Test de Autoevaluare La Macroeconomie

TEST DE AUTOEVALUARE

1) Produc bunuri şi servicii servicii destinat destinatee pieţei: a) administraţ administraţiile iile private; private; b) administraţi administraţiile ile publice; c) menajele; d) întreprinderile; e) toate cele de mai sus. 2) Produsu Produsull intern intern brut efecti efectivv este este mai mare decât cel potenţi potenţial. al. În aceste condiţi condiţii: i: a) inflaţia se reduce; b) se manifestă tendinţe de deflaţie; c) se manifestă tendinţe de dezinflaţie; d) rata şomajului este mai mare decât rata naturală a şomajului; e) rata şomajului este mai mică decât rata naturală a şomajului. 3) Calcul Calculul ul produsulu produsuluii intern intern brut după metoda metoda cheltuie cheltuielil lilor or nu ia în consid considerar erare: e: a) inde indemn mniz izaţ aţii iile le de şoma şomaj; j; b) expor exportu tull net; net; c) cons consum umul ul colec colecti tiv; v; d) cons consum umul ul individual; e) variaţia stocurilor. 4) Cons Consum umul ul popu popula laţi ţiei ei a repr reprez ezen enta tatt 80% 80% din din prod produs usul ul inte intern rn brut brut,, cons consum umul ul guvernamental 6%, iar investiţiile 22%. În aceste condiţii: a) exportul a fost mai mare decât importul importul cu 8 puncte procentuale procentuale din produsul produsul intern brut; b) exportul a fost mai mic decât importul importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; c) exportul exportul net a fost pozitiv, reprezentând 8% din produsul intern brut; d) exportul net a fost nul; e) balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost, cumulat, excedentare. 5) În perioadele perioadele în care se înregistreaz înregistreazăă o reducere generaliza generalizată tă a preţurilor: preţurilor: a) produsul produsul intern brut real va creşte mai încet decât produsul intern brut nominal; b) produsul intern brut real va creşte mai repede decât produsul intern brut nominal; c) produsul intern brut real va creşte în acelaşi ritm cu produsul intern brut nominal; d) produsul intern brut real va fi egal cu produsul intern brut nominal; e) nu se poate face o generalizare corectă privind evoluţia produsului intern brut real şi a produsului intern brut nominal. 6) Ce tranzacţii tranzacţii generatoa generatoare re de bunuri şi servicii servicii nu sunt luate în în calcul la la determinarea determinarea PIB: a) deţinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat; b) jocurile ilegale de noroc; c) munca prestată de imigranţii imigranţii ilegali; ilegali; d) primirea primirea de bacşişuri bacşişuri nedeclarate nedeclarate integral; integral; e) toate cele de mai sus. 7) Nu reprezint reprezintăă un mobil ce determ determină ină indiviz indivizii ii să reducă reducă cheltuiel cheltuielile ile curente curente pentru consum? a) reducerea veniturilor; b) creşterea preţurilor; c) spiritul de prevedere, generat generat de incert incertitu itudine dineaa venitur veniturilo ilorr viitoa viitoare; re; d) prefer preferinţ inţaa pentru pentru lichi lichidit ditate ate;; e) dorinţa de a economisi pentru generaţiile viitoare. 8) Creşt Creşter erea ea inve invest stiţ iţii iilo lorr este este în relaţ relaţie ie de acel acelaş aşii sens sens cu: a) rata rata dobân dobânzi zii; i; b) rata rata inflaţiei; c) rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă. 9) Dacă produsul produsul intern intern brut real creşte creşte cu 5%, 5%, iar populaţia populaţia scade scade cu 0,5%, 0,5%, atunci atunci PIBul real pe locuitor creşte cu: a) 4,5%; b) 5%: c) 5,5%; d) 10%; e) 10,25%

Titles you can't find anywhere else

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.





