB
- "(i 'erecţionea$) orma ,cri,) a limbajului.
la 8 ani - enumer) corect lunile anuluiB
-cunoa(te ,emniicaţia curent) a 1! cuvinteB -"(i automati$ea$) ,cri,ul.
la 6 ani - cunoa(te ,emniicaţia curent) a 21 cuvinteB -,e orientea$) cu ajutorul limbajului "n re$olvarea 'roblemelorB
la 10 ani -olo,e(te ra$e ,curte9 #ar variateB - cunoa(te ,emniicaţia curent) a 2cuvinteB - are vocabular variat9 inluenţat #e motivaţie (i me#iul e#ucativB - are a,'ect elaborat al limbii materne (i ,en,ibilitate 'entru limbi ,tr)ineB - e,te mai 'uţin 'reci, "n ,criere.
la 11 ani -vorbe(te re'e#e9 cu accent ematic 'e anumite cuvinte.
A( "n#r)$ni ,) ,'un c) o 'arte #intre ace,te caracteri,tici nu mai ,unt conorme cu realitatea #e a,t)$i9 c%n# co'iii au la #i,'o$iţie o te@nic) avan,at) "n #omeniul cunoa(terii ?calculatorul9 'rograme +C #iver,iicate etc.Be'erienţa mea "n "nv)ţ)m%ntul 'rimar "mi conirm) ace,t lucru. ;erioa#a (colar) mic) e,te #eo,ebit #e ,emniicativ) #in urm)toarele con,i#erente> -v%r,ta (colar) mic) coinci#e cu 'erioa#a cea mai ,emniicativ) ca inten,itate "n organi$area e'rim)rii verbaleB -"n 'erioa#a (colar) mic) e'rimarea (i con#uita verbal) ,unt mai ,'ontane9 mai ,incereB - "n 'erioa#a (colar) mic) ,e manie,t) o ,erie #e 'articularit)ţi ale limbajului?#eregl)rile verbale trec 'rintr-o eta') #e clariicare9 #e re,tructurare (i9 "n general9 #e reorgani$areB 34
- "n 'erioa#a (colar) mic)9 locul con#uite verbale #e iecare $i e,te luat9 tre'tat9 #e 99vorbirea oicial)99 care ,e tran,orm) (i ,e #e$volt) acumB - "n 'erioa#a (colar) mic) ,e 'reci$ea$) ,en,ul (i ,emniicaţia ce ,e 'oate acor#a #ieritelor cuvinte9 orme #e e'rimareB - "n 'erioa#a (colar) mic) 9 cunoa(terea caracteri,ticilor com'ortamentului verbal are o #eo,ebit) im'ortanţ) 'entru 'roce,ul in,tructiv-e#ucativ "n general9 'entru inluenţarea g%n#irii9 memoriei9 imaginaţiei (i a altor 'roce,e ',i@ice (i "n,u(iri ale 'er,onalit)ţii "n ,'ecial. *la,a e,te con,i#erat) ca o 'erioa#) #e acomo#are la cerinţele vieţii (i muncii ,ociale. ;erioa#a micii ,colarit)ţi e,te caracteri$at) 'rin alabeti$area co'ilului9 'rin "nvatarea citit-,cri,ului9 a ,ocotitului elementar9 a cuno(tinţelor generale #e gramatic)9 literatura9 i,torie9 geograie9 ,tiinţele naturii etc. *o'ilul trebuie ,) ,e a#a'te$e la cerinţele generale ale vieţii "n cla,)9 iin# #i,ci'linat9 eecut) atent ,arcinile #e activitate #in lecţie9 "(i ormea$) #e'rin#eri legate #e citit L ,cri,9 ,ocotit9 #e,enat. levul "nce'e ,) remarce (i ,) a'recie$e relativ calitatea activit)ţii ,ale (colare9 "n com'aratie cu a celorlalti co'ii. Ciaţa (i activitatea ,colar) vor ,timula cre,terea in#e'en#enţei micului (colar. *om'leitatea vieţii (colare9 com'licarea relatiilor co'ilului cu cei #in jur9 com'licarea con#iţiilor #e$volt)rii9 com'licarea ,tructurii interne a organi,mului9 #e$voltarea metaboli,mului 'un o ,erie #e 'robleme cu 'rivire la organi$area muncii intelectuale a co'ilului (i reeritor la regimul vieţii (colare. ,te nece,ar) "n#rumarea atent) a co'ilului "n a#a'tarea la viaţ) (i munca (colara (i la #e$voltarea ,a general). ntrarea "n (coal)9 contactul cu cartea (i cu activitatea #e "nv)ţare con,tituie un moment im'ortant "n #e$voltarea ',i@ic)9 #eoarece creea$) con#iţii noi9 "n care ,unt ,olicitate g%n#irea (i limbajul co'ilului. :mbog)ţirea e'erienţei cognitive legate #irect #e 'ractica ,i #e$voltarea limbajului ,unt 'rinci'alele caracteri,tici ce ajut) la #e$voltarea g%n#irii. Scoala are cel mai mare rol "n #e$voltarea limbajului. 99:nvatarea cititului9 a ,cri,ului (i ,ocotitului #e,c@i#e elevului 'er,'ectiva nemarginit) a literaturii (i (tiinţeiEE9 ,'unea r,ula c@io'u9 "n al ei 99 *ur, #e ',i@ologia co'iluluiEE.
3
ntr%n# "n (coal)9 co'ilul "nce'e ,)-(i "n,u(ea,c) o noua orm) #e limbaj9 acea,ta iin# oarte im'ortant) 'entru #e$voltarea ,a intelectuala ,i 'entru "mbog)ţirea cuno(tinţelor ,ale. ,te vorba9 bine"ntele,9 #e limbajul ,cri,9 care9 'e ma,ur) ce ,e #e$volt)9 va "nce'e ,) inluenţe$e limbajul vorbit9 ,)-l corecte$e9 ,)-l 'erecţione$e. :n (coal)9 limba matern) #evine obiectul unui ,tu#iu ,'ecial (i ea e,te 'rinci'alul mijloc #e in,truire ,i #e e#ucare a co'ilului. Activitatea #e vorbire e,te o activitate com'le)9 iar la intrarea "n ,coal)9 co'iii vor 're$enta anumite 'articularit)ţi ale vorbirii9 un anumit #ebit verbal9 'articularit)ţi ale 'ronunţiei9 ale vocabularului9 ale olo,irii gramaticii limbii materne. De$voltarea laturii onetice a limbajului ,e termin) "nc) "n 'erioa#a 're(colara9 "n,) continu) ,) ,e #e$volte 99 uncţia #ierenţierii onemelorEE. :n limbajul oral9 co'iii #e 7-8 ani "(i "n,u(e,c9 #e a't9 toate onemele. Fonemele ,unt acele ,unete ale vorbirii care im'rima o anumita ,emniicaţie cuv%ntului (i #e mo#iicarea c)rora #e'in#e ,c@imbarea ace,tor ,emniicaţii. *o'iii normal #e$voltaţi #eo,ebe,c bine #u'a au$ onemele9 c@iar inainte #e a "nv)ţa ,a le 'ronunţe. De,i ,unetele ,e 'erce' corect #e c)tre co'il9 ace,ta nu le 'oate 'ronunţa corect "ntot#eauna. Ace,t lucru ,e "ntam'la c%n# ei,t) #eja #ierenţierea ,unetelor9 #ar nu ei,t) #irijarea mi,c)rilor com'lee ale limbajului9 nece,are 'entru 'ronunţarea ace,tor ,unete grele. :nv)ţarea citit-,cri,ului nece,it) un au$ onetic bine #e$voltat9 a#ic) 'rice'erea #e a 'erce'e (i #e a #ierenţia corect toate onemele. :nv)ţarea citit-,cri,ului nu 're,u'une #oar 'erce'erea9 #eo,ebirea (i 'ronunţarea corect) a ,unetelor9 "n #ieritele lor combinaţii9 #e catre co'il9 ci (i "nv)ţarea #e a le anali$a9 #e a #i,tinge iecare ,unet #in cuv%nt (i ,ilab)9 c%n# cite,te (i ,crie cuvintele9 ,) (tie ,) imbine ,unetele ,e'arate "n cuvinte. Acea,ta cere o oarte bun) #ierentiere a onemelor9 o anali$) (i o ,inte$) 'reci,) a ,unetelor. De a,emenea9 e,te im'ortant) ,tu#ierea laturii onetice a limbajului (colarilor9 #eoarece unii #intre ace(tia nu ,t)'%ne,c ,uicient com'oneta onetic) a cuvintelor9 ava%#9 a,tel9 o vorbire in,uicient #e$voltat)9 n),c%n#u-,e a,tel #iicult)ti ,u'limentare cu 'rivire la "nv)ţarea citit-,cri,ului. :nv)ţarorul trebuie ,) (tie ,) recunoa,c) tubur)rile #in #e$voltarea limbajului9 'entru a 're"nt%m'ina la tim' 'o,ibilele com'licaţii "n
3!
"n,u,irea citit- ,cri,ului. Cenin# #e la ,coala9 ,colarul mic trece la "nv)ţarea ,i,tematic) a citit-,cri,ului. A,a cum am mai amintit9 una #in 'remi,ele "n,u(irii citit-,cri,ului e,te 'rice'erea #e a #e,com'une cuvintele "n ,ilabe9 #e a #i,tinge (i generali$a #ieritele ,unete ale limbajului9 re#uc%n#u-le la ,unete un#amentale. ,te nece,ar 'entru co'ilul care "nvaţ) citit-,cri,ul ,) #eo,ebea,c) onemele "nru#ite9 ,) #i,ting) ,unetele ti'ice9 #e ba$)9 in#e'en#ent #e con#iţiile "n care a'ar ace,te ,unete9 #ac) ,unetele vecine ,unt tari ,au moi9 accentuate ,au neaccentuate9 con#iţii care ,c@imb) ,onoritatea. Scolarul mic trebuie ,) #i,ting) ,unetele 'rinci'ale9 a#ic) onemele9 care au rol "n #i,tingerea cuvintelor. +oate ,unetele ,'eciali$ate ale limbajului ?onemele9 care #ierenţia$) ,en,ul9 ,unt #e,emnate 'rin literele 'rinci'ale ale alabetului. &a ince'ut9 co'ilul c@iar #ac) 'erce'e (i 'ronunţ) ,unetele limbajului9 nu #i,tinge mintal iecare ,unet. *%n# ,e trece la "n,u(irea citit-,cri,ului9 co'ilul "nce'e ,) acor#e9 'entru 'rima #ata9 atenţia a'tului ca limbajul lui ,e com'une #in cuvintele (i ,unete. Micul (colar trebuie ,) "nveţe a #i,tinge cuvintele ,e'arate #in ,uvoiul vorbirii ,i ,unete ,e'arate9 #in com'leul oarte bine ormat 'e care-l re're$int) cuv%ntul. De$voltarea (i 'reci$area a'titu#inii #e 'erce'ere a onemelor9 'rovocat) #e nece,itatea anali$ei ,unetelor9 re're$int)9 #e a't9 "nca un 'a, "n #e$voltarea limbajului9 iar acea,ta a'titu#ine are o mare im'ortanţ) 'entru ormarea ,cri,ului corect9 #in 'unct #e ve#ere ortograic. n tim'ul invatarii ,cri,ului9 co'ilul cu un au$ onematic in "nvaţ) re'e#e ,) ,tabilea,c) ceea ce e,te comun "n #ieritele ,unete. A,tel9 co'ilul va ,crie corect (i #u'a au$9 nu numai #u') memori$area vi$ual) ,au #u') o anumit) regul). De$voltarea au$ului onematic e,te im'ortant at%t 'entru "nv)ţarea citit-,cri,ului9 c%t ,i 'entru "nv)ţarea ortograiei9 e,te nece,ar a ,e cunoa,te (i regulile ortograice. :nainte #e a trece la "nv)ţarea ,cri,ului ,i cititului ,unt nece,are eerciţii ,i,tematice #e anali$) onetic) a cuvintelor9 eerciţii care #uc (i la 'erce'erea con,tient" a com'onentei onetice a limbii (i la #e$voltarea au$ului onematic al co'ilului. unetul9 (i nu litera9 trebuie ,) con,tituie9 "n 'rimul r%n#9 obiectul atenţiei elevului. &iterele trebuie ,) a'ar) numai ca o #e,emnali$are generali$at) a ,unetelor vii ale limbajului. :n ca$ul co'iilor cu tulbur)ri ale limbajului a'ar o ,erie #e greut)ţi "n vorbire care 'un "n 'ericol tran,miterea g%n#urilor 'ro'rii (i 'erce'erea
37
corect) a vorbirii au$ite.
A,emenea tulbur)ri ale limbajului 'ot inluenţa "n general com'ortamentul co'ilului (i "n mo# ,'ecial con#uita ,a verbal) mai cu ,eam) atunci c%n# ,e iea$) ,tereoti'uri #eicitare. A,tel #e co'ii9 cu intelect normal ,e menţin9 cu o recvenţ) relativ mare9 'ronunţ)ri incorecte ale unor ,unete (i cuvinte9 #eorm)ri9 ,ub,tituiri9 na$ali$)ri ale unor ,unete (i ,ilabe. unt #eicienţe ale limbajului-#i,lalia (i rinolalia- care nu ri#ic) 'robleme la tratarea lor logo'e#ic)9 #ac) recu'erarea "nce'e #e tim'uriu9 #ar logonevro$a (i b%lb%iala au im'licaţii mai 'roun#e at%t "n vorbire c%t (i "n ,tarea ',i@o-i$ic)9 "n 'er,onalitatea co'ilului. Ace(ti co'ii au reţineri "n #i,cuţii9 intervine teama #e a vorbi9 iar "n multe ca$uri #au im're,ia c) au 'o,ibilit)ţi intelectuale re#u,e #e(i #ove#e,c contrariul "n #e,)(urarea unor activit)ţi. &a (colarii mici cu o recvenţ) #e,tul #e ri#icat) vom "nt%lni #i,graia9 agraia9 #i,leia (i aleia9 care con,t) "n 'ier#erea 'arţial) (i c@iar total) a #e'rin#erii #e a ,crie (i #e a citi9 #e a recunoa(te literele (i #e a le "mbina "n cuvinte. liminarea tulbur)rilor #e limbaj 'ermite co'ilului ,)-(i a#o'te con#uita verbal)9 tot mai bine9 la elementele variabile ale ,ituaţiei9 #e aceea "nv)ţ)torul a'elea$) la ,'rijinul ',i@ologului-logo'e#9 al me#icului care trebuie ,) #e,co'ere care ,unt cau$ele ace,tor tulbur)ri (i mai ale, cum ,e 'ot reme#ia. Deicienţa #e$volt)rii limbajului "l "m'ie#ic) 'e co'il ,a "nveţe (i nece,it) #in 'artea "nv)ţ)torului a'licarea unor m),uri ,'eciale #e "n#re'tare a vorbirii9 iin# oarte greu ,)-i "nveti citit-,cri,ul 'e co'ii cu #eicienţe ale vorbirii. :nv)ţ)torul trebuie ,) #etermine #ac) tulbur)rile #e limbaj ,unt #e natur) motric)9 a#ic) #e 'ronunţare9 ,au au#itiv). :n ace,t ,en, ,e 'ot conecţiona imagini care re're$int) obiecte #ierite9 a c)ror #enumire ,eam)n) #in 'unct #e ve#ere onetic?e. bere-'ere9 rac-lac9 clonţ-glonţ9 baie-'aie9 coco(-gogo(9 bil)-'il) etc.9 cer%n#u-i elevului ,) arate obiectul 'e care-l #enumim. Dac) co'ilul i#entiic) corect obiectele9 #ar nu le 'ronunţ) corect "n,eamn) c) #eicienţa e,te #e natur) motric)9 (i nu #e natura au#itiv). Diicult)ţile #e 'erce'ere au#itiv) a ,unetelor 'ot ,) aib' #ou) cau$e> ie #e au$ ,lab ?@i'oacu$ie ie o #e$voltare in,uicient) a au$ului onematic. :n ca$ul @i'oacu$iei9 co'ilul #enaturea$) mai ale, ,unetele neaccentuate (i terminaţiile cuvintelor9 a#ic) ,unetele care ,unt 'ronunţate cu inten,itate re#u,)9 ,o'tit). Daca e,te vorba #e o ,lab) #e$voltare a au$ului onematic9 co'ilul nu 'oate ,) #ierenţie$e ,unetele "nru#ite ?b-'9 t-#9
38
c-g9 ,-$9 care ,e 'ronunţ) cu a'roimativ aceea,i 'o$iţie a organelor vorbirii9 #ar ,unt "n,otite #e vocale #ierite. neori9 #ierenţierea in,uicient) a ,unetelor ie,e la iveala abia cu 'rilejul trecerii la "n,u,irea limbajului ,cri,9 un#e ,e cere ca iecare ,unet ,) ie 'reci, #eterminat 'rin litera a#ecvat)9 acea,ta neob,erv%n#u-,e "n limbajul oral. :n munca #e alabeti$are ,e 'oate con,tata conun#area9 "n ,cri,9 #e c)tre unii co'ii9 a unor ,unete care9 numai a'arent9 erau corect #ierenţiate "n limbajul oral. Deci9 "nv)ţarea ,cri,-cititului are un rol #eo,ebit "n 'erecţionarea au$ului onematic. ;entru "nv)ţarea ,cri,-cititului e,te nece,ar) #eci #ierenţierea clar) 'reci,) a ,unetelor9 #ar9 toto#at)9 acea,ta #ierenţiere ,e 'erectionea$) "n activitatea #e ,criere (i citire. n alt #eect #e vorbire9 "nt%lnit la unii ,colari9 e,te b%lb%iala. a ,e manie,ta mai ale, atunci can# co'ilul "ncearca ,) e'rime un continut com'le ,au i#ei care ,unt ,uicient #e clare (i 'reci,e. ;entru a combate b%lb%iala co'ilului trebuie ,)-l ajut)m ,)-(i re're$inte clar ceea ce are #e ,'u,9 ,)-(i 'reci$e$e g%n#urile9 ,)-i 're$ent)m intuitiv obiectul #e,'re care trebuie ,) vorbea,c)9 iar a'oi9 tre'tat9 vom trece ,'re un conţinut mai ab,tract al vorbirii. Com #a 'o,ibilitatea co'ilului b%lb%it ,)-(i ragmente$e i#eea9 ,) vorbea,c) lent9 ,)-(i ormule$e mai "ntai ra$ele "n g%n# (i a'oi ,) le 'ronunţe. :n ,coal)9 limbajul co'ilului continu) ,) ,e #e$volte (i ,ub a,'ectul ,tructurii gramaticale. De,i co'ilul nou intrat la (coal) ,t)'%ne(te #eja9 'ractic9 ,tructura gramatical) a limbii9 (tiin# ,) #ecline9 ,) conjuge ? ar) a ,ti ce "n,eamn) a #eclina ,au a conjuga9 el nu #e,'rin#e "nca cuv%ntul #e obiect9 nu ve#e cuv%ntul ca 'arte a vorbirii. ;rin "nv)ţarea gramaticii "n ,coal)9 co'ilul "nce'e ,) 'ercea') cuvintele (i 'ro'o$iţiile ca enomene #e limb)9 care ,e ,u'un anumitor reguli9 ,) ,e 'reocu'e nu numai #e conţinutul limbajului ,)u 9 ci (i #e a,'ectul gramatical9 ,) ob,erve (i ,) re,'ecte regulile gramaticale. :n,u(irea gramaticii contribuie (i la #e$voltarea g%n#irii9 #eoarece e'rimarea 'reci,a (i corect)9 #in 'unct #e ve#ere gramatical9 e,te o cerinţ) im'ortant) a g%n#irii logice. Cocabularul co'ilului ,e "mbog)ţe,te continuu "n (coal) (i ,e re,tructurea$) calitativ. Daca la intrarea "n (coal)9 vocabularul co'ilului e,te con,tituit #in circa 2.00 #e cuvinte- in me#ie9 vocabularul activ ,i 'a,iv-9 '%n% la ,%r(itul 'erioa#ei micii (colarit)ţi9 el va 'o,e#a un vocabular #e a'roimativ 4.000-4.00 #e cuvinte9 co'ilul "n,u(in#u-(i
36
"ntregul on# 'rinci'al #e cuvinte al limbii materne. +oto#at)9 ,e va #e$volta mult (i ma,a vocabularului. Cocabularul e,te alc)tuit #in vocabularul activ9 #in care ac 'arte cuvinte olo,ite mereu "n limba9 (i #in vocabularul 'a,iv9 con,tituit #in cuvinte ce 'ot i "nţele,e u,or iin# olo,ite9 #ar nu "n mo# recvent. :n 'erioa#a mici ,colarit)ţi are loc o evi#ent) #e$voltare cantitativ) a vocabularului9 #ar au loc (i mo#iicari calitative #e an,amblu. *or'ul ,onor al cuv%ntului 're$int) mare valoare 'rin a'tul c) e,te 'urtatorul unor ,emniicaţii. Scolarul mic "nvaţ) ,) olo,ea,c) cuvinte noi9 cu "nţele,uri noi9 "nce'e ,a "nteleag) c) acela,i cuv%nt 'oate "n,emna mai multe categorii #e enomene ?e.> cuv%ntul 99 cla,aEE 'oate avea un ,en, concret L cla,a #e (coala9 cla,a #e b)nci9 cla,a #e elevi9 "n,a mai ei,ta (i cla,a ,ociala),au cla,a "n (tiinţele naturii. :n ,coal)9 co'ilul reali$ea$) a'tul c) un cuv%nt 'oate avea mai multe ,en,uri9 "nce'%n# ,a ,e olo,ea,c) #e el ca atare. De 'il#a9 cuv%ntul 99 limb)EE 9 'entru co'ilul mic9 are un ,en, concret L organ din cavitatea bucală" cu ajutorul căruia se reali,ea,a actul vorbirii -9 'entru ca a'oi9 "n (coal) ,) ,e,i$e$e (i ,en,ul ab,tract9 ce categori,e,te elurile
#ierite "n care vorbe,c oamenii> limba rom%n)9 limba engle$)9 limba rance$) etc. De a,emenea 9 cuv%ntul 99 barc)EE are 9 la "nce'ut9 ,en,ul #e banc) 'e care te a,e$i ,au banc) #e cla,)9 "n care ,t) elevul9 "n tim'ul orelor9 'entru ca9 a'oi9 co'ilul ,) ob,erve (i ,en,ul cuv%ntului 99 banc)EE L ca in,titutie #e ,tat9 "n care ,e eectuea$) #ieritele ,i,teme #e o'eraţii #e 'lat) (i ,c@imb monetar. Micul (colar #i,'une (i #e omonime9 (tiin# ,) le olo,ea,c) corect ?e.> cuv%ntul 99lun)EE L ca ,atelit ;)m%ntului (i ca unitate #e tim' ce #urea$) 30 #e $ile. :n 'erioa#a mici (colarit)ţi9 'roce,ul 'reci$)rii (i "mbog)ţirii cuvintelor e,te oarte activ. ;rin #e$voltarea ca'acit)ţii #e a citi9 (colarul mic "nce'e ,a ia contact tot mai inten, cu limba literar)9 a,tel "mbog)ţin#u-,e (i vocabularul9 #ar (i e'rimarea rumoa,) (i literar). &a (colarul mic ,e m)re,te volumul ,inonimelor9 al cuvintelor te@nice ?la gramatic)9 geograie9 i,torie9 (tiinţele naturii etc.9 ,e #e$volt) antonimele9 toate ace,tea #uc%n# la "mbog)ţirea vocabularului. De a,emenea9 ,e remarc) cre(erea "nţelegerii (i olo,irii ,en,ului igurat al cuvintelor. De,igur (colarul mic nu a'lic) "ntot#eauna ,en,ul igurat al
40
cuvintelor al unei ,intagme9 #ar9 #e-a lungul 'erioa#ei micii (colarit)ţi9 ,e #e$volt) olo,irea unor ,intagme ce conţin ,en,uri igurate ? 99 colac 'e,te 'u'a$)EE9 99 am ac #e cojocul t)uEE etc.. Deci9 "nainte #e a #eveni (colar9 co'ilul vorbea mai mult "n ca#rul unui #ialog9 al unei conver,aţii9 #u') intrarea "n (coal)9 el e,te obligat ,) vorbea,c) ,u,ţinut9 ,) e'un) lecţia9 ,) ra,'un#) la "ntreb)ri care cer o relatare ,u,ţinut)9 cu o ,tructura gramatical) mai com'licat). Scolarul mic "nce'e ,) #i,ting) tre'tat unitatea onetic) (i graic) a cuv%ntului (i elemetele 'ro'o$iţiei ,im'le (i #e$voltate. De$voltarea ca'acit)ţii #e a vorbi gramatical (i #e a #e,'rin#e tre'tat valoarea gramatical) a #ieritelor ')rţi ale 'ro'o$iţiei ,e reali$ea$)9 "n ,'ecial9 'rin 'roce,ul ,crierii gramaticale (i ortograiei. +re'tat9 "nce' ,) ia orma cuno(tinţele gramaticale 'reci,e. A,tel9 (colarul mic va "ntelege c%n# unele cuvinte ,e vor ,crie ,au nu cu liniuţ) #e unire9 ca "n ca$ul lui 99 ,auEE9 99,aEE9 99iaEE etc. At%t 'entru limbajul ,cri,9 c%t (i 'entru cel oral9 regulile gramaticale ,unt i#entice (i9 #e aceea9 ,e vor "nt%lni a'roimativ acelea(i gre(eli "n e'rimarea oral) (i ,cri,). Mari #eo,ebiri a'ar "n to'ica 'ro'o$iţiei (i a ra$ei ,crie. *u 'rivire la regulile gramaticale9 cel mai #e, ,unt "nt%lnite #e$acor#urile gramaticale ?99 '%n) vine eiEE9 ,au 99... (i b)ieţi aceia a ,'u, c)...EE etc.. Frecvent ,unt ,ituaţiile "n care (colarul mic e'rim) ormul)ri neclare9 neglijente9 greoaie ?99cineva care nu tae UcalceV cuv%ntul #e onoareEE9 99 la "ntrebat c) vrea ,) ,tau eu "n locul t)u (.a.m.#.. Deci9 ,e remarc) "nc) 'er,i,tenţa a #e,tule elemente ale limbajului ,ituat9 "n limbajul (colar mic. +re'tat9 acea,ta va "nv)ţa ,) e'rime9 'rin vorbirea ,a9 conţinuturi #e emoţii9 nu #oar 'ro'o$iţii9 limbajul ,)u tran,orman#u-,e "ncet9 #e la "nce'utul citit-,cri,ului9 #in limbajul ,ituativ "n limbajul cu elemente com'lee literare. :n,u(irea ,cri,ului (i cititului are o #eo,ebit) im'ortanţ) "n #e$voltarea ',i@ic) a co'ilului9 "n ve#erea "mbog)ţirii cuno(tintelor ,ale cu e'erienţa acumulat) #e omenire. &imbajul ,cri, "l oblig) 'e ,colarul mic ,) #ea atenţie la mo#ul #e e'rimare 9 nu #oar la ce ,'une. &ucr%n# a,u'ra unui tet ,cri,9 inclu,iv a,u'ra ,cri,ului 'ro'riu9 co'ilul are 'o,ibilitatea #e a-l anali$a mai #e a'roa'e9 #in 'unct #e ve#ere gramatical (i logic9 ,) revin) a,u'ra ce a citit ,au ,cri,9 ,) ,e corecte$e9 ie ajutat #e 'roe,or9 ie "n mo# in#e'en#ent.
