Cuprins: Categoria „Proprietate” în teoria economică. Scurtă prezentare. 1. Conceptul, Conceptul, obiectu obiectull si subiectul subiectul propriet proprietatii atii Proprietatea : formele si evolutia proprietatii . 2. Formele Formele proprietat proprietatii ii in economia economia de piata piata 3. Dreptul Dreptul de prop proprie rietat tatee . 4.
Proprietatea si activitatea economica
5. Proprietate Proprietateaa in sistemul sistemul economiei economiei contempor contemporane ane 6. Proprietate Proprietateaa si relatiil relatiilee dintre dintre oameni oameni .
Categoria „Proprietate” în teoria economică. Scurtă prezentare. În aceas această tă secţ secţiu iune ne vom stud studia ia anum anumit itee secţ secţiu iuni ni econo economi mice ce referi referito toar aree la proprietate. Nu este necesară o cunoaştere foarte amănunţită a problemelor economice pentru a înţelege materialul ce urmează, deoarece prezentarea lui s-a făcut la un nivel elementar. Cele ce urmează servesc două scopuri. Pe de o parte, aş vrea să accentuez, încă o dată, natura inseparabilă a conexiunii dintre economie şi proprietate. Pe de altă parte, voi oferi câteva instrumente economice de bază pentru interpretarea şi explicarea dreptului de proprietate. Analiza economică a dreptului de proprietate a devenit un instrument esenţial al discursului juridic din ultimii douăzeci de ani. De vreme ce proprietatea este o instituţie fundamentală a pieţei capitaliste, ne dăm bine seama că înţelegerea modului în care funcţionează şi reacţionează piaţa în faţa legii este esenţială pentru analiza politică, pentru proiectarea legilor şi pentru interpretarea juridică. Sergiu Baieş, Nicolae Roşca menţionează în lucrarea lucrarea sa că interesul de a poseda bunuri materiale ţine de natura omului şi pe parcursul întregii vieţi el tinde spre a-şi satisface propriile cerinţe. Acest interes a pătruns individual până în măduva oaselor şi se manifestă, de regulă, prin naşterea şi existenţa unei senzaţii deosebite – simţul de stăpân, de proprie proprietar tar.. Aceast Aceastăă senzaţ senzaţie ie fiind fiind ocrotit ocrotităă prin prin norme norme legale legale,, duce duce la creşter creşterea ea eficie eficienţe nţeii şi prin prin urmare urmare la înmulţ înmulţire ireaa bogăţie bogăţieii proprie proprietar tarulu ului,i, iar prin prin aceast aceastaa şi la majorarea patrimoniului statului. Există Există politică a statului statului este în strânsă legătură cu cantitatea cantitatea de bunuri pe acre o deţine populaţia ţării şi cu suma de bani pe care aceştia o jertfesc pentru întreţinerea aparatului de stat. Deci bunăstarea statului este dependentă de bunăstarea poporului său. Şi dacă statul adoptă norme juridice care sânt eficiente şi au capacitatea de a descătuşa iniţiativa privată, iar soluţiile alese la examinarea litigiului nu au ca scop conservarea bunuri bunurilor lor şi contri contribui buiee la intens intensifi ificare careaa circui circuitul tului ui civil, civil, astfel astfel de norme norme vor avea avea susţinerea în societate. Noţiu Noţiunea nea termenul termenului ui de proprie proprietat tatee cum este firesc, firesc, are mai multe multe valenţe valenţe (sensuri, accepţiuni). Din punct de vedere filosofic termenul de „proprietate” trebuie privit în strânsă legătură cu ideea de personalitatea umană, pentru că proprietatea fiind o relaţie socială, const constit itui uiee tărâm tărâmul ul de natură natură econo economi mică, că, în care care omul omul se mani manife fest stăă şi îşi îşi asum asumăă responsabilitatea posedând şi dispunând de lucrurile al cărui proprietar este. Optica filosofică asupra proprietăţii înfăţişează proprietatea ca fiind o relaţie socială, un raport social, cu acţiune în planul existenţialităţii. Struct Structuri urile le economi economice ce exprima exprimate te în formele formele proprie proprietăţ tăţii ii,, în măsura măsura în care societatea dată ştie să smulgă întreaga utilitate de la bunurile ce constituie obiectul proprietăţii, fie ea proprietate privată sau publică, se constituie într-un suport solid al existenţei acelei societăţi, în toate planurile: economice, econo mice, sociale, politice, spiritual, etc. Din Din punc punctt de veder vederee econ econom omic ic,, term termen enul ul „pro „propri priet etat ate” e” treb trebui uiee priv privit it prin prin conţinutul său social, adică trebuie înţeles ca fiind suma relaţiilor materiale între indivizi şi socio-grupuri cu privire la bunurile existente.
2
Bunurile văzute prin conceptul economic de bun, sunt infinite ca număr şi varietate varietate şi sunt caracterizate caracterizate prin variabilit variabilitatea atea în timp. timp. Din acest motiv, motiv, relaţiile relaţiile dintre oameni cu privire la bunuri sunt la fel de numeroase, de mare varietate şi schimbătoare în timp timp.. Est Este moti otivul vul pent pentru ru care care noţ noţiunea unea gene genera rală lă de prop propri riet etat atee îşi pier pierde de determinabilitatea concretă, rămânând o abstracţie ştiinţifică aplicabilă tuturor timpurilor şi formelor concret-istorice de apreciere a bunurilor. Economia de piaţă care se îndreaptă ţara noastră se înfăţişează ca o realitatea cât se poate de diferită de la ţară la ţară, de la zonă geografică la zonă geografică, ceea ce însă constituie caracteristica acestei organizări este pluralismul formelor de proprietate. Este uşor de observat că proprietatea a constituit şi constituie o perm perman anenţ enţăă în isto istori riaa soci societ etăţ ăţii ii omen omeneş eşti ti,, ceea ceea ce face face ca în doctr doctrin inel elee econ econom omic ice, e, soci social al-po -poli liti tice ce şi filo filoso sofi fice ce să ocupe ocupe un loc loc dint dintre re cele cele mai mai importante.
