PSYCLINIC Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro
Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie, nivel de educatie. Severitatea tulburarilor de anxietate si implicatiile pe care o astfel de tulburare le poate avea asupra calitatii vietii, sunt deseori subestimate. Tulburarile de anxietate pot afecta relatiile personale, calitatea studiului sau a muncii, activitatile zilnice si dezvoltarea personala in general. Unii oameni se adreseaza specialistului (medic psihiatru sau psihoterapeut) inca de la primele simptome, in timp ce pentru altii ajutorul vine dupa ani de suferinta. Informarea corecta corecta va poate ajuta sa identificati de timpuriu simptomele unei tulburari de anxietate si sa luati decizia potrivita cu privire la tratament, pentru a limita efectele anxietatii asupra calitatii vietii dumneavoastra.
In acest ghid, dezvoltat de echipa PsyClinic, puteti afla ce inseamna anxietatea, cum se manifesta, sub ce forme ne poate afecta, care sunt tratamentele eficiente pentru tulburarile de anxietate si ce poate face familia pentru a ajuta un pacient cu o astfel de tulburare.
Autori: Stancescu Raluca, psiholog si psihoterapeut Chiscu Andrei, psiholog si psihoterapeut Pana Elena, psiholog si psihoterapeut
Anxietatea – prieten prieten sau dusman?
Anxietatea, starea de teama pe care ca re o resimtim cu totii cand ne af lam in fata unui posibil pericol, ne ajuta zi de zi sa supravietuim (cand trebuie sa coboram scarile, scar ile, sa traversam strada, strada, etc) si poate fi f i utila in multe situatii personale, sociale sau profesionale.
Exemplu: Anxietate privind un interviu pentru angajare
Ganduri automate
Emotii
Ex. “Daca nu iau interviul de angajare? Sotia mea - teama, neliniste va fi foarte suparata, daca nu reusim sa mai platim platim ratele la masina?”
Comportamente
- imi verific CV-ul, imi cumpar o camasa noua, exerse ! repet raspunsuri la posi"ile intre"ari pentru angajare
Senzatii fizice
- incordare musculara, senatia de apasare in piept si nod in gat
Este greu de trasat o linie linie intre anxietatea normala, adaptativa si cea disfunctionala, clinica. Anxietatea Anxietatea este considerata un raspuns normal, atunci cand este determinata de un pericol real si daca scade sau dispare odata cu disparitia pericolului. Atunci cand nivelul anxietatii este disproportionat in rapor t cu riscul sau severitatea unui posibil pericol, si daca ea continua si in absenta pericolului, atunci consideram aceasta reactie ca fiind “anormala”. Putem, de asemenea, evalua acest raspuns si prin prisma impactului pe care acesta il are asupra functionarii persoanei: daca observam ca anxietatea are un efect psihosomatic sau daca functionarea cognitiva, sociala sau profesionala este afectata, atunci putem spune ca anxietatea este de nivel clinic.
Anxietatea, Anxietatea, care este este un raspuns raspuns normal normal si adecvat adecvat in fata fata pericolului, pericolului, devine o problema problema de sanatate sanatate mintala mintala atunci cand cand simptomele: simptomele: –
–
–
–
sunt severe severe si foarte foarte neplacute neplacute interfera cu activitatea zilnica (cu viata sociala, de familie, profesionala, etc) sunt persistente persistente si dureaza dureaza de prea prea mult timp timp ne afecteaza calitatea vietii
"Sufar de anxietate?"
Daca esti: esti: - Speriat, temator, ingrijorat, nelinistit - Stresat, iritabil, nervos - "Cu nervii la pamant"
Te gandesti: - "O sa-mi pierd controlul!" / "O sa innebunesc!" - "O sa mor" - "O sa lesin!" - "O sa ma fac de ras" - "Trebuie sa fac asta, altfel ceva rau se poate intampla!" - "Nu ar trebui sa gandesc asa ceva! Inseamna ca sunt un om rau!" - "Daca ceilalti ar vedea ca sunt anxios, m-ar respinge" - "Ceilalti vor crede despre mine ca sunt..." - "Nu o sa fac fata.." - "Daca fac ceva rau?" - "Daca o iau razna si ma sinucid, sau fac rau altei persoane?" - "Trebuie sa fiu in garda, sa fiu pregatit pentru ce e mai rau" - "Daca am / iau o boala grava?" - Iti vin in minte imagini sau amintiri care te sperie... - Ai ingrijorari frecvente, pe care simti ca nu le poti controla
Simti ca: - Inima iti bate repede, cu putere, ai palpitatii - Ai dureri / o apasare in piept - Ai un "nod in gat" - Nu ai suficient aer, simti ca nu poti sa respiri bine - Muschii sunt incordati, nu te poti relaxa, tremuri - Ametesti, ti se inmoaie picioarele - Ai deseori nevoie nevoie la toaleta - Ti-e greata, ai probleme digestive digestive sau ai "nervi in stomac" - Esti agitat - Ai diverse senzatii fizice sau dureri vagi, inexplicabile
Iar ce faci faci este sa: sa: - Eviti locuri, situatii sau persoane in care / cu care simti ca esti anxios - Nu mai faci anumite lucruri, pe care obisnuiai sa le faci - Iti iei diverse masuri de siguranta, pentru a putea face activitati obisnuite - Verifici Verifici de mai multe ori unele lucruri, pentru pentr u a te asigura ca e totul in ordine - Faci anumite ritualuri mentale (iti distragi atentia, numeri, spui "Va fi bine" sau "Nu e nimic, imi trece", spui o rugaciune, etc) pentru a putea depasi starile de disconfort
.
... atunci este posibil sa suferi de o tulburare de anxietate.
Vulnerabilitatea Vulnerabilitatea se defineste ca fiind perceptia unei persoane despre sine ca fiind subiectul unui pericol intern sau extern asupra caruia nu detine controlul sau controlul sau este prea mic pentru a-i oferi un sentiment de siguranta. In cazul tulburarilor de anxietate, acest sentiment se ntiment de vulnerabilitate este intensificat de anumite procese cognitive disfunctionale. De exemplu, un pacient subestimeaza aspectele pozitive privind propriile sale resurse (minimizare), si este predispus sa-si concentreze (involuntar) atentia asupra propriilor slabiciuni (abstractie selectiva). El vede fiecare imperfectiune ca pe o prapastie, si fiecare greseala gres eala ca pe un dezastru dez astru (magnificare si catastrofizare). Astfel, in urma fiecarei mici greseli pe care va tinde sa o suprageneralizeze, se va simti tot mai vulnerabil in fata pericolului si mai putin capabil sa-i faca fata.