10) Export Exportul ul este este mai mic decât decât import importul ul cu 5 puncte puncte procentual procentualee din produsul produsul intern intern brut. Dacă investiţiile brute reprezintă 25% din produsul intern brut, iar consumul guvernamental 10% atunci consumul populaţiei este de: a) 25% din produsul intern brut; b) 35% din produsul produsul intern intern brut; c) 70% din produsul produsul intern brut; brut; d) 75% din produsul intern brut; e) 90% din produsul intern brut. 11) Produsul Produsul intern brut reprezintă: reprezintă: a) valoarea de piaţă a tuturor bunurilor finale şi serviciilor produse în interiorul unei ţări într-o anumită perioadă de timp; b)

venitul de care dispune populaţia după plata impozitelor pe venit şi care poate fi utilizat pentru consum şi economii; c) valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate de administraţiile publice centrale şi locale într-un an; d) valoarea de piaţă a bunurilor finale şi serviciilor produse de cetăţenii unei ţări într-o anumită perioadă, indiferent de locul unde îşi desfăşoară activitatea; e) valoarea de piaţă a bunurilor produse în exterior şi consumate de menaje. 12) Produsu Produsull naţion naţional al net reprezi reprezintă ntă Produsu Produsull naţion naţional al brut minus: minus: a) impozi impozite; te; b) transferuri la bugetul statului; c) deprecierea capitalului; d) profitul nedistribuit; e) investiţii. 13) Produsul Produsul naţional naţional brut nu include: a) valoarea producţiei producţiei finale finale a agenţilor agenţilor naţionali naţionali care îşi desfăşoară activitatea în străinătate; b) amortizarea; c) valoarea producţiei finale a agenţilor străini care îşi desfăşoară activitatea în ţara de referinţă; d) valoar valoarea ea producţ producţiei iei finale finale a agenţil agenţilor or naţion naţionali ali ce îşi desfăş desfăşoară oară activi activitat tatea ea în interiorul ţării de referinţă; e) a + c. 14) Achiziţiil Achiziţiilee de bunuri finale şi servicii servicii de către populaţie populaţie sunt cunoscute sub numele de: a) investiţii; b) consum public; c) consum privat; d) export net ; e) nici una dintre cele de mai sus. 15) În formarea brută de capital fix (FBCF) nu se include: a) amortizarea; b) investiţia investiţia de înlocuire a capitalului fix; c) formarea netă de capital fix; d) variaţia stocurilor; e) a şi d. 16) În măsurarea măsurarea PIB sunt ignorate ignorate aspecte aspecte precum: a) timpul liber; liber; b) gradul gradul de poluare a mediului înconjurător; c) inegalitatea veniturilor gospodăriilor ; d) toate cele de mai sus; e) a şi c. 17) Care dintre următoarele mărimi constituie constituie un exemplu de injecţie injecţie în fluxul circular al venitului: venitului: a) economiile; economiile; b)investiţiile; c) taxele şi impozitele; d) importurile; e) deficitul bugetar. 18) Care dintre variantele variantele de mai jos cuprinde componentele componentele ce formează injecţiile injecţiile în





19) Decala Decalajul jul recesi recesioni onist st al venitul venitului ui naţion naţional al apare apare atunci atunci când: când: a) există există decala decalajj inflaţionist; b) oferta agregată pe termen scurt este egală cu oferta agregată pe termen lung; c) există echilibru macroeconomic fără şomaj; d) venitul naţional realizat este mai mic decât venitul naţional potenţial; e) PIB real este mai mic decât PIB nominal. 20) Ajustarea decalajului recesionist prin oferta agregată şi fără intervenţia intervenţia guvernului se realizează realizează ca urmare a: a) creşterii creşterii cheltuielil cheltuielilor or guvernamentale; guvernamentale; b) măsurilor măsurilor de stimulare a ofertei agregate prin acordarea de subvenţii; c) ieftinirii factorilor de producţie producţie ceea ce pemite o creştere a producţiei agregate; d) creşterii investiţiilor care determină o încurajare a cheltuielilor agregate; e) reducerii fiscalităţii. 21) Pentru a observa dacă o economie înregistrează creştere economică, vom apela la PIB real şi nu la PIB nominal, nominal, deoarece: a) exporturile exporturile sunt scăzute scăzute din PIB real, acesta din urmă fiind mai puţin complicat decât PIB nominal; b) PIB real include şi importul, fiind deci mai reprezentativ decât PIB nominal; c) PIB nominal nu include plăţile de transfer, în timp ce PIB real le include; d) PIB nominal reflectă modificări atât în nivelul preţurilor cât şi în nivelul producţiei, în timp ce PIB real are în nominal al refle reflect ctăă doar doar vedere vedere doar doar schimbă schimbări ri în nivelu nivelull producţ producţiei iei;; e) PIB nomin

modificări în nivelul preţurilor.