CONCEPTUL, OBIECTUL ŞI SUBIECTUL PROPRIETAŢII este un concept complex, cu o încărcătură juridică, filosofică şi economică. În sens juridic proprietatea reprezintă „dreptul de a utiliza şi de a dispune dispune de un bun, într-un mod excesiv şi absolut, sub rezerva unor limitări precizate de legiuitor”. Optica juridică a proprietăţii exprimă relaţia de posesiune a ceva de către cineva. Viziunea filosofică fundamentală ideea de proprietate, pornind de la personalitatea umană : în proprie proprietat tatee omule omule se impli implică că şi se realize realizează ază ca fiinţă fiinţă totală totală,, manife manifestâ stându ndu-şi -şi responsabilitatea prin proprietatea pe care o posedă, de care dispune şi pe care o integrează social prin folosire eficientă . În sens economic, proprietatea este definită ca totalitate a relaţiilor dintre oameni în legătură cu bunurile, bunurile, relaţii legate de norme istoriceşte istoriceşte determinate determinate pe plan social. Ca raport socio-economic,proprietatea exprimă : Dreptul de posesiune al bunurilor; Dreptul de dispoziţie asupra obiectului proprietăţii; Dreptul de gospodărire, administrare, gestionare a bunurilor; Dreptul de a culege roadele utilizării proprietăţii. În cadrul cadrul acesto acestorr atribu atribute, te, dreptul dreptul de posesi posesiune une are rol hotărâ hotărâtor tor,di ,dinn acesta acesta decurg decurgân ândd toat toatee cele celela lalt lte. e. Aces Aceste te atri atribu bute te repre reprezi zint ntăă mono monopol polul ul propri propriet etaru arulu lui, i, înstrăinarea lor fiind o funcţie exclusivă acestuia: înstrăinarea lor totală generează relaţii de vânzare-cumpărare, donaţie, moştenire; iar înstrăinarea lor parţială provoacă relaţii de închiriere, arendare, concesionare. Atributele menţionate ale proprietăţii nu trebuie înţelese simplist, în sensul că se rezumă la puterea de „a deţine, a folosi şi a dispune de lucruri”. În jurisprudenţa vestului se operează cu conceptul de proprietate înţeles ca „un set de drepturi”, care determină legitimitatea participării la procesul de dezvoltare socială. În esenţă, proprietatea exprimă unitatea dintre obiectul şi subiectul ei. Obiectul proprietăţii îl formează bunurile, în întreaga lor tipologie : 1. bunur bunuril ilee de cons consum um,, vize vizeaz azăă omul omul ca fiin fiinţă ţă biol biolog ogic ică, ă, cons consum umat ator or de bunuri, Proprietatea
• • • •
3
2. bunurile bunurile economice economice sau mijloace mijloacele le de producţie producţie,, vizează omul omul ca factor factor de producţie. Societatea este interesată atât în dezvoltarea producţiei de bunuri de consum cât şi a bunurilor economice, de volumul şi productivitatea acestora din urmă depinzând, în bună parte, posibilitatea de multiplicare a întregului obiect al proprietăţii. O formă distinctă a proprietăţii, care prezintă mult interes pentru ingineri este proprietatea intelectuală, industrială şi comercială, reprezentată de patente, mărci de fabrică sau comerciale, dreptul de autor şi drepturi conexe dreptului de autor, desene şi modele industriale, scheme ale configuraţiei circuitelor integrate şi altele. Subiecţi ai proprietăţii sunt : 1. pers persoa oane ne fizi fizice ce;; 2. pers persoa oane ne jur jurid idic ice; e; 3. statul statul,, care prin intermed intermediul iul administ administraţi raţiei ei publice publice,, deţine deţine,, utiliz utilizează ează şi gestionează o anumită parte din bunurile societăţii; 4. organizaţiil organizaţiilee internaţiona internaţionale le , constitu constituite ite prin aderarea anumit anumitor or agenţi din diferite ţări. În econom economia ia contem contempora porană, nă, odată odată cu progresu progresull tehnic tehnico-şt o-ştiin iinţif ţific, ic, cu sporire sporireaa considerabil considerabilăă şi diversifica diversificarea rea obiectului obiectului proprietăţi proprietăţii,se i,se îmbogăţeşt îmbogăţeştee structura structura raportului raportului de proprietate. Proprietatea evoluează, adaptându-se noilor condiţii,permiţând dezvoltarea continuă a economiei de piaţă. Astfel, se accentuează pluralismul formelor de proprietate, se intensifică raporturile de competiţie între formele proprietăţii, are loc întrepătrunderea sferel sferelor or publice publice şi privat privatee ale propri proprietă etăţii ţii.. Consti Constitui tuindundu-se se proprie proprietat tatea ea mixtă mixtă,, se amplifică intervenţia statului în economie. În aceste condiţii, drepturile de proprietate form formea ează ză o part partee tot tot mai mai impo import rtan antă tă din din regu reguli lile le care care guve guvern rnea ează ză majo majori rita tate teaa interacţiunilor economice, hotărând ce mişcări economice trebuie făcute. Pluralismul formelo formelorr de proprie proprietat tatee creează creează premise premisele le stimul stimulări ăriii iniţi iniţiati ativei vei,, oferă oferă posibi posibili lităţ tăţii neîngră neîngrădit ditee de acţiun acţiunee şi opţiun opţiunee tuturor tuturor agenţi agenţilor lor economi economici, ci, prin prin instru instrumen mentel telee şi mecanismele pieţei. Revoluţia managerială determină trecerea puterii de decizie şi a contr control olul ului ui de la propr proprie ieta tari ri la mana manage geri ri,, fapt fapt refle reflect ctat at şi pe plan planul ul redis redistr trib ibui uiri riii veniturilor. Creşterea intervenţiei statului în economie îşi face simţită tot mai mult prezenţa prin parteneriat, în sensul transformării statului intr-un veritabil partener pentru întreprinzători, integrându-se organic în mecanismul economiei de piaţă.
Proprietatea : formele si evolutia proprietatii . In legatura cu notiunea de proprietate, in decursul timpului s-au conturat cel putin trei opinii, adesea opuse: una juridica, alta filozofica si alta economica. In sens juridic, proprietatea exprima relatia de posesiune “a ceva” adica a unui bun economic, de catre “cineva”, adica o persoana fizica sau juridica. Filozofii spun ca omul intra in relatiile de proprietate ca “fiinta totala”, dupa acestia problema proprietatii fiind una de eficienta economica ce implica realizarea personalitatii umane in general. Din punct de vedere economic, proprietatea exprima un raport de insusire insusire a unor bunuri de catr eom.
4
In concluzie, proprietatea reprezinta totalitatea relatiilor relatiilor dintre oameni in legatura cu bunurile, relatii reglate de nrome istoriceste stabilite pe plan social. Din analiza proprietatii in sens eocnomic, rezulta faptul ca ea apare odata cu societatea umana si va dispare prin desfiintarea acesteia. Relatiile de proprietate au fost analizate inca din antichitate. Astfel, in dreptul roman erau consemnate trei atribute ale proprietatii: - dreptul de utilizare; - de a culege roadele; - de a dispune de obiectul proprietatii. In prezent, atributele relatiilor de proprietate s-au diversificat, acestea fiind: - dreptul de posesiune; - dreptul de utilizare; - dreptul de dispozitie ; - dreptul de uzufruct. Exercitarea acestor atribute este monopolul proprietarului, instrainarea acestora fiind un drept exclusiv al acestuia. Instrainarea priveste unul, mai multe sau toate atributele proprietatii. Inst Instra raiinare nareaa tutur uturor or atri atribu buttelor elor rel relati atiei de prop propri riet etat ate, e, pe baza baza unui unui contraec contraechiv hivale alent, nt, reprezi reprezinta nta actul actul de vanzarevanzare-cum cumpar parare are a bunulu bunuluii respect respectiv. iv. Daca Daca instrainarea tuturor elementelor proprietati se face fara un contraechivalent are loc prin actul de donatie sau prin actul de mostenire. Transm Transmite iterea rea tempora temporara ra a unor atribu atribute te ale proprie proprietat tatii ii generea genereaza za relati relatiii de proprietate specifice si anume: a. instra instraina inarea rea dreptului dreptului de posesi posesiune une genereaza genereaza relatii relatii de inchir inchirier iere, e, locati locatiee de gestiune, concesionare, arendare, credit etc. b. b. inst instra rain inare areaa temp tempora orara ra a drept dreptul ului ui de util utiliz izar are, e, condu conduce cere re si gest gestio iona nare re a obiectului proprietatii genereaza relatii manageriale; c. instra instraina inarea rea temporar temporaraa a dreptu dreptului lui de culegere culegere a roadelo roadelorr genereaza genereaza relatii relatii de uzufruct. Obiecutul proprietatii il reprezinta bunurile, obiectul comun al vietii economicosociale. Acestea au o dubla determinare: existentiala si economica. Subiectul proprietatii il reprezinta agentii economici, ce pot fi: - persoane fizice; - persoane juridice; - statul. In evoluta societatii omenesti s-au cunoscut doua tipuri de proprietate si anume: - proprietatea colectiva - proprietatea particulara Proprietatea colectiva sau obsteasca – o intalnim in societatile primitive, ea fiind determinata de nivelul redus al tehnicii si tehnologiei ce a generat munca in comun ca singurul singurul mod de supravietuir supravietuiree a omului. omului. Toti membrii colectivitat colectivitatii ii stapaneau stapaneau in comun condi conditi tiil ilee de munc muncaa si bunur bunuril ilee creat createe – aveau aveau o pozi poziti tiee egal egalaa fata fata de aces aceste teaa – colectivitatea respectiva fiind titular al proprietatii. Proprietatea particulara – individuala apare treptat, odata cu evolutia societatii.