41
De$voltarea limbajului ,cri, ,e ace 'e ,eama (i 'lec%n# #e la ba$a #e cuno(tinţe a limbajului oral. Format9 inluenţa limbajului ,cri, a,u'ra celui oral #evine oarte mare. &imbajul ,cri, are o ,tructura gramatical) mai ,im'liicat)9 un vocabular mai critic. l acţionea$) a,u'ra limbajului oral9 #%n#u-i mai mult) con,i,tenţ) (i organi$%n#u-i to'ica. :nv)ţarea citit-,cri,ului (i 'erecţionarea #e'rin#erilor #e ,cri, ,e ace concomitent cu "nv)ţarea gramaticii9 ceea ce coner) limbajului ,cri, o ba$) mult mai crititc) #ec%t aceea a limbajului oral. &imbajul ,cri, e,te e'unerea #e c)tre (colarul mic a ceea ce a v)$ut9 au$it ,au a citit. arcina #e a e'une "n ,cri, ,e #eo,ebe,te #e ,arcina re#)rii ,au 'ove,tirii orale. 're #eo,ebire #e limbajul oral9 care ,e #e,a,oar) "n comunicarea nemijlocit)9 vie9 cu interlocutorul9 limbajul ,cri, e,te9 #u') ')rerea lui .. Moro$ova9 99li',it #e intonaţie9 ge,turi9 iar "nţelegerea reci'roc) e,te "ngreunat) #e a'tul ca are loc9 #e regul)9 "n aara activit)ţii comune9 care 'ermite oamenilor ,) ,e "nţeleag) mai u,or unul 'e altul (i )r) e'licaţii 'rea #e$voltate.EE. ?.. Moro$a - 99tu#ii #e,'re ',i@ologia co'iluluiEE ece,itatea #e a i "ntele, "n e'unerea ,cri,) "l oblig) 'e elev ,) #ea atenţie nu numai la ce ,'une9 ci la elul "n care ,'une9 "i #) 'o,ibilitatea ,)-(i anali$e$e vorbirea recitin# ceea ce a ,cri,9 (i ,) o con,truia,c) "n mo# con(tient9 conorm cerinţelor gramatici ale logicii. :n,u(irea limbajului ,cri, contribuie la o ormare mai corect) (i mai #e$voltat) a vorbirii orale. *o'ilul are 'o,ibilitatea eer,)rii (i #e$volt)rii limbajului ,au9 'rin r),'un,urile la lecţii9 elaborarea #e teme ,cri,e9 com'o$iţii ,au lucr)ri. De a,emenea9 "(i mai 'oate #e$volta limbajul ,au in#e'en#enţa limbajului la cercurile 'e materii. / #at) cu "nce'erea (colii ,e #e$volt) (i e're,ivitatea limbajului co'ilului. &imbajul co'ilului nu e,te ,uicent #e e're,iv9 "n 'rimele cla,e9 mai ale, cu 'rilejul citirii. ;e m),ura ce co'ilul "(i "n,u(e(te te@nica citirii9 ,e #e$volt) tre'tat ,i citirea e're,iv). Dac) co'ilul nu ,t)'%ne(te "nc) bine cititul9 el va i 'reocu'at9 mai "nt%i9 cu legarea ,unetelor "n cuv%nt (i a cuvintelor "n ra$a9 (i nu #e conţinutul tetului9 care9 #aca e,te 'utin amiliar co'ilului ,au e,te greu #e "ntele,9 #uce la o e're,ivitate re#u,) ,au c@iar ab,ent). ;roce#eele arti,tice9 ca e'itetul9 metaora9 @i'erbola9 alegoria9 nu ,unt acce,ibile (colarului mic. le nece,it) un gra# #e #e$voltare a g%n#irii mai ri#icat9 iin# "ntele,e (i
42
utili$ate corect abia "n cla,e mai mari. ;roverbele (i morala abulelor ,unt "ntele,e9 #e a,emenea9 greu #e co'ilul (colar mic. *ititul e're,iv (i vorbirea e're,iv) ,e #e$volta (i "n uncţie #e gra#ul #e a,imilare a gramaticii. :n mare m),ura9 e're,ivitatea limbajului e,te ajutat) #e "ntelegerea ,i utili$area corecta a virgulei9 a 'unctului9 a ,emnului eclam)rii9 a ,emnului "ntrebari etc. *ititul9 ca (i intelegerea celor citite9 nu e,te o ,im'l) tra#ucere a ,unetelor mute9 "n ,unete ,onore. *icitul e,te act ,'eciic al g%n#irii9 el cere 99 o concreti$are mintal) a ,emniicaţiei iec)rui cuv%nt "n contetul #at9 cere 'roce,e #e$voltate ale vorbirii interioareEE. ?.. Moro$ova +rebuie avut "n ve#ere a'tul c) cititul nu re're$int) numai "ntelegerea celor ,cri,e9 ci (i a celor ,ub"nţele,e. :n,u(irea cititului nece,it) #e$voltarea unor 'roce,e mintale com'lee9 care 'ermit ,e,i$area "ntregii bog)ţii a conţinutului #e ,en, (i #e i#ei al celor citite. ;e l%ng) ,co'ul te@nic #e "nv)ţare a citit-,cri,ului (i ,co'ul in,tructiv9 "n ve#erea l)rgirii cercului #e re're$ent)ri (i cuno(tinte9 cititul are un ,co' e#ucativ9 (i anume #e ormare a unei noi atitu#ini aţ) #e lucruri9 aţ) #e oameni9 aţ) #e evenimente. :n #e$voltarea limbajului co'ilului9 un rol in,emnat "l are "nv)ţ)torul ,au9 mai bine $i,9 limbajul inv)ţ)torului. Deoarece co'ilul e,te inclinat ,a imite mo#ele 'e care le "ntalne,te "n con#iţiile vieţii ,ale9 "n ,'ecial la 'er,oanele a#ulte9 "nv)ţ)torul trebuie ,) oere co'ilului mo#ele c%t mai 'erecte #e imitat. *itirea e're,iva9 cu voce tare9 #e catre 'roe,or9 "l #etermin) ţi 'e elev ,) ac) acela(i lucru. *itirea e're,iva com'letea$) tetul ,cri, cu o intonaţie vie9 ce e'rim) ,tarea ,uletea,c)9 atitu#inea emoţional). *onvorbirile "nainte (i #u') citit9 "ntreb)rile 'u,e "n 'realabil9 reeritoare at%t la acţiune9 c%t (i la ,en,ul general al celor citite9 contribuie la un citit in#ivi#ual a'roun#at (i la "nţelegerea tetului. De(i ,e #e$volt) 'uţin mai t%r$iu9 cititul "n g%n# contribuie la o citire e're,iv) rumoa,) cu voce tare. Munca ,'ecial)9 reali$at) "n ve#erea obţinerii e're,ivit)ţii cititului (i 'ove,titului (colarului9 #uce la o e're,ivitate nou)9 mai 'erect)9 a vorbirii lui. :ntelegerea mai 'roun#) (i mai eact) a ,en,ului ,i "n,u(irea mijloacelor (i 'roce#eelor e're,ivit)ţii vorbirii corecte9 #in 'unct #e ve#ere logic9 (i a vorbirii arti,tice
43
#uc la o rumoa,) #e$voltare a e're,ivit)ţii vorbirii a co'ilului. *itirea e're,iv)9 amiliari$area cu ver,urile 'line #e emoţie9 'reg)tirea temeinic) a oric)rei citiri9 'rin e'lic)ri (i convorbiri 'realabile9 contribuie la #e$voltarea limbajului contetual9 cu o ,tructur) gramatical) bogat). *itirea unor ragmente #in ,crieri literale valoroa,e are un rol im'ortant "n #e$voltarea (colarului mic9 amiliari$%n#u-l cu rumu,eţea (i ,en,ul a,cun, al cuv%ntului ,cri,9 cu 'uterea #e convingere ,i #e im're,ionare a unei vorbiri rumoa,e9 care 'oate tran,orma me,ajul #e comunicare "n me,aj arti,tic ;entru a obţine re$ultate 'o$itive "n #e$voltarea limbajului e,te nece,ar) o munc) e#ucativ) 'er,everent)9 reali$at) $i #e $i9 care are c%teva cerinţe im'ortante "n ace,t ,en,. :n 'rimul r%n# e,te im'ortant ,) #e$volt)m leicul9 ,) 'reci$)m ,emniicaţia #ieritelor cuvinte #in vocabular. :n ace,t ,en, elevii trebuie ,) citea,c) c%t mai multa literatur)9 ,) ac) anali$a tuturor cuvintelor 'uţin "nţele,e #e ei. +emele #e ca,) trebuie ,) conţin) olo,irea ace,tor cuvinte ?#e eem'lu9 crearea #e enunţuri. *aietele-vocabularul9 "n care (colarul "ţi trece toate cuvintele noi9 "l ajuta 'e ace,ta "n 'reci$area (i #e$voltarea vocabularului. De a,emenea9 trebuie #e$voltate #e'rin#erile elevilor #e a vorbi corect gramatical. unt nece,are corect)ri in,i,tente (i ,evere la orice gre,eal) gramatical). Dict)rile #e,e (i corectarea lor neregulat) vor avea ca eect o ,criere corect gramatical) ,i ortograic). / alt) cerinţ) "n e#ucarea limbajului e,te ormarea #e'rin#erilor #e a a'lica cuno(tintele gramaticale "n e'unerea orala (i ,cri,). erciţiile gramaticale9 anali$a gramatical) #e$voltat)9 la (colarul mic9 ,imţul limbii9 "ntelegerea con,tient) (i raţional) a ei. +oto#at)9 anali$a gramatical) a,cute critic9 #e$volt) g%n#irea 'reci,)9 clar ormulat)9 ,i,temati$area ei. *u 'rivire la e'rimare9 trebuie ormate elevilor #e'rin#eri #e a alc)tui com'uneri9 vorbirea liber)9 e'unerea tematic) or#onat) (i corect). :n ace,t ,en,9 #au re$ultate bune com'unerile (i e'unerile #u') 'lan. e urm)re,c a,'ectele ,tili,tice ,i cele #e originalitate "n vorbire (i ,e va cere #e$voltarea unei vorbiri rumoa,e9 cu elemete melo#ice9 corecte9 "n vorbirea oral). *ultivarea a'titu#inilor #e creaţie literar) e,te o alt) cerintţ) "n e#ucarea limbajului9 ba$ele lor 'un%n#u-,e "nc) #in 'erioa#a micii (colarit)ţi9 'rin antrenarea elevilor #e a
44
colabora la ga$eta #e 'erete9 #e a reali$a com'uneri tematice cu 'rilejul unor $ile e,tive9 'rin 'ro#ucţii (i concur,uri literare etc. / ultima 'roblem) e#ucativ)9 "n legatur) cu #e$voltarea limbajului la (colarul mic9 ,e reer) la "nv)ţarea "n mo# organi$at a unei limbi ,tr)ine. +rebuie acor#at un #eo,ebit intere, 'ronunţiei9 #icţiunii9 ,i,temului #e articulare al limbii re,'ective (i trebuie reali$ate multe conver,aţii libere. &a "nce'ut9 iecare cuv%nt9 iecare 'ro'o$iţie ,e tra#uce mintal "n limba matern). +re'tat9 elevul trece la "nţelegerea mai #irect) a ,en,ului (i la ca'acitatea olo,irii active a cuvintelor "n 'ro'o$iţii ,im'le ,au com'licate. :nv)ţarea unei limbi ,tr)ine 're,u'une organi$area unui nou ,i,tem verbal9 iar acea,ta coei,t) cu ,i,temul verbal materm. / #at) ce ,e a'roun#ea$) limba ,train)9 ,e uniic) com'leul verbal motor cu toate com'onentele ,ale au#itive9 vi$uale etc. #ucarea limbajului con,tituie una #intre ,arcinile #e ba$) ale 'erioa#ei micii (colarit)ti. :n acea,t) 'erioa#)9 at%t #e im'ortant) 'entru #e$voltarea ',i@ic) (i intelectual) a co'ilului9 ,e 'un ba$ele ,tilului in#ivi#ual al vorbirii ,i ,crierii9 ,e #e$volt) mult uncţia #e comunicare (i #e iare a i#eilor9 'rin vorbire. De$voltarea limbajului ,e ace (i "n contetul altor activit)ţi (colare #e munc)> e#ucaţie 'la,tic)9 e#ucaţie i$ic)9 i,torie9 cunoa(terea me#iului "nconjur)tor-cu 'rilejul c)rora co'ilul ace cuno(tinţ) cu o nou) terminologie care varia$) #e la un #omeniu la altul. A(a#ar9 "n 'erioa#a (colar) mic)9 ,e #e$volt) toate ormele #e limbaj. *on#uitele verbale "nce' #in ce "n ce mai mult ,) ,ubor#one$e toate celelalte com'ortamente9 ,) le organi$e$e (i ,) le #inami$e$e. *on#uitele #e a,cultare9 care ,e integrea$) "n limbajul oral9 contribuie nu numai la "n,u(irea celor comunicate9 #ar (i la o #i,ci'linare mintal) a co'iilor. Rolul "nv)ţ)torului e,te oarte im'ortant #eoarece el re're$int) 'er,oana oicial) #in 'artea ,ociet)ţii (i 'rin meto#ele #i#actice activ-'artici'ative olo,ite "n ca#rul activit)ţilor ce ,e #e,)(oar) la cla,) c%t (i "n activit)ţile etracurriculare9 'oate9 (i c@iar are #atoria 'roe,ional) (i moral) #e a-i ajuta 'e cei cu #eicienţe #e limbaj '%n) la o corectare total) 9#ac) e,te 'o,ibil9 iar celorlalţi ,) le "nrumu,eţe$e (i ,) le "mbog)ţea,c) vocabularul la un nivel ri#icat9 nivel ce va i o ram') #e lan,are 'entru o viaţ) rumoa,)
4
C"5%#o3,3 @ + TULBURĂRI DE VORBIRE LA ŞCOLARUL MIC @ +=+ C",;* Majoritatea ')rintilor con,i#er) c) tulbur)rile #e limbaj "n,eamn) o 'ronunţie #eectuoa,)9 #ar "n realitate ace,te tulburari #e vorbire au un ,'ectru mult mai larg. 'eciali,tii au cla,iicat tulburarile #e vorbire "mbin%n# criterii anatomo-i$iologice9 lingvi,tice9 etiologice (i ',i@ologice9 #u') cum urmea$)> tulbur)ri #e 'ronunţie9 tulbur)ri #e ritm (i luenţ)9 #e voce9 #e citit-,cri,9 tulbur)ri com'lee #e limbaj9 tulbur)ri #e #e$voltare a limbajului. +ulbur)rile #e limbaj ,e #ierenţia$) #e 'articularitatile vorbirii in#ivi#uale care re're$int) manie,tari in#ivi#uale ale limbajului "n limitele normalului. +ulbur)rile #e limbaj ,e #ierenţia$) #e ace,te variaţii in#ivi#uale (i #e 'articularitatile ',i@oi$iologice #e v%r,t). Corbirea e,te o activitate oarte com'le)9 "n ,tr%n,) relatie cu g%n#irea (i reacţiile voluntare. ;ronunţarea corecta a ,unetelor nece,it) o 'reci$ie etrem)> mi(c)ri ine (i coor#on)ri oarte eacte ale organelor onatoare9 #e aceea 'ot a')rea o ,erie #e tulbur)ri #e vorbire. *. ;aune,cu #i,tinge 'atru categorii #e actori etiologici la tulbur)rile #e vorbire> actori neurogeni9 actori ,omatogeni9 actori ',i@ogeni (i actori con,tituţionali. Factori neurogeni ,unt actori care #etermin) o le$iune cerebral)9 micro- ,au macro,ec@elar)9 ei acţionea$) "n tim'ul ,arcinii9 la na(tere ,au 'o,t-natal> boli ale gravi#ei9 #i,tocii ,au a,iii ,au traumati,me obtetricale9 encealite (i alte "mbolnaviri ale creierului ,urvenite "n 'rimii ani #e viaţ). ra#ul atingerii cerebrale e,te r),'un$)tor at%t #e inten,itatea ,in#romului ?vorbire re#u,) la c%teva ,unete9 la c%teva cuvinte ,au la un numar re#u, #e 'ro'o$itii eli'tice9 c%t (i #e 'o,ibilitatea unei regre,iuni ra'i#e (i 'er,i,tente9 ca (i #e caracterul uneori rebel la tratament ?*. ;aune,cu9 1684. / alt) cau$) neurogen) e,te con,tituit) #e "ntar$ierea mielini$)rii c)ilor motorii a,ociative9 acea,ta e'lic%n# recventa mai mare a ,im#romului la b)ieti. e con,i#er) c) mielini$area
4!
#ecurge mai ra'i# la ete9 a c)ror vorbire 'rogre,ea$) mai re'e#e #ec%t la b)ieţi. &e$iunile cerebrale grave r%nea$) organi$area vorbirii. Factorii ,omatogeni #etermin) o "ntar$iere global) a #e$voltarii ,omato-neuro',i@ice. Ace,ti actori ,unt bolile cronice cu evoluţie "n#elungat)9 bolile inecţioa,e care ,e ,ucce# la ,curt tim' "n cur,ul 'rimei co'il)rii9 inecţii banale re'etate. +oate ace,tea au #re't con,ecinţ) o ,tare general) #e #ebilitate9 co'iii ,unt 'ali$i9 a'atici9 @i'o#inamici9 cu o #e$voltare ',i@omotorie lent). Du') unii autori9 c@iar (i bolile care nu evoluea$) cu ,emne clinice #e atingere cerebral) ?ra@iti,m 9 #i,troii9 inecţii ale a'aratului re,'irator9 #i,'e',ii9 otite ,e 'are ca "n 'rimele ! luni #e viata 'ot atrage atingeri cerebrale. Ace,t lucru e,te #emon,trat "n ceea ce 'rive,te bron@o'neumonia. Factori ',i@ogeni 'ot i gru'ati "n trei categorii> actori #i,maturativi9 actori nevro$anti (i actori con,titutivi. Factori #imaturativi. :n acea,t) categorie #e actori "ntra li',a #e "ngrijire (i #e ,timulare. Acea,ta e,te con,ecinţ) a aban#onului #e c)tre 'arinţi
(i a me#iului
#eavorabil #e$volt)rii vorbitii. u'ra,olicitarea verbal)9 'retenţiile eagerate9 atitu#inile brutale ,au #e ra,)ţ ale 'arinţilor aţ) #e co'ii con,tituie actori nevro$anţi care #etermin) a,a numitul ,in#rom reactiv9 o'o$itioni,m9 muti, volutar (i9 "n con,ecinţ) in,uicienta "n #e$voltarea vorbirii. Factorul con,titutiv e,te #eicitul intelectual9 evi#entiat "n eaminarea cu 'robe ,au c@iar "n a,'ectul clinic (i i$iologic. Factorii con,tituţionali ,e reer) la EE#ebilitatea #e limbajEE9 manie,tat) "n toate #omeniile vorbirii ,i limbajului. Acea,ta #ebilitate #e limbaj are #irerite orme> "ntar$iere "n vorbire la 3-4 ani9 #i,lalie 'relungit) (i9 #u'a ani9 #iicult)ţi "n "n,u,irea ,cri,-cititului la v%r,ta (colar). *aracteri,tici #i,tinctive ale ace,tor tulbur)ri> 1. econcor#anţa #intre mo#ul #e vorbire ,i v%r,ta vorbitorului > #ac) '%na la v%r,ta #e 4 ani 'ronuntarea gre(it) a unor ,unete con,tituie o manie,tare "n limitele i$iologice ale normalului9 care nu reclam) eercitii logo'e#ice ,'eciale9 #u'a acea,t) v%r,t) #eicienţele #e limbaj ,unt #e natur) #eectologic) (i nece,it) un tratament logo'e#ic. 2. *aracterul ,taţionar al tulbur)rilor #e limbaj> im'erecţiunile care a'ar "n 'roce,ul evoluţiei a limbajului (i care "n jurul v%r,tei #e 4 ani ,e lic@i#ea$a #e la ,ine "n 'roce,ul
47
normal #e "nv)ţare a vorbirii #e c)tre co'il nu 're$int) o ,emniicaţie #eectologic).+ulbur)ri #e limbaj 'ot i ,ocotite acele #eicienţe care ,e menţin #u') v%r,ta #e 4 ani (i care 're$int) ten#inţe #e agravare. 3. u,ce'tibilitatea m)rit) la com'licaţii neuro-',i@ice> limbajul con,tituie o 'unte #e legatur) (i #e comunicare intre oameni. /amenii vorbe,c ca ,) ,e "nteleaga) (i cu c%t ,e e'rima mai clar9 mai 'reci,9 cu at%t ,e inteleg mai bine. / ormulare #eectuoa,a 'licti,e,te9 #i,'lace ,i e,te neinteligibila 'entru cei #in jur. ;er,oanele care 're$int) tulbur)ri #e limbaj 'ot inregi,tra com'licatii neuro',i@ice9 tulburari #e con#uita (i #e 'er,onalitate. +ulbur)rile #e limbaj9 "nce'%n# cu cele mai ,im'le9 inluentea$) negativ "ntregul com'ortament uman #atorit)9 'e #e o 'arte9 'o,ibilitatilor re#u,e #e e'rimare9 iar 'e #e alta 'arte9 ei,tentei unei anumite temeri (i reţineri a @an#ica'atilor #e limbaj9 care "i im'ie#ica ,) ,e #e,a,oare la nivelul 'o,ibilit)ţilor lor reale. 4. ece,itatea a'lic)rii unui tratament logo'e#ic> "n tim' ce 'articularit)ţile #e limbaj #i,'ar tre'tat9 )r) un tratament logo'e#ic9 tulbur)rile #e limbaj nu #i,'ar #e la ,ine. De aceeea9 "n uncţie #e natura (i ,'eciicul iecarei tulbur)ri #e limbaj9 ,unt ab,olut nece,are eerciţiile logo'e#ice ,'eciale9 'entru 'revenirea (i corectarea ace,tora. *u c%t tratamentul logo'e#ic ,e #e,a,oara mai #e tim'uriu (i in me#iul natural #e viaţa al co'ilului9 cu at%t e,te mai eicient. C%r,ta #e 3-4 ani e,te con,i#erat) ca iin# cea mai in#icat) 'entru reali$area tratamentului logo'e#ic. m'ortanţa #eo,ebit) o are atitu#inea ')rinţilor aţ) #e co'il9 mo#ul "n care ace,ta ,e ocu') #e #e$voltarea limbajului. &imbajul ,im'lu (i c%t mai clar al a#ultilor contribuie "n cea mai mare ma,ura la "nlaturarea 'articularit)ţilor trecatoare #eterminate #e v%r,t) ale 'ronunţ)rii. ,te cu totul gre,it ca 'er,oanele #in anturajul co'ilului ,a imite mo#ul #e e'rimare inantil9 #eoarece "n ace,t el ,e con,oli#ea$) gre(elile #e 'ronunţare. ,te #)un)tor ,) ,e "ncerce obţinerea unor 'eromanţe verbale care #e'a,e,c ca'acitaţile co'ilului. ;)rinţii care orţea$) co'ilul ,) ro,tea,c) 'rea #e tim'uriu con,oanele com'lee9 "nainte #e a avea #e$voltata abilitatea motric) nece,ar)9 nu obţin #ec%t ,unete cu totul #eormate. / alt) gre(eal) ,e reer) la in,uiciena ,timulare a co'ilului ,ub a,'ectul comunic)rii verbale. Mulţi ')rinţi "(i la,) co'ilul ,ingur mult tim'9 iin# mulţumiţi c) nu ,unt #eranjaţi.
48
/ alt) cau$) a #eclan()rii tulbur)rilor #e vorbire o con,tituie bilingvi,mul. ;)rinţii trebuie ,) (tie c) intro#ucerea unei alte limbi e,te bine ,) ,e ac) numai #u') ce co'ilul ,ta'%ne,te limba matern)9 #e(i acum ,unt la mo#a cre(ele (i gr)#iniţele cu 're#are "n #iver,e limbi ,tr)ine. De a't cei mai im'ortanţi "n#rumatori #ar (i ob,ervatori ai #e$voltarii co'ilului ,unt ')rinţii. i trebuie ,) cunoa,c) com'ortamentele ti'ice 'entru iecare v%r,ta9 #ar (i ,emnalele care arat) c) ceva nu e "n regul). i,t) ,emne #e alarm) care ne arat) c) #e$voltarea co'ilului nu ,e 'etrece a#ecvat>
0-2 ani> intere, re#u, 'entru me#iu (i 'entru cei care au grij) #e elB contact al oc@ilor (i $%mbet re#u,B ab,enţa r),'un,ului la ,uneteB ab,enţa g%nguritului la ,%r,itul 'rimului anB e(ecul "n "ncerc)rile #e a merge la 1 luniB e(ecul "n a olo,i m%inile 'entru a mani'ula ,i e'lora obiectele.
