Mic Atlas de Embriologie

Partea 3 Mic atlas de embriologie

Imaginile care constituie acest mic atlas au fost executate dup ă cazuri oferite de Clinicile Ginecologie I (Prof. Dr. V. Surcel şi Prof. Dr. N. Costin), Pediatrie I (Prof. Dr. Paula Grigorescu Sido), Prosectura Spitalului de Copii (Prof. Dr. P. Florescu), Catedra de Anatomie şi Embriologie, UMF “Iuliu Haţ Haţieganu” (Prof. Dr. Fr. Grigorescu Sido) şi Prof. Dr. M. Munteanu, UMF Timiş Timi şoara, că cărora le sunt profund recunosc ător ş tor şi le mulţ mulţumesc. Preparatele de disecţ disecţie au fost efectuate de că c ătre Conf. Dr. Bianca Szabo, Şef de lucr ări Dr. Dana Blidaru (Catedra de Anatomie şi Embriologie), Conf. Dr. M. Blidaru (Fiziopatologie) şi autor, colaboratori cu care am f ă f ăcut o echipă echipă eficientă eficientă, cu finaliză finalizări de apreciat şi în alte domenii domenii decât cele ale embriologiei. Imaginile au fost recoltate cu aparate foto Practica (clasic), Olimpus şi Sony (digitale) şi camer ă video “Sony- Handicam”, toate prelucrate digital de că către autor. Aceste imagini se regă regăsesc şi pe CD-ul anexat că c ăr ţii.

Imaginile care constituie acest mic atlas au fost executate dup ă cazuri oferite de Clinicile Ginecologie I (Prof. Dr. V. Surcel şi Prof. Dr. N. Costin), Pediatrie I (Prof. Dr. Paula Grigorescu Sido), Prosectura Spitalului de Copii (Prof. Dr. P. Florescu), Catedra de Anatomie şi Embriologie, UMF “Iuliu Haţ Haţieganu” (Prof. Dr. Fr. Grigorescu Sido) şi Prof. Dr. M. Munteanu, UMF Timiş Timi şoara, că cărora le sunt profund recunosc ător ş tor şi le mulţ mulţumesc. Preparatele de disecţ disecţie au fost efectuate de că c ătre Conf. Dr. Bianca Szabo, Şef de lucr ări Dr. Dana Blidaru (Catedra de Anatomie şi Embriologie), Conf. Dr. M. Blidaru (Fiziopatologie) şi autor, colaboratori cu care am f ă f ăcut o echipă echipă eficientă eficientă, cu finaliză finalizări de apreciat şi în alte domenii domenii decât cele ale embriologiei. Imaginile au fost recoltate cu aparate foto Practica (clasic), Olimpus şi Sony (digitale) şi camer ă video “Sony- Handicam”, toate prelucrate digital de că către autor. Aceste imagini se regă regăsesc şi pe CD-ul anexat că c ăr ţii.

Mic atlas de embriologie

Fig. 212

309

ă Embriologie general ă

Fig. 213

310


Fig. 214. Pozi ţ ia anatomică . Planuri fundamentale prin corpul embrionar

311

Embriologie general ă

Fig. 215.

312


Fig. 216

313


Fig. 217.

314


ă mânile 7-38. Fig. 218. Dezvoltarea prenatal ă – S ă pt

315


Fig. 219. Na şterea (parturi ţ ia). A-B. Dilatarea colului uterin de că tre amnion şi corion; ruperea “pungii apelor”. C-D. F ă tul trece prin colul uterin şi vagin. F. Eliminarea placentei datorit ă contrac ţ iei uterului Etape ale na şterii: - A. Prezenta ţ ia; B-C. Angajarea; D-E. Degajarea; F. Eliminarea placentei şi cordonului ombilical. -

316


Fig. 220.

317


Fig. 221.

318


Fig. 222. Embrion

de 28 de zile, imediat după închiderea corpului embrionar. Fondul este reprezentat de fa ţ a profund ă a sacului corionic (amnionul), pe care se ata şează un scurt cordon ombilical pe cale de formare. Se observă capul prin transparen ţ a că ruia apar veziculele cerebrale, mugurele membrului superior, proeminen ţ a dat ă de inimă şi ficat şi coada. Mugurele membrului inferior nu a apă rut încă . În dreapta, acela şi embrion vă zut din normă posterioar ă .