5
In prezent coexista urmatoarele forme de proprietate: a. proprie proprietat tatee particu particulara lara,, care are mai mai multe multe forme: forme: - proprietate indivduala; - proprietate privat-individuala; - proprietate privat-asociativa b. b. propri propriet etat atee publ public icaa c. prop propri riet etat atee mix mixta ta.. Proprie Proprietat tatea ea particu particular lara, a, indife indiferen rentt de forma forma sub care care se manif manifest estaa asigura asigura libertatea economica a individului, reprezinta baza liberei de initiative. O astfel de latura a libertatii se manifesta in initiativa libera a agentului economic de a fi intreprinzator. intreprinz ator. Libera initiativa bazata pe proprietatea particulara creaza acel comportament al agent agentil ilor or econ econom omic icii ce dete determ rmin inaa real realiz izare areaa unei unei activ activit itat atii econ econom omic icee efic eficie ient nte, e, profitabile pentru fiecare producator si consumator in parte, ca si pentru societate in ansamblul sau. Acolo unde proprietatea particulara este ingradita prin existenta unor monopoluri de stat sau prin masuri dictatoriale ale partidelor guv ernamentale, pe cai de constrangere extraeconomica, libera initiativa este lichidata sau restransa, ea inceteaza a mai fi o sursa de eficienta si rentabilitate, in astfel de cazuri asistam la o “instrainare” a oamenilor fata de procesul de productie si de rezultatele acestuia. Proprie Proprietat tatea ea , o formă formă social socială, ă, istori istoriceş ceşte te determ determinat inată, ă, de însuşi însuşire re a bunurilor bunurilor materiale materiale de către oameni. Demonstrând Demonstrând că proprietatea proprietatea este un raport social social care ia naştere între oameni în legătură cu însuşirea acestor bunuri, şi în primul rând a mijloacelor mijl oacelor de producţie, producţie, K. Marx a combătut combătut concepţia concepţia burgheză care o definea ca un raport între om şi obiect. Proprietatea nu se poate confunda cu dreptul de proprietate, care nu este altceva decât expresia juridică a relaţiilor de proprietate. Nu obiectul în sine consti constitui tuiee proprie proprietat tatea, ea, după cum nici calităţi calităţile le natural naturalee ale bunurilor bunurilor însuşit însuşitee nu determină caracterul proprietaţii, ci natura relaţiilor sociale sociale care iau naştere în legătură legătură cu această însuşire. Spre deosebire de concepţia burgheză, care declară proprietatea privată privată ca fiind veşnică veşnică şi imuabilă, imuabilă, marxismleninis marxismleninismul mul consideră consideră proprietatea proprietatea ca o categorie istorică, ce se schimbă de la o orânduire socială la alta, încadrându-se în două tipuri fundamentale: proprietatea privată , care stă la baza orânduirii sclavagiste, feudale şi capitaliste, şi proprietat proprietatea ea comună, socială socială , care a stat la baza baza orândui orânduirii rii comune comuneii primitive şi caracterizează orânduirea sclavagistă. La rândul lor, aceste două tipuri de proprietate au cunoscut mai multe forme corespunzătoare unui anumit grad de dezvoltare a forţelor de producţie. Relaţi Relaţiil ilee de proprieta proprietate te reprezintă reprezintă elementu elementull fundam fundament ental al al relaţi relaţiilo ilorr de producţie, producţie, ele determinând toate celelalte celelalte raporturi raporturi sociale, politice, politice, juridice, juridice, familiale familiale etc. Astfel, orânduirile bazate pe proprietatea privată s-au caracterizat prin relaţii sociale bazate pe exploatarea omului de către om, iar cele bazate pe proprietatea comună, socială, prin prin relaţii relaţii de colabo colaborare rare şi ajuto ajutorr reciproc. reciproc. Prima Prima formă formă de proprie proprietat tatee a fost fost cea obştească obştească din comuna comuna primitivă, primitivă, determina determinată tă de nivelul nivelul foarte foarte scăzut de dezvoltare dezvoltare a forţelor de producţie, de cantitatea redusă a mijloacelor de trai. În aceste condiţii, când oamenii izolaţi nu puteau face faţă faţă forţelor naturii, era necesară munca în comun şi, prin urmare, stăpânirea în comun a mijloacelor de producţie. Dominaţia proprietăţii sociale excludea excludea inegalitatea inegalitatea de avere, exploatarea muncii muncii altuia, etc. Dezvoltarea Dezvoltarea forţelor forţelor de 6
producţie, posibilitatea creării plus-produsului au determinat apariţia proprietăţii private şi, pe această bază, trecerea la o nouă orânduire socială.
Proprietatea se defineste prin : - asam asambl blul ul bunur bunuril ilor or pe care care le stapa stapane nest stee o pers persoa oana na , o fami famili lies es au o institutie ; - ansa ansamb mblu lull bunuri bunurilo lorr pe care o persoa persoana na , o fami famili lies es au o inst instit itut utie ie le are asupra unor bunuri; - raportu raportull social social privind privind dreptu dreptull unei persoa persoane ne , familii familii sau sau institu institutii tii asupra asupra bunurilor . Proprietatea izvoraste din : - drep drepttul prim primul ului ui veni venitt ; - contract contractul ul inchei incheiat at intre intre persoa persoana na care care muncest muncestee si intre intrepri prinzat nzator or ; - dreptul dreptul de de mosten mostenire ire asupra asupra bunuril bunurilor or accum accumula ulate te de asce ascende ndenti nti . Bunurile se pot afla in proprietate private sau in proprietate publica . Proprietatea private sau particulara are un character personal . Proprietarul are control deplin asupra bunurilor pe care le poseda , putand interzice altor persoane sa le intrebuinteze . Proprietatea private a aparut sub forma de proprietate individuala si mai tarziu sub forma de priproetate asociativa , pe baza de titluri de proprietate (actiuni) . Proprietatea Proprietatea publica nu are character personal . Ea presupune presupune folosirea bunurilor in comun;o persoana care utilizeaza un bun aflat in proprietate publican u poate interzice altora sa il intrebuinteze . Proprietatea publica s-a dezvoltat indeosebi sub forma proprietatii statului . Statul este proprietar de terenuri , paduri , zacaminte naturale , cladiri , ce sunt folosite in interesul public . De bunurile publice s-a abuzat adesea , fiind considerate ale nimanui . Statul nu sa dovedit a fi un bun administrator , si tocmai de aceea proprietatea publica nici nu s-a putut dezvolta peste o anumita limita . Proprietatea de stat trebuie sa existe insa fie si numai pentru ca anumite bunuri nu pot fi insusite in proprietatea privata .