2-3 ani> intere, re#u, aţ) #e alţi co'iiB olo,ire limitat) a cuvintelor (i ge,turilor 'entru a-(i comunica nevoileB vorbirea re'etitiv) non-comunicativ) ,au ca un 'a'agalB joc )r) ,co'9 oarte #e, re'etat ?e. e concentrea$) #oar a,u'ra unor 'arţi ale unor obiecte9 cum ar i roţi9 m%nere9 "ntoarcere ob,e,iva a 'aginilor unei carţi )r) a "ncerca ,) recunoa,c) (i ,) 'rivea,c) conţinutul.
3- ani> vorbire #iicil #e "ntele,B joc 'uţin ,au #eloc imaginativB intere, re#u, "n interactiunile ,ocialeB #iicult)ţi "n alergat ,au "n '),trarea ec@ilibruluiB #iicult)ţi "n olo,irea creioanelor ,au oarecelor9 "n mani'ularea obiectelor mici.
Dac) ')rinţii ,unt "ngrijoraţi #e #e$voltarea co'ilului e,te bine ,) ac) o li,ta cu "ntreb)ri (i cu #etalii "n 'rivinţa a ceea ce "i "ngrijorea$)9 #etalii 'e care ,) le menţione$e me#icului ,au altui ,'eciali,t. ;)rinţii nu trebuie ,) 'un) ,inguri #iagno,ticul (i ,) "ncea') o tera'ie 'e care nu o 'ot ,t)'%ni.
@+>+ T%5,r% * #,31,r9r% * or1%r* 4.2.1 Dislalia
46
+ermenul #e #i,lalie 'rovine #in grece,cul #i,W li',) (i lalieW vorbire. Di,lalia era cuno,cut) "nc) #in antic@itate9 #evenin# #e tim'uriu obiect #e ,tu#iu 'entru (tiinţele me#icale9 'e#agogice (i lingvi,tice. ;otrivit lui . Fro,c@ele, ?16219 #i,lalia e,te 'ronunţarea gre(it) a unui ,unet ,au "nlocuirea unui ,unet 'rin altul. M.. Kvattev ?166 com'letea$) #einiţia9 'reci$%n# c) 'rin #i,lalie 99 ,e "nţeleg #ieritele orme #e alter)ri onetice ale vorbirii9 'e l%ng) un vocabular (i o ,intaa relativ normal) (i9 "n majoritatea ca$urilor9 cu integritatea uncţiei verbale "n an,ambluB #in #i,lalie ac 'arte> li',urile9 #eorm)rile9 ,ub,tituirea9 omiterea #ieritelor ,unete ,au ,ilabe9 'ronunţarea incom'let)9 na$onat) ,au neclar) a ace,tora9 'recum (i #eectele #e reglare a re,'iraţiei "n 'roce,ul #e 'ronunţare ?"necare9 r%narea cuv%ntului etc.EE. :n general9 ,-a im'u, urm)toarea #einitie> #i,lala e,te im'o,ibilitatea #e a 'ronunţa anumite ,unete ,au combinaţii #e ,unete. *au$ele care ,tau la ba$a #i,laliilor ,unt oarte #iver,e> imitarea unor mo#ele gre(ite #e 'ronunţie9 meto#e nea#ecvate #e e#ucaţie9 anomalii anatomo-uncţionale ale a'aratelor 'erierice (i ale ,i,temului nervo, central9 ne#e$voltarea ,i,temelor cerebrale9 in,uicienţa #e$volt)rii ',i@ice. *ercet)rile mo#erne arat) leg)tura #intre manie,tarile #i,lalice9 a tulbur)rilor #e rimt9 tulbur)rilor ,cri,-cititului9 #e ,t%ng)cie ,au #e contrarietatea ,t%ng)ciei. :n 'ro#ucerea 'roce,elor ',i@ice9 "ntre emi,erele cerebrale ,e ,tabile,c ra'orturi #e ,ubor#onare> una a'are ca #ominant)9 iar cealalt) L ca ,ubor#onat). &imbajul ,e reali$ea$) cu 're#ominant) "ntr-una #in cele #ou) emi,ere> ,t%nga la #re'taci (i #rea'ta la ,t%ngaci. ;entru con,tituirea limbajului e,te mai a#ecvat) #ominant) emi,erului ,t%ng. &aterali$area #rea't)9 're$ent) la ,t%ngaci9 #etermin) o ,erie #e #iicult)ţi #e or#in uncţional9 care 'ot #etermina ei,tenţa unor tulbur)ri #e limbaj. &a co'iii ,t%ngaci9 "ntar$ierile "n a'ariţia (i #e$voltarea limbajului9 ca (i tulbur)rile ,ale ,e "ntalne,c "ntr-un 'rocent mai mare9 com'arativ cu #re'tacii #e aceea(i v%r,ta. Ace,te tulbur)ri ,e ameliorea$) o #at) cu trecerea co'ilului #e la olo,irea m%inii ,t%ngi la cea #rea'ta9 'e m),ura con,oli#)rii #ominaţiei emi,erului ,t%ng.
0
4.2.2 Dislalia secundară sau periferică
Di,laliile 'aralitice #e ti' 'erieric ,e #atorea$) 'arali$iilor ,au 'are$elor #e nervi 'erierici9 #u'a #iterie9 gri'a9 rubeola9 tu,e convul,iv)9 rujeol)9 'neumonie. Du'a ,e#iul anomaliei #e ,tructura9 etiologia ,e #iver,iica in> cau$e labiale9 #entare9 na$ale9 aringiene. -nomaliile labiale #etermin) inca'acitatea #e a reuni bu$ele 'entru articularea
labialelor '9 b9 m ,au labio#entalelor 9 v. A'ar "n anomaliile #e #e$voltare a mailarelor ,au "n anomaliile #e ,tructura (i #e inervare a bu$elor. -nomaliile dentare. &i',a tem'orar) a #anturi9 "n ca$ul co'iilor care ,c@imb) #inţii
,au a b)tr%nilor care 'ier# #inţii9 li',a acci#ental) ?"n urma r)nirilor9 anomalii #e im'lantare9 a'ariţia unui al #oilea (ir #e #inţi alternea$) 'ronunţia (i9 uneori9 ac #e ne"nţele, vorbirea. Anomaliile #entare #etermin) cel mai a#e,ea 'ro#ucerea ,igmati,melor. odificarile de structura a limbii #etermin) ,c@imbarea locului #e articulare a
majorit)ţii ,unetelor9 'rovoc%n# #iicult)ţi #e articulare ,au im'o,ibilitatea articul)rii mai multor oneme. :n acea,t) categorie intra 'arali$iile linguale9 "n,otite #e atroia mu,culaturii9 care #etermina alternarea unui num)r oarte mare #e oneme> #-t9 l9 ,9 $-(-t9 r9 g-9 uneori c@iar vocalele e9 i9 o. Forma palatului dur . Mo#iicarea #e ,tructur) cea mai recvent) (i mai grav) 'rin
con,ecinţa ei9 o con,tituie 'alato,c@i$i,ul9 comunicarea cavit)ţii bucale cu o,ele na$ale9 a#ica anomalia #enumita "n limbaj comun 99gura #e lu'EE. *on,ecinţe im'ortante ,unt tulbur)rile #e re$onanţ)9 #etermin%n# 99vocea na$onat)EE (i rinolaria con,ecutiv). Mo#iicarile #e ,tructur) a laringelui 'rovoac) #i,lalia laringian)9 urmare a anomaliilor cor$ilor vocale ,au a laringectomiei9 vocea ca')t) un timbru ne'l)cut 99 voce a,'r)EE ,au 99 voce r)gu(it)EE9 ,unt aectate mai ale, vocalele9 #ar numai "n a,'ectul lor acu,tic. Alte mo#iicari care #etermin) tulbur)ri #e vorbire ,unt> #evierile o,oa,e9 #evierile ,e'tului na$al9 @i'otonia general) a mu,culaturii organelor ono-articulatorii9 #atorat) ,ubnutriţiei9 av%n# #re't re$ultat o vorbire lent)9 cu oneme ,lab articulate (i 'ronunţate neclar.
1
Ace,te cau$e 'ot #etermina alterarea a,'ectului ,onor al unui ,au mai multor ,unete ,au c@iar omiterea ace,tora. Al. Ro,,etti ?16!3 #i,tinge urmatoarele criterii #e cla,iicare a con,oanelor> 1. Du'a mo#ul #e articulare> -ricative L u9 $9 9 j9 ,9 (9 @ -oclu$ive L b9 c9 #9 g9 '9 t -,emioclu$ive ,au aricate L c ?cer9 g ?ger -laterale - l -vibrante L r 2. Du'a mo#alitatea vibraţiilor laringiene> -,onore L b9 #9 g9 v9 $9 j9 g ?ger -,ur#e L '9 t9 c9 9 ,9 (9 t9 c ?cer9 @ 3. Du'a ei,tenţa ,au ab,enţa vibratiilor na$ale> -na$ale L n9 m -orale L b9# etc. 4. Du'a locul un#e ,unt articulate> -bilabiale L b9 m '9 u -labio- #entale L 9 v9 l -a'ico-#entale L #9 t9 ţ9 n -alveolare L ,9 (9 g9 c ?cer9 g ?ger9 $ - #or,o-'alatale L ?c@in9 g?g@em9i . Du'a locul "n care limba ,tabile,te contact cu o anumit) regiune #in cavitatea bucal)> - antero-linguale L #9 u 9t - me#io-linguale9 #or,ale L j9 (9 c ?cer9 g?ger - 'o,tero-linguale L c9g !. Du'a ei,tenta ,au inei,tenta unui contact acce,oriu intre limba ,i bolta 'alatine> - #ure L m9 n - 'alati$ate L n ?bani9 m ?'omi
2
Di,laliile #e ,unete 'oart) #enumiri con,tituite9 'entru alternarea ,au omitearea ,unetului #in numele grece,c al ,unetului aectat ,i terminaţia EEci,mEE9 iar "n ca$ul "nlocuirii ,unetului mai greu #e articulat9 'rin altul care nu "ntam'ina #iicult)ţi #e 'ronunţie9 ,e a#uag) 'reiul 99 'araEE. Alterarea ?#i,lalia ,au omiterea ?mog@ilalia ,i "nlocuirea ?'aralalia au urmatoarele #enumiri> 'entru onemul b L betaci,m ,i 'arabetaci,mB 'entru onemul c- ca'aci,ti,m (i 'araca'aci,mB 'entru enomenul # L #eltaci,m (i 'ara#eltaci,mB 'entru enomenul L itaci,m (i 'araitaci,mB 'entru onemul g- gamaci,m (i 'aragamaci,mB 'entru onemul @ L @itaci,m ,i 'ara@itaci,mB 'entru onemul j- jotaci,m ,i 'arajotaci,mB 'entru onemul l L lamb#aci,m ,i 'aralamb#aci,mB 'entru onemul m L mutaci,m ,i 'aramutaci,mB 'entru onemul n- nutaci,m ,i 'aranutaci,mB 'entru onemul r L rotaci,m ,i 'ararotaci,mB 'entru onemul , L ,igmati,m ,i 'ara,igmati,mB 'entru onemul t L tetaci,m ,i 'aratetaci,mB 'entru onemul v- vitaci,m ,i 'aravitaci,m B 'entri onemul $ L $itaci,m ,i 'ara$itaci,m. Deectele ,unetelor ,9 $9 (9 j9 ce9 ge9 ţ ,unt #enumite "n comun ,igmati,me. Alter)rile vocalelor nu au tulbur)ri ,'eciice. Atunci c%n# e,te aectat un ,ingur onem ,au o ,ingur) gru'a #e articulare9 #i,lalia e,te monomor)9 c%n# ,unt aectate mai multe gru'e #e oneme9 #i,lalia e,te 'olimor). Aectarea gru'ei bilabialelor ,au a gru'ei labio-#entalelor con,tituie o #i,lalie monomor)9 in tim' ce aectarea unor ,unete #in #ou) ,au mai multe gru'e #ierite9 #e eem'lu r ,i b9 con,tituie o #i,lalie 'olimor). 4.2.3 Dislalia de tip rinolaric
+ermenul #e rinolalie 'rovine #in grece,cul r@ino,W na, (i lalieWvorbire (i "n,eamn) vorbire 'e na,. 99Di,lalia #e ti' rinolalic a'are #atorit) enomenului #e rinoonie9 care ,e 'ro#uce 'rin am'liicarea ,au #iminuarea re$onanţei ,unetului "n cavit)ţile ,u'raglotice9 ie 'rin comunicare buco-na$al)9 ie 'rin ob,tructie na$al). *.;aune,cu ?16849 '.36 Ace,t ti' #e #i,lalie "i ,unt caracteri,tice #e,'ic)turile congenitale labio-mailo 'alatine (i aecţiunile #ob%n#ite ale 'alatului #ur (i ale valului moale.
3
Factorii etiologici ,unt> ere#itatea9 actorii #e me#iu9 metaboli,mul mamei9 ec@ilibrul en#ocrin9 actorii nutritivi. De,'icatura #e bu$a a,ociat) cu #e,'icatura 'alatin) a'are numai la b)ieţi. necţiile virale acute ale mamei9 "n 'rimele luni #e ,arcin)9 rubeola9 gri')9 varicel)9 ca (i inecţiile acute9 #e eem'lu malaria9 'ot #etermina malormaţii. Factorii toici9 alcoolul9 intoicaţiile9 olo,irea unor me#icamente "n tim'ul ,arcinii9 ca ,ulami#ele9 #iabetul mamei (i alte en#ocrino'atii9 traumele ',i@ice au con,ecinţe grave "n #e$voltarea embrionului. 4.2.3.1 Tulburări de tip rinolalic
+ulburarile ono-articulatori 'ot #etermina "n unele ca$uri ca lic@i#a l ,) ie 'ronunţat) ca un n9 'ro#ucerea unui $gomot glotic a,em)n)tor unui $gomot #e cla'a "n 'ortiunea labialelor ' ,i b9 a linguo-#entalelor t ,i # ,i a linguo-velarelor c ,i g9 omi,ia con,oanelor ,9 ţ9 (9 $9 j9 na$alitatea 'oate i grava ,i ne'lacuta9 alteran# c@iar ,i vocalele9 mai ale, i ,i e. +ulbur)rile #e origine aringian) ,unt caracteri$ate 'rin ,or)itul na$al9 care e,te a,em)n)tor ,or)itului #in ,omn9 #ar mai 'uţin inten,. Ace,ta "n,oţe,te articularea tuturor con,oanelor9 ating%n# maimumul "n ca$ul con,oanelor m9 n9 l9 g9 r. +ubur)rile #e origine laringian) ,e manie,t) 'rin r)gu(eal)9 monotonie a vocii. Cocalele ,unt 'utin vibrante9 con,oanele ,onore b9 #9 g9 v9 j9 $ ,e conrun#) a'roa'e cu ,ur#ele core,'un$atoate> '9t9 c9 9 ,9 (9. +ulbur)rile #e origine otic). unt con,tituite #e @i'oacu$ia care a#ea,ea "n,oţe(te #e,'icatura congenital) (i ,e mainie,t) "n vorbire 'rin ,ub,tituire #e con,oane> v 'rin 9 ' 'rin g9 (9 j9 'rin, ,. +ulburarile #e origine glo,o-labial) (i #ento-maial) #etermin) #e'la,area 'unctului #e articulare 'entru #9 t9 l9 n9 r9 ,9 $9 care ,unt anteriori$ate9 con,oanele ,i v ,unt 'ronunţate 'rin contact bilabial. +ulbur)rile #e origine toracic) ,unt rare9 ,e caracteri$ea$) 'rin #ebitul ra'i# al vorbirii9 inertie re,'iratorie ,au tulbur)ri ale ritmului re,'irator.
4
Rinolaria #e,c@i,) ,e #atorea$) in,uicienţei velare ? nu ,e 'oate orma i,tmul veloaringian9 nece,ar "n vorbire 'entru ,e'ararea re$onatorilor na$al ţi oralB vorbirii i ,e a#aug) o com'onenta #e @i'er-re$onanţ). A'ar omi,iuni9 ,ub,tituiri9 ,ulu na$al9 ,igmati,mi. Rinolaria "nc@i,) a'are ca urmare a ob,tructiei na$ale (i a bloc)rii aringelui 'rin vegetaţii a#enoi#e. ,te caracteri$at) 'rin ab,enţa total) ,au 'artial) a re$onanţei "n cavitatea na$al)9 #etermin) a,ur$irea con,oanelor m ,i n9 #iminuarea timbrului lor na$al caracteri,tic. 4.2.4 Dislalia audiogenă
99 ;rin #i,lalia au#iogen) ,e "nţelege o "nt%r$iere "n ,tructurarea vorbirii9 "n,oţit) #e o tulburare ono-articulatori caracteri,tic)9 #eterminate 'rin #eicit au#itiv9 congenital ,au #ob%n#it 'recoce.EE &e$iunea care 'ro#uce #eicit au#itiv 'oate i ,ituat) "n a'aratul au#itiv la tran,mi,ie ,au 'e traiectul c)ilor nervoa,e au#itive9 la nivelul nucleelor au#itive centrale ,au #e 'e ,coarţ). &e$iunile tim'anului (i ale urec@ii me#ii aectea$) mecani,mul vibrator biomecanic (i #etermin) o @i'oacu$ie #e tran,mi,ie. &e$iunile care aectea$) c)ile nervoa,e #au @i'oacu$ii nervoa,eB le$iunile ariilor corticale (i a celor ,ubcorticale #au o @i'oacu$ie central) #e 'erce'ţie. ravitatea @i'oacu$iei inluenţea$) #e$voltarea vorbirii. / @i'oacu$ie u(oar)9 ei,tent) "n aara oricarui #eicit ',i@o-intelectual9 c@iar #ac) e,te "n,otit) #e mici #eorm)ri ono-articulatorii9 nu aectea$) cu nimic #e$voltarea limbajului. Ki'oacu$ia mijlocie9 cu 'ier#eri #e 40-70 # atrage o "ntar$iere "n a'ariţia (i #e$voltarea limbajului. Ki'oacu$ia accentuat) ce #e')(e(te 70 # ace im'o,ibil) a'ariţia ,'ontana a oric)rui limbaj9 co'ilul r)m%n%n# mut9 #ac) nu ei,t) 'reocu'ari e#ucative ,'eciale.
@+>+@+= imptome ale dislaliei audiogene
Alter)ri ale vocii ,e con,tat) numai la @i'oacu$ia #e 'erce'ţieB vocea e,te a,cuţit)9 co'ilul olo,e,te un regi,tru mai "nalt9 are un caracter #ur9 oarte 'articular9 timbrul e,te caracteri,tic9 na$ali$at9 o #at) au$it nu ,e mai 'oate uita9 inten,itatea vocii e,te cre,cut)9 uneori ,trigat)9 accentele #e inten,itate ,unt incorecte 'la,ate9 'ronunţarea e,te lent)9 monoton)9 ritmul vorbirii e,te a'roa'e normal9 la #eicitul grav9 melo#ia ra$ei ab,ent). Alter)ri ale articulaţiei a'ar uneori "n @i'oacu$iile u(oare> ,%,)itul9 'elticia9 conu$ii onematice (i "nlocuiri ale con,oanelor ,onore inale 'rin con,oanele ,ur#e core,'un$atoare> b9 #9 g9 v9 $9 #evin '9 t9 c9 9 ,. :n @i'oacu$iile me#ii (i accentuate ro,tirea i$olat) a cuvintelor le alterea$) inteligibilitatea '%n) la anulare9 #ar9 #ac) ,unt ro,tite "n conteul comunicativ9 #evin inteligibile #atorit) contetului. :n literatura #e ,'ecialitate9 ,e airm) "n general c) #e$voltarea intelectual) a co'ilului @i'oacu$ic e,te ,ub nivelul normal. *ontactul 'arţial cu univer,ul ,onor9 in,uicienţa #e$voltare a limbajului "l 'rivea$) #e #e$voltarea o'tim) a ca'acit)ţilor ,ale. Frecvent) e,te (i a'ariţia tulbur)rilor #e com'ortament9 inerioritatea 'e care o ,imte co'ilul #atorit) im'o,ibilit)ţii #e a comunica cu cei #in jur "l ace ,) ie ur,u$9 retra, ,au9 #im'otriv)9 agre,iv9 violent9 iritabil.
@+>+ D%63"3%" (*!#r"39 6", //* *o3,&%* // Di,lalia central) con,t) "n inca'acitatea #e a ormula ,au #e a 'ronunţa corect anumite ,unete ,au gru'e #e ,unete (i ,e manie,ta 'rin alterarea9 "nlocuirea ,au omiterea anumitor oneme ,au 'rin inver,area locului 'e care "l ocu') "n alc)turirea ,ilabelor (i a cuvintelor.EE *. ;aune,cu ?16849 '. 80. Ace,t ti' #e #i,lalie regre,ea$) ,'ontan ,au9 #u') un ,curt tratament logo'e#ic9 #atorit) a'tului c) e,te un ti' #e tulburare cu caracter #i,maturativ9 recvenţa #i,laliei ,ca#e inver, 'ro'orţional cu v%r,ta (i "n uncţie #e a,i,tenţa 'e#agogic) care e,te acor#at) co'ilului. 4.2..1 Factorii care determină apariţia dislaliei centrale sau de evoluţie Factorii neurogeni ,unt le$iuni macro- ,au micro-,ec@elare9 ace,tea r%nea$) 'roce,ul #e maturi$are ono-articulatorie. Factorii ,omatogeni ,unt aecţiuni ,omatice grave ,au aecţiuni ,omatice banale re'etate9 aceatea #etermin) o "ntar$iere global) "n #e$voltarea ,omato-',i@ic).
!
Factori ',i@ogeni cu'rin# gre(elile #e e#ucaţie> ,u'ra'otecţioni,m9 "ntretinerea voit)9 #incolo #e v%r,ta i$iologic)9 a vorbirii inantileB o'o$itioni,mul ,i regre,ul ,'re v%r,tele mai mici9 la co'iii li',iti #e aecţiune9 maltrataţi ,au aban#onaţiB con,tituţia ',i@ic) nevrotic). Factori con,tituţionali. nele tulburari #i,maturative au caracter ere#itar ?'otrivit lui K. ut$man9 40G #in ca$uri au a,cen#enţi "n linie 'atern) ce au 're$entat "ntar$iere la maturi$area ono-articulatorieB unele ,tati,tici au con,tatat un #eicit #e 'ronunţie9 "n #ieritele gra#e9 #e #oua ori mai recvent la b)ieţi #ec%t la ete. 4.2.!.2 imptome ale dislaliei de evoluţie
:n oarte multe ca$uri9 #i,lalia e,te 'rece#at) #e o "ntar$iere "n a'ariţia (i #e$voltarea vorbirii (i o "nt%r$iere general) "n #e$voltarea motorie9 a#ic) "n ,tatica ca'ului (i a cor'ului9 "n ac@i$iţia mer,ului9 "n #e$voltarea controlului ,incterian. :n ceea ce 'rive,te tulbur)rile #e 'ronunţie9 "n #i,lalia #e evoluţie9 cel mai recvent aectat e,te enomul r. Ace,ta e,te alterat9 "nlocuit ,au omi,. .. Arnol#9 eectu%n# un ,tu#iu 'e co'ii #i,lalici9 con,tat) a'tul c) cel mai rar ,e "ntalne(te inca'acitatea 'ronunţiei ,unetelor b9 '9 v9 #9 t9 l9 n9 ? in 191-11G #in ca$uriB recventa e,te alterarea ,unetelor #in a treia regiune #e articulare> . g ?1796-28G #in ca$uriB cel mai recvent alterate ,unt ,ilantele ,9(9t9$ ,i r lingual ?in 339-49G #in ca$uri. *. ;aune,cu ?16849 '. 83. De a,emenea9 'oate i alterata 'ronunţia ,ilabelor 'rin li',a ,au "nlocuirea unui enomen9 #e(i atunci c%n# ,unetele ,unt i$olate9 ,unt corect 'ronunţate. Ace,t ti' #e tulburare 'oart) #enumirea #e #i,lalie #e cuvinte9 (i "n ace,t ca$ li',e,c ,au ,unt "nlocuite ,unete care a'ar corect c%n# ,unt 'ronunţate i$olat. Deicitul #e motricitate e,te con,tant la #ou) treimi #in co'ii cu tulbur)ri #e limbaj. R. &uc@,inger ,i .. Arnol# au ajun, la conclu$ia c)9 la co'iii cu motricitate in) nealterat)9 vorbirea ,e #e$volt) normal (i numai rareori a'ar u,oare tulbur)ri #e 'ronunţieB la cei cu tulbur)ri motorii u(oare9 alteraţiile #i,'ar "n jurul v%r,tei #e 4-! ani9 iar 'ronunţia ,e corectea$) ,'ontan9 "n vreme ce la co'iii cu retar# motor 'ro'riu-$i, #i,lalia e,te 'er,i,tent) (i 're$int) orme oarte grave. ?*. ;aune,cu9 1684. De a,emenea9 #eicitele #e maturi$are a intelectului ?#eicit #e concentrare a atenţiei9 lentoare9 atigabilitate ,au tulbur)ri ale aectivit)ţii (i com'ortamentului ?'uerili,m9 negativi,m9
7
enure$i,9 @i'eremotivitate9 anietate9 ticuri9 timi#itate9 muti,m electiv ,unt 're$entate la un mare num)r #e #i,lalici. +ulbur)rile ine #e au$ onematic 'ot i cau$a #i,laliei #e evoluţie. Au$ul are un rol im'ortant "n "nv)ţarea (i controlul vorbirii9 co'ilul veriic%n# cu au$ul elul "n care a emi, ,unetele ,i corect%n# onatia #ac) e,te ca$ul. n,uicienta #i,criminare au#itiva e,te una #intre cau$ele #i,laliei. .. Arnol# g),e(te un 'rocent #e 1294 #i,lalici la co'ii cu 99 urec@e mu$ical)EE9 com'arativ cu un num)r #e #oua ori mai mare la co'iii li',iţi #e acea,t) calitate.