Vulnerabilitatea Vulnerabilitatea tine atat de factori personali, cat si de factori de mediu. Printre Pr intre factorii personali se afla fie f ie lipsa sau prezenta scazuta a unor abilitati (ex. lipsa unor abilitati sociale, in cazul unei persoane cu anxietate sociala), fie perceptia eronata asupra abilitatilor personale (ex. lipsa increderii ca pot face fata anumitor situatii).
Factorii de mediu tin de contextul, mediul mediul in care ne aflam. Ca exemplu, exemplu, o persoana care care a copilarit intr-un intr-un oras, va fi mai vulnerabila daca va pleca in excursie, excursie, prima oara in viata, pe munte, neavand experienta si abilitatile necesare pentru a gestiona situatia la fel de eficient ca o persoana care a crescut intr-un intr-un sat de munte. Din aceasta perspectiva, observam importanta expunerii la cat mai multe experiente, acestea avand atat rolul de a ne creste abilitatile cat si d e a ne creste increderea ca putem face fata intr-o serie de situatii diverse. d iverse.
Increderea in sine, definita ca auto-evaluarea auto-evaluarea pozitiva privind propriile resurse si calitati calitati pentru a gestiona problemele si a face fata amenintarilor, joaca asadar un rol important in toate tulburarile de anxietate. In tratamentul unei tulburari de anxietate, acest ac est aspect trebuie luat in calcul, planul terapeutic trebuind sa includa si cresterea de abilitati, dar si identificarea si modificarea credintelor disfunctionale pr ivind propria persoana (ex. “Eu sunt mai slab”, “Intotdeauna am fost mai bolnavicios”, “Eu nu sunt capabila sa fac fata situatiilor de stres, sunt prea emotiva”, etc)
Ce determina si mentine anxietatea? Modelul cognitiv-comportamental Fiecare situatie sau eveniment eveniment prin care trecem este filtrat prin prisma propriilor noastre credinte si experiente, experiente, ceea ce determina o interpretare diferita, de la persoana la persoana. Interpretarea pe care o dam anumitor situatii sau evenimente, evenimente, determina modificari in planul emotional si comportamental. Deseori oamenii tind sa spuna s puna ca emotiile lor se datoreaza unor factori externi, simtindu-se astfel astfel incapabili sa le controleze: “Seful meu m-a facut sa ma enervez, pentru ca nu i-a placut raportul meu”, “Sotia mea ma face sa ma simt foarte vinovat, vinovat, pentru ca nu-mi spune spu ne de ce e trista”, “Situatia financiara din Europa ma sperie foarte tare”, etc. In realitate insa, ceea ce determina starea noastra emotionala, este modul in care interpretam evenimentele si situatiile prin care trecem.
Iata cateva exemple: Situatia
Interpretarea mea (gandurile mele)
Emotiile mele
Sefu Sefullui nu i-a plac placut ut rapo raport rtul ul
“Omu “Omull ast astaa ma ma exa exasp sper erea eaza za,, nu nu st stiu ce ce - frustrare, enervare vrea, si m-am saturat, nu mai am chef sa lucrez la raportul ala!”
Sotia mea e trista
“Cred ca e trista din cauza mea. Sigur - vinovatie am facut ceva ce a suparat-o, de aceea nici nu vrea sa-mi spuna”
Stire la TV despre situatia financiara in Europa
“Ce ma fac? Situatia S ituatia este catastrofala, - teama, panica o sa intre in faliment toate bancile, o sa ajungem sa nu mai avem ce manca! Daca nu o sa-mi mai pot hrani copiii?!”
Fiecare dintre aceste evenimente poate fi interpretat si privit din multe alte perspective. De exemplu: exemplu: Situatia
Interpretarea mea / ganduri
Emotiile mele
Sotia mea e trista
“Probabil are o zi proasta, tuturor ni se intampla”
- compasiune
Sotia mea e trista
“Ce ma enerveaza cand sta asa, si nu vorbeste! - furie, enervare Parca i-a mancat pisica limba! Ce sa spun, e trista, de parca eu sunt vesel!”
Sotia mea e trista
“Cred ca e suparata din cauza serviciului. Oare ce se intampla? Daca o supara sefa ei si isi da demisia, cum o sa ne descurcam?”
Sotia mea e trista
“Trebuie sa facem ceva, nu se poate sa stam asa! - bucurie, nerabdare Normal ca e trista, daca nu facem si noi mai multe activitati. Gata, am hotarat – saptamana viitoare mergem impreuna la munte! Abia astept sa-i fac surpriza asta!”
- neliniste, teama
Terapia cognitiva pune cognitiva pune accentul pe aceasta legatura intre modul de a gandi si emotiile pe care le traim. Cercetarile arata ca persoanele care sufera de tulburari de anxietate interpreteaza, in mod eronat, unele situatii sau evenimente ca fiind periculoase, acest lucru determinand o stare de teama sau chiar panica. Terapia cognitiva ajuta la identificarea si modificarea gandurilor automate negative, anxioase, cu ganduri realiste si rationale.
Atunci cand avem o stare de teama, tindem sa evitam situatia pe care o consideram periculoasa. De fapt, persoanele cu tulburari de anxietate ajung uneori sa-si modifice intreaga viata pentru a evita sa se confrunte cu stimulii anxiogeni. Mai jos exista exista o lista cu cateva comportamente specifice in 3 tulburari de anxietate - tulburarea de panica, tulburarea obsesiv-compulsiva si anxietatea de sanatate.