FORMELE PROPRIETĂŢII ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ Isto Istori riaa econ econom omic icăă ates atestă tă exis existe tenţ nţaa conco concomi mite tent ntăă a mai mai mult multor or form formee de proprietate, în cadrul fiecăreia distingem mai multe modalităţi de însuşire a factorilor de producţie şi de exercitare a prerogativelor proprietăţii de către subiectul acesteia. Atât formele proprietăţii cât şi formele ei de gestiune diferă în timp şi spaţiu. Diversitatea formelor de proprietate şi de gestiune a acestora depinde de: epocile istorice, natura sistem sistemelo elorr econom economice ice,, sistem sistemul ul interes intereselo elor, r, compet competiţi iţiaa internă internă şi externă externă,, specif specificu icull producţiei, gradul de eficienţă economică, dimensiunea unităţilor economice etc. În economia de piaţă contemporană coexistă următoarele forme principale : proprietatea privată , cu forma de administrare individuală, individualasociativă, privată de familie şi privat-asociativă; •
7
aflată aflată în propri proprieta etatea tea statul statului ui şi în proprie proprietat tatea ea unităţilor administrativ-teritoriale ; proprietat proprietatea ea mixtă , rezultată prin combinarea formelor de proprietate privată şi publică, atât în cadrul naţional, cât şi la nivel internaţional. Proporţia fiecărei forme de proprietate în cadrul economiilor naţionale naţionale diferă. În general în ţările cu economie de piaţă proprietatea privată ocupă locul central, predomină. Compatibilitatea multiplelor forme de proprietate are sens şi suport în creşterea eficienţei economice şi în modernizarea aparatului tehnic al societăţii. Eficienţa şi raţionalitatea economică reprezintă criteriul absolut de apreciere a tuturor formelor de proprietate, care se află într-o permanentă competiţie. •
proprietat proprietatea ea publică publică ,
•
Ca formă principală principală a proprietăţii proprietăţii în economia de piaţă, piaţă, proprietatea privată se distanţează de celelalte forme prin următoarele avantaje : asigură autonomie deplină unităţilor economice, constituind fundamentul libertăţilor individuale şi al democraţiei economice; generează o concurenţă reală între agenţii economici; stimulează libera iniţiativă în înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor; asigură o cointeresare înaltă şi o motivare superioară în muncă; permite o mai bună adaptare a activităţii unităţii la cerinţele schimbătoare ale pieţei, diminuând astfel riscul; asigură răspundere maximă pentru valorificarea factorilor de producţie ai unităţii pentru sporirea eficienţei ei economice . Prin toate aceste virtuţi, proprietatea privată susţine în mod constant interesul pentru pentru o activi activitat tatee econom economică ică perform performant antă. ă. Datori Datorită tă acesto acestorr avantaj avantaje, e, în siste sistemul mul econo economi miei ei de piaţ piaţăă într întrepr eprin inder derea ea priv privat atăă este este cons consid ider erat atăă tipu tipull fund fundam amen enta tall şi caracteristi caracteristicc de organizare organizare a unităţilo unităţilorr economice. economice. Cu toate acestea, proprietatea proprietatea privată privată nu este lipsită de unele limite, care pot fi însă înlăturate sau atenuate prin intervenţia statului. Între aceste limite avem în vedere faptul că proprietatea privată : conţine conţine tendinţe tendinţe de extindere extindere continuă, de concentrare concentrare şi centralizare centralizare,, conducând conducând trepta treptatt la monopo monopolur luri,i, cu urmări urmări negativ negativee asupra asupra funcţi funcţionă onării rii mecani mecanismu smului lui economiei; permite tendinţe de speculă cu mărfuri şi titluri de proprietate; poate favoriza o stare de nesiguranţă materială şi nelinişte în rândul proprietarilor mici şi mijlocii; favori favorizeaz zeazăă polari polarizar zarea ea societ societăţi ăţiii între între bogaţi bogaţi şi săraci săraci,, iar prin prin posibi posibili litat tatea ea moştenirii conduce la formarea unei pături parazite. În ceea ceea ce priv priveş eşte te proprietatea consti titu tuit ităă în princi principa pall pe cale caleaa proprietatea publică publică, cons naţionalizărilor şi a unor investiţii speciale, speciale, ca avantaje de reţinut : cuprinde unele domenii devenite în mod tradiţional de utilitate publică, cum ar fi :transportul feroviar, telecomunicaţii, poşta, reţelele de apă, gaze, reţele electrice, exploatarea şi conservarea unor resurse ale solului şi subsolului etc. se angajează în activităţi cu riscuri mari dar necesare societăţii, pentru care întreprinzătorii privaţi nu manifestă interes, cum ar fi :cercetarea ştiinţifică şi cercetarea spaţială; •
• • • •
•
•
• •
•
•
•
8
asigură populaţiei un acces mai larg la unele nevoi sociale :asistenţă sanitară, învăţământ public, activităţi culturale ; oferă o mai mare stabilitate locurilor de muncă; toate aceste virtuţi ale proprietăţii publice prezintă importanţă deosebită pentru dezvoltarea oricărei economii naţionale, dar efectul lor se poate reduce dacă nu se acţionează consecvent în direcţia atenuării consecinţelor şi limitelor acesteia. Astfel, în modul de organizare şi conducere a activităţii unităţilor economice trebuie ţinut seama de faptul că proprietatea publică : 1. li limit mitează ează iniţiat iniţiativa iva şi creati creativit vitate ateaa în procesu procesull muncii muncii,, nivelu nivelull câşti câştiguri gurilor lor fiind fiind relativ mai redus; determină înstrăinarea lucrătorilor de mijloacele de producţie folosite, limitând interesul şi răspunderea în activitatea lor; 2. dato datori rită tă exis existe tenţ nţei ei mai mai mult multor or verig verigii admin adminis istr trat ativ ive, e, favo favori rize zeaz azăă elem elemen ente te de birocratis birocratism, m, care întârzie întârzie în luarea deciziilor deciziilor şi reduce capacitatea capacitatea de adaptare adaptare la schimbările pieţei; 3. poate admite admite nerentabil nerentabilitatea itatea unor unor întreprinder întreprinderii care supravieţu supravieţuiesc iesc prin subvenţ subvenţii ii de la bugetul de stat. Proprietatea publică ocupă un loc mai puţin important în SUA, Elveţia, şi are o pondere mai mare în ţări ca :Franţa, Italia, Germania, Austria, Anglia. În general, în toate ţările dezvoltate economic există un sector public puternic, care contribuie cu 25% la producţia de bunuri economice şi la ocuparea forţei de muncă. Rolul sectorului public este determinant în sistemul de învăţământ, ocrotirea ocr otirea sănătăţii, justiţiei, protecţie socială. Analiza comparativă a proprietăţii private şi a proprietăţii publice, sub aspectul avantajelor şi limitelor conduce la concluzia că prezenţa lor în economia de piaţă se impun impunee în mod mod obie obiect ctiv iv,, fiec fiecare are , în virt virtuţ uţil ilee propri propriii şi func funcţi ţiil ilee de comp compen ensa sare re,, contribuind contribuind la dezvoltarea dezvoltarea economică economică şi asigurarea echilibrului echilibrului general al societăţii. societăţii. Discip Disciplin linaa de piaţă piaţă impune impune egalita egalitatea tea ambelo ambelorr forme forme de proprie proprietat tatee în faţa faţa legil legilor or economice şi juridice, fiecare unitate economică, indiferent de forma de proprietate, participând la procesul concurenţial general. Adâncind cercetarea, se pot delimita avantaje şi limite şi în cadrul formelor de gestiune, proprii fiecăreia, ca şi în cazul marii şi micii proprietăţi. Din aceste puncte de vedere, avantajele şi limitele vizează : capacitatea de adaptare la nevoia socială şi schimbările pieţei; intensitatea interesului, iniţiativei şi responsabilităţii pentru activitatea economică; capacitatea investiţională, de cercetare şi introducere a tehnicii noi; sfer sferaa şi inte intens nsit itat atea ea econ econom omii iilo lorr de scară scară,, seri seriil ilor or de fabri fabrica caţi ţiee şi risc riscul ului ui economic; formele de organizare, specializare şi conducere a producţiei. Importanţa deosebită acordată întreprinderilor mici şi mijlocii sunt, în general, mult mai receptive la nevoile pieţei, mai adaptabile la modificări şi mai inovative în abilitatea de a răspunde cerinţelor consumatorilor, aducând o contribuţie semnificativă la îmbunătăţir îmbunătăţirea ea mediului mediului competiţio competiţional, nal, specific specific oricărei economii economii de piaţă. piaţă. În plus, fiind un segment economic important, creator de locuri de muncă în sectoare de activitate supuse unor transformări structurale însemnate, întreprinderile mici şi mijlocii contribuie la stabilitatea socială a zonei respective. •
•
• • • •
•
9