@+? T,31,r9r%3* 3%01"2,3,% 6(r%6-(%#%# 4.3.1 Disle%odisgrafia
Di,leo#i,graia e,te o tulburare manie,tat) "n ac@i$iţia ,cri, citit "n ciu#a unei in,truiri convenţionale9 a unei inteligenţe a#ecvate (i actori ,ocio-culturali o'ortuni. +ulburarile limbajului ,cri,-citit 'ot i totale> agraie 9 aleie ,au 'artiale >#i,graie9 #i,leie ?cele 2 orm%n# #i,leo#i,graia Di,leo#i,graia la co'ii ,e caracteri$ea$) 'rin> ei,tenţa unei #iicult)ţi "n ac@i$iţia ,cri,-cititului care 'oate i
#iagno,ticat) #ierit9 #ac) el are intelect normal #iagno,ticul #e #i,graie 9 ,e 'oate 'une "nc) #in gr)#iniţ) c%n# ,e con,tat) #iicult)ţi "n activit)ţile9 'aragraice ,au ,e 'oate 'une ace,t #iagno,tic "n (coal)9 #ar nu mai #evreme #e ,%r(itul cla,ei ,au "n 'rima jum)tate a cla,ei a -a.
conu$ii con,tante (i re'etate "ntre ormele a,em)n)toare acu,tic9 "ntre
,unete (i graemele lorB
nver,iuni9 a#)ugiri9 omi,iuni #e litere (i graeme9 cuvinte (i 'ro'o$iţiiB
Diicult)ţi "n combinarea cuvintelor (i 'ro'o$iţiilor (i ra$elorB
cri, cu gra#e #ierite #e ili$ibilitateB
raeme inegale ca orm) (i m)rimeB
;la,area #eectuoa,) "n ,'aţiul 'aginiiB
+et lacunar9 neorgani$at (i uneori ilogic. 8
Din 'unct #e ve#ere al gra#ului #e cunoa(tere au o,t i#entiicate 4 gru'uri #e logo'aţi>
'er,oane care nu-(i #au ,eama #e 're$enţa #i,leo#i,graiei nici la ei nici la alţiiB
'er,oane care i#entiic) #i,leo#i,graia la alţii #ar nu la eiB
'er,oane care reali$ea$) c) au #i,leo#i,graie #ar nu o 'ot eliminaB
'er,oane care tr)ie,c "ntr-o manier) #ramatic) tulburarea lor (i cu c%t vor ,-o elimine cu at%t ,e "nt)re(teB
Disle%odisgrafia la personale cu intelect normal >
a. ,'eciic) ,au 'ror'iu-$i,)9 inca'acitatea 'ara#oal) #e a-(i orma abilit)ţi #e ,cri, citit #atorit) #iicult)ţilor #e a lega onemele #e graeme b. #e evoluţie ,au #e #e$voltare9e,te #eterminat) #e o cau$) genetic)9 ,e a,ocia$) #e regul) cu ,tructuri #e 'er,onalitate #eo,ebite9 mai mult 'er,onalit)ţi marcante9 e,te caracteri$at) #e urm)toare ,im'tome> enomene #i,graice9 omi,iuni9 inver,iuni9 ,ub,tituiri conu$ii9 a#)ugiri #e ,unete9 ,ilabe9 cuvinte9 'ro'o$iţii c. ,'aţial)9 ,e caracteri$ea$) 'rin mo#iic)ri #e ti'ul ,cri,-citit "n #iagonal)9 #iicult)ţi la ,e'ararea cuvintelor "n ,ilabe9 ,crierea on#ulat)9 cre(terea gra#ului #e im'reci$ie "n ,cri, #. 'ur)9 a'ar toate enomenele #e la celelalte orme9 mulţi autori o neag) ca (i entitate clinic)9 ea a'are (i "n contetul aoniei (i alaliei e. motric)9 orma care a'are "n ca$ul unei tulbur)ri #e motricitate9 tulburarea aectea$) ,cri,ul care e,te ili$ibil9 neglijent9 neregulat9 uneori tremur)tor9 alteori rigi# . linear)9 ,e reer) la inca'acitatea 'er,oanei #e a trece la r%n#ul urm)tor9 ,au el ,are "n ,'aţii ,au r%n#uri. Tipurile de scris (n disle%odisgrafie>
;er,oanele cu #i,leo#i,graie 'ot i "m')rţite "n>
gru'a rigi$ilor9 "n ,cri, "nclinat ,'re #rea'ta9 colţuro,9 "ng@e,uit9 "ngu,t
#atorit) rigi#it)ţiiB
6
gru'a a,tenicilor9 ,cri,ul e,te cu #imen,iuni neregulate9 neglijent9 l)b)rţat
gru'a im'ul,ivilor9 tra,eul e,te ra'i#9 'reci'itat9 )r) organi$are (i
(i lentB ermitate9 cu o 'roa,t) organi$are a ,'aţiului 'aginiiB
gru'a celor ne"n#em%natici9 ,cri,ul e,te #i,troic9 cu multe retu(uri9 cu o
,lab) calitate a tra,eului graic9 o li',) #e organi$are "n ,'aţiul 'aginiiB
gru'a celor ce ,criu "ncet #ar 'reci,9 e,te "ngrijit9 or#onat9 cu re,'ectarea
tra,eului 'aginii9 #atorit) vite$ei mici r)m%n "n urm)9 iar "ncor#area ece,iv) (i eortul #e'u, #etermin) alterarea ,cri,ului care #evine tremur)tor ,au a,cuţit9 ,au l)b)rţat. 4.3.2 'aracteristici ale disle%odisgrafiei la persoanele cu intelect normal (n conte%tul limbii rom)ne
-
,cri,-cititul e,te "ncet9 lent9 ,cri, "n <,tacotto=B
-
ace,te 'er,oane #e$volt) re'ul,ie 'entru activit)ţile #e "nv)ţare "n general (i
'entru activit)ţile #e ,cri, cititB -
#e$volt) 'reerinţe 'entru #i,ci'lina l acare ,criu mai 'uţin ?gramatic)9
matematic)9 mu$ic)B -
#i,leo#i,graia aectea$) literele "n tim' ce ,crierea (i citirea cirelor ,e
reali$ea$) "ntr-o orm) mult mai bun)9 #e mult ori ace,te caracteri,tici ale #i,leo#i,graiei ,unt "n mo# eronat atribuite unor #ierenţe tem'eramentale ,au atribuite retar#ului mintalB -
"n ceea ce 'rive(te ,cri,ul9 Cer$a "l #e,crie ca iin# m)runt9 'uc@ino, cu graeme
"ng@e,uite (i inegale9 cu #e')(irea ,'aţiului liniar9 "n mo# caracteri,tic ,e airm) c) #i,leo#i,graia e,te a,ociat) cu ,t%ng)cia cu ambi#etriaB -
#i,leo#i,graia ,e a,ocia$) cu #iicultatea #e a corela com'leul ,onor cu
,imbolul graic9 ei,t) #iicult)ţi "n a "nţelege ,emniicaţia celor ,cri,-citite9 ace,te 'er,oane nu cite,c cuvintele ca un "ntreg9 ie omit 'rima 'arte ,au ultima9 ie le 'erce' toate elementele cuv%ntului #ar au #iicult)ţi "n reali$area ,inte$ei cuv%ntuluiB nii #i,leo#i,graici au o centrare eclu,iv) 'e orma graemului (i #e multe ori g@ice,c #ec%t cite,c cuvintele9 omit oneme (i cuvinte #in tet9 ceea ce ace #iicil) "nţelegerea tetului9 !0
De multe ori la "nce'utul r%n#ului #e citit 're$int) mi(c)ri #e bu$e )r) ,unet9 a,ociate cu anumite ticuri motorii9 "n ,cri, a'are o alungire eagerat) a buclelor9 a liniilor #e leg)tur)9 (i a'are ,cri,-cititul "n oglin#). Diicultatea re,'ect)rii regulilor gramaticale (i eigenţelor caligraice ale graemelorB 'er,oana "ţi elaborea$) ,trategii #e a ocoli acele cuvinte critice ,au #e a le "nlocui cu altele 'e care (tie c) nu le gre(e(te Mo#iic)ri concreteB omi,iuni #e litere ,au cuvinte ?e,te mai accentuat) la 'er,oanele cu tulbur)ri #e 'ronunţie9 #e multe ori omi,iunile ,e con,tat) la cuvintele mai lungi ,au 'ro'o$iţiilor mai lungiB a#)ugiri #e graeme (i cuvinte9 ele 'ot ,) a'ar) la "nce'utul9 jum)tatea ,au inalul cuvintelor9 a'ar mai ale, la ormele #e 'lural9 ,e a,ocia$) #eregl)rilor 'erce'ţiei (i atenţiei9 cu #eregl)ri ale ec@ilibrului "ntre ecitaţie (i in@ibiţieB ,ub,tituirea #e litere9 graeme9 cuvinte 'e mo#elul a,em)n)rii o'tice <#-b-'B u-nB m-nB= ,au 'e 'rinci'iul a,em)n)rii acu,tice <-vBb-'B ce-ge=B conto'iri (i com'rim)ri #e cuvinte9 nere,'ectarea ,'aţiului 'aginii9 ,)rin# r%n#uri (i ,u'ra'unerea lor9 ,cri,-cititul ca-n oglin#) ,au ,cri, ,ervil. Di,leo#i,graiala 'er,oanele cu @an#ica' #e ve#ere -
omi,iuni #e litere (i graeme caracteri,tice ce e,te mai accentuat) ,'re inalul
'aginii #atorit) obo,elii -
omi,iuni #e cuvinte9 'ro'o$iţii9 acea,t) mo#iicare ,e e'lic) 'rin a'tul c)
nev)$)torii au o ca'acitate #e tran,'unere graic) re#u,) com'arativ cu #e,)(urarea i#eilor ,au a ,i,temului i#eativ9 #i,leo#i,graia e,te mai inten,) la nev)$)torii bine #e$voltaţi intelectual -
a'ar conto'iri #e cuvinte care ,unt evi#ente la #ict)ri #atorit) a,'ectelor #e
'er,everare (i neatenţiei -
,ub,tituiri #e graeme #e ti'
-
#eorm)ri ale cuvintelor9 au ten#inţa ,) ,crie la 'lural9 a#)ugiri #e graeme (i
cuvinte9 mai ale, la inalul cuvintelor atunci c%n# cuv%ntul urm)tor "nce'e cu acel graem -
r%n#uri libere ,au ,u'ra'u,e #atorit) unei activit)ţi #eectuoa,e a m%inii #e
control -
ne,iguranţa "n ,criereB tet $#renţuit9 t%r)(te 'unctatorul (i $g%rie cutia9 nu a#o't)
'o$iţia nece,ar) ,crierii
!1
-
tetul e,te incoerent (i neorgani$at
Di,leo#i,graia la 'er,oanle cu @an#ica' #e intelect -
"n ceea ce 'rive(te ac@i$iţia ,cri,-cititului e,te "nt%lnit) la #ebilul mintal 'entru c)
acea,t) orm) #e @an#ica' #e intelect 're$int) agraie (i aleie -
#intre cei cu #ebilitate !0-80G au #i,leo#i,graie
-
mo#iic)rile ,unt a,em)n)toare cu cele #in #i,leo#i,graia #e la 'er,oanele cu X
normal (i ,-a 'u, "ntrebarea #ac) #i,leo#i,graia e,te un @an#ica' normal ,au un @an#ica' ,ecun#ar @an#ica'ului #e intelect9 cele mai multe ,tu#ii art) c) #i,leo#i,graia trebuie con,i#erat) ca un @an#ica' ,ecun#ar Di,leo#i,graia "n bolile ',i@ice -
au orme variate care #e'in# #e ti'ul #e boal) (i #e 'er,onalitatea #e #inaintea
#ebutului bolii9 "n orma 'roun#) ,e ajunge la agraie (i ,e ajunge la bi$aritateB -
la cei cu tulbur)ri #e 'er,onalitate e,te #i,cret) (i con(tienti$at)9 tin#e ,) #e$volte
#e're,ie reactiv) aţ) #e ace,t a,'ectB -
"n ',i@o$e 'ot ,) a'ar) ,cri,ul cu a,'ectul #e m%$g)leal)9 ,cri,ul inantil9 ,cri,-
cititul "n oglin#)B -
#i,graiile cele mai #ramatice ,unt "n i#eaţia #elirant) #e 'o,e,ie9 convingerea c)
e,te 'o,e#atB
@+@ + R*3"&%" %!#r* #,31,r9r%3* * 5ro!,!&%* $% *'%(%*!&*3* 3%01"2,3,% 6(r%6 +ulbur)rile limbajului ,cri, 'ot a')rea (i "n li',a #eicienţelor #e limbaj. &a majoritatea #i,lalicilor a'are tran,'unerea omi,iunilor9 #eorm)rilor (i ,ub,tituirilor "n limbajul ,cri,. Ace,te #iicult)ţi ,e relect) negativ a,u'ra com'ortamentului #i,lalicului9 "n general9 iar ca$ul (colarilor9 a,u'ra activit)ţii (colare9 uneori c@iar iin# cau$a in,ucce,ului (colar. i,t) #ou) categorii #e actori care #etermin) tulbur)rile #i,leice ,i #i,graice> Y actori care a'arţin ,ubiectului ?#eicienţele #e or#in ,en$orialZgra#ul #e$volt)rii intelectuale ,tarea ,)n)t)ţii reacţiile nevrotice9 actorii motivationali9 in,tabilitatea emotionala9 #eicienţe 'e linia activit)ţii (colare9 care #uc la ,laba "n,u,ire a inormaţiilor 're#ate.
!2
Yactori care ţin #e me#iul "n care tr)ie,te ,ubiectul ?,lab) integrare "n colectiv9 nivelul ,c)$ut #in 'unct #e ve#ere ,ocio-cultural al amiliei. &i',a #e 'reocu'are a ')rinţilor aţ) #e activitatea #e "nv)ţare a elevului9 atitu#inea ne,timulativ) a ca#relor #i#actice. Di,lalia e,te #e,eori legat) #e #i,leie-#i,graie. igmati,mul ,i 'ara,igmati,mul9 rotaci,mul (i 'ararotaci,mul9 lamb#aci,mul (i 'aralamb#aci,mul ,unt ormele #e #i,latie 'arţial) cel mai recvent relectate "n limbajul ,cri,-citit. +ulburarea ,e tran,'une #irect "n ca$ul cititului9 #ar ,e manie,t) "ntr-o orma mai atenuat) #ec%t "n vorbire. +ra,'unerea enomenelor #i,lalice "n ,cri, are loc mai ale, "n #ictari #ar a'are (i la co'ierea unui tet. *u c%t #i,lalia e,ta mai accentuat)9 cu at%t ,e manie,ta mai 'uternic "n ,criere ,i citire9 #etermin%n# #iicult)ţi #e ortograie. ;otrivit lui . Cer$a9 acea,t) tran,'unere ,e 'ro#uce 'e ba$a 'rinci'iului a,em)n"rii9 a'ro'ierii ,i contagiunii. ;rin a,em)nare au loc o ,erie #e ,ub,tituiri9 omi,iuni (i inver,iuni #e litere (i graeme. Fenomenul #e a,em)nare ,e 'ro#uce "n limbajul oral (i ,e 'oate relecta (i "n cel ,cri,9 'ro#uc%n#u-,e 'e cale au#itiv) (i vi$ual). :n limbajul oral9 cel mai recvent ,e reali$ea$) omi,iunile9 (i ,ub,tituirile9 manie,t%n#u-,e (i in limbajul ,cri,. :n ca$ul inver,iunilor9 la nivelul limbajului oral9 enomenul ,e 'ro#uce recvent "ntre ,unete (i 9 mai rar9 "ntre cuvinte9 iar la nivelul limbajului ,cri, e,te mai #e, "ntalnit) inver,area cuvintelor. :n ca$ul #eicienţelor au$ului onematic9 "n ,criere ,e tran,'un inver,)rile #e graeme9 "nlocuirea ace,tora ca urmare a conu$iei onemelor ,onore cu cele ,ur#e9 omi,iunile #e litere9 ,ilabe (i cuvinte9 inver,area literelor. *ele mai recvente ,unt a#augarea #e terminaţii (i conto'irea #e cuvinte. :n rinolalie9 con,oanele e'lo$ive (i cele ,ur#e ,unt "nlocuite cu unele ,unete care9 #e cele mai multe ori9 nu 'ot i #e,lu,ite #atorit) netra,)rii clare a contururilor graemelor. *el mai #e, ,e manie,t) conu$ia graemelor m-n9 #atorit) a'tului c) ace,te ,unete ,unt aectate "n majoritatea ca$urilor "n 'ronunţie. ;ot a'area (i tulbur)ri #e ti' #i,leo-graic. Ace,tea ,unt e'licate 'rin cerinţa e're,) ce ,e ormulea$) aţ) #e co'ii9 #e a olo,i limba cult) ,i ten#inţa ace,tora #e a tran,'une unele regionali,me #in limbajul oral "n cel ,cri,.
!3
+ulbur)rile #e ritm (i #e inluenţ) au eecte grave at%t "n 'lanul 'er,onalit)ţii9 c%t (i "n 'lan leic-graic9 ace,tea aectea$) comunicarea (i "nţelegerea. Re'etarea ,unetelor (i ,ilabelor9 caracteri,tica b%lb%ielii9 ,e relect) uneori "n ,cri, (i citit. *el mai #e, ,unt aectate ,ilabele cu mare recvenţ) "n emi,ie ?'l9 bl9 cr9 ca9 ,i (i ,unetele care a'ar mai t%r$iu "n ontogene$a?r9 ,9 (9 $. 're #eo,ebire #e tulbur)rile #e 'ronunţie (i #e ritm9 @an#ica'urile #e voce nu ,e relect) "n mo# #irect "n ,cri, #ec%t "n ca$ul "n care tulbur)rile #e voce aectea$) com'ortamentul ',i@ic general al in#ivi#ului9 #ar ele ,unt 're$ente "n citit. Di,graia 'oate ei,ta (i la logo'aţii care nu manie,t) tulbur)ri #e 'ronunţie ,au articulare. n enomen #e,tul #e rar "nt%lnit la #i,lalici e,te cel al a#)ugirii #e ,unete "n 'ronunţarea cuvintelor9 #ar care a'are mai recvent "n limbajul ,cri,.
C"5%#o3,3 METODE ŞI PROCEDEE FOLOSITE PENTRU CORECTAREA DISLALIEI
!4
:n literatura #e ,'ecialitate ,unt #e,cri,e mai multe meto#e (i 'roce#ee care 'ot i olo,ite "n corectarea #i,laliei. ;otrivit lui . Cer$a9 meto#ele (i 'roce#eele care au o valoare mai mare ,unt cele cu acţiune in#irect) a,u'ra corect)rii 'ronunţiei. :n elul ace,ta9 #i,lalicul ,e 'reg)te(te #in 'unct #e ve#ere ',i@ic (i i$iologic9 acilit%n# olo,irea meto#elor (i 'roce#eelor logo'e#ice a#ecvate. &a corectarea tulbur)rilor #e vorbire e,te nece,ar) o in#ivi#uali$are ,trict)9 'e ca$9 a meto#elor olo,ite. *@iar #ac) e,te vorba #e acela(i #iagno,tic9 manie,tarea #i,laliei e,te #ierit) #e la un in#ivi# la altul. A,tel9 re$onaţa aectiv)9 tr)irile @an#ica'ului "n 'lanul 'er,onalit)ţii (i caracteri,ticile tem'eramentale #etermin) un num)r mare #e variaţii. :n acela(i tim'9 ti'ul #e #i,lalie ,au orma ei 'oate a'area numai "n anumite combinaţii #e ,unete ,au "n toate ,ituaţiile9 "n alte ca$uri 'oate ,) a'ar) numai "n 'ro'o$iţie (i ra$a ,au numai "n 'ronunţia i$olat) a ,unetelor. :n articularea ,unetelor a'ar unele #eicienţe (i atunci c%n# ele au o 'o$iţie iniţial)9 me#ie ,au inal) "n cuv%nt. De obicei9 "nv)ţarea 'ronunţiei corecte a ,unetelor e,te mai u,oar) atunci c%n# ele ,e al) la "nce'utul cuv%ntului. De a,emenea9 trebuie avute "n ve#ere (i cau$ele care au #eclan,at #i,lalia. :n uncţie #e toate ace,te criterii ,e im'un anumite meto#e (i 'roce#ee generale (i 'articulare #e corectare a tulbur)rilor #e articulaţie. *el mai in#icat e,te ca #i,lalia ,) ,e corecte$e #in 'erioa#a 're(colar) (i (colar) mic)9 'entru a nu 'ermite ,) ,e in,tale$e unele #e'rin#eri gre,ite #e 'ronunţie9 #eoarece e,te mai u,or ,) ,e orme$e #e'rin#eri noi #e 'ronunţie #ec%t ,) ,e corecte$e vorbirea gre(it ,tabili$at) (i 'entru a nu 'rovoca tulbur)ri #e 'er,onalitate 'rin con,tienti$area #eectului #e vorbire9 acea,ta 'oate #uce la in,ucce,e (colare re'etate9 ca urmare a in@ibitiei9 negativi,mului (i a #iicult)ţilor #e integrare.
+= M*#o* $% 5ro(*** * or%! 8*!*r"3 4! (or*(#"r*" %63"3%*% . ver$a #i,tinge urmatoarele meto#e (i 'roce#ee #e or#in general>
!
1. /imnastica 0i miogimnastica corpului 0i a organelor care participă la reali,area pronunţiei.
erciţiile urm)re,c ortiicarea trunc@iului9 a g%tului (i a membrelor. Ace,te eerciţii au o #eo,ebit) im'ortanţ) 'entru #e$voltarea limbajului (i ,)n)tatea organi,mului9 "n general. :n toate ca$urile9 eerciţiile i$ice generale trebuie a,ociate cu cele #e re,'iraţie. erciţiile i$ice au ,co'ul #e a u(ura #e,a(urarea unor mi(c)ri com'lee ale #ieritelor gru'e #e mu(c@i care iau 'arte la activitatea #e re,'iraţie (i la uncţionarea a'aratului ono-articulator. ;entru 'ronunţarea iec)rui ,unet9 cor'ul9 membrele9 'icioarele (i g%tul ca')t) o anumit) 'o$iţie9 ie #e relaare9 ie #e "ncor#are. 're #eo,ebire #e cei care vorbe,c normal9 la #i,lalici a'are o "ncor#are mu,cular) 'e unele 'orţiuni ne,'eciice 'ronunţ)rii ,unetului re,'ectiv. &a nivelul a'aratului ono-articulator9 o "ncor#are a mu(c@ilor limbii (i bu$elor "n locuri ne,'eciice aectea$) nu numai 'ronunţia9 #icţia9 ci (i timbrul (i "nalţimea vocii. :n ,ilab) (i cuv%nt9 mi(carea (i ,incroni$area #ieriţilor mu(c@i ,e ac oarte ra'i#9 "n reali$area articulatiei nu e,te nece,ar un eort #eo,ebit. ;entru #i,lalici9 e,te nece,ar ca la 'ro#ucerea corect) a ,unetelor bu$ele ,) eercite mi(cari clare9 mailarul L u(oare mi(c)ri aţ) #e 'o$iţia obi(nuita9 limba L mi(cari mai energice9 iar laringele L mi(cari oarte #i,crete. e #i,ting urmatoarele categorii #e eerciţii cu ,co'ul #e a relaa organi,mul (i a'aratul #e emi,ie9 ace,tea ,unt utile "n majoritatea tulbur)rilor #e limbaj9 (i eerciţii #e "ncor#are9 ,e olo,e,c "n ,'ecial "n ca$ul 'ronunţ)rii ,unetelor ,ur#e. ;entru #e$voltarea organelor ono-articulatorii9 . Cer$a recoman#) o ,erie #e eerciţii 'entru #e$voltarea e're,ivit)ţii aciale9 linguale9 man#ibulare (i labiale. erciţii #e #e$voltare a e're,ivit)ţii aciale ,unt umlarea (i retragerea ,imultan) a obrajilor9 "nc@i#erea (i #e,c@i#erea oc@ilor9 concomitent cu ri#icarea (i cobor%rea ritmic) a ,'r%ncenelor9 imitarea r%,ului (i a ,ur%,ului9 imitarea "ncreţirii (i #e,creţirii9 umlarea alternativ) a obrajilor. &a iecare ,unet9 limba ,e #ilat)9 ,e contract)9 ia orme #ierite (i ocu') alte 'o$iţii "n cavitatea bucal). ;entru a #e$voltta motricitatea lingual) ,e recoman#) urmatoarele eerciţii> #e,c@i#erea gurii (i ,coaterea ritmic) (i ra'i#) a limbii ,i retragerea ei "n cavitatea bucal)9 ,coaterea limbii9 "ntin,) 'e,te bu$a ,u'erior)9 "n #irecţia na,ului9 (i 'e,te bu$a inerioar)9 "n #irecţia b)rbiei9 mi(c)rii la #rea'ta (i la
!!
