Repere metodologice privind dezvoltarea competenţelor comunicative în î n cadrul orelor de limba română în clasele primare La baza activităţii umane stă comunicarea verbală, iar însuşirea şi dezvoltarea limbajului au loc în procesul procesul comun comunicării. icării. Elevul trebuie să posede un limbaj corect din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical. Însuşirea limbajului presupune mai multe etape: În prima etapă din şcoală, care coincide cu învăţarea citit-scrisului, are loc procesul de interiorizare a limbajului extern. Aceasta este etapa în care copilul nu este preocupat decât de propriile acţiuni. Cea de-a doua etapă este etapa automatizării deprinderilor de exprimare verbală, care coincide cu etapa automatizării deprinderii cititului. Pentru realizarea cu succes a obiectivelor dezvoltării vorbirii se aplică diferite modalităţi didactice: A. Ob Obse serv rvar area ea;; B. Memor Memoriza izarea rea (memo (memorare rarea); a); C. Au Audi dier erea ea (audi (audiţi ţia) a);; D. Pove Povest stir irea ea;; E. Convor Convorbir birea ea (dialo (dialogul gul); ); F. Jocu Jocuri ri dida didact ctic ice; e; G. Şeză Şezăto toar area ea;; H. Conc Concur ursu suri rile le.. În continuare mă voi referi la una din cele mai eficiente metode – povestirea. În activităţile de dezvoltare a competenţelor comunicative, la toate clasele I-IV, povestirea o folosesc intens pentru multiplele ei valenţe informativ-formative: informativ-formative: a) prin intermediu intermediull povestirii povestirii elevii dobândesc dobândesc un cerc de reprezentări reprezentări despre obiecte obiecte,, fenomene fenomene,, fapte, fapte, întâmplări; b) povestire povestireaa devine devine un model model de vorbire. vorbire. Ea este calea prin care elevii elevii asimilează asimilează cele mai multe multe expresii poetice. Prin intermediul basmelor, fabulelor, legendelor pe care le studiem elevii cunosc limba populară în comparaţie cu limba literară. Încercăm la lecţii să creăm şi noi mici povestiri, basme, snoave ceea ce le impulsionează mult imaginaţia creatoare. Pentru a reuşi prelucrarea didactică ţin cont de conţinutul materialului, de pregătirea generală a clasei. Pot să enumăr câteva reguli de care mă conduc: selectez atent produsele literare (conţinut, formă, dimensiuni); folosesc mijloace de învăţământ adecvate textului şi obiectivelor urmărite (ilustraţii, filme, albume, planşe); planşe); stabilesc un plan corespunzător de desfăşurare a modalităţilor şi tehnicilor de prelucrare. Mă strădui să-i deprind pe elevi cât mai timpuriu să-şi ordoneze materialul pe care îl au de comunicat. Către sfârşitul clasei I încep exerciţii de iniţiere a elevilor în deprinderea de a-şi întocmi un plan de povestire. La început povestirea elevilor o ajut de un suport senzorial (set de ilustraţii ce se succed în ordinea episoadelor redate în povestire, imagini, planşe). Cu timpul deprinderea de a povesti se formează, de aceea materialul intuitiv îl reduc şi solicit elevul mai mult în direcţia recunoaşterii. În această a ceastă fază utilizez procedee variate: prezint prezint ilustraţi ilustraţiaa ce relevă relevă primul primul episod episod al povestirii povestirii şi apoi le cer cer elevilor elevilor să să continue continue povestire povestirea; a; le citesc fragmentul de început; selectiv le introduc anumite ilustraţii, cerându-le elevilor să amplaseze episodul respectiv la locul potrivit; potrivit; le cer elevilor să reproducă toate episoadele numai cu ajutorul unor întrebări de sprijin. • •
•
Pe parcursul lecţiilor apelez şi la desfăşurarea următoarelor activităţi: o Povestirea pe bază de plan dat. o Povestirea pe baza unui plan formulat de elevi. o Povestiri create de elevi. Povestirea prin trecerea acţiunii de la persoana I la persoana a III-a, fără a le cere elevilor justificarea gramaticală. Expresivitatea verbală micii autori o deprind prin: redarea conţinutului unei povestiri cunoscute, respectând succesiunea logică a episoadelor cu exprimare clară, corectă, expresivă; continuarea expunerii întrerupte în punctul culminant şi găsirea uneia sau mai multor variante de deznodământ. În scopul dezvoltării competenţelor comunicative în cadrul orelor de limba română utilizez tehnici o
ca: 1. LECTURA GHIDATĂ Metoda este alcătuită din mai multe procedee. Se lucrează cu un text artistic absolut necunoscut care în prealabil este împărţit în fragmente (de către învăţător). După etapa pregătitoare (informaţie despre autor, explicarea cuvintelor necunoscute, conversaţie introductivă), elevii citesc textul pe fragmente. Se opresc după fiecare fragment şi fac presupuneri. Răspunsul la întrebarea: Cum credeţi ce se va întâmpla în continuare? (îşi expun părerile 3-4 elevi). Apoi este citit fragmentul următor. Notă: se aplică la predare.