Fig. 223. Embrion

la începutul să pt ă mânii a 5-a. VV. Vezicula vitelină . DV. Ductul vitelin. C. Capul. In. Inima. MS. Mugurele membrului superior (palet ă ). MI. Mugurele membrului inferior schi ţ at. Corpul embrionar este puternic curbat în sens cranio-caudal.

319


Fig. 224. Embrion de 5,5 să pt ă mâni. La nivelul capului apare placoda cristaliniană (Pl.C), mai caudal, regiunea faringiană (branhial ă , RF) şi stomodeumul, între proeminen ţ ele date de cap şi inimă , mugurele membrului superior (palet ă ) (MS),

mugurele membrului inferior bine vizibil (MI), cordonul ombilical scurt, pe cale de formare (CO) şi fa ţ a profund ă a placentei fetale (Pl.F). Se poate observa coada, caudal de mugurele membrului inferior.

A

B

Fig. 225. Embrioni de 6 să pt ă mâni în sacul amniotic. Volumul capului este jumă tate din întregul corp. A. Oc. Ochiul f ă r ă pleoape. U. Urechea externă . MS. Membrul

superior. MI. Membrul inferior. C. Coada. CO. Cordonul ombilical. VA. Vezicula amniotică ce înconjoar ă întreg corpul embrionar. B. CV. Corion vilos. VV. Vezicul ă vitelină . S. Somite. E. Encefal. I. Inima. MS. Membru superior. C. Coada. SA. Sac amniotic. 320


Fig. 226. Embrion de 7 să pt ă mâni la care se conturează mai bine capul, cu ochiul f ă ră pleoape, fruntea, nasul extern, membrul superior care prezint ă cot şi raze digitale, o mare proeminen ţă hepatică , cordonul ombilical cu hernia fiziologică în baza sa şi membrul inferior .

Fig. 227 . La 8 să pt ă mâni, capul are deja aspect uman, ochii cu pleoape schi ţ ate, nasul mic şi mai turtit, fanta bucal ă mai larg ă , bă rbia mică . Membrul superior prezint ă toate segmentele şi apar degetele bine vizibile. Membrul inferior mai pu ţ in evoluat fa ţă de cel superior. La nivelul trunchiului se vede ficatul prin transparen ţ a peretelui abdominal. Apar şi anse intestinale herniate în baza cordonului ombilical.

321


Fig. 228. La

âni, f ă tul are caracteristici de formă exterioar ă mai bine 8,5 să pt ăm conturate. Se pot observa oasele capului pe cale de formare, ochiul cu pleoape pe cale de formare, urechea externă jos inserat ă , nasul extern bine reliefat şi membrele superior şi inferior cu degete.

Fig. 229. F ă t de 9 să pt ă mâni, cu un cordon ombilical cu multe „nodozit ăţ i” pe traseul să u.

322


Fig. 230. F ă t

de 10 să pt ă mâni. La nivelul capului pleoapele sunt fuzionate, nasul, urechea externă şi fanta bucal ă vizibile şi bine reliefate. În partea lateral ă a gâtului apare o plică cutanat ă (aspect anormal). Hernia ombilical ă fiziologică a dispă rut deoarece ansele intestinale s-au retras în cavitatea abdominal ă . Membrele şi degetele bine vizibile (exist ă unghii deja). Se remarcă şi un tubercul genital caracteristic evolu ţ iei organelor genitale externe.

Fig.231. F ă t în vârst ă de cu circular ă de cordon

13 să pt ă mâni ombilical în jurul membrului inferior (CO). Pl. Fa ţ a profund ă (amniotică ) a placentei fetale.

323


Fig. 232. La un f ă t de 14 să pt ă mâni se deosebesc foarte bine detaliile de form ă exterioar ă . Raportul de dimensiuni între cap şi restul corpului arat ă un u şor avantaj în favoarea trunchiului. După vârsta de 5 luni, f ă tul cre şte în greutate, acumulând şi ţ esut adipos.