,t%nga "n a(a el "nc%t limba ,) ating) colţurile bu$elorB ri#icarea limbi ,'re 'alat (i la,area ei "n joc cu $gomotB imitarea #ieritelor enomene ale naturii> tremuratul ?brr9 brrr9 mer,ul locomotiveiB ,'rijinirea limbii 'e gingia ,u'erioara (i a'oi 'e cea inerioar)9 "n a(a el "nc%t ,) ,e reali$e$e "n#oituri ,ucce,iveB ormarea a(a numitei cu'e cu limba (i a unui (anţ 'e mijlocul ei. &a in#ivi$ii care 're$int) mu(c)tura #e,c@i,)9 'rognati,mul (i 'rogenie9 e,te nece,ar) #e$voltarea motricitatii man#ibulare 'rin eerciţii #e ri#icare (i cobor%re ritmic) a man#ibuleiB mi(c)ri ,'re #rea'ta (i ,'re ,t%nga a man#ibulei9 mi(cari "nainte (i "na'oi ale man#ibulei9 imitarea rumegatului animalelor etc. De$voltarea motricit)ţii labiale9 #atorit) rolului im'ortant al bu$elor "n articulare9 e,te nece,ar) la majoritatea #i,lalicilor (i mai ale, la cei care au anomalii ale bu$elor> #e,'icaturi #e bu$e ?inerioar) ,au ,u'erioar)9 'are$e9 rigi#itate a bu$elor9 ie(irea unor 'roeminenţe 'e anumite 'orţiuni. *ele mai in#icate eerciţii ,unt> aco'erirea alternativ) a unei bu$e cu cealalt)B ormarea unei '%lnii9 ca la 'ronunţarea ,unetelor o ,i uB ,tr%ngerea bu$elor (i ,ularea aerului cu 'utere9 ca la 'ronunţia ,unetelor ' ,i bB retragerea (i eten,ia comi,urilor lateraleB umlarea bu$elor 'rin reţinerea aerului "n cavitatea bucal)B ormarea vibr)rii bu$elor 'rin imitarea ,or)itului #e cal etc. 2.ducarea respiraţiei 0i a echilibrului dintre inspir 0i e%pir are rolul important (n asigurarea pronunţiei.
:n tim'ul e'irului9 ,ulul ace ,) vibre$e coar#ele vocale9 nece,are 'entru 'ro#ucerea ,unetelor. ;re,iunea e'irului (i a in,'irului ,e mo#iica "n uncţie #e iecare ,unet. ;entru 'ronunţia con,oanelor ,ur#e e,te nece,ar) o 're,iune e'iratorie mai accentuata #ec%t la 'ronunţia con,oanelor ,onore. &a co'iii cu o vorbire #eicitar)9 #atorit) li',ei #e eer,are natural)9 mu,cular) nece,ar) actului re,'iraţiei nu e,te ,uicient #e #e$voltat). +i'urile #e re,'iraţie ,e #i,ting "n uncţie #e ,e. &a barbaţi9 re,'iraţia e,te co,toab#ominal)9 rolul @ot)r%tor 'entru reali$area in,'irului (i e'irului "l joac) mu(c@ii ab#ominali (i co,tali ineriori. &a emei 're#omin) re,'iraţia #e ti' toracic9 manie,t) 'rin contracţia (i relaarea 're'on#erent a cutiei toracice. &a co'ii nu ei,t) o #ierenţiere neta a celor #ou) ti'uri #e re,'iraţie caracteri,tice ,eului re,'ectiv9 iar re,'iraţia nu ,e #e,a,oar) ritmic. :n tim'ul vorbirii #i,ritmiile ,e accentuea$)9 #evenin# oarte evi#ente
!7
"n tulbur)rile limbajului vorbit. :n ,t)rile #e obo,eal)9 in,'iraţia (i e'iraţia #evin tot mai neregulate (i mai ,curte9 ceea ce #uce la 'au$e ne'otrivite "n vorbire9 creea$) un a,'ect al vorbirii #e$agreabil. nii #i,lalici "ncearc) ,) vorbea,c) (i "n tim'ul in,'irului9 nu numai al e'irului9 re$ult%n# o 'ronunţie #eectoa,) 'rin #eormarea ,unetelor9 omi,iunea ,au "nlocuirea lor "n cuv%ntul (i 'rin a'aritia unor tulbur)ri ale ritmului (i ale ca#enţei vorbirii. Corbirea ,e #eormea$) (i "n ca$ul "n care nu ei,ta o orţa core,'un$atoare a e'irului ,au c%n# #i,lalicul manie,t) ticuri9 "nalţarea umerilor "n tim'ul vorbirii9 care im'ie#ica 'artici'area #iaragmei la e'ul$area aerului nece,ar. &a co'iii mici9 eerciţiile #e re,'iraţie ,e 'ot #e,)(ura ,ub orma jocului "n aer liber9 ,e 'ot olo,i o ,erie #e juc)rii "n care ,) ,e ,ule9 cor'ul av%n# #ierite 'o$iţii> culcat "n 'icioare ,au ,e$%n#. &a co'iii mai mari ,e 'oate eer,a e'ir-in,'irul 'e ba$a a'el)rii la "ntelegere. erciţiile #e re,'iraţie ,e 'ot reali$a )r) a i "n,oţite #e vorbire ,au concomitent cu vorbirea. *ele mai bune re$ultate ,e 'ot obţine cu ajutorul urmatoarelor eerciţii> ,ularea "ntr-o lum%nare a'rin,)9 umlarea balonului9 e'irarea (i in,'irarea alternativ) 'e na, (i 'e gur)9 e'ir ,i in,'ir 'e ba$a unor 'au$e ,tabilite9 aburirea unei oglin$i9 alternativ cu na,ul (i cu gura9 ormarea #e valuri "ntr-un va, cu a') 'rin ,ulare9 ,ularea "n #ierite in,trumente mu$icale. 3. "" -u,ul fonematic este capacitatea de a identifica 0i diferenţia suntele limbii.## er,a" . 1$$" p.11&5.
Au$ul onematic contribuie la reali$area 'ronunţ)rii corecte a ,unetelor. :n ca$ul #eicienţelor la nivel 'erieric e,te nece,ar) #e$voltarea unor uncţii com'en,atorii. Ace,ta ,e 'oate reali$a #atorita ,u'leţei ,i,temului nervo, uman (i ca'acit)ţii #e a#a'tare a organi,mului. Datorit) leg)turii ,tr%n,e #intre au$ul onematic (i mi(c)rile articularii9 #eicienţele #e la nivelul unui element ,e ac ,imţite (i la cel #e-al #oilea. laba #e$voltare a mi(c)rilor articulatorii ,au neeer,area lor inluenţea$) au$ul onematic9 iar tulbur)rile re,'ective #etermin) conu$ii la nivelul emi,iei ,au o ,lab) antrenare a elementelor 'artici'ante la actul 'ronunţiei rece'tionat) la 'er,oanele #in jurul ,au (i ,) reali$e$e un autocontrol9 'e ba$a au$ului9 a,u'ra emi,iilor vocale.
!8
Deicienţele au$ului onematic ac im'o,ibil autocontrolul au#itiv9 "n ace,t ca$ #i,lalicul ace eorturi #e "n#re'tare a vorbirii 'e ba$a motrico-ine,te$ic) a a'aratului #e emi,ie. De$voltarea au$ului ,e 'oate ace ,ub orma unor jocuri> g@icirea vocii celor care "l ,trig)9 "ntrecerea "n recitarea unor 'oe$ioare cu intonaţie. ;entru #e$voltarea au$ului onematic ,unt mai im'ortante eerciţiile "n cuvinte #ec%t 'ronunţia ,unetelor i$olate. Ace,tea con,tau "n 'ronunţarea9 #ierenţierea (i i#entiicarea cuvintelor ,inonime (i 'aronime. Folo,in# ace,te cuvinte "n #e$voltarea au$ului onematic ,e reali$ea$) (i corectarea #i,laliei9 "n ace,t el tim'ul #e tera'ie e,te mai ,curt. 4. ducarea personalităţii dislalicului este foarte necesară la copilul de v)rsta 0colară.
Ace,t 'roce, trebuie ,) "ncea') o #at) cu corectarea #i,laliei9 in#ierent #e v%r,t) #i,lalicului. :n 'erioa#a 're(colar)9 ca$urile #e tulbur)ri ale 'er,onalit)ţii ,unt oarte rare. &a ,colari9 enomenul #i,laliei ,e con,tienti$ea$) (i ,e 'oate #etermina9 la unii co'ii9 #evierii com'ortamentale9 atitu#ini negativi,te9 o ,lab) integrare "n colectiv9 #ela,are la "nv)ţ)tura9 li',a iniţiativelor9 reţinere ,au obra$nicie9 nervo$itate. &a in,talarea tulbur)rilor 'ot ,) contribuie )r) ca ,)-ţi #ea ,eama9 ')rinţii (i e#ucatorii9 'rin ,olicitarea in,i,tenţa a co'iilor ,) vorbea,c) corect. Atitu#inea colegilor #e ri#iculari$are "i #etermin) ,) #evin) "nc@i(i (i retra(i "n ei "n(i(i. ;entru a e#uca 'er,onalitatea trebuie ,) ,e urmarea,c) re#area "ncre#erii "n 'ro'iile 'o,ibilit)ţi9 crearea convingerii ca #i,lalicul nu 're,u'une un #eicit intelectual9 crearea convingerii ca #i,lalia e,te o tulburare 'a,ager)9 care 'oate i corectat)9 crearea "ncre#erii "n logo'e#9 "nlaturarea negativi,mului (i re#area o'timi,mului. :n ace,t ,co'9 vorbirea #i,lalicului "n cur, #e corectare 'oate i com'arat) cu cea a altui #i,lalic necorectat. n rol #eo,ebit "l are atitu#inea ')rinţilor9 a ca#relor #i#actice )r) #e #i,lalic. Ace(tia trebuie ,a ,e manie,te cu "nţelegere (i tact9 #ar nu cu in#ulgenţ). ;entru a ,e reali$a e#ucarea 'er,onalit)ţii #i,lalicului ,e 'oate recurge la ',i@otera'ie. Ace,ta are ,co'ul #e a "nlatura ,t)rile ',i@ice conlictuale9 vi$%n# at%t ,im'tomele #i,laliei9 c%t (i e#ucarea "ntregii 'er,onalit)ţi. e urm)re(te "nl)turarea ricii 'atologice #e a vorbi (i a ,entimentului #e inerioritate. ubiecutl trebuie convin, c) 'oate vorbi bine (i c) ,en,ibilitatea ,a eagerat) e,te neju,tiicat). +e@nicile (i meto#ele olo,ite urmare,c ,) re,tabilea,c) ec@ilibrul ',i@o-i$ic al #i,lalicului9 "ncerc%n# ,)-i ,tearg) #in minte cau$ele
!6
care au #eclan,at #i,lalia9 ,) "nlature (i ,) 'revin) unele ,im'tome9 cre%n# con#iţii avorabile 'entru acţiunea altor 'roce#ee logo'e#ice9 "n ca#rul unui tratament com'le. ;,i@otera'ia 'oate i im'licat) in#ivi#ual9 #ar (i "n gru'. ;,i@otera'ia "n gru' e,te nece,ar) 'entru a ,e ,timula intere,ul aţ) #e comunicarea verbal). ;,i@otera'ia trebuie ,) ,e #e,a,oare ,ub orma unor ,e#inţe ,i,tematice9 care ,) urme$e un 'lan bine ,tabilit9 #e la evocarea unor ,ituaţii ,im'le la cele com'lee9 #e la tatonarea conlictelor (i ,im'tomelor 'e care le manie,ta ,ubiectul '%n) la abor#area lor #irect) (i inten,). e utili$ea$) #i,cuţii9 're$ent)ri #e ilme contin%n# imagini lini(titoare9 "n,oţite #e #i,cuţii9 mu$ic) cu caracter lini,titor. ;roblemele abor#ate "n #i,cuţii trebuie ,) vi$e$e "nlaturarea unor blocaje aective9 re#area "ncre#erii "n 'o,ibilit)ţile 'ro'rii9 "n#e')rtarea obiei (i a inerţiei "n vorbirea9 crearea con#iţilor o'time (i ,timularea #orinţei #e a vorbi9 "n#emnarea la o vorbire calm) (i clar)9 #e$voltarea unei 'er,onalit)ţi #emne. De a,emenea9 ,e utili$ea$) jocurile #e mi(care9 acea,tea ajut) la olo,irea ge,turilor e're,ive "n tim'ul vorbirii9 a'elative (i in#icative9 av%n# uncţii #i,tractive9 ,tabilin# #i,'o$itii 'o$itive care acilitea$) #econectarea aţ) #e ,ituaţiile ,tre,ante. ;,i@otera'ia ,e etin#e (i a,u'ra 'er,oanelor cu care #i,lalicul bine "n contact> 'arinţi9 raţi9 ,urori alte ru#e. Ace(tia vor manie,ta "ntelegere (i rece'tivitate9 vor contribui la crearea unei atmo,ere 'l)cute (i lini,titoare9 "i vom ar)ta "ncre#ere (i r)b#are. Meto#ele (i te@nicile olo,ite ,unt #e'en#ente #e o ,erie #e actori ,ubiectivi9 ce ţin #e ,tructura ',i@ic) a in#ivi#ului #ar (i #e natura ,au #e manie,tare #i,laliei9 #e con#iţiile "n care tr)ie(te (i "(i #e,)(oar) activitatea. !. etode 0i procedee specifice logopedice.
*orectarea #i,laliei ,e obţine 'rin ormarea 'ronunţ)rii corecte a ,unetului aectat (i a'oi intro#ucerea ,a "n cuv%ntul (i 'ro'o$iţie. Automati$area 'ronunţiei corecte ,e ace 'rin olo,irea cuvintelor ce conţin ,unetul re,'ectiv "n 'o$iţie iniţial)9 "n interior (i inal). ;ot (i olo,ite (i eerciţii #e 'ronunţie care ,) "ncea') #irect cu olo,irea unor cuvinte ,im'le9 mono- (i bi,ilabice9 'entru "nce'ut9 iar a'oi ,) ,e orme$e 'ro'o$iţii (i ra$e. Folo,irea unor meto#e c%t mai variate evita obo,irea #i,lalicului (i #etermina o 'artici'are mai activ) la tera'ie. Deectele "n 'ro#ucerea enomelor (i "n articularea lor "n cuv%nt #etermin) o ro,tire neconorm) cu normele limbii vorbite9 a,tel "nc%t a,cult)torul #evine con(tient "n 'rimul
70
r%n# #e mo#ul "n care 'ronunţ) vorbitorul (i #oar "n al #oilea r%n# #e conţinutul celor ro,tite #e el. Din acea,ta cau$a9 comunicarea #evine #iicil)9 ceea ce atrage uneori in,ucce,ele (colare9 'roe,ionale ,au ,ociale (i #etermin) ,t)ri reactive ,au nevro$e.
+> O5#%0%;"r*" "(#%%#9&%3or %!6#r,(#%- *,("#%* "3* (o5%%3or (, #,31,r9r% * 3%01"2 :nţelegerea cuvintelor antrenea$) toate 'roce,ele ',i@ice9 #ar cu 'rec)#ere 'erce'ţii (i re're$ent)ri bogate (i corecte9 memoria ,emantic)9 g%n#irea9 iar ro,tirea (i ,cri,ul im'lic) 'rice'eri motorii oarte com'lee9 o con#uit) atent) (i voluntar)9 ,t)ri aective inten,e. ,te #e la ,ine "nţele, c) orice tulburare "n ,era limbajului atrage mo#iic)ri "n #e$voltarea celorlalte uncţii (i 'roce,e ',i@ice9 alter%n# "ntreaga 'er,onalitate a elevului. /rice ca#ru #i#actic trebuie (i 'oate interveni "n ca#rul 'roce,ului in,tructiv- e#ucativ9 'entru 'revenirea (iT,au corectarea tulbur)rilor #e limbaj con,tatate la elevii ,)i9 olo,in# mijloace (i meto#e c%t mai variate. Reu(ita (colar) ,au ,ucce,ul ,e manie,t) 'rin "n#e'linirea obiectivelor im'u,e #e 'rograma (colar)9 core,'un$)toare v%r,tei9 la un ran#ament ,u'erior9 #eci e,te o e're,ie a concor#anţei #intre 'o,ibilit)ţile9 ca'acit)ţile (i intere,ele elevului9 'e #e o 'arte (i eigenţele (colii9 'e #e alt) 'arte. *o'iii cu intelect normal9 ca urmare a con(tienti$)rii9 tr)ie,c #ramatic manie,t)rile tulbur)rilor #e limbaj9 ceea ce le alterea$) (i mai mult con#uita verbal). ubliniin# con,ecinţele tulbur)rilor #e limbaj9 *. ;)une,cu evi#enţia$) caracterul lor multi'lu9 at%t la nivelul (colii9 manie,tate 'rin "nt%r$iere (colar)9 #e$intere, (colar9 a'atie9 #e$intere, 'entru lectur)9 in,tabilitate (colar)9 c%t (i la nivel amilial9 'rin atitu#inea ,u'ra'rotectoare a amiliei ,au 'rin reacţii #e o'unere9 #e re,'ingere. +ratarea #ierenţiat) con,t) "n a#a'tarea "nv)ţ)m%ntului la 'articularit)ţile in#ivi#uale ',i@oi$ice ale co'ilului9 acea,ta 're,u'un%n# cunoa(terea elevilor ,ub a,'ectul cuno(tinţelor9 'rice'erilor9 #e'rin#erilor9 al 'otenţialului intelectual9 al tr),)turilor #e 'er,onalitate. Ace,te inormaţii #e,'re elevi 'ermit (i acce,ibili$area activit)ţii in,tructive#ucative9 ce 're,u'une o concor#anţ) #e'lin) "ntre 'o,ibilit)ţile elevilor (i #iicult)ţile ,arcinilor #e "nv)ţare.
71
&a v%r,ta 're(colar) e#ucatoarele con,tat) ca tulbur)ri #e limbaj #i,laliile #e evoluţie9 b%lb%iala i$iologic)9 ,igmati,mele9 rotaci,mele. unt recvente #eorm)ri9 omi,iuni9 "nlocuiri ? "n ,'ecial cu ,unetele l9 i9 #9 @9 v9 u. 'eciic) 'entru v%r,ta #e ani e,te #i,lalia #e cuv%nt. De(i co'iii 'ot 'ronunţa ,unetele i$olat9 la nivelul ,ilabelor9 cuvintelor9 a'ar ,ub,tituiri9 omi,iuni9 inver,iuni #e ,unete9 ,ilabe9 conun#)ri ale ,unetelor con,onante. &a ba$a ace,tora ,t)9 "n general9 o 'erce'ţie 'roa,t) a ,unetelor ?"n ,'ecial a celor a,em)n)toare9 o in,uicient) #e$voltare a au$ului onematic9 in,tabilitatea ',i@omotorie etc. ;er,everarea #i,laliei la v%r,t) mai mare ,e 'oate #atora unor carenţe 'e#agogice ,au imit)rii unor mo#ele gre(ite #e 'ronunţie. #ucatoarele mai "nt%lne,c (i co'ii cu "nt%r$ieri "n evoluţia limbajului9 manie,tate 'rin vocabular re#u,9 'ronunţie incorect) (i care la 4- ani nu au 'o,ibilitatea ormul)rii unor 'ro'o$iţii ,im'le. Datorit) a'tului c) la v%r,ta 're(colar) co'iii nu ,t)'%ne,c9 "nc)9 conţinutul e'rim)rii9 iar 'o,ibilit)ţile #e ormulare ,unt re#u,e9 com'arativ cu ra'i#itatea g%n#irii9 a'ar unele e$it)ri9 re'etiţii9 "ntreru'eri9 ace,tea neiin# con(tienti$ate9 la "nce'ut9 #e c)tre co'ii. ,te nece,ar ,) ei,te o 'ermanent) ,timulare lingvi,tic)9 ,) ,e oere mo#ele corecte #e 'ronunţie9 cuvintele9 noţiunile ,) ie ,electate (i a#a'tate nivelului #e "nţelegere al co'ilului9 ,) ,e evite ,u'ra,olicitarea9 ,) ,e ,timule$e limbajul ,ub toate a,'ectele ?"nţelegere9 vocabular9 ,tructur) gramatical)9 organi$area comunic)rii . *onvorbirile tematice9 lecturile #u') imagini9 memori$)rile9 jocurile #i#actice cu ,tructuri gramaticale ,e utili$ea$) at%t la gru'a 09 c%t (i la cla,a . Din literatura #e ,'ecialitate9 e#ucatoarele (i "nv)ţ)torii au 'o,ibilitatea #e a alege o multitu#ine #e eerciţii 'entru corectarea tulbur)rilor #e 'ronunţie9 oerin# iec)rui co'il 'o,ibilitatea #e a eer,a actul vorbirii "n cla,) ,au aca,). ,te bine ,) ,e #i,cute cu ')rinţii #e,'re tulbur)rile #e limbaj ale co'iilor lor (i ,) li ,e lea ace,tora un 'rogram #e lucru in#ivi#uali$at9 'entru eer,area $ilnic) a vorbirii. erciţiile ,unt #e gimna,tic) general)9 jocuri #e mi(care "n,oţite #e vorbire9 eerciţii #e gimna,tic) 'entru membre9 trunc@i9 'entru mobilitatea eţei9 a mailarelor (i a bu$elor9 (.a.
72
;entru e#ucarea au$ului onematic9 e#ucatoarele (i mai a'oi "nv)ţ)torii ?"n ,'ecial "n 'erioa#a 'reabece#ar) (i abece#ar) olo,e,c> eerciţii #e imitare a ,unetelor #in natur)9 #e 'ronunţare a unor ,erii #e ,ilabe o'u,e9 #in cuvinte 'aronime9 #e #ierenţiere a con,oanelor ,ur#e #e cele ,onore9 #e #ierenţiere a ,unetelor cu 'unct #e articulare a'ro'iat9 #e tran,ormare a cuvintelor 'rin "nlocuiri #e ,unete ,au ,ilabe. *a#rul #i#actic nu trebuie ,) 'iar#) #in ve#ere "n ca#rul ace,tor eerciţii e#ucarea "ntregii 'er,onalit)ţi a elevilor9 activi$area tuturor co'iilor9 crearea unui climat #e,tin,9 avorabil "nv)ţ)rii. Du') eerciţiile #e articulare9 ,e urm)re(te 'ronunţarea ,unetelor "n ,ilabe (i cuvinte. Din ma'a "nv)ţ)torului nu trebuie ,) li',ea,c) li,te #e cuvinte ce conţin ,unetele> ,9 $9 ţ9 r9 (9 j9 gru'urile ce-ci9 ge-gi9 ,unetele> c9 g9 t9 #9 @9 m9 b9 9 l9 v9 n9 '. rm)toarea eta') o re're$int) intro#ucerea cuvintelor "n 'ro'o$iţii9 urm)rin#u-,e con(tienti$area (i automati$area lor "n vorbire9 olo,in# eerciţii #e memori$are a unor ver,uri ,'eciice 'entru anumite ,unete9 'ove,tiri9 re'ove,tiri9 #i,cuţii #u') 'lan(e. &a cla,a 9 "nv)ţ)torii '),trea$) jocul #i#actic ca mo#alitate #e #e$voltare a ca'acit)ţii #e e'rimare oral)9 olo,in# a#e,ea> a. jocuri 'entru activi$area9 "mbog)ţirea (i #iver,iicarea vocabularului elevilor > *ine ,'une mai multe cuvinte #e,'re...9 ;ove,tiţi ceva #e,'re9 )culeţul ermecat9 A venit toamna9 &a libr)rie9 *utia cu ,ur'ri$e9 *u ce c)l)torim9 'une un#e ,t)9 @ici ce e9 *e ,-a ,c@imbat9 'rin care ,e urm)re(te crearea unei atmo,ere 'ermi,ive9 'o,ibilitatea #e a orma #e'rin#eri #e com'ortare civili$at)9 ormularea #e 'ro'o$iţii corecte 'rin eer,area continu) a actului vorbirii. b. jocuri 'entru "n,u(irea ,tructurii gramaticale a limbii > aba-oarba9 A?al cui e,te9 u ,'un una9 tu ,'ui multe9 *e ace ,au ce ac[9 Roata vremii9 *um e,te9 *e (tii #e,'re mine9 'rin care ,e urm)re(te articularea corect) a ,ub,tantivelor9 ormarea ca'acit)ţii #e anali$) (i a,ociere9 ormarea 'luralului9 utili$area corect) a 'ronumelui 'er,onal9acor#ul -;9 acor#ul ,ub,tantiv-a#jectiv. c. jocuri 'entru #e$voltarea e'rim)rii orale > *ine ,'une mai multe 'ro'o$iţii9 Mai ,'une ceva9 'une o 'ove,te #e,'re...9 'rin care ,e urm)re(te "mbog)ţirea vocabularului9 iar co'iii cu e'rimare #eectuoa,) ,unt ajutaţi ,) ormule$e 'ro'o$iţii corecte (i clare.
73
#. memori$area ver,urilor (i #e$legarea g@icitorilor9 com'letarea unor rebu,uri9 etc. ntrarea co'ilului "n lumea (colii a#uce cu ,ine o 'roblematic) ,'eciic). :n,u(irea citit-,cri,ului ,e ace 'rin meto#a onetic)9 analitico-,intetic)9 'rin activit)ţi #ierenţiate 'entru iecare elev9 "n uncţie #e 'articularit)ţile #e v%r,t) (i in#ivi#uale. cri,ul e,te o activitate com'le)9 #e aceea meto#ele (i 'roce#eele #e "n,u(ire corect) trebuie ,) ie #iver,iicate9 olo,in# "n acela(i tim' meto#e ine,te$ice9 onomimice9 #e 'erce'ţie vi$ual)9 lingvi,tice9 etc. / mare 'arte #in greut)ţile "nt%m'inate la cla,a ,e #atorea$) imaturit)ţii (colare. De(i la acea,t) v%r,t) vorbirea e,te mult mai corect)9 #i,')r%n# #i,lalia i$iologic)9 totu(i limbajul imaturilor (colar '),trea$) o ,erie #e 'articularit)ţi> relatarea evenimentelor 'ove,tirilor9 a im're,iilor 'er,onale e,te a#e,ea incorect)9 iin# nece,ar) ,u,ţinerea 'rin "ntreb)ri9 unii mai 're$int) "nc) tulbur)ri #e 'ronunţie9 'recum (i unele tulbur)ri #e ritm (i luenţ). Din 'unct #e ve#ere ',i@o'e#agogic multe #in gre(elile ,cri,-cititului la (colarul mic ,e 'ro#uc "n limitele nomalului9 "n ca#rul (colari$)rii. Dac) ele ,e 'relunge,c (i "n cla,ele urm)toare ,unt con,i#erate #i,leii-#i,graii (i 're,u'un intervenţia ,'eciali$at) a logo'e#ului. ;rintre #iicult)ţile cele mai recvente "nt%lnite la v%r,ta (colar) mic) ,e 'ot aminti> #iicult)ţi "n reali$area graic) a literelorB #iicult)ţi "n corelarea com'leului ,onor cu ,imbolul graicB omi,iuni #e litere9 elemente graice9 ,ilabe9 inale #e cuv%nt9 #itongi (i c@iar cuvinteB ,ub,tituiri #e litere9 ,ilabe9 cuvinteB a#)ugiri #e litere9 ,ilabe9 cuvinteB inver,iuni #e litere9 ,ilabe9 cuvinteB conto'iri (i com'rim)ri #e cuvinteB nere,'ectarea regulilor gramaticale. :nv)ţ)torul trebuie ,) intervin) 'rin> eerciţii #e legare a ,unetelor #e re're$ent)rile lor graice9 #e #ierenţiere a ,unetelor (i literelor a,em)n)toare acu,tico-o'tic9 #e anali$) onetic) a cuvintelor9 #e ,criere corect) a #itongilor9 eerciţii cu gru'uri #e con,oane9 eerciţii 'entru ,crierea corect) a gru'urilor ce-ci9 ge-gi9 c@e-c@i9 g@e-g@i. Du') ce elevii ,criu corect cuvintele ,e trece la ,crierea "n 'ro'o$iţii9 urm)rin#u-,e a'oi automati$area ac@i$iţiilor. :n lucr)rile #e,tinate #i,leiei-#i,graiei9 . Cer$a 'ro'une o gam) variat) #e eerciţii #e co'iere9 tran,criere9 #ictare9 com'unere9 auto#ictare - ca mo#alitate eicient) #e reali$are a autocontrolului.