Tulburarea de anxietate
Comportamente de evitare, verificare, asigurare
Tulburarea de panica si agorafobia
- Evitari: mijloace de transport(metrou, autobuz), malluri, supermarket-uri, tuneluri, poduri, lifturi, restaurante, zone in care nu exista spital in apropiere (ex. pe munte), avion, locuri aglomerate, locuri din care nu poti iesi rapid, etc - Asigurari: medicamente la indemana (ex. calciu, Xanax, etc), apa la indemana, persoana care sa ma insoteasca, verificat pulsul / tensiunea, etc
Tulburarea obsesiv-compulsiva
(In functie de continutul obsesiilor) - Evitari: sa stau cu anumite persoane, sa ating anumite obiecte, sa merg in unele locuri, sa fac diverse activitati - Asigurari: ritualuri mentale, numarat, nu marat, rugaciuni, facut curatenie / ordine, spalat excesiv, excesiv, repetari, etc
Anxietatea de sanatate
- Evitari: spitale, locuri unde sunt microbi sau risc de infectii, oameni bolnavi, unele emisiuni, etc - Asigurari: - vizite dese la medic, cautat pe internet informatii despre boli, multe medicamente in casa, medicamente in geanta, etc
Terapia comportamentala pune comportamentala pune accentul, in cazul tulburarilor de anxietate, pe importanta expunerii la stimulii anxiogeni, aceasta avand ca rezultat pe termen lung scaderea sau disparitia starii de teama. Studiile au arata ca evitarea joaca un rol major in mentinerea anxietatii pe termen lung, chiar daca ajuta, pe moment, persoana sa se linisteasca.
Raspunsul fiziologic la frica: “Fugi sau lupta!”
Senzatiile fizice care insotesc starea de teama, intalnite in tulburarile de anxietate, reprezinta un factor major de disconfort pentru persoanele cu astfel de tulburari. Deseori aceste senzatii fizice sunt interpretate ca fiind un semnal de pericol, devenind, la randul lor, un factor declansator al reactiei de panica. Fie ca ne aflam in fata unui pericol real real sau doar ne gandim la ceva ce consideram periculos, corpul nostru va reactiona printr-un raspuns automat, care ne va ajuta sa ne luptam sau sa fugim de pericol: raspunsul “fugi sau lupta”. Creierul nostru primeste si proceseaza in permanenta semnale din mediu sau din propriul propr iul organism. Unele dintre aceste informatii sunt procesate cognitiv (prin intermediul gandurilor), determinand astfel o serie de emotii. Alteori, creierul are o reactie automata in fata unui pericol, pe ricol, fara a mai procesa cognitiv informatia. De exemplu, daca vedem ca din bucatarie vine un fum puternic, vom procesa cognitiv aceasta informatie - “Ce se intampla?! Ceva a luat foc!!!” , iar acest lucru va determina o stare de teama si s i un raspuns fiziologic (cresterea pulsului, incordarea muschilor, accelerarea respiratiei, etc). In alte situatii de pericol, raspunsul fiziologic este automat: daca traversam si brusc vedem ca un camion vine cu viteza fara sa incetineasca, vom reactiona rapid, fara a mai gandi ce se intampla sau ce avem de facut. Muschii se incordeaza brusc, respiratia se accelereaza, acc elereaza, iar in felul acesta corpul e pregatit sa sara din fata camionului. Acest lucru lucru se explica prin faptul ca informatia informatia ajunge sa fie procesata de catre “amygdala” (formatiunea (formatiunea din creier responsabila cu procesarea
Chiar si in somn, daca avem un cosmar, creierul va declansa raspunsul “fugi sau lupta”, considerand ca ne aflam in pericol. Astfel, inima inima va incepe incepe sa bata cu cu putere, puter e, respiratia respiratia va deveni mai mai accelerata, muschii se vor incorda. Aceste reactii fiziologice sunt sistemul nostru de protectie in fata pericolului. pericolul ui.
informatiei si declansarea raspunsului “lupta sau fugi”) pe 2 cai diferite:
•
O cale scurta, de la talamus catre amygdala – pe aceasta cale informatia nu este procesata cognitiv, cognitiv, aparand doar un raspuns automat in fata pericolului, ca in exemplul cu camionul
•
O cale mai lunga, in care informatia trece prin talamus, t alamus, scoarta cerebrala si apoi ajunge la amygdala; amygdala; pe aceasta cale, informatia este procesata cognitiv, ca in primul exemplu, cu fumul din bucatarie.
Cand informatia informatia privind pericolul ajunge la amygdala, amygdala, aceasta va transmite mai departe semnalul de alarma catre glandele suprarenale, determinand o descarcare de scarcare rapida de adrenalina in sange. Adrenalina va produce, la randul e i, o serie de modificari fiziologice, care vor ajuta corpul sa devina mai puternic si sa poata sa lupte sau sa scape de pericol.
Tabel: Schimbari produse de adrenalina in organism si modul in care sunt resimtite de individ
Schimbari in organism
Resimtite ca...
* Cresterea ritmului cardiac (numarul de batai ale inimii / minut), pentru a creste aportul de oxigen si substante nutritive catre principalele organe
Batai de inima puternice
* Accelerarea respiratiei, pentru a creste oxigenarea oxigenarea organismului
Dificultati de respiratie, senzatia lipsei de aer, senzatia de sufocare, ameteala
* Incordarea muschilor
Tremurat, dureri, tensiune, incordare
* Incetinirea digestiei
Greata, “f luturasi in stomac”
* Intensificarea activitatii glandelor sudoripare, pentru a face fata cresterii ratei metabolice
Transpiratie Transpiratie abundenta ab undenta
* Dirijarea sangelui catre organele vitale si muschi (prin vasoconstrictie periferica)
Furnicaturi si amorteli la nivelul extremitatilor
* Scaderea salivatiei
Senzatia de uscaciune a gurii si de “nod in gat” Dificultati de inghitire
* Dilata Dilatarea rea pupil pupilelo elor, r, pent pentru ru a depista depista mai mai usor peric pericolu olull
Senzati Senzatiaa de privire privire ince incetos tosata ata,, ameteal ametealaa
Oamenii care trec trec prin stari de anxietate anxietate intense descriu si o serie de alte senzatii specifice raspunsului “fugi sau lupta”; fiecare persoana traieste diferit aceste momente de frica, si nu este obligatoriu ca o persoana sa resimta toate simptomele descrise mai sus.
De ce se declanseaza acest raspuns, in cazul persoanelor cu tulburari de anxietate?