Fig. 233. Produs

de concep ţ ie la vârsta de 5 să pt ăm âni. Se poate vedea sacul corionic (SC), cu componentele sale pe cale de formare. CN. Corion neted (laeve), destul de restrâns ca arie la aceast ă vârst ă şi CV. Corionul vilos sau frondos, mai extins. 324


Fig. 234. La 6 să pt ă mâni, un embrion vă zut în cavitatea amniotică din normă posterioar ă (SA) (corionul a fost par ţ ial îndepă rtat). Se pot observa axul cerebrospinal şi mugurii membrelor. În dreapta apare placenta (PL) fetal ă iar inferior, ductul vitelin sub ţ ire şi vezicula vitelină (VV)..

Fig. 235. La

9 să pt ă mâni sacul corionic are mai bine conturate componentele sale: Corionul neted (CN) (laeve) mult extins şi corionul vilos sau frondos, respectiv placenta fetal ă , relativ mai restrâns şi mai bine delimitat (Pl).

325


Fig. 236. Sacul

corionic la 11 să pt ă mâni are foarte clar delimitate componentele sale. CV. Corionul vilos sau placenta fetal ă are formă de disc şi este în contact, în uter, cu decidua bazal ă sau placenta maternă . CN. Corionul neted prin transparen ţ a că ruia se pot deosebi diferite pă r ţ i ale corpului fetal (cap, trunchi, etc.)

A

B

Fig. 237. Acela şi produs de concep ţ ie de la figura 236, fotografiat prin transiluminare şi după deschiderea sacului corionic. A. Se vă d clar corionul neted (în stânga), placenta fetal ă sau corionul vilos (în dreapta). Corpul fetal vă zut din profil legat de placent ă prin cordonul ombilical. B. CO. Cordonul ombilical. Pl. Placenta fetal ă .

326


Fig. 238.

Axul cerebrospinal apar ţ inând unui embrion de 6 să pt ă mâni. T. Telencefalul schi ţ at va deveni emisfer cerebral. M. Mezencefal. D. Diencefal. CC. Creasta cerebeloasă sau creasta rombică va evolua spre edificarea cerebelului. P. Puntea lui Varolio. B. Bulbul rahidian. MS. M ă duva spină rii. Axul cerebrospinal curbat urmează curbura corpului embrionar existent ă la aceast ă vârst ă

Fig. 239. La vârsta de 7 să pt ă mâni, axul cerebrospinal, tot puternic curbat, prezint ă componentele sale ceva mai bine conturate: T. Vezicula telencefalică are un relief

mai evident. M. Mezencefalul este tot cel mai cranial component al axului cerebrospinal. D. Diencefal. CC. Creasta cerebeloasă sub care apare ventriculul IV. P. Puntea. B. Bulbul rahidian. MS. M ă duva spină rii. 327


Fig. 240. Encefalul la neted ă (lisencefal). M.

9 să pt ă mâni. T. Telencefalul mai conturat, cu suprafa ţ a Mezencefalul se a şează mai posterior şi nu mai ocupă regiunea vertexului. D. Diencefal. CC. Creasta cerebeloasă . P. Puntea. B. Bulbul

Fig. 241.

Vedere posterioar ă a trunchiului cerebral la un f ă t de 9 să pt ăm âni. LT. ă sau cvadrigemenă . CC. Creast ă cerebeloasă . IV. Ventriculul IV, Lama tectal triunghiul bulbar. B. Fa ţ a posterioar ă a bulbului rahidian, partea sa subventricular ă . 328


Fig. 242. Encefalul unui f ă t de 12 să pt ă mâni vă zut din normă posterioar ă . O. Polul posterior al lobului occipital. LT. Lama tectal ă . C. Cerebelul.

Fig. 243. Fa ţ a

posterioar ă a encefalului la un f ă t de 16 să pt ă mâni. LO. Lobul occipital. LT. Lama tectal ă sau cvadrigemenă . C. Cerebelul. V.IV. Ventriculul IV. B. Bulbul rahidian. 329


Fig. 244. Fa ţ a

medial ă a encefalului la 16 să pt ă mâni. P. Lobul parietal. O. Lobul occipital. Fr. Lobul frontal. CC. Corpul calos. F. Fornixul. D. Diencefalul.