74
/'timi$area activit)ţilor in,tructiv-e#ucative ,e reer) la alegerea variantei celei mai bune 'entru a obţine cu re,ur,e minime o eicienţ) maim). +ratarea in#ivi#uali$at) a elevului "i u(urea$) ace,tuia reali$area unor ,arcini (colare in#e'en#ent #e colegii lui9 ajutat mai mult ,au mai 'uţin #e "nv)ţ)tor. Reu(ita "n re$olvarea ace,tor ,arcini are eect beneic a,u'ra 'er,onalit)ţii elevului9 'rin cre(terea "ncre#erii "n orţele 'ro'rii9 'rin #econ#iţionarea ,a aţ) #e actul "nv)ţ)rii. :nv)ţ)torul 'oate o'timi$a activit)ţile in,tructiv-e#ucative 'rin>
olo,irea ormelor #e activitate rontal)9 'e gru'e (i in#ivi#ual)B
#e'i,tarea 'recoce a gre(elilor (i a #iicult)ţilor ti'ice ale elevilor la nivel in#ivi#ualB
reali$area abor#)rii in#ivi#uali$ate a elevilorB
olo,irea i(elor #e lucru cu conţinut unic9 #ar cu ,arcini #e lucru in#ivi#uali$ate9 a i(elor #e munc) in#e'en#ent)9 a i(elor 'entru iarea (i con,oli#area cuno(tinţelor9 a i(elor #e recu'erare9 a i(elor ca tem) 'entru aca,)9 a i(elor 'entru veriicarea cuno(tinţelorB
m)rirea9 varierea 'roce#eelor #e iare9 a'licare a cuno(tinţelor9 'rice'erilor (i #e'rin#erilorB
reali$area concret)9 'e obiective9 a trat)rii #ierenţiateB
re$olvarea real) a activi$)rii elevilor9 'e tot 'arcur,ul lecţieiB
l)rgirea 'o,ibilit)ţilor #e tratare #ierenţiat) a elevilor9 at%t "n ca#rul lecţiei9 c%t (i 'rin ,arcini ,u'limentare 'entru munca in#e'en#ent)9 "n aara cla,ei.
;entru orice #a,c)l nu e,te alt) #atorie mai nobil) #ec%t ,)-i "nveţe 'e elevi ,) ,e e'rime corect9 oral (i "n ,cri,9 "n #ulcele grai rom%ne,c.
CAPITOLUL + STUDII DE CAZ ŞI PLANURI DE INTERVENŢIE IN CORECTAREA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ
7
+= M,!(" 4!9&9#or,3,% 4! (or*(#"r*" #,31,r9r%3or * 3%01"2 :nv)ţ)torul ace 'arte integrant) #in ec@i'a nece,ar) tulbur)rilor #e limbaj. Rolul ,)u e,te major9 #ar el trebuie ,) "(i reali$e$e ,trategia "n uncţie #e in#icaţiile logo'e#ului. e (tie c) o #e'rin#ere gre(it ormat) e,te mai greu #e corectat #ec%t im'lementarea unei #e'rin#eri noi. *onorm #ictonului <'rimum non nocere= ?"n 'rimul r%n# ,) nu ,trici iniţiativele "nv)ţ)torului ,e vor ,ubor#ona "ntot#eauna celor ale ,'eciali,tului. A'ortul "nv)ţ)torului "n ec@i') con,t) "n> -
in,taurarea unui climat 'ro'ice 'entru #e$voltarea vorbiriiB
-
eliminarea actorilor 'erturbanţiB
-
a,igurarea continuit)ţii eerciţiilorB
-
intro#ucerea acumul)rilor "n vorbirea curent) (i "n ,ituaţii concrete #e viaţ).
;entru a 'utea acţiona c%t mai eicient "n #irecţia 'revenirii (i corect)rii #eectelor #e vorbire9 "nv)ţ)torii au #atoria #e a ,e 'reg)ti (i 'erecţiona "n ace,t #omeniu9 #e a cunoa(te temeinic care ,unt tulbur)rile #e limbaj (i meto#ele #e 'revenire (i corectare a lor. Ace,t 'roce, e,te "n e,enţa ,a un 'roce, ',i@o'e#agogic com'le9 "n care meto#ele (i 'roce#eele olo,ite ţin cont at%t #e cau$a care a generat #eectul9 c%t (i #e natura ace,tuia. ;revenirea (i "nl)turarea tulbur)rilor #e vorbire9 activitatea corectiv-recu'erativ) trebuie ,) "ncea') cu (colarii mici9 #eoarece la ace,te v%r,te tulbur)rile ,unt mai recvente9 iar tran,ormarea lor "n #e'rin#eri gre(ite ar avea urm)ri grave a,u'ra #e$volt)rii ulterioare a 'er,onalit)ţii co'iilor> -
r%nea$) #e$voltarea vorbiriiB
-
"m'ie#ic) "n,u(irea cuno(tinţelor 'rev)$ute #e 'rogramele (colareB
-
"i ac timi$i.
<:nv)ţ)torul e,te 're$ent9 real (i total9 "n interiorul me#iului e#ucaţional9 'e care "l "mbog)ţe(te mereu9 a,i,t)9 ob,erv) (i notea$) com'ortamentele elevilor9 e,te #i,cret ?inclu,iv "n limbaj iube(te co'iii9 "i acce't) (i "i re,'ect)9 tr)ie(te inten, "m'reun) cu ei=. :nv)ţ)torul9 a'el%n# la ,'rijinul ',i@ologului L logo'e#9 al me#icului9 trebuie ,) #e,co'ere care ,unt cau$ele ace,tor tulbur)ri #e limbaj>
7!
#ac) ele ,e #atore,c 'relu)rii
#ac) e,te vorba #e cau$e interne9 ţin%n# #e unele #eecţiuni ale elementelor neuroi$iologice im'licate "n vorbire (i "n ,criere. :n uncţie #e ,ituaţie9 ,e va a'lica o tera'ie e#ucaţional) ,au una ',i@ome#ical).
:nv)ţ)torul trebuie ,) intervin) 'entru a ajuta co'ilul ,) 're"nt%m'ine #iicult)ţile ce a'ar "n "n,u(irea corect) a cititului (i ,cri,ului. Ace,te #iicult)ţi ,unt cu at%t mai mari cu c%t co'iii au greut)ţi "n 'ronunţarea unor ,unete. *o'ilul elimin)9 at%t "n citit9 #ar (i "n ,crierea cuvintelor9 ,unete 'e care nu le 'oate 'ronunţa9 ,au le "nlocuie(te cu alte ,unete. A,tel9 "nv)ţ)torul trebuie ,) g),ea,c) c)i care ,) ,en,ibili$e$e #e tim'uriu 'e elevi la a,'ectul onetic corect al limbajului. Du') #e'i,tarea tulbur)rii #e limbaj9 acea,ta trebuie "nregi,trat) "n i(a #e ob,ervaţie a co'ilului9 cu reeriri a,u'ra ,unetelor incorecte9 la 'o$iţia limbii "n tim'ul 'ronunţiei9 la conormaţia mailarelor9 a #entiţiei9 la cur,ivitatea vorbirii. erciţiile eectuate cu co'iii contribuie la e#ucarea 'ronunţiei corecte9 'revenirea celor mai recvente gre(eli #e 'ronunţare (i la #e$voltarea au$ului onematic. :n multe ca$uri ,e "nt%lne,c co'ii care nu #ierenţia$) ,unetele care au o ,onoritate a'ro'iat). A,tel9 ,e 'ot eectua numeroa,e eerciţii #e 'ronunţare corect) a ,unetelor9 la toate #i,ci'linele9 #ar mai ale, la &imba Rom%n). :n cla,a "nt%i9 "n 'erioa#a 'reabece#ar)9 ,e 'une accent 'e ro,tirea ,unetelor L 'roblem) (i 'entru acea,ta ,e 'ot eectua numeroa,e eerciţii #e mi(care ?ace,tea ,unt bun mijloc #e eer,are a a'aratului re,'irator. Dintre ace,te eerciţii ,e 'ot enumera> -
umlatul baloanelorB
-
umlarea 'uternic) a obrajilor (i #e$umlarea lor tre'tat)B
-
eerciţii #e imitare>
-
o(netul run$elorB
-
(uieratul v%ntuluiB
-
$um$etul albinelor.
/ri #e c%te ori e,te 'o,ibil9 ,e 'ot "nv)ţa #ierite 'oe$ii "n care a'are recvent un ,unet. De eem'lu9 'entru ,unetul r>
77
6ică nu 0tia să ,ică 6)u" răţu0că" rămurică. Dar de c)nd băiatu7nvaţă 8oe,ia despre raţă 9tie bine ca să ,ică 6)u" răţu0că" rămurică.
Majoritatea eerciţiilor au "n ve#ere acel ti' #e gre(eli care con,t) "n "nlocuirea ,unetelor ?mai ale, "nlocuirea unor con,oane cu alte con,oane "nru#ite. ;entru gru'ul #e con,oane r L l ,e 'oate ro,ti 'oe$ia L eerciţiu>
Ur6,-L*& $% Ur6,-F3*& :rsu7+eţ 0i :rsu7Fleţ 'ei doi ur0i cu părul creţ" or să prindă pe0te7n lac.
- Dar de ce pl)ngi :rsu7Fleţ; - u n7am prins dec)t un racP ;rin #ierite eerciţii #e,)(urate ,ub orm) #e joc9 co'iii au o,t 'u(i "n ,ituaţia #e a 'ronunţa #enumirile unor obiecte ?lucruri9 iinţe9 etc.9 care ,e #eo,ebe,c 'rintr-un ,ingur ,unet> -
'ere-mere-bereB
-
mam)-ram)-lam)B
-
lac-mac-,ac-rac.
-a con,tatat #e c)tre "nv)ţ)tori c) tulbur)rile #e 'ronunţie a'ar (i #atorit) grabei9 re'e$iciunii cu care vorbe,c unii co'ii ?ta@ilalia. ;entru a "nl)tura acea,t) cau$) ,e 'ot eectua eerciţii care ,)-i obi(nuia,c) 'e co'ii cu un ritm normal #e re,'iraţie9 cu olo,irea corect) a 'au$elor "n tim'ul vorbirii> in,'iraţii a#%nci urmate #e e'iraţii 'uternice (i 'relungite 'entru ortiicarea mu(c@ilor ab#ominali (i ai g%tului. e mai 'ot eectua #ierite jocuri #e #icţie9 cum ,unt>
78
?c-a-,-)9 ,e ,crie cuv%ntul la tabl)9 co'iii "l ,criu 'e caiete (i ,e cite(te a(a #e,')rţit9 #u') care ,e trece la reali$area ,inte$ei lui9 a#ic) la citirea lui ca un tot unitar. e #emon,trea$) co'iilor cu tulbur)ri mo#ul "n care ,e ormea$) #e eem'lu ,unetul ,9 cum ,e a(ea$) bu$ele9 #inţii9 limba. e eer,ea$) #e mai multe ori9 #u') care ,e intro#uce ,unetul "n alte cuvinte9 la "nce'utul9 "n cu'rin,ul ,au la ,%r(itul cuv%ntului> ,a ')9 ,o-lar9 ,u-m)9 ,e-re9 a,-cun,9 'l%n,9 etc. :n corectarea #i,laliei ,e 'ot eectua eerciţii #e #e$voltare a ca'acit)ţii re,'iratorii9 a motricit)ţii linguale ?elevul ,) ac) limba 'e r%n# "n orm) #e ce(cuţ)9 lo')ţic)9 ,)geat)9 jg@eab9 etc. (i a motricit)ţii a'aratului onator. +oate eerciţiile reali$ate #e "nv)ţ)tor trebuie eectuate gra#at9 #e la ,im'lu la com'le9 #e la u(or la greu. A,tel ,e va trece #e la utili$area ,unetului "n cuvinte mono,ilabice la cuvintele 'luri,ilabice9 "n care ,unetul a o,t 'la,at "n cele trei 'o$iţii (i ,e va ajunge la alc)tuirea #e 'ro'o$iţii (i ra$e. Du') obţinerea 'ronunţ)rii corecte a ,unetului ,e trece la con,oli#area lui 'rin re'ro#ucerea #e tete9 'oe$ii9 'ove,tiri9 #e,crierea unor imagini9 ilu,traţii9 'ove,tirea unei "nt%m'l)ri reale ,au imaginare. :ntre meto#ele ,'eciice #e corectare a limbajului ,e "n,criu eerciţiile #e vorbire ritmat)9 recitarea unor 'oe$ii9 eerciţiile #e imitare a .unor mo#ele cu vorbire corect)9 eerciţiile #e imitare a 'o$iţiei corecte a 'aratului bucal "n tim'ul emi,iei9 a unor enomene naturale9 a $gomotului )cut #e unele obiecte9 iinţe9 alc)tuirea #e 'ove,tiri9 locurile #i#actice. arcini 'entru amiliari$areaTcorectarea ,unetului
,'une cum ace ur,ulB
,tabile(te cu ce ,unet ,e termin) cuv%ntul
'ronunţ) ,unetele ce ,e au# atunci c%n# ,e r),uce(te u,ulB
,tabile(te cu ce ,unet ,e ,%r(e(te cuv%ntul <,%rr=B
#aţi eem'le #e cuvinte care ,) ,e termine cu ,unetul
g),e(te 'entru cuvintele
g),e(te 'entru urm)toarele cuvinte altele cu "nţele, o'u,9 care ,) "ncea') cu ,unetul
recitarea unor ver,uri rimate>
76
6acul se credea rechin
9i <7a tras un cioc (n cap
')nd a prins nu mai puţin
6abdă racul" ru0inat
-colo7n r)u de dimineaţă
7a ro0it 0i a plecat
De picior o m)ndră raţă.
6epede" ca să nu7l vadă
6aţa rău s7a supărat
6aţele ce stau la sfadă.
&a cla,ele mici ,e 'ot olo,i eerciţiile-'oe$ii9 'e l%ng) eer,area cu iecare co'il "n 'arte9 (i "n tim'ul lecţiei>
"n intro#ucerea (i "n "nc@eierea lecţiei9 olo,in#u-,e acele ver,uri care au ,tr%n,) leg)tur) cu conţinutul activit)ţiiB
ca eerciţii ritmice "n ora #e e#ucaţie mu$ical) ?,e ro,te,c ver,urile (i ,e a,ocia$) cu b)t)i ritmice #in 'alme9 cu mer, ritmic9 cu leg)narea ritmic) a ca'ului9 etc.B
ca num)r)tori>
N,09r9#o"r* #e +itel *on,tantine,cu / alun)9 #ou)9 trei9
- ;arc) nou) $ile-ar i9
Ceveriţ) tu nu vrei[
;arc) o't9 ba (a'te-mi 'are
- a vreau 'atru9 cinci (i (a,e9
'une-mi v%nt9 tu nu (tii oare[
*) alunele-, gu,toa,e.
C%ntul ,-a $burlit> - a #aP
- :ţi #au (a'te9 o't (i nou)9
Sa,e9 cinci9 a(a ceva9
Da-o ,) ne ,'ui (i nou)
Si-ai ,-au$i 'rin ragi9 'rin tei9
*%n# o ,) ajung)-ncoace
*%t ,'ui 'atru9 c%t ,'ui trei9
arna cu $ece cojoaceP
*%t ,'ui #ou)9 c%t ,'ui una9
Ceveriţa ,ocoti>
Ci,colin# 'e-aici urtuna.
:n ca$ul b%lb%ielii9 "ntregul tratament vi$ea$) reali$area a trei mari obiective. <;rimul are "n ve#ere re#ucerea inten,it)ţii actorilor conlictuali care "ntreţin tulburarea9 urmat) #e crearea unui climat avorabil #e$volt)rii uncţiilor at%t #e com'lee ale limbajului.
80
*el #e-al #oilea obiectiv urm)re(te c)lirea ',i@o-i$iologic) a co'iilor9 a,tel "nc%t ace(tia ,) #evin) mai re$i,tenţi la actorii ,tre,anţi #in me#iul "nconjur)tor. umai 'rin cre(terea 'ragului #e a#a'tabilitate la cerinţele $ilnice ce ,e ive,c "n amilie (i "n colectivele (colare "(i 'ot "nvinge b%lb%iţii tre'tat rica aţ) #e eventualele lor e(ecuri. ltimul obiectiv e,te con#iţionat #e eer,area vorbirii luente cu "ntreţinerea ,ituaţiilor care ,timulea$) ,iguranţa (i #orinţa #e comunicare=. :nv)ţ)torul trebuie ,) aib) o evi#enţ) clar) a co'iilor cu #iicult)ţi #e vorbire 'entru a 'utea contribui la corectarea lor (i a 'utea i un ,'rijin eicient al ,'eciali,tului "n logo'e#ie. tabilitatea #iagno,ticului logo'e#ic e,te e,enţial 'entru atitu#inea aţ) #e logo'at (i a#a'tarea com'leului tera'eutic. A,tel9 la iecare "nce'ut #e an9 i(a co'ilului va i com'letat) cu #ate re$ultate #in eaminarea limbajului (i ,e vor con,emna ulterior 'rogre,ele obţinute. ,te nevoie 'entru "nce'ut ,) ,e ,ur'rin#) mo#ul #e 'ronunţie al ,unetelor mai rele #in 'unct #e ve#ere al emiterii ?r9 ,9 (9 ţ9 ce9 ci9 ge9 gi9 etc.9 iar atunci c%n# ,e con,tat) #iicult)ţi la nivelul ace,tora9 eaminarea ,e etin#e (i a,u'ra altora. A'oi9 ,e vor 'urta #i,cuţii libere9 ,e va cere elevului ,) alc)tuia,c) o 'ove,tire9 ,e vor con,ulta caietele9 etc.9 'entru a 'utea #e'i,ta alte eventuale tulbur)ri #e limbaj. ;entru a 'reveni (i "nl)tura tulbur)rile #e ritm (i luenţ)9 "n uncţie #e v%r,ta ,ubiectului ,e 'ot olo,i o ,erie #e eerciţii care #uc la "nl)turarea #eicienţelor re,'iratorii (i m)re,c ca'acitatea (i volumul re,'irator. :n ace,t ,en, ,unt in#icate jocurile "n aer liber9 gimna,tica urmat) #e e'ir (i in,'ir 'relungit9 ,ularea "n ,'irometru9 umlarea balonului ?'entru #e$voltarea ca'acit)ţii toracice9 e'irarea (i in,'irarea alternativ) 'e gur) (i 'e na,9 eerciţii #e re,'iraţie9 eectuate o #at) cu 'ronunţarea ,unetelor (i a cuvintelor9 a c%ntului (i a recit)rii 'oe$iilor ritmice9 "n ve#erea ,incroni$)rii celor #ou) acte9 etc. *ele mai recvente gre(eli ,e ac la com'unere9 #eoarece logo'atul nu mai are mo#elul "n aţ) ?cum e,te la co'iere (i nici nu au#e 'ronunţia corect) a onemului9 'entru a ace leg)tura cu graemul core,'un$)tor ?ca "n #ictare. :n 'lu,9 eorturile #e ormulare a i#eilor (i tran,'unerea lor graic)9 cu re,'ectarea regulilor gramaticale9 abat atenţia logo'atului #e la 'articularit)ţile ,crierii9 iar #e'rin#erile9 neiin# ,uicient con,oli#ate9 nu ,e reali$ea$) o coor#onare ,incron) "ntre 'lanurile mentale (i cele ine,te$ico L motrice. ;e #e alt) 'arte9 c%n# logo'atul "(i centrea$) atenţia a,u'ra
81
'lanurilor ine,te$ico L motrice ,e 'ro#uc #eregl)ri la nivelul ormul)rii logico L gramaticale L ceea ce ace ,) ,uere con,trucţia ra$ei (i "nc@egarea tetului. / a,emenea caracteri,tic) #evine eroare ,'eciic) 'entru #i,graie. Deregl)rile #e limbaj inluenţea$) negativ 'er,onalitatea9 co'ilul #evine ne"ncre$)tor9 ,u,'icio, ne,ociabil9 necoo'erant "n activitate. :nv)ţ) :nv)ţ)tor torul ul trebui trebuiee ,) #ove #ove#ea #ea,c) ,c) mult mult tact tact 'e# 'e#agog agogic ic "n activi activitat tatea ea 'e care care o #e,)(oar) cui co'iii care ,uer) #e tulbur)ri #e limbaj "n ve#erea integr)rii.
+> I05or#"!&" *5%6#9r%% (o5%%3or (, #,31,r9r% * 3%01"2 De'i,t De' i,tare areaa ,i corect corectarea area tulbur tulburari arilor lor #e vorbir vorbiree la ,colar ,colarul ul mic e,te e,te #e maim maim im'ortanta 'entru evolutia viitoare a co'ilului9 atat in ,coala9 cat ,i 'e 'lan ,ocial. &a acea,ta acea,ta var,ta var,ta corectarea corectarea ,e ace relativ relativ u,or9 u,or9 mai ale, ca @an#ica'ul @an#ica'ul nu e,te re,imtit re,imtit #e co'il in aceea,i ma,ura ca ,i la var,ta a#ulta. :n unele orme ale tulbur)rilor9 ,e 'oate con,tata o r)m%nere "n urm) a elevilor9 "nce "nce'% '%n# n# c@iar c@iar #in #in 'rim 'rimel elee cla, cla,ee #e (coa (coal) l).. *a urma urmare re a uno unorr cau$e cau$e obie obiect ctiv ive9 e9 mani manie e,t ,tar area ea #eic #eicie ienţ nţei ei #e 'ron 'ronun unţi ţie9 e9 ,'re ,'re eem eem'l 'lu9 u9 atra atrage ge #u') #u') ,ine ,ine a'ari a'ariţi ţiaa #iicult)ţ #iicult)ţilor ilor #e ,criere. ,criere. Dac) enomenul enomenul nu ,e "nl)tur) la tim'9 tim'9 #ecalajul #ecalajul aţ) #e ceilalţi elevi va cre(te tre'tat9 elevul re,'ectiv ajung%n# ,) ie con,i#erat ,lab #otat9 #in 'unct #e ve#ere intelectual. :n ace,t ca$9 "n,u(i elevul va acce'ta ace,t caliicativ9 a#o't%n# o atitu#ine #e total) inactivitate. :n unele orme grave #e logo'e#ie9 ,e 'ot "nt%lni (i alte a,'ecte> elevul 'oate avea un ran#ament (colar mult mai ,c)$ut #ec%t 'o,ibilit)ţile lui9 #atorit) unei integr)ri #eectuoa,e "n colectivul #e elevi (i a ei,tenţei unor relaţii anormale "ntre amilie (i (coal). ntegrarea logo'aţilor "ntr-un colectiv ne'reg)tit 'entru 'rimirea unor a,tel #e elevi va i #iicil)B oarte re'e#e9 elevul va #eveni ţinta ironiilor colegilor ,)i9 va i imitat9 va i i$olat #e ceilalţi co'ii9 ceea ce va #uce9 tre'tat9 la o "nc@i#ere "n ,ine9 la ,l)birea "ncre#erii "n ca'acit)ţile 'ro'rii9 la autoreali$are9 la tr)irea unor ,t)ri 'enibile "n aţa cla,ei (i a 'e#agogilor. ubiectul neintegrat9 #e(i "n$e,trat cu 'o,ibilit)ţi intelectuale9 va reu$a ,) r),'un#) la lecţii (i9 'rin urmare9 va i a'reciat ca ,lab ,au oarte ,lab. Ace,t a't va genera conlicte (i ten,iuni emoţionale9 cu con,ecinţe ime#iate a,u'ra activit)ţii #e
82
"nv)ţare9 iin# aectat) (i motivaţia ace,tuia. Dac) toate ace,tea vor i "ntreţinute (i #e un #e$intere, #in 'artea amiliei (i #e o li',) #e 'reocu'are #in 'artea (colii9 ran#amentul ,c)$ut al elevului va aecta "ntreaga ,a 'er,onalitate. Di,lalia ca tulburare #e 'ronunţie are recvenţa cea mai mare "ntre @an#ica'urile #e limbaj at%t la ,ubiecţii normali #in 'unct #e ve#ere ',i@ic9 c%t (i la cei cu #eicienţe #e intelect intelect (i ,en$oriale. ,en$oriale. Multe #intre tulburari tulburarile le #e 'ronunţie 'ronunţie #i,'ar o#at) cu "naintarea "naintarea "n v%r,t v%r,t)) a 'er, 'er,oan oanei ei.. ,te ,te o tulb tulbur urar aree #e arti articul culat atie ie-'r -'ron onunţ unţie ie ce ,e mani manie e,t ,t)) 'rin 'rin #eormarea9 omiterea9 ,ub,tituirea9 "nlocuirea (i inver,area ,unetelor. A,tel9 @eri#an ?164! e,te #e 'arere ca la var,ta #e 8 ani #i,laliile ,unt in 'ro'ortie #e 1G la ete ,i 1!G la baietiB la ,colarii mici cel mai #e, # e, ,unt intalnite omi,iunile ,i #eormarile. Di,graia ca tulb tulbur urar aree a limb limbaj ajul ului ui ,cri ,cri,, ,i #i,l #i,lei eiaa ca @an# @an#ic ica' a' al citi cititu tulu luii inluenţea$) 'regnant #e$voltarea ',i@ic) a co'ilului (i mai cu ,eama9 re$ultatele la "nv)ţ)tura. :n,u(irea ,cri,ului 're,u'une ei,tenţa unei anumite #e$voltari intelective a co'ilului care ,)-i 'ermit) ,) ,tabilea,c) anumite corelaţii "ntre emi,ia oral) a ,unetelor (i imaginile lor graice. Si ormarea #e'rin#erilor #e citit ,e reali$ea$a 'rin #e$voltarea unui co# lingvi,tic ce "i 'ermite co'ilului ,) 'ercea') graemele ca unit)ţi cu valoare #e ,imbol.