În cele 12 ţări membre ale UE, întreprinderile mici şi mijlocii deţin 41% din totalul forţei de muncă angajate şi 48,5% din volumul total al cifrei de afaceri realizate. În România, întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 18% din totalul forţei de muncă şi 43% din volumul total al cifrei de afaceri realizate. Proprietatea mixtă, constituită prin diverse forme de cooperare între unităţi publice şi agenţi privaţi, îşi manifestă prezenţa în toate ţările cu economie de piaţă. O structură mixtă poate avea parteneri locali, din ţara în care se constituie şi parteneri din alte ţări, străini sau internaţionali. Opţiunea pentru constituirea unei societăţi mixte are la bază analiza avantajelor şi dezavantajelor care ar putea fi obţinute. Principalele avantaje, comune ambilor parteneri, ar fi : lărgirea nomenclatorului de mărfuri fabricate şi comercializate ; posib posibili ilitat tatea ea de adaptar adaptaree a producţ producţiei iei la cerinţ cerinţele ele şi exigenţ exigenţele ele de calita calitate, te, prezentare ale pieţei externe ; beneficierea de calificarea superioară şi tehnica înaltă a partenerilor ; obţine obţinerea rea de benefi beneficii cii valuta valutare re suplime suplimenta ntare re din operaţ operaţiun iunii comerci comerciale ale sau financiare ; Ca dezavantaje de reţinut : diferenţe între metodele de gestiune ale partenerilor care pot împiedica realizarea principiului unităţii de gestiune, deci apariţia neînţelegerilor între parteneri ; dife difere renţ nţee în sist sistem emel elee mone moneta tare, re, juri juridi dice ce,, precu precum m şi regl reglem emen entă tări ri privi privind nd fiscalitatea, regimul vamal, piaţa muncii etc. evaluă evaluări ri diferi diferite te ale rezulta rezultatel telor, or, în funcţi funcţiee de intere interesul sul particu particular lar al fiecăr fiecărui ui partener, precum şi de sistemul propriu de valori şi instituţii. De analizat ar fi şi avantajele constituirii societăţilor mixte în ţară şi în străinătate. Astfel, constituirea societăţilor mixte în ţară prezintă următoarele avantaje : cucerirea de noi pieţe şi extinderea pe pieţele partenerilor străini ; importul de materii prime fără a greva balanţa de plăţi valutare ; rest restrân rânge gerea rea cump cumpăr ărări ăriii de li lice cenţ nţe, e, aces aceste teaa putâ putând nd face face part partee din din aport aportul ul partenerului străin ; valorificarea superioară la export a unor resurse interne ; diminuarea unor importuri de produse prin fabricarea lor în ţară . Pentru societăţile mixte, constituite în străinătate, avantajele principale sunt : 1. posibilit posibilitatea atea de a acţion acţionaa pe piaţa piaţa ţării respective respective prin relaţi relaţiii directe; directe; 2. obţine obţinerea rea de facil facilită ităţi ţi vamale vamale în unele unele ţări ţări;; 3. efec efectu tuare areaa de opera operaţi ţiuni uni fina financ ncia iare re care care duc duc la obţi obţine nerea rea de resu resurs rsee valu valuta tare re importante. Proc Proced edur uraa de cons consttitui ituire re a socie ociettăţil ăţilor or mixt ixte cupr cupriinde nde ca momen omente te principale:a principale:alegerea legerea partenerului partenerului extern extern , stabilirea stabilirea obiectului obiectului de activitate, activitate, alegerea alegerea naţionalită naţionalităţii ţii societăţii societăţii mixte, alegerea alegerea formei formei de societate societate comercială, stabilirea stabilirea duratei duratei de funcţionare şi a mărimii capitalului c apitalului social, stabilirea aportului părţilor. Rezultă, deci, că în economia de piaţă pot exista variate forme de proprietate. Criteriile care decid valabilitatea şi extinderea uneia sau alteia dintre ele sunt eficienţa economi economică că şi eficie eficienţa nţa social socială. ă. Esenţi Esenţial al este este ca respec respectiv tivaa conluc conlucrare rare între între formel formelee proprietăţii să ducă la cea mai mare eficienţă totală. • •
• •
•
•
•
• • •
• •
10
Dreptul de proprietate . Drept Drepturi urile le pe care care le au oame oameni niii asup asupra ra bunuri bunurilo lorr se nume numesc sc drep dreptu turi ri de proprietate . Posesorul unui bun are puterea de a interzice altora s ail utilizeze . De aceea , drepturile de proprietate implica intotdeauna relatii intre oameni , fiecare fiind obligat sa respecte posesia celorlalti . Proprietarii au drept de control asupra bunurilor pe care el poseda , cat si drepturi asupra veniturilor pe care le aduce bunul respective . Aceasta inseamna ca ei le pot folosi sau instraina dupa cum doresc . Dreptul Dreptul de proprietate proprietate este aparat de lege , care pedepseste pedepseste incalcarea lui . Astfel Astfel se intampla in caz de furt , talharie sau abuzz in administrarea unor bunuri . Bunurile furate sunt adeseori vandute . Pentru cumparatori exista riscul ca bunurile sa le fie confiscate spre a fi restituite proprietarilor de drept . Dupa a doilea doilea razboi mondial mondial , in tarile din Europa Europa Centrala Centrala si de Est care au intrat in sfera de influenta a fostei URSS , a fost desfiintata , in cea mai mare parte , propr proprie ieta tate teaa privat privataa , prin prin nati nationa onali lizar zarea ea case caselo lorr , tere terenur nuril ilor or , intr intrepr eprin inde deri rilo lorr , incalcandu-se dreptul de proprietate .
Proprietatea si activitatea economica . Pentru a raspunde la intrebarile referitoare la ce , cat si pentru cine sa produca , oamenii s-au orientatdupa indiciile pe care la ofera piata . Pe piata , producatorii pfera spre vanzare produsele realizate . Producatorii sunt interesati sa-si vandal marfa la prêt cat mai bun . Daca pretul este prea mare , nu vor avea cumparatori , iar daca pretul este prea mic , vor fi in pierdere . Ei trebuie sa stabileasca si cat trebuie sa produca , in functie de incasarile realizate , pentru a obtine castigul maxim posibil . Dar , pentru a decide in legatura cu toate aceste probleme , producatorii tebuie sa fie proprietari , sa dispuna de bunurile pa care le folosesc pentru a produce ceea ace vand . La baza economiei de piata se afla proprietatea privasta , care ii da individului dreptul de a initia in afaceri , de a le organiza dupa cum crede ca este mai bine , de a angaja lucratori care sa foloseasca bunurile sale in activitati economice si de a-si insusi castigul realizat . Dupa anul 1989 s-a trecut la crearea unui sistem economic de piata , capabil sa satisf satisfaca aca trebui trebuinte ntele le oameni oamenilor lor . Princip Principala ala problem problemaa in cadrul cadrul acestu acestuii proces proces este este privat privatiza izarea rea , adica adica trecere trecereaa intrepr intreprind inderil erilor or din proprie proprietat tatea ea statul statului ui in proprie proprietat tatea ea
11
particulara . Tot incepand din 1990 s-a inceput si procesul de restituire a pamanturilor , locuintelor etc. persoanelor exproprieate abuziv in timpul regimurilor comuniste .
Proprietatea in sistemul economiei contemporane În economia de piaţă există o strânsă legătură dintre formele de proprietate şi modul de implicare a agenţilor economici în viaţa societăţii. Formele de proprietate pot genera fie interes pentru sporirea performanţelor agenţilor agenţilor economici, fie dezinteres faţă de întreaga desfăşurare a activităţii economice. S-a dovedit că dezvoltarea societăţii depinde de progresul înregistrat în materie de proprietate.
Proprietatea si relatiile dintre oameni . Existenta proprietatii influenteaza in mod hotarator relatiile dintre oameni si actiunile pe care acestia le initiaza . Proprietatea este cea mai importanta garantie a libertatii , atat proprietarilor , cat si celor lipsiti de proprietate . Proprietatea privata divizeaza controlul asupra bunurilor intre numerosi oameni care actioneaza independent . Proprietarul Proprietarul are putere asupra bunurilor bunurilor sale , dar si asupra oamenilor oamenilor , pentru ca poate sa le permita sau sa le in terzica acestora accesul la lucrurile de care au nevoie . De aceea se spune ca oamenii stapanesc lumea prin intermediul proprietatii . Pentru a apara libertatea , atat puterea , cat si proprietatea pe care se intemeiaza ea trebuie sa fie limitate. Proprietatea ofera oamenilor posibilitatea de a avea o viata indestulata , de a-si satisface trebuintele dincolo de limita subzistentei si , mai ales , le ofera siguranta de care au nevoie . In plus , ea le asigura prestigiu si respect din partea celorlalti . Rolu Rolull si impo import rtan anta ta propr proprie ieta tati tiii in viat viataa oameni oamenilo lorr treb trebui uiee inte intele lese se si din din perspective inegalitatilor pe care le creeaza . Ca urmare a drepturilor de proprietate , intre oameni apar inegalitati si de avere , dar si de sanse . Cei care acumuleaza bogatii au alte sanse la educatie si la functiile din societate , decat cei saraci . Proprietatea a fost considerate de multi ganditori drept principala sursa a raului existent in societate . Proprietatea genereaza : - invidie ; - rivalitate ; - lacomie .