Tulburarile de anxietate distorsioneaza distorsioneaza perceptia perceptia asupra pericolului. Altfel spus, stimuli pe care majoritatea dintre noi ii considera inofensivi (ex.: o senzatie de ameteala, o intalnire cu prietenii, un gand sau o imagine violenta, etc), determina, in cazul unei persoane cu anxietate, o stare intensa de teama sau chiar panica. Asa cum am mentionat mai sus, chiar si un gand negativ asupra unui posibil pericol poate sa declanseze aceasi stare de teama ca si cum ne-am afla in fata unui pericol real.
* Raspunsul “fugi sau lupta”, caracterizat prin modificari fiziologice determinate de descarcare de adrenalina, este un raspuns natural, adaptativ. Nici una dintre aceste modificari fiziologice nu este periculoasa si nu determina probleme de sanatate pe termen scurt sau lung. * Raspunsul “fugi sau lupta” nu este specific doar oamenilor. Si animalele, aflate in fata unui pericol, au aceleasi reactii fiziologice ca si oamenii accelerarea batailor inimii, accelerarea respiratiei, incordarea musc!ilor, etc".
Tulburarea de panica Un atac de panica nu este o tulburare in sine. In timpul unui atac de panica, o persoana poate sa resimta urmatoarele senzatii fizice: •
Batai puternice de inima
•
Senzatia de nod in gat, lipsa de aer sau senzatia de sufocare
•
Accelerarea respiratiei
•
Ameteala
•
Tremuraturi, Tremuraturi, furnicaturi furnicatur i si amorteli la nivelul extremitatilor extremitatilor
•
Transpiratie
•
Greata, dureri de stomac sau alte simptome s imptome gastro-intestinale gastro-intestinale
•
Privire incetosata
•
Senzatia de derealizare sau depersonalizare
Aceste senzatii fizice sunt insotite de teama persoanei ca va innebuni, innebuni, va pierde controlul sau va muri. Desi multi oameni au atacuri de panica de-a lungul vietii, doar o parte dintre acestia vor interpreta catastrofic aceasta experienta, devenind hipervigilenti si mentinand o stare continua de alerta, care ii va predispune la repetarea atacurilor de panica.
Unele persoane cu tulburare de panica incep sa evite anumite locuri sau situatii in care considera fie ca atacurile de panica se pot repeta, fie ca “evadarea” in cazul unui atac de panica este foarte dificila. Printre evitarile si asigurarile la care apeleaza persoanele cu tulburare de panica, se numara: –
Evitarea unor mijloace de transport (metrou, autobuz, microbuz, tren, avion, masina), evitarea liftului, a restaurantelor, restaurantelor, a mall-urilor, a pietelor, a zonelor aglomerate, a spatiilor mici si neaerisite, a locurilor in care au avut anterior atacuri de panica, evitarea activitatii fizice, etc
–
Asigurarea ca exista un spital in apropiere, tinut medicamente la inde mana (ex. calciu sau xanax in geanta), apa la indemana, mers insotit de o persoana de siguranta, s iguranta, vizite frecvente la Urgente Urgente sau la medic pentru pen tru analize, folosirea unor medicamente pe baza de plante, verificarea pulsului / tensiunii, etc
In timp, aceste comportamente cresc starea de hipervigilenta si mentin gandurile anxioase.
Persoanele care sufera de tulburare de panica sunt prinse pr inse in cercul vicios al hipervigilentei si interpretarii catastrofice a senzatiilor fizice:
#tentie involuntara crescuta asupra starii fizice $ “scanarea” corpului e% “&are sunt o'(”"
Atac de panica “C!iar mi se face rau #cum o sa lesin”
)epistarea oricaror mici sc!imbari din organism e%. batai de inima, stari de ameteala firesti, etc"
)eclansarea raspunsului “fugi sau lupta” aparitia senzatiilor fizice"
nterpretarea catastrofica a acestora+ “Cred ca iar mi se face rau )aca o sa fie mai grav( )aca de data asta lesin(”
-eama intensa
Tulburarea obsesiv-compu obsesiv-compulsiva lsiva Tulburarea obsesiv-compulsiva obsesiv-compulsiva se caracterizeaza prin aparitia unor ganduri, imagini sau impulsuri (numite “obsesii) care determina o stare crescuta de teama. Pentru a scadea starea de teama, persoana cu aceasta tulburare va apela la o serie de activitati sau ritualuri (numite “compulsii”).
Obsesii frecvente
Compulsii asociate
Ganduri sau imagini legate de contaminarea cu diverse substante periculoase, HIV, HIV, murdarie, etc
- Spalat / dezinfectat frecvent, excesiv (ex. spalat excesiv pe maini sau corp, sters excesiv anumite parti ale corpului, corp ului, dezinfectat zilnic obiectele sanitare, etc) - Verificarea Verificarea corpului pentru pen tru a depista semne de contaminare - Evitarea locurilor sau a atingerii unor obiecte despre care persoana considera ca o pot contamina
Ganduri sau imagini legate de ceva periculos care urmeaza sa se intample din cauza propriei neglijente (ex. explozie explozie de gaz, incendiu, jefuirea casei, etc)
- verificarea frecventa a aragazului, a prizelor, a usilor si geamurilor, etc (inclusiv intoarcerea frecventa pentru verificari) - evitarea de a fi ultima persoana care iese din casa - cereri frecvente de re-asigurari din partea altor persoane ca totul e in regula
Imagini, ganduri sau impulsuri legate de ranirea (abuzarea, lovirea, uciderea, etc) unor persoane (de regula persoane dragi). Exemple: imagini conform carora iti lovesti lovesti copilul, ganduri ca o sa iti ranesti sotul, etc
- evitarea situatiilor in care riscul de -ai rani pe cei dragi este mai mare. Ex.: ascund obiectele ascutite, sticlele, nu raman singur/a cu anumite persoane (ex cu copilul), etc - neutralizarea gandurilor – te gandesti la ceva care sa indepar teze obsesiile (ex. iti spui ceva, spui o rugaciune, numeri, etc)
Ganduri, imagini, impulsuri cu continut sexual, considerate imorale (Ex. ganduri legate de homosexualitate, imagini ca faci sex cu anumite persoane)
- evitarea de a privi, a atinge sau a se af la in preajma anumitor persoane - evitarea unor activitati care pot declansa obsesiile obses iile (ex. evit sa ma uit la unele scene de dragoste din filme, evit discutiile legate de sex, etc) - efectuarea unor activitati care sa contrazica gandurile, imaginile sau impulsurile
Ganduri, imagini cu continut blasfemic sau indoieli privind propria credinta (ex. gandul “ma inchin diavolului”, “il provoc provoc pe Dumnezeu”, etc)