+? E5*r%0*!#,3 ;entru a evi#enţia ti'urile #e tulbur)ri #e vorbire ce 'ot ,) a'ar) la elevii #in cla,ele -9 'recum (i m),ura "n care tulbur)rile #e vorbire ,e relect) "n limbajul ,cri,9 am reali$at un e'eriment la care a o,t ,u'u, un lot #e 0 #e elevi9 c%te 2 #in iecare cla,a. +oţi ,ubiecţii au o,t ,u'u(i la cateva 'robe 'entru evi#enţierea mo#ului #e tulburare a ,unetelor. Acea,ta ,e reali$ea$) 'rin 'robe verbale #e,'re #eicienţele #e vorbire "n general (i ti'ul #e #eicienţ) #i,lalic). Ace,te 'robe clariic) 'ronunţia ,unetelor #in alabet9 a ,ilabelor (i a cuvintelor u$uale9 a gru'elor #e con,oane (i #e vocale9 'recum (i 'ronunţia 'ro'o$iţiilor. 'ro'o$iţiilor. Diagno,ticarea ,e reali$ea$) "n vorbirea in#e'en#ent) (i "n cea relectat". :n ca#rul anali$ei vorbirii in#e'en#ente9 'robele urm)re,c>
convorbirea liber)
83
'ove,tirea liber) ,au #u') imagini recitarea unor mici 'oe$ii "nv)ţate anterior
:n ca#rul anali$ei vorbirii relectate ,e urmare,te>
'ronunţia ,unetelor #in alabet9 "n or#inea #iicult)ţii ace,tora>
a9 o9 u 9e9 i9 i9 '9 b9 m9 9 v9 t9 #9 n9 l9 r9 ,9 $9 ţ9 (9 ce9 ci9 ge9 gi9 g9 @9 ou9 ai9 ei9 ae9 'r9 tr9 gr9 cr9 ,c9 ,t9 l9 ,n9 lb9 cl9 lt9 'l ?,unetele ,unt 'ronuntate rar9 iar co'ilul re'et) iecare ,unet Y 'ronunţia cuvintelor care cu'rin# ,unetele ob,ervate ca #eicitare9 "n 'ro$iţii iniţiale9 me#iane9 inale Y 'ronunţia unor ,erii #e cuvinte care conţin gru'uri #e con,oane (i gru'uri #e vocale ;entru a evi#enţia relaţia #intre tulbur)rile #e 'ronunţie (i #eicienţele limbajului ,cri, am ,u'u, elevii la o 'rob) #e #ictare. :n urma te,telor te,telor 'e care le-am eectuat eectuat a,u'ra a,u'ra celor 0 #e elevi cu intelect intelect normal9 normal9 #in cla,ele ,i a -a9 am con,tatat o recvenţ) a tulbur)rilor #e 14G. *ele mai recvente tulbur)ri tulbur)ri ,unt #i,laliil #i,laliilee 'erierice 'erierice ,au ,ecun#are ,ecun#are (i #i,laliile #i,laliile #e evoluţie. evoluţie. Am con,tatat con,tatat o mare recventa a ,igmati,melor 'ara,igmati,melor. De aceea am ale, un ca$ #in cele ,tu#iate (i am elaborat o meto#a #e corectare a tulbur)rilor #e vorbire9 ,'eciic) 'entru acel ca$. Ace,t 'lan 'oate i a'licat c@iar "n ca#rul orelor #e 'regatire ,colar)9 #e catre "nvatator9 iin# utili$at ,imultan cu "n#rumarile logo'e#ului.
C+C/ "!%/ (3"6" I ;re$int) #i,lalie 'erieric) ,au ,ecun#ar)9 #e ti'ul #i,laliei #e cuv%nt. Factorii etiologici ,unt actori ',i@ogeni #i,maturativi> me#iul (i li',a #e 'reocu'are a ')rinţilor. ;%n) la v%r,ta (colar) a o,t cre,cut la ,at9 #e c)tre bunici. Ace,tia nu ,-au ocu'at #e e#ucarea limbajului co'ilului. u a o,t la gr)#iniţ). im'tomele im'tomele ,unt evi#enţiate evi#enţiate "n urma anali$ei anali$ei vorbirii vorbirii in#e'en#ente in#e'en#ente99 a vorbirii vorbirii relectate ,i a unei 'robe #e #ictare. -nali,a vorbirii independente.
:n urma unei ,curte conver,aţii9 "n care i-am a#re,at cateva "ntreb)ri in leg)tura cu nume9 nume9 v%r,t) v%r,t)99 'reocu' 'reocu'ari arile le #in tim'ul tim'ul liber liber99 jocuri jocurile le 'reer 'reerate ate am ,e,i$a ,e,i$att 're$enţ 're$enţaa 84
rotaci,mului ,i 'ararotaci,mului9 a 'ara,igmati,mului> #eicienţe legate #e 'ronunţia aricatei ţ (i a 're'alatalei (. -nali,a vorbirii reflectate.
*o'ilul 'ronunţ) )r) #iicult)ţi #eo,ebite ,untele #in alabet. Am con,tat 're$enţa 'ara,igmati,mului la 'ronunţia con,oanei ,ur#e ţ 'e care o 'ronunţ) ,. ;entru a ob,erva 'ronunţia #eicitar) a ,unetelor "n cuv%nt am 'ro'u, elevului ,) ,'un) c%teva mici 'oe$ii9 #u') ce le-am ,'u, eu. levul 'ronunţ) \ale= ?"n loc #e are9 \#lag=? "n loc #e #rag9 \tale= ? "n loc #e tare9 \lu'e= ?"n loc #e ru'e9 \$boala=? "n loc #e $boar)- 'ararotaci,m. Rotaci,mul lacunar> r e,te omi, L tu#itolul ?"n loc #e tru#itorul. Ace,t ti' #e #i,lalie ,e caracteri$ea$) 'rin trecerea irea,c) #e la un onem la altul (i legarea lor )r) ca li',a ace,tuia ,) ,e manie,te cumva. Face inver,iuni> bra$a? "n loc #e bar$a. :nlocuie,te ţ cu ,> eti,) ?"n loc #e etiţ)9 Ang@elu,a ? "n loc #e Ang@eluta9 "ng@e,at) ?"n loc #e "ng@eţat)B "l "nlocuie,te 'e ( cu ,> cocolo, ? "n loc #e cocolo(9 mo, ? "n loc #e mo(9 lini,te ? "n loc #e lini(te L 'ara,igmati,m. Deicienţele #in limbajul oral ,e relect) (i "n limbajul ,cri,. A'ar eli$iuni #e litere (i #e ,ilabe> o#inea ?"n loc #e o#i@nea9 ubra ? "n loc #e umbr)B inver,iuni> jte,ar ? in loc #e ,tejar (i "nc)rcarea cuvintelor> al)turii ?in loc #e alturi (i bo,tarieie ?"n loc #e bo,t)n)rie. ;rinci'alele eta'e ale corect)rii #i,lalie ,unt> emiterea ,au obţinerea ,unetului9 con,oli#area (i #ierenţierea ,unetului corectat9 automati$area ,unetului corectat (i vorbirea in#e'en#ent) corect). Ace,te eta'e trebuie ,) ie urmate cronologic9 trecerea la eta'a urmatoare ,) ,e eectue$e numai atunci c%n# #i,lalicul eecut) corect conţinutul eta'ei re,'ective.
tapa emiterii sunetului
a ;reg)tirea im'o,t)rii ,unetului ,e reali$ea$) 'rin utili$area onomato'eelorB ţ L greierele 99 ţ%rrEE9 ,oricelul 99c@iţ-c@iţEEB r L teleonul 99ţ%rrEE b miterea ,unetului 'rin #emo,traţie (i imitaţie
8
*orectarea 'ara,igmati,mului ,e reali$ea$) 'rin eerciţii #e articulare a ,unetelor. ;ronunţia corect) a ,unetului ( ,e obtine 'rin ,tr%ngerea bu$elor ,au rotunjirea lor9 iar limba are o 'o$itie a'ro'iat) #e #inţii ,u'eriori #in aţ). ;entru a obţine orma corect) a bu$elor ,e 'ot ,tr%nge u,or obrajii #i,lalicului9 concomitent cu 'ronunţia ,unetului (. Aceea,i mi(care trebuie ,) o eecute ulterior (i co'ilul. Rotaci,mul ,i 'ararotaci,mul ,e corectea$) 'rin 'ronunţarea ra'i#) (i re'etat) a ,unetelor t ,au #9 trec%n#u-,e "n r ,au ,e 'ronunţ) re'e#e t#...t#...t#...t#r. e e'lic) #i,lalicul 'o$itia corecta a organelor 'artici'ante la 'ronuntia9 a'tul ca varul limbii9 li'it #e alveolele ,u'erioare9 vibrea$) #e #oua-trei ori9 'rin e'ul$area aerului. :n ca$ul c%n# vibrarea varului limbi nu ,e 'oate reali$a9 #i,lalicului 'oate i ajutat cu o ,'atula ,au cu #egetul9 c%te antrenea$a mi(c)ri la #rea'ta (i la ,t%nga. e obţin re$ultate (i 'rin 'erce'erea tactil-ine,te$ic) a vibratiilor coar#elor vocale in tim'ul 'ronunţ)rii ,unetului r9 atat la el9 c%t (i la logo'e#. *o'iii 'ot imita ,tarea #e rig ?brrr9brrr9 ,or)itul cailor9 $gomotul motorului. c miterea ,unetelor 'rin #erivarea lor #in alte ,unete ,e ace 'rin #erivarea ,unetului aectat #intr-un ,unet 'ronunţat corect. R ,e mai 'oate 'ronunţa corect (i 'rin #erivarea #in lB "n tim' ce #i,lalicul 'ronunţ) lalala9 ,e a'a,) u,or 'e barbie9 )c%n#-o ,) vibre$e. ub,tituirea lui r cu l e,te cea mai recvent) orma #e #i,lalie a ace,tui ,unet la co'iii. e corectea$) olo,in# eerciţii care cu'rin# cuvinte cu ra initial (i cu re "n celelalte 'o$iţii. *o'ilul trebuia ,) 'ronunţe cuvintele re,'ective cu gura #e,c@i,). Din c%teva "ncercari ,e reu(e(te 'ronunţarea corecta a lui r. erciţiile trebuie continuate '%n) la iarea 'ronunţiei corecte. A'oi ,e trece la 'ronunţarea ,unetului r urmat #e alte vocale. # miterea ,unetolor 'rin #erivarea lor #in ,untele care a'ar 'rimele "n ontogene$a. ;roce#eele #e emitere a ,unetelor trebuie ,) ţin) ,eama (i #e or#inea a'ariţiei ace,tora "n ontogene$a. e acor#) o atenţie #eo,ebit) 'ronunţiei ,unetelor #e ba$a ,9 (9r. un , corect 'ronuntat acilitea$a a'aritia 'erec@ii ,ala con,oana onora $ ,i a lui ţ ?t],. e Du'a 'ronuntia-mo#el ,e reali$ea$) 'ronunţia concomitent) a ,unetului9 'rin limitarea lui ,au olo,in# o meto#a #e #erivare. eerciţii #e emitere in#e'en#ent) ,e reali$ea$a numai atunci c%n# #i,lalicul 'oate 'ronunţa ,unetul )r) ajutor etern. &a "nce'ut ,e 'ronunţ) "n (oa't)9 cu minim #e eort
8!
articulator. +re'tat 'e m),ur) ce 'ronunţia ,unetului ,e con,oli#ea$)9 ,e 'oate olo,i vocea #in ce "n ce mai 'uternic). 'onsolidarea pronunţiei sunetului
e reali$ea$a 'rin intro#ucerea ,unetului "n ,ilabe. ;entru ,unetul (>
,tructuri rever,ibile> (a-a(9 (e-e(9 i(-(i9 o(-(o
,ilabe #irecte ,i inver,e> (a9 (e9 (i9 (o9 (u9 ()9 a(9 e(9 i(9 o(9 u(9 )(
logatomi ?,ilabe cu ,en, ,i ara ,en,> (a@9 (ai9 (i(9 ti(
,tructuri ,ilabice cu ritm> (i-(i-(i9 (a-(a-(a
,tructuri con,onantice ,au #itongi> (ei9 (ui9 (ort
A'oi ,e va olo,i intro#ucerea ,unetului #eicitar in cuvinte ,i on 'ro'o$itii #e com'leitate 'rogre,iva>
cuvinte cu onemul "n 'o$itie iniţial)> -
mono,ilabice> (oc9 (ir9 (ic
-
'oli,ilabice> (oarece9 (i'ot9 (ovaial)9 (oa't)
cuvinte "n care onemul e,te "n interiorul cuv%ntului> ca(mir9 mu(tar9 mu(cate
cuvinte "n care con,eoana aectata e,te 'o$itie intervocalic)> a(a9 u(a9
u(uratic9 e(antion9 e(ec9 ca(alot9 te(it9 mu(etel
,tructuri verbale rever,ibilie> (oc-co( ,tructuri verbala 'rogre,,ive 'rin a#augare> (9 (i9 (ic9 (icana9 (9 la9 ,li
?'o,tav in9 (aica ?ambarcatiune luviala Diferentierea sunetelor
la nivelul ,ilabelor> ,ilabe #irecte (i inver,e9 la con,oane ,ur#eT,onore> ( ?con,oana ,ur#a9 # ?con,oana ,onora> (a-#a9 a(a#9 a(a9 a#a Y la nivelul cuvintelor9 cuvinte 'aronime> (-c9 (oc- coc9 (ai-c i -utomati,area pronunţei sunetului
a er,area ,unetului #eicit) "n 'ro'o$iţii> Y ,intagme cu recventa mare a onemului #eicitar> Serban (tie (a@. Sar'ele (uiera. Soarecele (c@io' (ov)ie. Soerul (oea$).
87
Y ,intagme cu 'area inala con,tanta> Mama ,'ala (o(ete. Maria ,'ala (o(ete. Serban ,'ala (o(ete Y ,intagme cu 'artea initiala con,tanta> Serban e,te aca,). Serban e,te 'e (o,ea. Serban e,te la 'limbare. Y ,intagme alternativ-negatice-interogative> Serban are (oimi. Serban are (oimi[ u9 Serban are (o'%rle. b er,area ,unetului #eicitar in ,curte tete9 'ove,tiri9 g@icitori9 memori$ati9 com'uneri cu teme #ate libere9 com'uneri cu cuvintele #are9 'ove,tiri #u'a imagini9 ,eturi #e imagini Y memorarea unor ,curte 'oe$ii> Mo(9 mo( cocolo( Cino iute9 #)-mi co( ) 'un "n el un coco( Mo(9 mo(9 cocolo(. ;entru ,unetul ţ>
,tructuri rever,ibile> ţa-aţ9 ţe-eţ9 iţ-ţi9 oţ-ţo
Diferenţierea sunetelor
Y la nivelul ,ilabelor> ,ilabe #irecte (i inver,e9 la con,oane ,ur#eT,onore> r ?con,oana ,ur#a9 # ?con,oana ,onora> ra-#a9 ar-a#9 ara-a#a Y la nivelul cuvintelor9 cuvinte 'aronime> r-c9 tir-tic9 rai-cai -utomati,area pronunţiei sunetului
a er,area ,unetului #eicitar "n 'ro'o$iţii Y ,intagme cu recvenţa mare a onemului #eicitar> Ra#u recit) re'e#e. Raţa ri#ica r%ma. Ramona ri#ica ra#iatorul. Y ,intagme cu 'artea inal) con,tant)> Ra#u are un ruc,ac. Mircea are un ruc,ac. Ra#u are multe @aine "n ruc,ac. intagme alternativ-negative-interogatice> Ric) e,te r)cit. Ric) e,te r)cit[ u9 Ric) e,te ,)n)to,. b er,area ,unetului #eicitar "n ,curte tete9 'ove,tiri9 g@icitori9 memori$)ri9 com'uneri cu teme #ate ,au libere9 com'uneri cu cuvinte #ate9 'ove,titi #u') imagini9 ,eturi #e imagini9 memorarea unor ,curte 'oe$ii>
88
Ric) nu (tia ,) $ic)
;oe$ia #e,'re raţ)
R%u9 r)ţu(c)9 r)muric)9
Stie bine cum ,) $ic)
Dar #e c%n# baiatu-nvaţa
R%u9 r)ţu(c)9 r)muric).
;entru corectarea #i,graiei e,te nece,ar) "nce'erea c%t mai ti'urie a tera'iei 'entru a nu ,e orma #e'rin#eri gre(ite. ;otrivit lui ;. Anucuta ?16669 acea,ta ,e reali$) 'rin eerciţii 'entru #e$voltarea mu,culaturii #egetelor (i a m%inii9 eerciţii #e e#ucare a au$ului onematic9 e#ucarea (i #e$voltarea ca'acit)ţii #e orientare (i ,tructurare ,'aţial) 'rin eerciţii9 "nalaturarea atitu#inii negative aţ) #e citit-,cri, (i e#ucarea 'er,onalit)ţii logo'atului. ,te nece,ar ca ,ubiectul ,)-(i con(tienti$e$e gre(elile ti'ice 'entru a le corecta 'rin numeora,e (i variante eerciţii. Daca #i,graia e,te #atorat) @anica'urilor vorbirii orale9 a,a cum e,te "n ace,t ca$9 co'ilul va citi tete "n care va ,emnala literele aectate. Ace,te litere vor i tran,'un,e graic9 a'oi ,e vor ,crie (i cuvinele #in care ac 'arte literele #eicitare9 "n ,co'ul #e a ,e,i$a relaţia #intre vorbirea oral) (i ,crierea. De a,emenea9 ,e vor ace eerciţii #e co'iere9 #ictare9 auto#icatare (i com'uneri.
B+D+/ H "!%/ (3"6" " II-" ;re$int) #i,lalie central) ,au #e evoluţie9 #e ti'ul #i,laliei #e cuv%nt. 86
Factorii etiologici ,unt actori ,omatogeni> aecţiuni banale ?gri'a re'etate9 care au #eterminat a'ariţia tulbur)rilor #e vorbire. im'tomele ,unt evi#enţiate "n urma anali$ei vorbirii in#e'en#ente9 a vorbirii relectate (i a unei 'robe #e #ictare. -nali,a vorbirii independente
:n urma unei ,curte conver,aţii9 "n care i-am a#re,at c%teva "ntreb)ri "n leg)tura cu numele9 v%r,ta9 'reocu'arile #in tim'ul liber9 jocurile 'reerate9 am ,e,i$at 're$enţa 'ara,igmati,mului la 'ronunţia con,oanei ricative ,. -nali,a vorbirii reflectate
u 're$int) tulbur)ri la 'ronunţia ,unetelor #in alabet. ;entru a ob,erva 'ronunţia #eicitara a ,unetelor "n cuv%nt am 'ro'u, elevului ,) ,'un) c%teva ,curte 'oe$i9 #u') ce9 "n 'realabil9 le-am ,'u, eu. levul 'ronunţa #ecene ? "n loc #e #e,ene9 "nlocuin# con,oana ricativa , cu con,oana oclu$iv) cB 'ronunţ) o#ic@e,te ?in loc #e o#i@ne,te9 reali$%n# eli$iuni #e ,unete (i "nc)rcarea cuv%ntuluiB eli#ea$) vocala u9 'ronunţ%n# a$ ? "n loc #e au$. *orectarea 'ronunţiei vocalei u ,e obţine 'rintr-o #e,c@i#ere mica (i rotun#) a gurii (i 'rintr-o u,oar) ţuguiere a bu$elor "n tim' ce 'artea 'o,terioara a bu$elor e,te ri#icat). :n limbajul ,cri, ,e ob,erv) "nc)rcarea cuvintelor> unu ?"n loc #e unB 'ara,igmati,m> "nlocuie(te con,oana ricativa , cu con,oana ricativa (B con,oana onora b o inlocuie,te cu con,oana ,ur#a '. :n ace,t ca$9 ,unetul b ,e obţine cer%n# #i,lalicului ,) ,imt) cu #o,ul 'almei ca e'lo$ia aerului e,te mai 'uternic) la ,unetul ' (i ca la ace,ta coar#ele vocale nu vibrea$)9 ,'re #eo,ebire #e ,unetul b.
A+M+/ "!%/ (3"6" " II-" ;re$inta #i,lalie ,au #e evoluţie9 #e ti'ul #i,laliei #e cuv%nt. Factori etiologici ,unt actori ',i@ogeni> li',a #e 'reocu'are a 'arinţilor. im'tomele ,unt evi#enţiate "n urma anali$ei vorbirii in#e'en#ente9 a vorbirii relectate (i a unei 'robe #e #ictare. -nali,a vorbirii independente
:n urma unei ,curte conver,aţii9 "n care i-am a#re,at cateva "ntrebari9 "n legatura cu numele9 v%r,ta9 'reocu')rile #in tim'ul liber jocurile 'reerate9 am ,e,i$at 're$enţa
60
'ara,igmati,mului la 'ronuntia con,oanelor j ,i ţ. Fetiţa 'ronunta (ocul ?"n loc #e jocul (i r)tu,c) ?in loc #e r)ţu(c). -nali,a vorbirii reflectate
&a 'ronunţia relectat) a ,unetelor #in alabet am con,tatat acelea,i tulbur)ri ca (i "n vorbirea in#e'en#ent). *orectarea 'ara,igmati,mului ,unetului j ,e reali$ea$) #ac) ,e cere #i,lalicului ,) 'ercea') vibraţia coar#elor vocale9 ca la 'ronunţia ,unetului $9 in acela,i tim' ,e ormea$) 'o$iţi corect) a a'aratului articulator9 ,'eciic) 'ronunţiei ,unetului j. *orectarea ,e ace 'rin ,tr%ngerea bu$elor (i iarea 'o$itiei corecte a limbii9 "n tim'ul emi,iei. e 'oate eectua (i ge,tul #e aruncare energic) a 'umnilor "nainte9 concomitent cu 'ronunţarea ,unetului. :n acela(i tim'9 #i,lalicul e,te ,olicitat ,) a'e,e violent limb) 'e #inţii #in aţ) (i #e ,u, 'entru a ,imţi cu #o,ul 'almei 'uternica e'lo$ie a aerului #in gur)9 c%n# ,unetul e,te bine 'ronunţat. Deormarea lui ţ 'rin 'ronunţarea lui ca t ,e "n#rea't) ,olicit%n# #i,lalicului ,) a'e,e c%t mai 'uternic limba #e alveolele #inţilor #in aţ) (i #e ,u,9 iar "n 'ronunţie limba ,) ie l),)t) cu iuţeal) "n jo,. Dac) totu(i nu reu(e(te ,) 'ronunţe ,ati,ac)tor onemul9 i ,e cere ,)-(i arunce cu 'utere 'umni "nainte9 concomitent cu ro,tirea lui ţ. *orectarea lui ţ nu 'oate i reali$at) )r) ,t)'%nirea 'ronunţiei corecte a con,oanei ,.
R+R+/ "!%/ (3"6" I ;re$inta #i,lalie 'erieric) ,au ,ecun#ar)9 #e ti'ul #i,laliei #e cuv%nt. Factorii etiologici ,unt actori ',i@ogeni #i,maturativi> a o,t aban#onat #e 'arinţi "n 're$ent alan#u-,e "n "ngrijirea unei ca,e #e co'ii. Corbirea a#ulţilor are eecte oarte 'o$itive "n #e$voltarea limbajului la co'ii9 li',a ace,tui ,timulent9 la co'ii cre,cuţi "n ca,ele #e co'ii9 e'lic) 're$enţa tulbur)rilor #e vorbire. im'tomele ,unt evi#enţiate "n urma anali$ei vorbirii in#e'en#ente9 a vorbirii relectate (i a unei 'robe #ictare. -nali,a vorbirii independente
:n urma unei ,cure conver,aţii9 "n care i-am a#re,at c%teva "ntreb)ri9 "n leg)tur) cu numele9 v%r,ta9 'reocu'arile #in tim'ul liber9 jocurile 'reerate am ,e,i$at 're$enţa
61
'ara,igmati,mului> co'ilul nu 'oate ,a 'ronunte ,unetul (9 #e a,emenea "nlocuie,te ricative j cu ricative $ ?'ronunta $ocul9 "n loc #e jocul9 reali$ea$) inver,iuni #e litere. -nali,a vorbirii reflectate
&a 'ronunţia relectat) a ,unetelor #in alabet c) nu 'oat) ,) 'ronunţe ricative (. ;entru a ob,erva 'ronunţia #eicitar) a ,unetelor "n cuv%nt am 'ro'u, elevului ,) citea,c) c%teva mici 'oe$ii ,au ,) le re'ete #u'a ce le-am citit. levul 'ronunţa ,i ? in loc #e (i9 g%,te ? "n loc #e ga(te9 ,tia ?"n loc #e (tia9 r)tu,c) ?"n loc #e r)ţu(c)9 "ng@etat) ?"n loc #e "ng@eţat)> 'ara,igmati,m. levul reali$ea$) inver,iuni> 'lering ?"n loc #e 'reling (i eli$iuni> 'ronunţ) 'o$ia ?in loc #e 'oe$ia. Deicienţele #in limbajul oral ,e relect) (i "n limbajul ,cri,. A'ar eli$iuni #e litere (i #e ,ilabe> clator ?"n loc #e c)l)tor9 ubra?"n loc #e umbraB "ncarcarea cuvintelor> alturli ?"n loc #e al)turi9 a,tel "nc%t cuvintele ,unt neinteligibile. Face inver,iuni> bra$) ?"n loc #e bar$).