Fig. 245. Axul cerebrospinal la 12 să pt ă mâni este mai pu ţ in curbat iar în regiunea encefalului se observă modifică ri evolutive marcate. T. Telencefalul prezint ă lobi: frontal, parietal, temporal şi se schi ţ ează şi lobul occipital ce cre şte în direc ţ ie posterioar ă. Telencefalul este

cel mai cranial component al axului cerebrospinal. M. Mezencefalul are o localizare mai posterioar ă iar cerebelul, f ă ră şan ţ urile cunoscute la adult, este de formă globuloasă . P. Puntea, MS. M ă duva spină rii. 330


Fig. 246. Encefalul

la un f ă t de 13 să pt ă mâni prezint ă lobi. Se schi ţ ează şan ţ ul lateral Sylvius. T. Telencefal sau emisfer cerebral. M. Mezencefalul ocupă un loc mai posterior. C. Cerebelul prezint ă o lobula ţ ie discret ă . B. Bulbul rahidian.

Fig. 247.

Encefalul unui ă f t de 14 să pt ăm âni permite identificarea lobilor emisferului cerebral: Fr. Frontal. P. Parietal. T. Temporal. Oc. Occipital. Ş an ţ ul lateral apare larg şi pu ţ in adânc, expunând lobul insulei. C. Cerebelul este rotunjit şi cu şan ţ uri transversale. B. Bulbul rahidian. 331


Fig. 248. Encefalul

unui f ă t de 16 să pt ă mâni prezint ă un şan ţ Sylvius (SS) mai adânc, lobii sunt bine contura ţ i (F. Lob frontal, P. Parietal. T. Temporal. O. Occipital) dar cu suprafa ţ a tot neted ă . P. Puntea lui Varolio. C. Cerebelul. B. Bulbul. MS. M ă duva spină rii. D. Diencefalul.

Fig. 249. Encefalul

unui f ă t de 18 să pt ă mâni arat ă un şan ţ lateral mai adâncit, dar tot larg, în fundul că ruia este bine vizibil lobul insulei. Pe suprafa ţ a emisferului apar şi şan ţ uri discrete între girusuri. 332


Fig. 250. La

vârsta de 21 să pt ăm âni lobul insulei este mai evident, şan ţ ul Sylvius mai adânc iar pe suprafa ţ a emisferului sunt prezente pe aproape to ţ i lobii şan ţ uri între girusuri.

Fig. 251. Suprafa ţ a emisferului la 22 să pt ă mâni este mai girat ă , iar şan ţ urile se vor

mai adânci. P. Lob parietal. F. Lob frontal. O. Lob occipital. T. Lob temporal. LI. Lobul insulei. C. Cerebelul. 333


Fig. 252. Emisfer cerebral ce apar ţ ine unei persoane adulte.

Fig. 253. Aspectul fe ţ ei unui embrion de 6 (stânga) şi 7 să pt ă mâni (dreapta). Ochii mai depă rta ţ i şi f ă r ă pleoape. Nasul extern turtit şi plat. Urechea mai jos inserat ă comparativ cu cea de la adult. Fanta bucal ă mare şi bă rbia mică şi retrasă . La mâini degetele prezint ă spa ţ ii interdigitale

334


Fig. 254. La un embrion de 6 să pt ă mâni, mâna prezint ă membrane în spa ţ iile interdigitale.

ă primitivă Fig. 255. AIP. Ansa intestinal fiziologică ). P. Piciorul la aceast ă vârst ă

335

în baza cordonului ombilical (hernia


Fig. 256. Degetele mânii şi piciorului la un embrion ombilical ă fiziologică în baza cordonului ombilical.