SINELG (sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gândirii) Notă: la lecţia de limba română se aplică mai rar. Se aplică la predare. Se lucrează cu un text ştiinţific. Mai des se aplică la lecţiile de istorie şi ştiinţe. După etapa pregătitoare (conversaţie introductivă, explicarea cuvintelor), elevii citesc independent textul din manual (pe fragmente) şi pe marginea paginii fac următoarele însemnări: V – informaţie cunoscută + – informaţie nouă ? – aş vrea să aflu ceva nou despre aceasta. Un avantaj este că elevul citeşte independent, iar altul – că citeşte conştient. 2.
3. LECTURA ÎMPOTRIVĂ Notă: se practică la consolidare (la reflecţie). Se lucrează cu un text artistic analizat detaliat. Textul parcă e întors pe dos. Exemplu: fragmentul „La cireşe” - Ce s-ar fi întâmplat dacă Ion ar fi fost acasă? - Ce s-ar fi întâmplat dacă acasă ar fi fost moş Vasile şi nu mătuşa Mărioara? - Ce s-ar fi întâmplat dacă mătuşa Mărioara ar fi reuşit să se urce în copac? 4. DIAGRAMA VENN Notă: se aplică la consolidare
În loc de cercuri se poate face un tabel: Micul Prinţ Asemănări Grijuliu Ambii erau copii Răbdător Ambii erau băieţi Cult Ambii erau din familii regale Ingenios Erau singurii copii Iscusit Ambii erau bine îngrijiţi Ambii aveau părinţi
Oaspeţii primăverii E un text în versuri E un text cu rimă E un text de primăvară
Asemănări Ambele descriu semnele caracteristice primăverii În ambele texte se vorbeşte despre păsări
Prinţul Miorlau Nerăbdător Capricios Leneş Hapsân Egoist Alintat Fricos Distrat Plângăcios Primăvara E un text în proză E un text narativ Descrie alt fenomen al primăverii
5. GRAFICUL CCC (Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?) Textul: „Puiul”, clasa III Tema: „Relaţiile familiei” Ce ştiu? Familia este compusa din părinţi, copii, bunici. Membrii familiei se respectă. Cei mici trebuie sa-i asculte pe cei mari.
Ce vreau să ştiu? Cine trebuie să fie cel mai autoritar în familie? Sunt obligaţi copiii sa-i asculte întru totul pe cei mari? Părinţii pot învăţa şi ei de la copii?
Ce am învăţat? O mamă întotdeauna se jertfeşte pentru copiii săi. Trebuie să-i ascultăm pe cei maturi, pentru că ei au experienţa vieţii. Copiii neascultători până la urmă o păţesc rău.
se foloseşte la reactualizare (se completează primele două coloane). Ultima se completează la reactualizare şi consolidare. Notă:
6. CULOAREA PREFERATĂ (obiectul, fiinţa, fenomenul) Notă: se aplică la reflecţie (consolidare). Se aplică la dezvoltarea competenţelor comunicative. Exemplu: 1. albastru – culoarea apei 2. prefer culoarea albastră deoarece dă o senzaţie de curăţenie. 3. se realizează un mic desen unde predomină această culoare. 4. în baza acestui desen alcătuiţi un mic text sau o poezioară. „Era o zi însorită de vară. Soarele strălucea cu dărnicie. Doi copii s-au oprit pe malul lacului, s-au hârjonit puţin, apoi au intrat în apă.” „Culoarea mea preferată este albastru. Prefer această culoare, deoarece simbolizează curăţenia. Am realizat un mic text...”