Documente oficiale.
12
Din constitutia R.M.: Articolul 9 Principiile fundamentale privind proprietatea (1) Proprietatea este publica si privata. Ea se constituie din bunuri materiale si intelectuale. (2) Proprietatea nu poate fi folosita in detrimentul drepturilor, libertatilor si demnitatii omului. (3) Piata, libera initiativa economica, concurenta loiala sint factorii de baza ai economiei
Articolul 126 Economia (1) Economia Republicii Moldova este economie de piata, de orientare sociala, bazata pe proprietatea privata si pe proprietatea publica, antrenate in concurenta libera. (2) Statul trebuie sa asigure: a. reglementarea reglementarea activi activitatii tatii economi economice ce si administ administrarea rarea proprietat proprietatii ii publice publice ce-i apartine in conditiile legii; b. libertatea libertatea comertului comertului si activi activitatii tatii de intreprinz intreprinzator, ator, protectia protectia concurentei concurentei loiale, loiale, crearea unui cadru favorabil valorificarii tuturor factorilor de productie; c. protejarea protejarea intereselo intereselorr nationale nationale in activitat activitatea ea economica, economica, financiara financiara si valutar valutara; a; d. stimul stimularea area cerce cercetar tarilo ilorr stiint stiintifi ifice; ce; e. exploatarea exploatarea rational rationalaa a pamintului pamintului si a celorlalte celorlalte resurse resurse natural naturale, e, in concordant concordantaa cu interesele nationale; f. refacerea refacerea si protectia protectia mediului mediului inconju inconjurator, rator, precum precum si si mentinerea mentinerea echilibrulu echilibruluii ecologic; g. sporirea sporirea numarului numarului de locuri locuri de munca, munca, crearea crearea conditiil conditiilor or pentru crester cresterea ea calitatii vietii; h. inviolabil inviolabilitate itateaa investitiil investitiilor or persoanelor persoanelor fizice fizice si juridice, juridice, inclusiv inclusiv straine. straine.
Articolul 127 Proprietatea (1) Statul ocroteste proprietatea.
13
(2) Statul garanteaza realizarea dreptului de proprietate in formele solicitate de titular, daca acestea nu vin in contradictie cu interesele societatii. (3) Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. (4) Bogatiile de orice natura ale subsolului, spatiul aerian, apele si padurile folosite in interes public, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, caile de comunicatie, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
Articolul 128 Proprietatea cetatenilor straini si a apatrizilor (1) In Republica Moldova este ocrotita proprietatea altor state, a organizatiilor internationale, a cetatenilor straini si a apatrizilor. (2) Modul si conditiile de exercitare a dreptului de proprietate al persoanelor fizice si juridice straine, precum si al apatrizilor, pe teritoriul Republicii Moldova sint reglementate prin lege.
14
Nota: Legea se pune in aplicare incepind cu 1 februarie 1991, cu exceptia articolelor 37 si 38, ce vor intra in vigoare dupa adoptarea legilor Republicii Moldova cu privire la cetatenie si la privatizare in conformitate cu Hot. Parl. nr.460-XII din 23.01.91
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la proprietate Nr.459-XII din 22.01.91
Monitor nr.3-4-5-6 din 30.06.1991 ----------
Capitolul I PRINCIPII GENERALE Articolul 1. Dreptul de proprietate in Republica Moldova Dreptul de proprietate in Republica Moldova este recunoscut si ocrotit de lege. Proprietarului ii apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si a le administra. Posedarea bunurilor consta in stapinirea efectiva a bunuri lor, fol osirea bunurilor consta in int rebuintarea calitatilor utile ale bunurilor, iar administrarea bunurilor in determinarea destinului bunurilor. Proprietarul are dreptul sa exercite fata de bunurile sale orice actiuni care nu contravin legilor si nu dauneaza sanatatii oamenilor si mediului inconjurator. Articolul 2. Tipurile proprietatii Republica Moldova exista trei tipuri de proprietate: privata, colectiva, inclusiv colhoznica, si de stat. Stabilirea de catre stat, sub orice forma, a unor restrictii sau avantaje in exercitarea dreptului de proprietate in functie de tipul de proprietate nu se admite. Articolul 3. Formele proprietatii In Republica Moldova se admite functionarea tipurilor de proprietate in diferite forme organizatorice: individuala, familiala, cooperatista, a societatii pe actiuni, a societatilor economice, a intreprinderii si institutiei de stat, municipala, organizatiilor si miscarilor obstesti, a organizatiilor religioase, mixta, inclusiv cu participarea cetatenilor si persoanelor juridice din alte state, precum si alte forme de proprietate care nu sint interzise de lege.
15
a a
[Art. 3 modif. prin Legea N 757-XV din 21.12.2001] Articolul 4. Legislatia cu privire la proprietate Prin prezenta Lege in comformitate cu Constitutia Republicii Moldova se reglementeaza relatiile de proprietate pe intreg teritoriul Republicii Moldova. Raporturile de proprietate neprevazute in prezenta Lege se stabilesc de alte acte legislative ale Republicii Moldova, emise in conformitate cu ea, iar in cazurile prevazute in aceste acte - si de hotaririle Guvernului Republicii Moldova. Articolul 5. Subiectele dreptului de proprietate Subiect al dreptului de proprietate poate fi orice persoana fizica,juridica, statul, precum si organele de autoadministrare locala. Articolul 6. Proprietatea comuna Bunurile pot sa apartina, pe baza dreptului de proprietate comuna, concomitent la doua sau la mai multe persoane cu stabilirea cotelorparti (proprietate in diviziune) sau fara stabilirea cotelor- parti (proprietate colectiva), indiferent de tipurile proprietatii. Articolul 7. Obiectele dreptului de proprietate Obiecte ale dreptului de proprietate pot fi: pamintul, subsolul, apele, regnul vegetal si animal, cladirile, instalatiile, utilajele, obiectele culturii materiale si spirituale, banii, hirtiile de valoare si ale bunuri, precum si produsele activitatii intelectuale.