- rugaciuni, ritualuri mentale care sa inlature gandurile sau imaginile - efectuarea unor comportamente sau activitati care sa infirme gandurile si imaginile - consultarea preotului, cautarea asigurarilor din partea altor persoane
Ganduri sau imagini legate de a-ti face rau singur (inclusiv suicid). Ex: “Daca ma arunc pe geam?”, “Daca ma tai cu cutitul?”, imagini cu propria persoana moarta
- evitarea situatiilor in care riscul de suicid e mai mare (ex. evit sa raman singur/a acasa, sa stau langa geam, sa ma apropii de balcon, sa traversez intersectii aglomerate, sa stau pe peron la metrou, etc) - cautarea asigurarilor din partea altor persoane - ascunderea cutitelor, a obiectelor ascutie sau considerate 'periculoase”
Ganduri legate nevoia de a ordona, aranja anumite lucruri, sau de a desfasura unele activitati intr-un anumit mod ( poate include si gandul gandul “Daca nu fac X -lucru, ceva rau se va intampla”)
- ordonarea obiectelor intr-un anumit mod (ex. aranjarea hainelor pe culori, ordonarea tacamurilor tacamur ilor intr-un anumit fel, ordonarea altor obiecte din casa, etc) - executarea unor activitati dupa anumite ritualuri (ex. ma spal pe maini de 3 ori, urc scarile si le cobor de 2 ori, numar pana la 10 cand ma urc in masina, etc)
Tuturor ne vin uneori in minte ganduri sau imagini ciudate, violente sau pe care nu le dorim (asa cum in minte ne vin, tot in mod involuntar, involuntar, si ganduri placute). Majoritatea dintre noi nu le bagam in seama, trecem rapid peste ele, fara a ne pune prea multe intrebari.
Unele persoane insa se simt foarte speriate de aceste ganduri, considerand ca: •
Astfel de ganduri sau imagini nu trebuie sa-ti vina niciodata niciodata in minte
•
Daca gandesti ceva imoral, violent sau ciudat inseamna ca esti o persoana imorala, rea, ciudata, etc
•
Daca gandesti un lucru, inseamna ca iti doresti sa se intample / vrei sa-l s a-l faci / ai putea sa-l faci fara sa-ti dai seama
•
Trebuie sa-ti controlezi gandurile, imaginile sau impulsurile, altfel poti scapa controlul total
Persoanele care prezinta prezinta credinte de tipul tipul celor descrise mai sus vor face tot posibilul pentru a impiedica impiedica gandurile, imaginile sau impulsurile nedorite sa mai apara – devenind hipervigilente in a depista momentele in care pot aparea aceste ganduri, si apeland la diferite mecanisme de evitare si asigurare (compulsii) de tipul celor descrise in tabelul de mai sus. Astfel, preocuparea legata de indepartarea gandurilor nedorite le va ocupa tot mai mult timp, iar gandurile vor tinde sa devina tot mai dese - cu cat incerci mai mult s a nu te gandesti la ceva, cu atat te vei gandi mai mult. Cercul vicios al tulburarii obsesiv-compulsive obsesiv-compulsive arata, in cele mai multe cazuri, astfel:
#paritia unui gand, imagine sau impuls nedorit violent, cu continut se%ual, imoral, etc"
Modificarea comportamentului, pentru a evita sau a neutraliza gandurile nedorite (compulsii)
nterpretarea /udecarea gandului sau imaginii+ “)e ce am gandit asa ceva(” “nseamna ca vreau sa fac asta”, “0a gandesc la asta pentru ca sunt rau, imoral, agresiv, etc” Cresterea !ipervigilentei si a preocuparii pentru depistarea si inlaturarea gandurilor nedorite
1rica intensa
“Trebuie sa am grija “Trebuie gr ija sa nu -mi mai vina asta in minte (gandul, imaginea, impulsul)”
Creste frecventa si intensitatea gandurilor gandurilor,, imaginilor, imaginilor, impulsurilor devenind “obsesii”
Anxietatea generalizata
Tulburarea de anxietate generalizata se caracterizeaza prin prezenta aproape permanenta a ingrijorarilor, asupra carora persoana simte ca nu are controlul. Desi nu exista motive reale de ingrijorare, persoanele cu anxietate generalizata dezvolta scenarii catastrofice cu privire la o serie de aspecte ale vietii : sanatatea lor sau a familiei, situatia financiara, viata de familie sau viata profesionala. Ziua unei persoane cu anxietate generalizata este dominata de ganduri negative n egative legate de viitor, viitor, insotite de stari intense de disconfort emotional, dar si fizic. Deseori persoanele cu anxietate generalizata acuza simptome fizice de tipul durerilor musculare, dificultati de inghitire, oboseala, dureri de cap sau de stomac, carcei si, deseori, insomnie. Desi realizeaza ca ingrijorarile sunt exagerate, persoanele cu anxietate generalizata simt ca nu se pot opri si nu pot controla ingrijorarile. Anxietatea generalizata poate fi insotita si de stari depresive, dificultati de concentrare si iritabilitate crescuta.
credinte atat negative, cat si pozitive Studiile clinice clinice au aratat aratat ca persoanele cu anxietate generalizata au o serie de credinte legate de ingrijorare:
Credinte negative: •
Ingrijorarile sunt de necontrolat
•
Odata ce incep sa ma ingrijorez nu ma mai pot opri
•
Nu pot face nimic pentru a opri ingrijorarile ingr ijorarile
•
O sa innebunesc daca d aca ma tot ingrijorez
•
O sa ma imbolnavesc daca voi continua sa ma ingrijorez
•
Ingrijorarile o sa-mi afecteze starea de sanatate fizica
Credinte pozitive: •
Daca te ingrijorezi, ingr ijorezi, poti sa previi evenimentele nedorite
•
Ingrijorarea ma ajuta sa fac fata unor situatii neplacute
•
Ingrijorarea ma ajuta sa fiu pregatit pentru orice situatie
•
Ingrijorarea ma ajuta sa rezolv problemele
•
Daca ma ingrijorez, voi fi mai motivat sa fac anumite lucruri
•
Daca ma ingrijorez, nu mi se poate intampla nimic care sa ma ia prin surprindere
Un alt factor implicat in dezvoltarea si mentinerea anxietatii generalizate este intoleranta la incertitudine . Studiile au aratat ca persoanele cu aceasta tulburare au dificultati mai mari in a tolera nesiguranta si incertitudinea, precum si emotiile negative. Ingrijorarea le ofera, din aceasta perspectiva, un fals sentiment de control si siguranta. Acceptarea incertitudinii, cresterea tolerantei la disconfort emotional, dezvoltarea dezvoltarea abilitatilor de rezolvare rezolvare a problemelor precum si invatarea unor tehnici de relaxare, fac parte din tratamentul cognitiv-comportamental al anxietatii generalizate.