22) Dacă Dacă are loc o creşte creştere re a PIB nomina nominal,l, atunci atunci putem putem considera considera că: a) au crescut crescut preţurile bunurilor şi serviciilor produse în economie; b) a crescut cantitatea de bunuri şi servic servicii ii produsă produsă în interi interiorul orul econom economiei iei respect respective ive;; c) sunt posibil posibilee ambele ambele variante de mai sus; d) economia înregistrează în mod cert creştere economică; e) retragerile din fluxul circular al venitului sunt superioare injecţiilor. 1) u 4 unit unităţ ăţi. i. 2) În anul t0, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40 u.m. Dacă, în anul următor, venitul disponibil creşte cu 50%, iar înclinaţia marginală spre consum este de 0,8, atunci economiile şi multiplicatorul investiţiilor vor fi, respectiv, de: a)100 u.m. şi 4; b) 40 u.m. şi 5; c) 100 mld u.m. şi 5; d) 40.u.m. şi 4; e) 50 u.m. şi 5. 3) Fie Fie funcţ funcţia ia consum consumul ului ui C = 150 + c’Vd c’Vd (unde (unde Vd = veni venitu tull disp dispon onib ibil il). ). Veni Venitu tull personal personal este 1000 u.m., taxele sunt 100 u.m. iar consumul personal personal este 600 u.m. În aceste condiţii multiplicatorul investiţiilor investiţiilor este: a) K = 0,5; b) K = 5; c) K = 0,2; d) K = 2; e) K = 1,9. 4) Creşterea Creşterea venitului venitului disponibi disponibill cu 200 u.m. este este însoţit însoţităă de o creştere a consumul consumului ui cu 50 u.m. Înclinaţia marginală spre economii este: a) 0,25; b) 0,5; c) 0,75; d) 0,8; e) 1.





= 250 mld. u.m.; c) ΔV = 400 mld. u.m.; d) ΔV = 100 mld. u.m.; e) ΔV = 125 mld. u.m. 6) Princi Principiu piull accele accelerat ratorul orului ui scoate scoate în evidenţă evidenţă relaţia relaţia dintre: dintre: a) creşterea venitului şi investiţiile nete; b) creşterea investiţiilor şi creşterea venitului; c) creşterea venitului şi creşterea consumului; d) creşterea economiilor şi creşterea investiţiilor. 7) Înclinaţia Înclinaţia marginală marginală spre spre consum consum este c’ = 0,6, 0,6, accelerator acceleratorul ul are valoarea valoarea a = 0,7 iar veniturile au sporit cu 100 u.m. Pe baza acestor date valoarea investiţiilor este: a) 60 u.m.; b) 50 u.m.; c) 0,7 u.m.; d) 70 u.m.; e) 0,6 u.m. 8) Creşt Creşter erea ea inve invest stiţ iţii iilo lorr este este în relaţ relaţie ie de acel acelaş aşii sens sens cu: a) rata rata dobân dobânzi zii; i; b) rata rata inflaţiei; c) rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă. 9) Valo Valoar area ea adău adăugat gatăă brută brută într într-o -o econo economi miee este este 1000 1000 mld. mld. u.m. u.m. Sol Soldul dul venit venituri urilo lor r factorilor în relaţia cu străinătatea este 100 mld. u.m. Consumul de capital fix este 10 mld. u.m. Dacă transferurile sunt 20 mld. u.m. iar taxele şi impozitele plătite de populaţie sunt 30 mld. u.m., atunci venitul disponibil este: a) 1140 mld. u.m.; b) 1100 mld. u.m; c) 880 mld. u.m; d) 1080 mld.u.m.; e) 1050 mld. u.m. 10) Produsul Produsul intern brut este 10000 mld. u.m. Impozitele Impozitele indirecte indirecte sunt 100 mld. u.m. Sold Soldul ul veni venitu turi rilo lorr fact factor oril ilor or în rela relaţi ţiaa cu stră străin inăt ătat atea ea este este -100 -10000 mld. mld. u.m. u.m. Amortizarea este 50 mld. u.m., iar veniturile nedistribuite sunt 2000 mld. u.m. Care este valoarea transferurilor dacă veniturile veniturile personale sunt de 7550 mld. u.m.? a) 600 mld. u.m.; b) 700 mld. u.m.; c) 800 mld. u.m.; d) 1700 mld. u.m. e) 900 mld. um. 11) Se cunosc următoarele următoarele date referitoare referitoare la o economie economie naţională închisă: închisă: consumul personal, C = 150 + 0,8Yd (Yd este venitul disponibil), disponibil), investiţiile I = 100 mld. mld. u.m., consumul public G = 150 mld. u.m. Dacă taxele sunt T = 120 mld. u.m. iar transferurile Tr = 30 mld. u.m. atunci atunci venitul naţional de echilibru este: a) 1640 mld. u.m.; b) 1400 mld. u.m.; c) 2600 mld. u.m.; d) 2000 mld. u.m.; e) 1600 mld. u.m. 12) Se cunosc următoarele următoarele date referitoare referitoare la o economie economie naţională: consumul consumul personal = 8000 u.m.; consumul public = 1000 u.m.; investiţiile = 1500 u.m.; exportul = 250 u.m.; importul = 300 u.m. Dacă output-ul corespunzător ocupării depline este Y* = 11000 u.m., atunci care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă? a) PIB = 11450 u.m.; b) în economia respectivă există decalaj inflaţionist; c) PIB = 11000 u.m.; d) rata şomajului corespunzătoare PIBului real de echilibru este mai mare decât cea de la nivelul ocupării depline; e) a + b.