N+B+/ "!%/ (3"6" I ;re$inta #i,lalie 'erieric) ,au ,ecun#ar)9 #e ti'ul #i,laliei #e cuv%nt. Factori etiologici ,unt acori ,omatogeni9 #etermin%n# o "ntar$iere global) "n #e$voltarea ,omato-',i@ic). im'tomele ,unt evi#enţiate "n urma anali$ei vorbirii in#e'en#ente9 a vorbirii relectate (i a unei 'robe #e #ictare. -nali,a vorbirii independente
:n urma unei ,curte conver,aţii9 "n care i-am a#re,at c%teva "ntreb)ri9 "n leg)tura cu numele9 v%r,ta9 'reocu')rile #in tim'ul liber9 jocurile 'reerate9 am ,e,i$at 're$enţa 'ara#eltaci,mului. -nali,a vorbirii reflectate
&a 'ronunţia relectat) a ,unetelor #in alabet am con,tatat c) "nlocuie(te ,ilaba l# cu ,ilaba lb. ;entru a ob,erva 'ronunţia #eicitar) a ,unetelor "n cuv%ntul 'ro'u, elevei ,) re'ete c%teva 'oe$ii "n care ,unt ,unete 'e care le 'ronunţa #eicitar9 #u') ce9 "n 'realabil9 le-am citit. leva 'ronunţa tu'a ?"n loc #e #u'a.
62
*orectarea #eltaci,mului ,e reali$ea$) 'rin eerciţii #e re,'iraţie (i eerciţii #e gimna,tic) a mailarelor (i a limbi9 reali$ate "n aţa oglin$ii. e uml) alternativ obrajii9 'rin trecerea aerului #in,'re un obra$ ,'re cel)laltB ,e retrag ambii obraji ,'re cavitatea bucal)B ,e eecut) mi,cari #e ,ugereB mailarele9 ,tr%n, "nc@i,e9 ,e intin# 'uternic bu$ele9 #inţii #e$golin#u-,eB rotirea bu$elor ţuguiate9 mi(carea numai a bu$ei inerioare ,'re #rea'ta (i ,'re ,t%ngaB aceea,i mi(care9 numai cu bu$a ,u'erior)B v%rul limbii ,'rijinit ,ub bu$a ,u'erioar)9 #inţii ,u'eriori ,unt aco'eriţi #e limba9 ,e retrage "n gura ra'i#9 'ro#uc%n# un 'le,c)it. 8rocedee logopedice spefice de corectare a deltacismului
;entru ,onori$area lui # ,e aleg gru')ri #e oneme ,onore> #u9 #um9 #ul etc9 :n limbajul ,cri, a'ar eli$iuni #e litere c)ltor ? "n loc #e c)l)tor9 ubra ?"n loc #e umbra9 "ntit#a ?"n loc #e "ntin#eaB inver,iuni #e litere> bor,taratie ? "n loc #e bo,t)n)rie.
N+G+/ "!%/ (3"6" " II-a ;re$int) #i,lalie 'erieric) ,au ,ecun#ar)9 #e ti'ul #i,laliei #e cuv%nt. Factori etiologici ,unt actori ',i@ogeni #i,maturativi> a o,t aban#onat) #e 'arinti9 "n 're$ent al%n#u-,e "n ingrijirea unei ca,e #e co'ii. im'tomele ,unt evi#enţiate "n urma anali$ei vorbirii in#e'en#ente9 a vorbirii relectate (i a unei 'robe #e #ictare. -nali,a vorbirii independente
:n urma unei ,curte conver,aţii9 "n care i-am a#re,at c%teva "ntreb)ri9 "n leg)tura cu numele9 v%r,ta9 'reocu'arile #in tim'ul liber9 jocurile 'reerate9 am ,e,i$at 're$enţa nutaci,mului (i a 'aranutaci,mului. -nali,a vorbirii reflectate
*o'ilul nu 're$int) 'robleme la 'ronunţarea relectat) a alabetului. ;entru a ob,erva 'ronunţia #eicitar) a ,unetelor "n cuv%ntul am 'ro'u, elevei ,) ,'un) ni(te mici 'oe$ii9 "n care ,e ala ,unetele #eicitare "n cele trei 'o$itii> iniţiala9 "n interior (i inala. levul 'ronunţa ici ? "n loc #e nici9 ca ?"n loc #e ica9 reali$%n# eli$iunea con,oanei n. *orectarea ,e reali$ea$) 'rin #e$vlotarea motricit)ţii a'aratului #e
63
articulare. Acea,ta ,e reali$ea$) 'rin eerciţii #e re,'iratie (i gimna,tic) a limbii (i a mailarelor. *. ;)une,cu 're$int) c%teva eerciţii #e ace,t ti'> mailarele "nc@i,e9 bu$ele li'ite normal9 ,e e'rim) 'uternic "n na,9 ,ulu )c%n#u-,e ,imţit 'e m%iniB limba9 l)ţit) (i li',it) #e toat) arca#a ,u'eiroar)9 e,te la,at) "n jo, 'e 'lan,eul bucalB eerciţiul ,e eectuea$) cu gura "nc@i,a (i #e,c@i,)B r)#)cina limbii ,e ri#ic) c)tre 'alat9 aco'erin# toata ,u'raaţa9 gura e,te #e,c@i,) (i ,e e'ir) 'e na,. 8rocedee logopedice specifice
:n tim' ce ,e ro,te(te ,e ri#ic) v%rul limbii9 acea,ta ,coţ%n#u-,e aar)9 'rinte #inţi9 ,e 'ronunţa ,unetul "n ,ilabe "nc@i,e9 an9 on9 cu limba intre #inti9 retragerea limbii "n ,'atele #inţilor ,e reali$ea$) tre'tat9 'e ma,ur) ce logo'atul con(tienti$ea$) calitatile acu,tice ,i ine,te$ice ale enomenuluiB ,e 'ronunta ,unetul n "n ,ilabele "nc@i,e9 ung@iul #intre mailare mic(or%n#u-,e tre'tat9 'rin ri#icarea mailarului inerior9 ,e olo,e,c vocalele a9 o9 e9 )9 care au #e,c@i#erea mailarelor mai mare #ec%t nB ,e 'orne(te #e la m 'relungit cu mailarele 'uternic "nc@i,e9 "n tim'ul emi,iei ,unetului bu$ele ,e #e,ac u,or cu #egetele. :n limbajul ,cri,9 co'ilul eli#ea$) ,unetul n> ,crie "nti#ea ? "n loc #e "ntin#ea.
D+M+/ H "!% / (3"6" " II-" ;re$int) #i,lalie 'erieric) ,au ,ecun#ar)9 #e ti'ul #i,laliei #e cuv%nt. Factorii etiologici ,unt actori ',i@ogeni #i,trumativi> li',a #e 'reocu'are a ')rinţilor aţ) #e activitatea #e "nv)ţare a co'ilului. im'tomele ,unt evi#enţiate "n urma anali$ei vorbirii in#e'en#ente9 a vorbirii relectate (i unei 'robe #e #ictare.
-nali,a vorbirii independente
:n urma unei ,curte conver,aţii9 "n care i-am a#re,at c%teva "ntrebari "n leg)tura cu numele9 v%r,ta9 'reocu'arile #in tim'ul liber9 jocurile 'reerate am ,e,i$at 'ara,igmati,mului> co'ilul "nlocuie,te con,oana ,onora v cu ricative . -nali,a vorbirii reflectate
64
&a 'ronunţia relectat) a ,unetelor #in alabet am con,tatat c) nu 'oate ,a 'ronunţe con,oana ,onor) v. ;entru a ob,erva 'ronunţia #eicitar) a ,unetelor "n cuv%nt am 'ro'u, elevului ,) ,'un) c%teva mici 'oe$ii9 "n care ,e ala ,unetul cu 'ronunţie #eicitar) "n #ieritele 'o$iţii. levul 'ronunţa ie ?"n loc #e vie9 ara ?"n loc #e vara9 ereliţa ?"n loc #e veveriţa9 're$ent%n# 'aravitaci,m. *orectarea ,e ace 'rin eerciţii #e re,'iraţie> in,'ir 'e na,9 'e gur) e'ir 'e gur)B eerciţii #e gimna,tica a bu$elor> umlarea ,imultan) a obrajilor (i ,coaterea aerului 'rin bu$ele u(or #e,c@i,e ,au 'rin #e,c@i#erea ormat) #e bu$a inerioar) a,e$at) ,ub inci,ivii ,u'eriori. +a de,voltarea au,ului fonematic9 *. ;aune,cu recoman#)> ,) ,e #ierenţie$e #u')
au$ ,unetele ,i v "n cuvinte (i in 'ro'o$iţiiB ,e ac #ierenţieri "ntre 9 v (i celelalte ,unete omorgane "n cuvinte ca> at)-'at)9 vine- bine. 8rocedee logopedice speciale> ,e a,ea$a cu #egetul ar)t)or bu$a inerioara ,ub #inţii
,u'eriori (i ,e ,ul)B ,e a,tu') n)rile 'rin ,tr%ngerea ari'ilor na,ului cu #egerele9 'entru a #irija aerul ,'re gura9 "n tim' ce bu$ele ,unt "n 'o$iţie corect) #e articulare a lui vB ,e 'ronunta alternativ ,i v9 a'oi ,ilabe #e,c@i,e (i gru')ri con,onantice.
C+ R+ / "!%/ (3"6" I Factorii etiologici ,unt actori #i,maturativi >,ituaţia inanciar) e,te #iicil)9
veniturile amiliei con,t%n# #oar #in alocaţia co'iilor (i ,alariul tat)lui9 #ar mare 'arte #in bani ,unt olo,iţi #e c)tre tat) "n ,co'uri 'er,onale9 b)utur) alcoolic) (i ţig)ri. Ambii ')rinţi au 'robleme con,tante cu con,umul #e alcool9 neglij%n# co'iii "n cea mai mare 'arte a tim'ului. *ei #oi raţi au o,t cre,cuţi "n mare 'arte #e bunicii #in 'artea mamei9 #ar #atorit) v%r,tei "naintate n-au mai 'utut ,)-l crea,c) (i 'e *o#ruţ9 el r)m%n%n# cu ')rinţii ,)i. volutia psiho7fi,ică
arcina a evoluat normal. a(terea a o,t la termen (i )r) com'licaţii. *o#ruţ ,-a n),cut cu o malormaţie a bolţii (i a valului 'alatin. ;%n) la v%r,ta #e ! ani a avut o
6
intervenţie c@irurgical) 'entru reme#ierea malormaţiei. voluţia limbajului (i a vorbirii a o,t marcat) #e tulburarea organic) a co'ilului. %nguritul a a')rut cu "nt%r$iere (i ,-a manie,tat 'rin ,unete )r) re$onanţ) oral). mi,iile con,onantice erau inei,tente9 'ut%n# 'ronunţa numai vocale. ;rimele greut)ţi au a')rut o#at) cu emi,ia con,oanelor labiale9 linguo-'alatal) (i linguo-velare. ;rimele cuvinte au o,t 'ronunţate #eectuo, #atorit) im'o,ibilit)ţii articul)rii majorit)ţii ,unetelor. Cocabularul 'a,iv a cre,cut mai ra'i# #ec%t cel olo,it9 mijloacele #e comunicare verbal) iin# "nlocuite cu mimica (i emi,iile verbale greu #e co#iicat. Din punct de vedere somatic 0i psihic9 *. e,te #e$voltat normal. Din 'unct #e ve#ere
al limbajului9 're$int) o "nt%r$iere "n #e$voltarea limbajului oral ,ub a,'ectul ac@i$iţiei (i olo,irii vocabularului (i ,ub a,'ectul eecut)rii ono-articulatorii. :nţelegerea e,te bine con,ervat). -nali,a vorbirii independente
e ob,erv) o #i,cre'anţ) "ntre 'o,ibilit)ţile intelectuale (i in,uicienţa verbali$)rii. Datorit) ace,tei #eicienţe9 *o#ruţ a #evenit un co'il timi#9 retra,9 cu com'lee #e inerioritate aţ) #e colegii ,)i #e cla,) (i aţ) #e 'rietenii #e joac). / #at) cu intrarea co'ilului "n cla,a 9 ,- a ob,ervat c) #e$voltarea limbajului (i a vorbirii ,unt oarte limitate9 acea,ta #atorit) mo#iic)rilor a'aratului ono-articulator. Malormaţiile bolţii (i valului 'alatin "l "m'ie#ic) 'e co'il "n eecuţia corect) a ,unetelor. -nali,a vorbirii reflectate
u 'oate 'ronunţa con,oanele> l9 r9 t9 ţ9 n9 #9 ,9 9 "n ,c@imb 'oate 'ronunţa na$ali$at toate vocalele. unetele> ce9 ci9 ge9 gi ,unt aectate iin# "nlocuite cu un ,ulu na$al. ;)rinţii ,unt "n#rumaţi ,)-l #uc) 'e *. la un logo'eg9 un#e #u') eamenul logo'e#ic ,-a #at #iagno,ticul #e #i,lalie 'olimor) #atorat) #e,'ic)turii velo-'alatine. ;rono,ticul logo'e#ului e,te o evoluţie lent) 'e toate 'alierele limbajului. 8lan de interventie
1.
Deicienţa cu care ,-a n),cut (i care a 'rovocat tulbur)ri organice oarte
grave (i care 'oate avea con,ecinţe a,u'ra #e$volt)rii intelectuale (i a,u'ra "ntregii 'er,onalit)ţi. 2. &i',a eerciţiilor logo'e#ice "nc) #in 're(colaritate.
6!
3.
&i',a #e ,u,ţinere aectiv) #in 'artea ')rinţilor (i li',a #e comunicare cu
co'ii #e v%r,ta lui. =biective pe termen scurt>
- cunoa(terea nivelului #e a#a'tare (i #e evoluţie a co'ilului la in,tituţia (colar)B - con(tienti$area nece,it)ţii unui logo'e# B - i#entiicarea ti'urilor #e eerciţii logo'e#iceB - convingerea (i con(tienti$area #in 'artea ')rinţilor "n acor#area unui ,'rijin aectiv (i comunicaţional lui *.B =biective pe termen lung>
-
cunoa(terea a'titu#inilor lui *. nece,are im'lic)rii "n anumite activit)ţi (colare (i
etra(colareB -
obi(nuirea ')rinţilor "n a-(i a,uma iecare re,'on,abilitatea lui (i #e a-(i cunoa(te
locul "n ca#rul amilieiB -
"nv)ţarea ')rinţilor "n a avea "ncre#ere "n logo'e#B
-
"nv)ţarea co'ilului ,)-(i "nving) teama (i timi#itateaB
-
ormarea unui eu ,ocial ba$at 'e o imagine #e ,ine conorm 'o,ibilit)ţilor reale ale 'er,onalit)ţiiB
trategii de investigare>
-
,) aib) un 'rogram #e eerciţii logo'e#ice9 #e corectare a 'ronunţie9 #e
gimna,tic) a a'aratului ono-articulatorB -
')rinţii ,) acor#e mai mult tim' comunic)rii cu *. (i inver,B
-
,) 'artici'e la #ierite activit)ţi (colare (i etra(colareB
-
,) ac) un ,'ort ? #eoarece a(a co'ilul "(i va 'utea ace 'rieteni B
-
#e a,emenea (i "nv)ţ)toarea trebuie ,)-i acor#e ,'rijinul nece,ar integr)rii lui "n
colectivitate B -
,) aib) un 'rogram #e relaare "m'reun) cu ')rinţii ? ,) mearg) "m'reun) cu
')rinţii "n 'arc9 la coet)rie9 la teatru9 etc.
CONCLUZII
67
&imbajul e,te un mijloc #e creaţie9 #e airmare #e ,ine9 #e a#a'tare (i #e acilitare a relaţiilor ,ociale. &imbajul e,te ,tr%n, legat #e evoluţia 'er,onalit)ţii umane9 'e care o e'rim) #in 'unct #e vere#e al ,tilului9 al nivelului #e cultur) (i al ,ociabilit)ţii. voluţia 'er,onalit)ţii iec)rui in#ivi# #e'in#e #e ba$ele #e la care 'orne,te acea,t) #e$voltare. a$ele ace,tuia ,unt #e'u,e "n 'erioa#a #e v%r,t) a (colarit)ţii mici ?!-10 ani. Acea,t) v%r,t) e,te con,i#erat) o 'erioa#) lini,tit)9 ,ituat) "ntre 'uternica #e$voltare (i cre,terea #in 'rimii ani #e viaţ) (i tulburenţa a#ole,cenţei. De aceea9 e,te o v%r,t) 'otrivit) 'entru ormarea 'rinci'alelor caracteri,tici ',i@ice umane ?memoria9 g%n#irea9 limbajul (i viaţa aectiv). De$voltarea limbajului ,e al) "n relaţie #e inter#e'en#enţ) al)turi #e celelalte caracteri,tici ',i@ice ale in#ivi#ului9 a,tel inluent%n# "n mare m),ura9 ormarea 'er,onalitaţii ace,tuia. +ulbur)rile #e limbaj9 "nce'%n# cu cele mai ,im'le9 #etermin)9 la o anumit) v%r,t)9 #e$organi$area ec@ilibrului 'er,onalit)ţii (i #e$or#ini com'ortamentale. Ace,te eecte negative 'orne,c #e la ne'artici'area (i nea#a'tarea la viaţa #e colectiv9 manie,t) reţineri "n vorbire9 in@ibiţie "n #e,)(urarea activit)ţii9 ajung%n# '%n) la #e$organi$area 'er,onalit)ţii. *u c%t @an#ica'urile #e limbaj ,unt mai grave (i acţionea$) la o v%r,t) c%n# 'er,oana ace eorturi con,i#erabile 'entru airmarea ,a "n 'lanul vieţii ,ociale9 cu at%t eectele negative ,unt mai mari9 iar tulbur)rile #e 'er,onalitate ,unt mai accentuate. Dac) "n 'erioa#a 're(colar)9 co'iii #au 'uţin) im'ortanţ) tulbur)rilor #e vorbire9 la (colari9 (i mai cu ,eam) la 'uberi (i a#ole,cenţi9 ei,tenţa ace,tora 'oate #etermina tr)irea unor a#ev)rate #rame. A(a#ar9 la co'iii #e v%r,t) (colar) mic)9 ei,tenţa @an#ica'urilor #e limbaj "i "m'ie#ic) ,) ,e ,imt) #egajaţi (i ,)-(i e'rime g%n#urile (i i#eile 'e m),ura 'o,ibilit)ţilor lor intelectuale. Acea,ta "i ace ,) ie nervo(i9 #e'rimaţi (i ,) treac) u(or #e la o ,tare aectiv) la alta. Si 'er,oanele a#ulte ,u'ort) greu tulbur)rile #e limbaj (i nu 'ot "nţelege c) r)m%nt)rile "n care ,e $bat nu contribuie la corectarea vorbirii9 ci #im'otriv)9 au con,ecinţe negative. :n ca$urile c%n# @an#ica'urile #e limbaj ei,t) 'e on#ul altor #eicienţe9 ca cele ,en$oriale ,au i$ice9 tulbur)rile 'er,onalit)ţii9 #eja ei,tente "n majoritatea ,ituaţiilor9 ,e accentuea$). &a #ebilii mintal9 enomenele nu ,unt at%t #e com'licate9 #eoarece ace(tia nu reu(e,c9 "n toate ca$urile9 ,)-(i con(tienti$e$e #eectele (i nu tr)ie,c ,ituaţia "n mo# ten,ional.
68
+ulburarea #e limbaj 'oate con,titui un actor ,tre,ant9 atunci c%n# ,ubiectul nu g),e(te "nţelegerea nece,ar) aţ) #e #iicultatea ,a "n vorbire ,au c%n# ace,ta nu "ntreve#e 'er,'ectiva corect)rii ei. :n a,emenea ,ituaţii9 ,ubiectul tr)ie(te emoţii-(oc9 ,t)ri 'relungite (i #ureroa,e9 manie,t) ne,iguranţ) nu numai "n vorbire9 #ar (i "n alte activit)ţiB a'are ,urmenajul i$ic (i intelectual9 care "(i 'une am'renta 'e "ntreaga ,a activitate. :n ca$urile mai grave ,au 'rin ei,tenţa (i a altor @an#ica'uri9 ,uerinţa ',i@ic) ,e accentuea$) 'rin in,talarea nevro$ei9 a aniet)ţii (i9 ca urmare9 ,e manie,t) 'rin i$olarea #e colectiv (i 'rin enomene #e #e$a#a'tare. :n ,tu#iul 'er,onalit)ţii9 ',i@ologii au avut #intot#eauna "n ve#ere (i #eteriorarea ace,teia9 ca urmare a acţiunii unor actori ,tre,anţi. ;er,onalitatea logo'atului ,e 'oate #e$organi$a9 iar "n conver,aţie a'ar reţinerea (i teama #e vorbire9 ceea ce creea$) o ,tare #e inerţie9 #e rigi#itate. +eama #e a vorbi ,e "nt)re(te ,ub orma unor leg)turi #urabile (i ob,e#ante (i9 a,tel9 'oate a')rea b%lb%iala9 'e on#ul #i,laliei ,au a altei tulbur)ri #e limbaj. +oate tulbur)rile #e limbaj au eecte neavorabile a,u'ra activit)ţii #e,)(urate #e c)tre co'ilul marcat #e tulbur)ri (i a,u'ra #e$volt)rii 'er,onalit)ţii ace,tuia. ;entru acea,ta cunoa(terea (i "nl)turarea lor creea$) un climat o'tim "n care co'ilul va evalua armonio,. / #at) cu intrarea "n (coal) a co'ilului cu tulbur)ri #e limbaj9 tabloul manie,t)rilor ',i@ice ,e com'lic) tot mai mult. olicitarea co'ilului #e a vorbi "n aţa colectivului #e elevi (i ne'utinţa lui #e a ,e e'rima corect "i 'rovoac) o ,tare #e obo,eal) intelectual) (i i$ic)9 @i'er,en,ibilitate aectiv) (i reu$ul #e a mai r),'un#e9 #e team) ,) nu gre(ea,c). Ace,tea #etermin) o ,erie #e manie,t)ri com'ortamentale9 care aectea$) 'er,onalitatea co'ilului (i relaţiile lui cu ceilalţi co'ii (i cu a#ulţii. :n uncţie #e 'articularit)ţile tem'eramentale9 #e v%r,t)9 #e e#ucaţie (i #e #e$voltare mintal)9 tulbur)rile #e vorbire9 "n general9 'ot 'rovoca (i o ecitaţie ',i@omotorie9 manie,tat) 'rin agitaţii 'ermanente9 c@iar "n li',a unor cau$e core,'un$)toare. &a alţi @an#ica'aţi #e limbaj9 'ot a')rea manie,t)ri in@ibitive9 care #uc la un com'ortament rigi#9 uniorm (i )r) un activi,m a#ecvat momentelor re,'ective. &a 'uberi (i la a#ole,cenţi9 tr)irea negativ) a @an#ica'ului #e vorbire 'oate #etermina tulbur)ri aectivemoţionale (i voluntare at%t #e 'roun#e "nc%t ace(tia manie,t) o ,tare #e're,iv) 'ermanent).
66
A i "nţeleg)tor (i a avea bun-,imţ ,unt atuuri e,enţiale 'entru a #e')(i #iicult)ţile #e vorbire ale co'ilului. venimentele co'il)riei au o im'ortaţ) ca'ital) 'entru #e$voltarea armonioa,) ulterioar).
BIBLIOGRAFIE
100
1. a#ea9lena9 'aracteri,area dinamică a copilului 0i adolescentului9 .D.;9
ucure(ti9 1663 2. oc,oiu milia L 8revenirea 0i corectarea tulburărilor de limbaj9 .D.;.9
ucure(ti9 1674 3. *o,movici An#rei L 8sihologie generală" a(i9#. ;olirom 9166!B 4. Duţu /lga9 Iinga oan L De,voltarea comunicării orale9 Revi,ta "nv)ţ)m%ntului
're(colar9 r. 1-2T1663 !. lica Anton/ Metodica limbii rom)ne" #itura niver,it)ţii
200 ?. lica Anton
/ Dorin Kerlo ?coor#9 = pedagogie pentru (nvăţăm)ntul primar 9
#itura niver,it)ţii
a'oca9 1686 . Moro$ova . . L tudii de psihologie a copilului9>D>>;>91683 1@. ;artenie Ancuţa L +ogopedie 9#. cel,ior9+imi,oara91666 11. ;o'e,cu Mi@)ie(ti Alean#ruL 'opilul" grădiniţa 0i 0coalaB *ulegere meto#ic)
e#itat) #e Revi,ta #e ;e#agogieB ucure(ti9 1676 12. ;)une,cu *on,tantin - Tulburări de limbaj la copii9 ucure(ti 9 # Me#ical)9
1684 13. ;)une,cu *on,tantin - +imbaj 0i intelect 9 ucure(ti 9 # Di#actic) (i ;e#agogic)
1684 14. ;iaget Iean 9Der arbel n@el9 8sihologia copilului 1!. Ro,etti Alean#ru L
;e#agogic)916!3 1?. Sc@io'u r,ula- 8sihologia copilului 9ucure(ti9 # Di#actic) (i ;e#agogic)9
166! 1$. Sc@io'u r,ula L Dicţionar enciclopedic de psihologie 9 ucure(ti9 # Di#actic)
(i ;e#agogic)9 1667 1&. Cer$a milL 'onduita verbală a 0colarilor mici9 .D.;.9 ucure(ti9 1673
101