Capitolul II PROPRIETATEA PRIVATA Articolul 12. Dreptul de proprietate privata Proprietatea privata sint bunurile, precum si produsele activitatii intelectuale care apartin cetateanului, ca persoana fizica, cu drept de posesie, folosinta si administrare. Articolul 13. Obiectele dreptului de proprietate privata In proprietate privata pot sa se afle loturi de pamint, plantatiile de pe ele, case de locuit, mijloace de transport, mijloace banesti, actiuni si alte hirtii de valoare, obiecte de uz casnic si de uz personal, produse ale activitatii intelectuale, mijloace de productie pentru infaptuirea activitatii economice, productia si veniturile obtinute, precum si alte bunuri cu destinatie de consum si de productie. Modul, conditiile si termenele de transmitere a loturilor de pamint in proprietate cetatenilor Republicii Moldova se stabilesc de Codul funciar al Republicii Moldova si de alte acte legislative ale Republicii Moldova. Membrul cooperativei de locuinte, de constructie a locuintelor, de constructie a garajelor si al altei cooperative care a depus intreaga cota de participatie pentru locuinta, garaj, pentru alta constructie sau incapere ce i s-a dat spre folosinta dobindeste dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. Persoana care inchiriaza o locuinta din fondul locativ de stat sau din cel obstesc si membrii familiei ei au dreptul sa rascumpere de la proprietarul ei locuinta sau casa respectiva. Modul si conditiile de dobindire a dreptului de proprietate de catre membrul cooperativei de locuinte, de constructie a locuintelor, de constructie a garagelor si al altei cooperative si de chiriasul
16
locuintei din fondul locativ de stat sau din cel obstesc, precum si depunerea de dreptul de proprietate se reglementeaza de actele legislative ale Republicii Moldova. Articolul 14. Limitarea tipurilor de bunuri care se pot afla in proprietatea privata Actele legislative ale Republicii Moldova stabilesc tipurile de bunuri care nu se pot afla in proprietate privata sau pot fi procurate numai in modul stabilit de ligislatie. Articolul 15. Aparitia proprietatii private Proprietatea privata se creaza si se dezvolta pe baza veniturilor obtinute din activitatea de intreprinzator, pe baza muncii salariate si a veniturilor din mijloacele investite in institutii de credit, in actiuni si in alte hirtii de valoare, pe baza dobindirii de bunuri prin mostenire sau pe alte temeiuri admise de lege. Dreptul de transmitere prin mostenire si cel de mostenire a proprietatii private sint asigurate prin lege. Articolul 16. Exercitarea dreptului de proprietate privata Persoana fizica isi stapineste bunurile, le foloseste si le administreaza de sine statator pentru a-si satisface necesitatile personale, pentru activitatea economica, inclusiv cea de intreprinzator (sub forma de intreprindere privata, gospodarie taraneasca etc.), si in alte scopuri ce nu contravin legii. Articolul 17. Proprietatea membrilor gospodariei taranesti (de fermier) Bunurile folosite in comun de membrii gospodariei taranesti (de fermier) pot apartine unui sau mai multor membri ai gospodariei cu drept de proprietate individuala ori membrilor gospodariei cu drept de proprietate comuna in devalmasie sau cu drept de proprietate comuna in diviziune, daca ultimul este prevazut in contractul incheiat intre ei. Bunuri folosite in comun de membrii gospodariei taranesti (de fermier) pot fi: terenurile, plantatiile de pe ele, constructiile gospodaresti si alte constructii, instalatiile de ameliorare si alte instalatii, vitele productive si de munca, pasarile, tehnica agricola si alta tehnica, mijloacele de transport, utilajele, inventarul si alte bunuri, procurate pentru gospodarie de membrii ei. Dispunerea de bunurile comune se efectueaza cu acordul tuturor membrilor gospodariei taranesti (de fermier). Alte particularitati ce tin de dreptul de proprietate al membrilor gospodariei taranesti (de fermier), precum si al altor
17
membri sau fosti membri ai familiei fondatorului (conducatorului) gospodariei ori al altor persoane asupra bunurilor folosite in comun de membrii gospodariei, sint reglementate de Legea privind gospodariile taranesti (de fermier), Codul civil, Codul funciar, Codul familiei si de alte acte legislative. [Art. 17 in red. Legii N 757-XV din 21.12.2001] Articolul 18. Regimul juridic al gospodariei auxiliare personale Prevederile articolului 17 se extind si asupra gospodariei auxiliare personale. Articolul 19. Proprietatea sotilor Bunurile dobindite de soti in perioada casatoriei le apartin cu drept de proprietate colectiva sau de proprietate separata, daca aceasta este legalizata in modul stabilit de legislatia Republicii Moldova. Modul de aparitie, infaptuire si de stingere a dreptului de proprietate colectiva sau separata a sotilor este stabilit de Codul casatoriei si a familiei al Republicii. Capitolul III PROPRIETATEA COLECTIVA Articolul 20. Dreptul de proprietate colectiva Pentru infaptuirea activitatii economice sau a altei activitati, persoanele fizice si cele juridice unesc averea, cu drept de proprietate comuna, formind un colectiv cu drept de persoana juridica. Posedarea, folosirea si administrarea bunurilor care se afla in proprietate colectiva se efectueaza in baza unei intelegeri dintre proprietari, iar in caz de divergente - de instanta judecatoreasca, de arbitraj sau de judecata arbitrilor pe baza actiunii intentate de oricare dintre proprietari. In proprietate colectiva pot sa se afle orice bunuri, precum si produse ale activitatii intelectuale, daca actele legislative ale Republicii Moldova nu prevad altceva. Articolul 21. Formele proprietatii colective Din proprietatea colectiva face parte proprietatea intreprinderilor de arenda, intreprinderilor colective, cooperativelor, societatilor pe actiuni, societatilor economice, uniunilor economice (asociatiilor, concernelor, consortiilor), organizatiilor si miscarilor obstesti, organizatiilor religioase. Articolul 22. Formarea proprietatii colective Formarea si dezvoltarea proprietatii colective este asigurata prin darea intreprinderilor de stat in arenda, prin posibilitatea acordata colectivelor de oameni ai muncii de a folosi veniturile obtinute de ele pentru rascumpararea bunurilor statului, prin transformarea intreprinderilor de st at in societati pe actiun i, precu m si prin asocierea benevola a bunurilor cetatenilor si a persoanelor juridice pentru crearea cooperativelor, societatilor pe actiuni, altor societati economice. Articolul 23. Proprietatea intreprinderii de arenda
18
In proprietatea intreprinderii de arenda se afla productia fabricata veniturile obtinute si al te bunuri procurate pe se ama mijlo acelor acestei intreprinderi. In documentele de fondare a intreprinderii de arenda se stabilesc marimea contributiei membrilor colectivului la crearea acestor bunuri prin participarea personala la munca, precum si marimile varsamintelor banesti si de alta natura. Modul si conditiile de participare a membrilor colectivului de munca al intreprinderii de arenda la administrarea ei si la repartizarea beneficiilor (veniturilor) sint stabilite de catre arendasi in conformitate cu legislatia Republicii Moldova. Articolul 24. Proprietatea intreprinderii colective Proprietatea intreprinderii colective apare in cazurile trecerii tuturor bunurilor intreprinderii de stat in proprietatea colectivului de munca, rascumpararii bunurilor arendate sau procurarii bunurilor prin alte mijloace prevazute de lege. Bunurile intreprinderii colective, inclusiv productia si veniturile obtinute, constituie o avutie comuna a colectivului ei. In avutia intreprinderii colective se s tabileste rata fiecarui lucrator al ei. Aceste rate cuprind suma depusa de lucrator la bunurile intreprinderii de stat sau de arenda, pe a carei baza s-a format intreprinderea colectiva, precum si contributia lucratorului la sporirea avutiei acestei intreprinderi dupa crearea ei. Marimea contributiei lucratorului la sporirea avutiei se stabileste pornind de la participarea lui la activitatea intreprinderii. Pentru rata lucratorului intreprinderii colective se calculeaza si se platesc dobinzi a caror marime o stabileste colectivul de munca, pornind de la rezultatele activitatii economice a intreprinderii. Lucratorii care a incetat raporturile de munca cu intreprinderea, precum si mostenitorilor lucratorului decedat, li se plateste costul ratei in modul stabilit de documentele de fondare. In cazul lichidarii intreprinderii colective, costul ratei li se plateste lucratorilor (mostenitorilor lor) din bunurile ramase dupa achitarea sumelor luate din buget, de la banci si de la alti creditori ai intreprinderii. Articolul 25. Proprietatea cooperativei Bunurile cooperativei se formeaza pe seama mijloacelor banesti si altor cote patrimoniale ale membrilor ei, creditelor, produciei obtinute de ea, veniturilor capatate de pe urma realizarii ei si de pe urma altei activitati prevazute de statutul cooperativei. In cazul lichidarii cooperativei bunurile ramase dupa achitarea sumelor luate din buget, de la banci, de la arendatori si de la alti creditori se distribuie intre membrii cooperativei. Articolul 26. Proprietatea societatii pe actiuni Societatea pe actiuni este proprietar al bunurilor create pe seama vinzarii actiunilor, precum si al celor obtinute de ea de pe urma activitatii sale economice si dobindite de ea pe alte cai admise de legislatia Republicii Moldova. Detinatorii de actiuni pot fi persoane juridice si fizice. Modul de constituire a societatilor pe actiuni, statulul juridic si bazele activitatii lor se stabilesc de actele legislative ale Republicii Moldova. Articolul 27. Proprietatea societatii economice