Anxietatea sociala
Cu totii avem avem emotii in unele situatii sociale: la examene, la interviuri, atunci cand tinem un discurs sau avem prima intalnire cu o persoana persoan a de care ne place. Unii dintre noi sunt mai timizi, si au dificultati in a initia o conversatie conversatie sau se simt inconfortabil cand sunt in centrul atentiei. Fobia sociala este, insa, mai mult decat o simpla timiditate. Principalele caracteristici care diferentiaza timiditatea de fobia sociala sunt:
Timiditate
Fobia sociala
- este o trasatura de personalitate - se caracterizeaza prin reticenta si inhibitie sociala - persoana nu evita situatiile sociale - se poate implica in activitati sociale atunci cand este necesar - prevalenta crescuta in randul populatiei - nu interfera cu activitatea zilnica
- tulburare psihica - se caracterizeaza prin anxietate marcanta, chiar panica, in situatii s ituatii sociale evaluative - persoana prezinta performante sociale scazute - evitarea situatiilor sociale este frecventa si pervaziva - prevalenta mai scazuta in randul populatiei - debutul este, de regula, in adolescenta - afecteaza domeniul social si profesional
Persoanele cu fobie fobie sociala au standarde excesiv excesiv de inalte legate legate de propria performanta sociala si se indoiesc indoiesc ca pot face o buna impresie. In situatii sociale, acestea traiesc un u n disconfort foarte intens, gandindu-se ca vor atrage atentia asupra lor si se vor face de ras sau se vor comporta intr-un mod umilitor, umilitor, jenant.
Asadar, expunerea expunerea la situatii sociale este fie evitata, fie traita cu un disconfort intens. Anxietatea apare dinainte de intrarea in situatie, fiind determinata de ganduri anticipatorii catastrofice (“O sa ma fac de ras”, “O sa-si dea seama ca sunt anxios”, “Voi fi penibil”, etc), dar continua si dupa incheierea situatiei sociale, cand persoana rememoreaza fiecare gest pe care l-a facut, verificand daca a fost bine sau nu. Fiecare stimul ambiguu va f i interpretat in mod negativ, negativ, intarind convingerea ca nu poate face fata acestor situatii (“Nimeni nu ma place”, “Sunt neinteresant”, “Sunt ciudat / plictisitor / nepotrivit, etc”). Unele persoane prezinta stari intense de teama sau chiar panica in majoritatea situatiilor sociale, fobia sociala fiind generalizata. Altele traiesc stari de disconfort doar in anumite s ituatii, de exemplu exemplu in prezenta anumitor persoane sau in anumite locuri sau activitati sociale. Printre situatiile care genereaza cel mai intens disconfort se numara: •
Vorbitul in public (la intalniri sociale, discursuri discursur i publice, la petreceri, la intalniri intalnir i de afaceri, etc)
•
A canta sau a performa in fata unui public
•
Initierea si mentinerea unei conver co nversatii satii
•
A manca sau a bea in fata altor persoane
•
A folosi toalete publice
•
A scrie in fata altor persoane
Persoanele cu fobie sociala pot prezenta abilitati sociale scazute, iar interventia psihologica trebuie sa aiba ca obiectiv si cresterii asertivitatii sau a altor abilitati.
Fobiile specifice
Fobia specifica reprezinta teama intensa, irationala de un stimul inofensiv sau foarte putin periculos. Fricile cele mai des intalnite sunt: frica de inaltimi, frica de tuneluri, frica de zbor, de caini, paienjeni / gandaci, frica de sange sau injectii, frica de locuri inchise, frica de pasari, frica de soareci, frica de serpi. Persoanele cu fobie fobie specifica realizeaza ca teama lor este prea intensa, irationala irationala sau nejustificata, insa in in momentul in care se afla in fata obiectului sau situatiei de care se tem (sau uneori doar cand se gandesc la asta), traiesc o stare intensa de anxietate sau chiar un atac de panica. Fobiile apar de regula in copilarie sau in adolescenta. Desi cauzele exacte ale dezvoltarii unei fobii specifice nu sunt cunoscute, studiile arata ca o fobie specifica se intalneste la mai multi membrii ai aceleiasi familii.
Persoanele cu fobie fobie specifica apeleaza, de regula, la tratament specializat atunci cand nu mai reusesc sa evite evite lucrul de care se tem, iar fobia interfera cu activitatea profesionala sau cu viata lor personala. Terapia cognitiv-comportamentala, este un tratament eficient, de scurta durata pentru pen tru fobiile specifice.
Tulburarea de stres post-traumatic
Tulburarea de stres post-traumatic poate fi experimentata de unii oameni care fie trec printr-o situatie periculoasa, fie sunt martorii martor ii unui astfel de eveniment. eveniment. Persoanele care au suferit un abuz fizic sau sexual (pe termen scurt sau lung), care au avut un accident, care s-au confruntat cu un dezastru natural (ex. cutremur, inundatii, etc), care au fost victimele victimele unui jaf sau a unei tentative de viol, sau au experimentat alte tipuri de evenimente sau situatii traumatice, pot dezvolta o tulburare de stres post-traumatic. Unele persoane dezvolta aceasta tulburare fara a fi victimele directe ale une i agresiuni sau ale unei situatii periculoase; atunci cand o persoana este martora la un eveniment care pune in pericol viata altcuiva – fie cineva apropiat (ex. decesul unei persoane iubite), fie cineva necunoscut (ex. martorul unui accident de masina), exista posibilitatea de a dezvolta o tulburare de stres post-traumatic. Aceasta tulburare de manifesta manifesta prin re-trairea momentelor traumatice sub forma forma unor secvente de ganduri sau imagini (“flashback-uri”), insotite de stare de teama foarte intensa si senzatii fizice (batai de inima, senzatie de sufocare, etc), cosmaruri, ganduri si imagini infricosatoare. Persoanele cu TSPT evita locurile, situatiile, persoanele sau obiectele care le amintesc de momentul traumatic si au dificultati in a-si aminti experienta prin care au trecut. De exemplu, exemplu, o persoana care a avut un accident de masina, s-ar putea p utea sa nu isi aminteasca exact ce s-a intamplat si sa evite sa se mai urce in masina.