GPP (gândeşte – perechi – prezintă) Notă: poate fi practicată atât la evocare, cât şi la reflecţie. Se formulează o întrebare (în baza unui text). 1. La început fiecare elev meditează asupra acestei întrebări şi îşi fixează răspunsurile posibile. 2. Apoi se consultă cu colegul de bancă şi împreună găsesc răspunsul corect. 3. Ambii decid cine va prezenta rezultatul (dacă va fi solicitată perechea). 7.
Exemplu: „De ce trebuie să studiem gramatica?” Gramatica trebuie să se studieze pentru ca noi să ne putem exprima corect gândurile şi cei din jur să ne înţeleagă corect. Fără studierea profundă a gramaticii nu ne putem socoti oameni culţi.
8. CVINTETUL Notă: se practică la reflecţie (consolidare) O poezie alcătuită din 5 versuri, respectînd schema: 1. un substantiv; 2. 2 adjective; 3. 3 verbe; 4. un enunţ din 4 cuvinte cu sens generalizat; 5. o comparaţie. Exemplu: Ghiocelul Firav, blînd A ieşit, se luptă, încearcă Să învingă gerul crunt Ce se zbate ca o fiară. Scopul studierii limbii române în perioada şcolarizării obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională literară de bază, capabil să comunice, să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, sentimente, opinii să-şi utilizeze capacităţile în mod eficient şi creativ pentru rezolvarea unor probleme în viaţa de zi cu zi. În acest sens, am practicat în cadrul orelor de comunicare orală pentru a veni în sprijinul elevilor de a-i determina să-şi exprime liber, dar organizat opiniile următoarelor strategii didactice interactive: PASUL I -fiecare elev a fost obligat să vorbească la oră timp de un minut, apoi trei minute, o parte din lecţia predată şi învăţată; -în urma audierii s-au făcut observaţiile cuvenite fiecăruia după criteriile stabilite anterior; PASUL II -elevii fiind împărţiţi în echipe au susţinut cu argumente pro sau contra anumite aspecte din lecţie stabilite de cadrul didactic; -se creează situaţii să favorizeze comunicarea elev-elev şi învăţător-elev; PASUL III -evaluarea se realizează în funcţie de modul de exprimare, de povestire, vocabularul folosit, tonul, mimica, gestica, intervenţia făcută , modul de argumentare folosit;
-evaluarea se face oral; -se dau diplomele celor mai buni oratori; -elevii sunt motivaţi şi stimulaţi permanent pentru învăţare; -ca si activitate recreativă am realizat jocuri de prezentare a unui discurs tocmai pentru a-i determina să vorbească liber. Trebuie să-şi înfrângă timiditatea, să-şi controleze mişcările, vocea, timpul pe care îl au la dispoziţie, Astfel de exerciţii îl pregătesc pentru susţinerea unui examen oral, o pledoarie, un discurs, susţinerea unui proiect, etc. EXEMPLE DE JOCURI Jocul : Cules de cuvinte Obiective:-dezvoltarea vocabularului elevilor -dezvoltarea atitudinii creative faţă de limbă Materiale necesare:cartele pe care conducătorul jocului a scris cuvinte lungi Participanţi: grupe de 4-5 elevi Desfăşurare: fiecare grupă primeşte 5 cartele identice. Grupele trebuie să alcătuiască din silabele sau grupurile de litere ale cuvântului original noi cuvinte ( de ex. anticipaţie- an , antic , tic, cip, aţi, ţie ). În final, conducătorul citeşte un cuvânt iar fiecare grupă citeşte noile cuvinte alcătuite. Se adună numărul cuvintelor noi şi pe această bază se declară echipa câştigătoare. Jocul : Tatăl Scufiţei Roşii Obiective : -dezvoltarea abilităţii de a susţine un discurs pe o temă dată şi într-un timp limitat -dezvoltarea abilităţii de a privi o problemă din diferite puncte de vedere -dezvoltarea spiritului de toleranţă prin reflectarea asupra unor puncte de vedere neobişnuite -dezvoltarea creativităţii elevilor Participanţi : maxim 20 elevi Materiale necesare : bilete cu numele unor personaje din basme (atâtea câţi jucători sunt) Desfăşurare : se aleg personaje secundare din basme cunoscute ( de