19
Proprietatea societatii economice, inclusiv cea a societatii cu responsabilitate limitata, consta din ratele depuse de catre participanti, din bunurile obtinute de pe urma activitatii economice si din cele procurate de ea pe alte cai, admise de legislatia Republicii Moldova. Din componenta ratei depuse de catre membrii societatii economice pot face part e fondur ile fixe si fond urile cir culante, mijloacele banesti s i hirtiile de valoar e, precum si dreptul de folosire a bunurilor. Membrii societatii economice pot fi persoanele fizice, intreprinderile, institutiile si organizatiile. Articolul 28. Proprietatea uniunii economice Uniunea economica de intreprinderi si organizatii (asociatia, concernul, consortiul etc.) are dreptul de proprietate asupra bunurilor ce s-au transmis benevol de catre membrii ei investiti cu drept de persoana juridica, precum si dreptul asupra bunurilor obtinute de pe urma activitatii ei. Uniunea economica nu are drept de proprietate asupra intreprinderilor si organizatiilor care fac parte din ea. Bunurile ramase dupa incetarea activitatii uniunii economice se impart, conform statutului, intre intreprinderile si organizatiile care au facut parte din ea. Articolul 29. Proprietatea organizatiilor si miscarilor obstesti Organizatiile si miscarile obstesti, inclusiv fondurile de binefacere si alte fonduri obstesti, pot avea in proprietatea lor cladiri, instalatii, fond locativ, utilaje, inventar, mijloace banesti, actiuni, alte hirtii de valoare si alte bunuri necesare pentru asigurarea materiala a activitatii prevazute de statutele (regulamentele) lor. In proprietatea organizatiilor si miscarilor obstesti pot sa se afle de asemenea intreprinderile create in conformitate cu scopurile indicate in statutele (regulamentele) lor pe seama mijloacelor acestor organizatii si miscari. Bunurile ramase dupa lichidarea organizatiei obstesti, miscarii obstesti sint folosite in scopurile prevazute de statutul (regulamentul) ei. Articolul 30. Proprietatea organizatiilor religioase In proprietatea organizatiilor religioase pot sa se afle cladiri, constructii, mijloace de transport, obiecte de cult, obiecte de productie, de menire sociala si de binefacere, mijloace banesti si alte bunuri necesare pentru asigurarea activitatii lor, iar in proprietatea manastirilor pot sa se afle si loturi de pamint. Organizatiile religioase au dreptul de proprietate asupra bunurilor procurate si create de ele pe seama mijloacelor proprii, donatiilor cetatenilor, organizatiilor obstesti, primite de la stat si dobindite pe alte cai ce nu contravin legii. Dupa incetarea activitatii organizatiei religioase chestiunea folosirii bunurilor care s-au aflat in proprietatea ei este rezolvata de catre organele de con ducere a le acestei organizatii sau de catre organizatia religioasa ierarhic superioara, cu participarea organelor locale ale puterii de stat. Bunurile care s-au aflat in proprietatea organizatiilor religioase, dupa incetarea activitatii lor, trec catre organizatia religioasa ce le-a format. Dupa incetarea activitatii organizatiei religioase bunurile ce i
20
s-au dat spre folosinta de catre o organizatie de stat, o organizatie obsteasca sau de catre cetateni se restituie fostului lor proprietar. Mijloacele banesti si alte bunuri ce sint proprietate a organizatiilor religioase pot fi puse sub urmarire. Averea de cult ce apartine organizatiilor religioase nu poate fi pusa sub urmarire pe baza pretentiilor creditorilor. Capitolul IV PROPRIETATEA DE STAT Articolul 31. Dreptul de proprietate de stat Din proprietatea de stat a Republicii Moldova fac parte bunurile ce apartin Republicii Moldova ca stat cu drept de posesie, de folosinta si de administrare. Ea se manifesta sub forma de proprietate de stat si proprietate municipala. Articolul 32. Obiectele dreptului de proprietate de stat si de proprietate municipala In proprietatea de stat a Republicii Moldova se afla pamintul, subsolul, apele, padurile, alte resurse naturale, bunurile organelor puterii de stat si ale administratiei de stat, valorile culturale si istorice, mijloacele bugetului republican, bancile de stat, fondurile de asigurare, fondurile de rezerva si alte fonduri, bunurile intreprinderilor de stat si ale complexelor economiei nationale, institutiile de invatamint, obiectele din sfera social-culturala si alte bunuri ce apartin republicii, care se afla atit pe teritoriul Republicii Moldova cit si in afara lui. Republica Moldova exercita jurisdictia suprema asupra spatiului aerian deasupra teritoriului ei. Din proprietatea municipala fac parte bunurile ce apartin organelor puterii si ale administratiei unitatii administrativ-teritorial e, mijloacele bugetulul local, fondul locativ si gospodaria comunala si de locuinte ale organului de autoadministrare locala, precum si intreprinderile agriculturii, comertului, desevirii sociale, transporturilor, intreprinderile si complexele industriale, de constructie si cu alt profil, institutiile invatamintului public, culturii, ocrotirii sanatatii si alte obiecte. Articolul 33. Exercitarea dreptului de proprietate de stat Republicii Moldova ii apartine dreptul exclusiv de a stabili, prin intermediul organului ei legis lativ su prem, modul d e posedar e, de folosire si de administrare a proprietatii de stat. Persoanele fizice si persoanele juridice din alte state si comunitati de state pot beneficia de obiectele proprietatii de stat a Republicii Moldova doar cu consimtamintul organelor ei respective ale puterii de stat in modul stabilit de legislatia Republicii Moldova. Posedarea, folosirea si administrarea proprietatii de stat a Republicii Moldova sint exercitate de organul administrarii de stat in acest domeniu. [Alin.2 art.33 in redactia Legii nr.154-XIII din 29.06.94] Articolul 34. Bunurile si competenta intreprinderilor si institutiilor de stat Bunurile care constituie proprietatea statului si sint incredintate intreprinderilor si institutiilor de stat, precum si bunurile procurate de ele de pe urma activitatii de antreprenor, le apartine cu drept de
21
administrare economica. Dreptul de administrare economica presupune posedarea, folosirea si administrarea bunurilor si a veniturilor im modul stabilit de proprietar sau de organele imputernicite de el conform legislatiei Republicii Moldova. Articolul 35. Competenta organelor de stat Organele de stat, imputernicite sa administreze bunurile statului rezolva problemele crearii intreprinderii sau a institutiei si stabilirii scopurilor activitatii ei, reorganizarii sau lichidarii ei, exercita controlul asupra eficientei folosirii si asupra integritatii bunurilor statului incredintate ei si alte imputerniciri in conformitate cu legislatia Republicii Moldova. Organele puterii de stat si ale administratiei de stat nu poarta raspundere pentru obligatiile intreprinderilor si institutiilor din subordine, iar acestea din urma nu poarta raspundere pentru obligatiile Republicii Moldova si ale organelor de autoadministrare locala. Articolul 36. Aparitia si realizarea dreptului de proprietate municipala Dreptul de proprietate municipala apare ca urmare a transmiterii bunurilor statului catre organele de autoadministrare locala in modul prevazut de actele legislative ale Republicii Moldova, a procurarii bunurilor pe seama mijloacelor financiare ale organelor mentionate, precum si a fabricarii productiei de catre intreprinderile si organizatiile din subordinea lor. Modul de posedare, de folosire si de administrare a proprietatii municipale se stabileste de catre organele respective de autoadministrare locala in baza legilor privind autoadministrarea locala si a altor legi ale Republicii Moldova. Articolul 39. Proprietatea intreprinderilor mixte In Republica Moldova pot fi create intreprinderi mixte, proprietari comuni ai bunurilor carora sint Republica Moldova, un cetatean sau o persoana juridica a Republicii Moldova si un alt stat, un cetatean sau o persoana juridica a lui, precum si o organizatie internationala sau o persoana fara cetatenie. Bunurile aratate in partea intii a prezentului articol fac parte din proprietatea in diviziune a proprietarilor ei comuni in cazul in care documentele de fondare ale intreprinderii nu prevad altceva. Proprietarii comuni beneficiaza de toate drepturile ce rezulta din actele legislative ale Republicii Moldova.
Presedintele Republicii Moldova
M.Snegur
22 ianuarie 1991 Nr. 459 - XII
22
Bibliografie 1. “Economie “Economie “. Editia Editia V, Editura Editura Econom Economica, ica, Bucuresti Bucuresti 2000. 2. “Bazele “Bazele teoreiei teoreiei economice economice”, ”, Andrei Andrei Cojuhari, Cojuhari, Chisinau Chisinau 1993. 1993. 3. “Eco Economi nomia: a: Regu Regullil ilee jocul cului” ui”, MICH MICHEL EL DIDI IDIER Humanitas, 1998 4. Cons Consti titu tuti tiaa R.M. R.M. 5. Internet
23
, edit edituura