Persoanele cu TSPT se pot simti vinovate, vinovate, deprimate sau ingrijorate, pot sa-si piarda interesul pentru activitatile care le faceau placere si se pot simti “amortite” “amor tite” emotional. Unele persoane cu TSPT simt o stare de neliniste, agitatie si iritabilitate crescuta si au probleme cu somnul (dificultati de a adormi, cosmaruri, etc). Daca observati ca cineva cineva apropiat, care a trecut trecut printr-un eveniment eveniment traumatic, traumatic, prezinta astfel de simptome, il puteti puteti ajuta oferindu-i suport emotional, intelegere si incurajari. Ascultati-l cu atentie si asigurati-l ca aceste simptome se vor diminua odata cu timpul dar si cu ajutor specializat. Nu ignorati afirmatiile legate de suicid sau de auto-ranire, si incurajati persoana apropiata sa caute ajutor de specialitate (medic ps ihiatru, psihoterapeut).
Tratamentul tulburarilor de d e anxietate
Tulburarile de anxietate pot fi tratate cu medicatie, cu unele forme de psihoterapie sau ambele. Optiunea privind tratamentul tratamentul depinde de tipul de tulburare si de preferinta preferinta pacientului. Inainte de a urma ur ma un tratament este necesara consultarea unui medic de specialitate, pentru a determina daca simptomele se datoreaza unei tulburari de anxietate sau au o cauza fizica.
-ratamentul se stabileste in functie de diagnostic, de severitatea simptomatologiei si prezenta comorbiditatilor e%. depresie, abuz de substante, etc", dar si preferintele pacientului. )e e%emplu, unele persoane opteaza pentru tratament medicamentos, avand avanta/ul ca acesta reduce rapid simptomatologia. #ltii prefera sa urmeze o forma de psi!oterapie, in care sa invete cum sa gestioneze an%ietatea si sa mentina starea de bine.
2nele tulburari de an%ietate pot fi tratate doar prin psi!oterapie, si, c!iar daca pacientul urmeaza un tratament medicamentos, este important sa urmeze si o interventie de tip psi!ologic pentru a invata ce este an%ietatea si cum sa o gestioneze eficient. Studiile clinice au aratat ca cea mai eficienta forma de interventie psi!ologica in tulburarile de an%ietate este psihoterapia psihoterapia cognitiv-comp cognitiv-comportamental ortamentala a . -erapia cognitiva a/uta persoana sa sc!imbe tiparele negative de gandire
care mentin frica, iar terapia comportamentala a/uta la identificarea comportamentelor disfunctionale si sc!imbarea reactiilor pe care persoana le are in situatiile care ii provoaca teama. -erapia cognitiv3comportamentala poate fi urmata individual sau in cadrul unei terapii de grup.
Anxietatea in familie
Cand cineva din familie sufera sufera de o tulburare de anxietate, poate fi dificil pentru pentr u ceilalti membri sa-i inteleaga trairile, gandurile si comportamentele. Unele reactii vi se pot parea absurde, sau va puteti gandi ca persoana p ersoana in cauza nu are suficienta “vointa” pentru a depasi situatia. Pentru a intelege in telege mai bine persoana de langa dumneavoastra, este recomandat sa aflati af lati mai multe despre tulburarile de anxietate – de ce apar, cum se manifesta, care sunt factorii de mentinere si care sunt pasii necesari pentru recuperare.
Confruntati cu o tulburare de anxietate, cei mai multi dintre noi nu stiu cum sa reactioneze. Este normal, asadar, ca membrii familiei sa traiasca sentimente de teama, frustrare, vinovatie, confuzie, sau chiar furie. Parintii, in special, tind sa se invinovateasca atunci cand copilul lor are o tulburare de an xietate. Trebuie sa stiti ca tulburarile de anxietate sunt cauzate de diferiti factori, multi dintre acestia nefiind in controlul nostru, asadar nu putem spune cine e “de vina”.
Unii membri ai familiei se pot pot simti furiosi, gandindu-se “De ce nu depaseste pur si simplu problema problema asta? De ce nu are vointa?”. Daca va regasiti in aceasta situatie, este bine sa invatati mai multe despre ce inseamna anxietatea; ganditi-va la faptul faptul ca persoanele cu anxietate nu isi doresc sa s a sufere de aceasta problema si cu atat mai putin sa lase anxietatea sa-i afecteze pe cei dragi.
Anxietatea este o problema de sanatate psihica si necesita ingrijire de specialitate (tratament medicamentos sau psihoterapie), la fel ca alte boli cu care ne confruntam confru ntam de-a lungul vietii.
Alte familii devin devin foarte ingrijorate si speriate: “Daca nu o sa-i mai treaca, daca se imbolnaveste imbolnaveste mai rau?” sau chiar “Daca pateste ceva fizic (atac de cord, AVC AVC,, etc) din cauza cau za anxietatii?”. Deseori Deseor i acestia devin foarte grijulii si atenti cu persoana cu anxietate, an xietate, transmitand mesaje de tipul “Nu te mai ingrijora, ca-ti face rau”, “Ai grija grija sa nu te obosesti, deja te simti rau”, “Sa-mi spui daca nu ti-e bine, sa-ti dau o pastila”, etc. In primul rand trebuie sa stiti ca, urmand ur mand un tratament adecvat (tratament medicamentos si s i / sau psihoterapie cognitivcomportamentala), sansele de vindecare in cazul tulburarilor anxioase sunt foarte mari. De asemenea, este bine de stiut ca anxietatea nu produce alte boli psihice sau fizice, asadar grija trebuie indreptata catre tratamentul episodului anxios si nu catre prevenirea altor boli de natura fizica sau emotionala. Grija excesiva excesiva si hiperprotectivitatea pot avea insa un efect nedorit pe termen lung: ele intaresc credinta pacientului ca se afla in pericol, ca nu este capabil sa depaseasca teama si ca fara o atentie sporita si o stare permanenta de alerta, lucrurile pot sa devina mai grav g rave; e; asadar, pe termen lung, acestea “hranesc” “hran esc” anxietatea, in loc sa o diminueze.