ex: lupul, bunica Scufiţei Roşii, vânătorul, mama Scufiţei Roşii , coşuleţul cu mâncare ). Se lasă timp de gândire 10-15 minute. Fiecare vorbitor are 4 minute pentru a spune povestea din punctual său de vedere. La sfârşit, membrii grupului votează pentru cea mai interesantă prezentare . Prin cele prezentate mai sus am dorit ca elevii să aspire la statutul de buni vorbitori, dar totodata iam transformat şi în buni ascultători –ascultători activi. Oamenii preferă bunii ascultători, arta de a asculta pare mai rară decât orice calitate. Succesul în comunicare cu ceilalţi depinde de o abordare corectă şi deschisă a punctului de vedere. Într-o conversaţie reuşeşti să fii cooperant când apreciezi ideile şi sentimentele cuiva la fel ca pe ale tale. Literatura de specialitate, cercetarea pedagogica si observarea practicii scolare releva necesitatea cresterii eficientei activitatii didactice in intregul nostru invatamant si mai ales in invatamantul primar care
trebuie sa-si realizeze functiile fundamentale specifice menite sa asigure premisele viitoarei personalitati: functia instrumentala, functia informationala si functia formativ- educativa. Invatamantul primar este primul nivel care intra intr-o reconsiderare cuprinzatoare menita sa conduca la performante superioare la o mai buna adecvare atat la exigentele treptei superioare de scolaritate cat si la nevoile de educatie ale societatii romanesti. Dimensiunile fundamentale ale unei reforme reale se propaga, in primul rand, in invatamantul primar. In continuare ma voi referi la utilizarea eficienta a limbii ca mijloc de comunicare, gandire si creatie de catre elevii cls I si a II- a, deoarece acestiu obiect de invatamant ii revin sarcini exprese pentru dezvoltarea capacitatilor de comunicare si creatie. Incepand din cls I, am introdus o gama larga de exercitii: 1. Din silabele date sa compuna cat mai multe cuvinte.Exemplu: ge, re, ca, ma, na, soa, pe, nin. Cuvinte: rege, ninsoare, cana, mare, pere, ninge, soare, penare, care, etc. 2. Ce cuvinte se pot forma din literele cuvantului "scrisoare" ? (scris, soare, are,
ora, car, rac, serie, sec,
erori, sas, ros, cer, ceri, cai, car) 3. Inlatura o litera sau o silaba pentru a gasi cuvinte noi: jos, stejar, hotare, halat, scoala, masina. 4. Adauga o silaba sau o litera pentru a descoperi noi cuvinte: soare, ard, rana, rau, pic, pun. 5. Inlocuieste o singura litera si descoperta alte cuvinte: a) cat, gat, rat b) gura, mura, sura, jura, tura, dura, cura, fura c) far, var, car, dar, iar, jar, sar, bar d) ger, cer 6. Citeste cuvintele inversand literele: cos-soc; rosu-usor; sal-las; topor-ropot; dor-rod; supa-apus; sapa-apas; dai-iad; 7. Foloseste literele initiale date si formeaza cat mai multe propozitii: M... d... s.... a) Maria deseneaza soarele. b) Morarul duce sacul. c) Marcel, da steagul!
8. Cum poate fi? (insusiri) a) iepurele: fricos, mic, alb, dragalas 9. Ce poate face? (actiuni) a) elevul: invata, citeste, scrie, se joaca, etc Analiza unui text de citire nu poate fi redusa la desprinderea ideilor principale, ci este necesar sa se inteleaga structura si unitatea ei, logica constructiei sale, sa se ceara elevilor sa explice, sa motiveze, la nivelul lor apreciativ, relatiiie dintre evenimentele si faptele reiatate, dintre diferitele aspecte ale realitatii. Paleta exercitiilor de acest fel este larga: 1.
Inlocuieste cuvintele date cu altele cu acelasi sens:
2.
Cuza- Voda a infaptuit Unirea. Printul s-a zarit s-o ia de sotie. Gaseste intelesuri diferite ale cuvantului "atentie". a) b)
a) Trebuie sa traversam strada cu atentie. b) Prietena mamei mi-a adus o atentie
You're Reading a Preview Unlock full access with a free trial.
Download With Free Trial
You're Reading a Preview Unlock full access with a free trial.
Download With Free Trial