âni. HO. Hernia de 7 să pt ăm

Fig. 257. Mâna unui embrion de 8 să pt ă mâni cu spa ţ ii interdigitale şi unghii

336


Fig. 258. Bolta palatină pe să pt ă mâni (dreapt ă ).

cale de formare la un embrion de 6 (stânga) şi de 6,5

Fig. 259. La

7 să pt ă mâni se pot vedea ansele intestinale ale herniei din baza cordonului ombilical (AI) şi tuberculul genital (TG).

337


Fig. 260. La

6 să pt ă mâni (stânga) în toracele unui embrion pl ă mânii (P) sunt pe cale de formare; este prezent timusul, inima (I) şi mezonefrosul (M) . La 7 să pt ă mâni, un stadiu mai avansat (dreapta).

Fig. 261. Ficatul unui embrion de 8 să pt ă mâni ocupă aproape toat ă

338

cavitatea abdominal ă


Fig. 262.

La 7 să pt ă mâni esofagul abdominal este lung (E), stomacul (St) şi duodenul (D) sunt plasate la locurile lor, după ce s-au rotat.

.

Fig. 263. Gonada (ovarul - G), să pt ă mâni (stânga). R. Rinichi. aceea şi vârst ă .

uterul (U) şi tubele uterine la un embrion de 7 G. Gonad ă. IP. Intestin primitiv (dreapta), la

339


A.

B.

C

. D.

E. Fig. 264. F ăt nă scut la termen cu ciclopie A, B, C, (ochi sinoftalm cu două cristaline), cu proboscis, urechi jos inserate şi anormal conformate, anencefalie. (D) şi lipsa complet ă

a nasului extern. E. Ochiul prezenta un singur nerv optic O.sin. Ochi sinoftalm. Pr. Proboscis. NO. Nerv optic unic (Caz Prof. Dr. M. Munteanu-Timi şoara). 340


Fig. 265. Multiple fisuri faciale şi meningoencefalocel la un nou nă scut la termen.

A

B

Fig. 266. A. Facies tipic al unui holoprozencefal. B. Fa ţ a dorsal ă a encefalului. Pr. Prozencefal. T. Talamus, f ă ră ventricul III. CQ. Corpi cvadrigemeni. C. Cerebel. C. Fa ţ a ventral ă a aceluia şi encefal

Pr. Prozencefal. D. Diencefal. III. Nervul III. P. Puntea. C. Cerebelul. B. Bulbul rahidian..

341

C


Fig. 267. Meningomielocel (dreapta) şi omfalocel (stânga) la nou nă scut.

Fig. 268. Două cazuri de mon ştri bicefali mezopagi.

342


A

B

C

D

Fig. 269. A. Inel venos periaortic format potcoavă . D. Rinichi pelvin în dreapta.

din venele renale stângi. B, C. Rinichi în

343


A

B

C D Fig. 270. A. Hernie diafragmatică la un nou nă scut. B. Orificiu în cupola stâng ă a diafragmei. C. Orificiu interatrial (OI) persistent la adult. D. Vena cavă inferioar ă cu traiect în stânga aortei abdominale, în segmentul să u postrenal, la adult.

344


A

B

C

D

Fig. 271. A.

Arc aortic drept cu artera subclavicular ă stâng ă retroesofagiană . B. Aorta toracică în dreapta coloanei vertebrale. C. Ectocardie (Ect) la un nou n ă scu şi labioschizis (LS). D. Vena azigos în stânga coloanei vertebrale, la adult. 345


A

B

Fig. 272. A. Rinichi pelvin în dreapta, cu hilul pe fa ţ a anterioar ă şi cu multiple vase renale (la adult) . B. Diverticul Meckel (DM) şi megacolon congenital (aganglionoză intestinal ă sau boala Hirschprung-M).

Fig. 273. Prelevarea

unui blastomer (Bl) de la o morul ă de trei zile cu scopul diagnosticului genetic preimplantare (DGP). 346


A

B

C

D

Fig. 274. Ecografii în diferite ă mâna a 4-a. B. Embrion de S ă pt să pt ă mâni.

faze evolutive ale produsului de concep ţ ie. A. 5 să pt ă mâni. C. La 7 să pt ă mâni. D. F ă t de 10

347

Mic Atlas de Embriologie

Recommend Documents