Compatimirea excesiva excesiva este deseori intalnita impreuna cu hiperprotectivitatea: “Vai, “Vai, saracul de tine...”, “Of, ce ne facem..”, “Mi-e tare mila de tine..”, “Nu stiu cum mai suporti..”, etc; din nou, astfel de mesaje nu sunt su nt de ajutor, facand pacientul sa creada ca ceea cee a ce i se intampla este groaznic, fara rezolvar rezolvare e si ca el este neputincios nepu tincios in fata anxietatii.
Minimalizarea este una dintre tehnicile la care apeleaza unii membri ai familiei: familiei: “Stai linistit ca nu ai nimic”, nimic”, “Nu te mai ingrijora ca nu ai motive”, “Lasa ca o sa-ti treaca”, etc. Din nou, aceasta este o metoda disfunctionala pe termen lung – astfel de mesaje nu ajuta pacientul sa dobandeasca abilitatile necesare pentru a infrange anxietatea, ba chiar mai mult, il fac sa se simta ne-inteles si inadecvat.
Ce poate face familia?
Iata cum puteti ajuta un membru al a l familiei care se confrunta cu o tulburare de anxietate:
* Observati si confirmati emotiile: ex. “Observ ca iti este foarte teama”, “Vad ca esti foarte speriat, ce crezi ca se va intampla?” “Inteleg ca iti este foarte frica sa nu patesti ceva”.
* Oferiti suport si intelegere: “E in regula sa-ti fie teama uneori, chiar daca pentru unii motivul poate parea minor”, “Voi “Voi fi langa tine si te voi ajuta sa treci peste asta”, “In viata ne confruntam confrunta m cu diferite dificultati, cu ajutor specializat putem trece insa peste ele”, “Stiu ca iti este greu g reu si ca aceasta problema iti afecteaza viata, dar cred ca poti invata, la fel ca altii, sa gestionezi anxietatea”.
* Ajutati-l pe pacient sa gaseasca raspunsuri, in loc sa-i oferiti sfaturi : “Ce te face sa crezi ca vei pati asta?”, “Ti sa mai intamplat asta?, “Tu ce ti-ai spune, daca ai fi in locul meu?, “Care crezi ca este riscul sa patesti ceva ingrozitor? Pe ce te bazezi?”, “Desi iti este foarte teama, crezi ca ai putea incerca totusi sa faci lucrul acesta (ex.iesit singur din casa, mers cu liftul / metroul, etc) ?”
* Ajutati-l pe pacient sa gandeasca rational si realist, nu neaparat pozitiv! Asigurarile de tipul “O sa fie bine”, “Bucura-te ca nu ai nimic fizic”, f izic”, “Gandeste-te la ce e mai frumos fru mos in viata ta”, etc il vor ajuta pe pacient sa se simta mai bine, fix pana la urmatorul moment de anxietate. Pacientul are insa ins a nevoie de metode care sa-l ajute pe termen lung: in momentul in care gandurile anxioase preiau controlul, ele vor trebui contrabalansate cu ganduri rationale, nu pozitive.
Ex. Pacientul: “Imi bate inima foarte tare, o sa fac un atac de cord! Varianta pozitiva: “Nu ai nimic, calmeaza-te! E doar in capul tau, gandeste-te la ceva frumos!” Varianta rationala: “Ce te face sa crezi ca vei face un atac de cord? Ai o boala de inima? Ti s-a mai intamplat sa-ti
bata inima asa de tare? t are? Daca da, ce s-a intamplat, ai facut atac de cord? Pot exista si alte motive pentru care sa-ti bata inima, in afara de iminenta unui atac de cord? Crezi ca e posibil sa-ti bata inima mai tare din cauza ca te-ai speriat, si, de fapt, sa fie doar o stare intensa de anxietate?”, etc
Astfel de intrebari pot ajuta pacientul sa inteleaga ca, desi simte unele senzatii fizice care ii provoaca teama, acestea nu sunt neaparat un semn de pericol iminent, ci se datoreaza unei stari normale, firesti, de teama.
* Ajutati pacientul sa identifice si sa elimine comportamentele de asigurare si evitare si nu va lasati atras in astfel de comportamente. Comportamentele de asigurare si evitare reprezinta acele activitati pe care pacientul nu le mai face sau le face in plus pentru a evita anxietatea.
Amintiti-va Amintiti-va insa ca cel mai mai bun mod in care puteti puteti ajuta pe pe cineva cineva care sufe sufera ra de o tulburar tulburaree psihica, psihica, este sa-l incurajati sa caute ajutor de specialitate (medic psihiatru, psihoterapeut).
Unde pot beneficia de tratament adecvat?
Echipa Echipa PsyClinic PsyClinic , formata din psihologi cu formare in psihoterapie cognitiv-comportamentala, va pune la dispozitie servicii complexe de tratament al tulburarilor de anxietate:
•
Psihoterapie individuala pentru adulti
•
Psihoterapie individuala pentru copii si adolescenti
•
Consiliere pentru parinti
•
Grupuri de terapie
•
Programe structurate de tratament
•
Ateliere de suport si informare pentru pacienti si familiile familiile acestora
PsyClinic colaboreaza cu un medic primar psihiatru si un medic medic specialist Diabet, Nutritie Nutritie si Boli Metabolice, Metabolice, oferind astfel pacientilor pacientilor posibilitatea de a beneficia benef icia de tratament multidisciplinar al tulburarilor de an xietate.
PsyClinic – Psihoterapie Psihoterapie si Psihologie Psihologie Clinica www.psyclinic.ro
Psihoterapie si Psihologie Clinica Credem in oameni!
[email protected] +40 726 191 191 822