13) Să presupunem că în prima parte a anului 2005 se construieşte construieşte o locuinţă, care este vândută cu 100.000 u.m.. În ultimele şase luni ale anului, locuinţa este închiriată,





14)În anul t1 s-a realizat o producţie internă de bunuri de consum în valoare de 100 u.m. şi de bunuri de investitii de 50 u.m.; tranzactiile intermediare din economie au fost de 50 u.m. În t1 s-au achiziţionat bunuri de consum de 80 u.m., din care bunuri în valoare de 10 u.m. din productia anului t0. De asemenea, s-au achiziţionat bunuri de investiţii de 40 u.m., din care 10 din stocul de investitii al anului t 0. Atunci : a) Cererea agregată în t1 este de 120 u.m.; b) Investiţiile neplanificate din anul t1 sunt de 30 u.m.; c) Investiţiile totale din t 1 sunt de 100 u.m.; d) Produsul global brut din t1 este de 170 u.m.; e) Valoarea adăugată în t1 este de 70 u.m. 15) Se cunosc următoarele următoarele date cu privire privire la economia economia unei tari: PIB = 5000; consumul consumul (C) = 3000; G = 200; Exp = 500; Imp = 300; valoarea tranzactiilor intermediare = 1000; soldul veniturilor cu exteriorul (Svext) = 1000; amortizarea = 200; transferuri = 200; impozite pe salariu = 100; contributii la asigurari sociale = 50; taxe vamale = 10; TVA = 40. În aceste condiţii condiţii : a) PNB in preţurile preţurile factorilor factorilor = 5990; b) VN = 5760; c) VD = 5600; d) VD = 5650; e) E = 2800. 16) Dacă economiile private sunt de 300 u.m., investiţiile de 200 u.m. şi deficitul deficitul bugetar de 150 u.m., atunci : a) deficitul comercial este de 150 ; b) deficitul bugetar poate fi acoperit atât din surse interne interne cât şi externe; c) ţara respectivă devine creditor net; d) a) + b) + c); e) b) + c). 17) Avem următoarele informaţii despre economia unei ţări : cheltuielile de consum (C) = 100 u.m., economiile private (Ep) = 10 u.m., cheltuielile publice (G) = 30 u.m., iar bugetul este echilibrat. În acest caz PIB este : a) 100; b) 110; c) 130; d) 140; e) 150. 18) Presupunem Presupunem că economiile economiile private dintr-o dintr-o economie deschisă sunt de 300 u.m., iar investiţiile interne de 400 u.m.; în condiţiile unui buget de stat echilibrat, putem afirma că: a) înregistrează un surplus comercial; b) economia este debitoare în relaţiile cu străinătatea; c) balanţa comercială este echilibrată; d) înregistrează un surplus de valută în urma tranzacţiilor cu exteriorul; e) a) + d). 19) PIB-ul unei ţări a fost într-un an de 5.800 mld. u.m.. În anul următor, PIB a înregistrat o creştere cu 25%, iar rata inflaţiei a fost de 45%. Se cere să se determine PIB în termeni reali pentru ultimul an : a) 4.000; b) 5.000; c) 6.728; d) 7.250; e) 8.000. 20) Se cunosc următoarele următoarele date privind o economie naţională: naţională: PGB – 6.000 mld. u.m.; PIB – 60% din PGB; cheltuieli guvernamentale şi formarea brută de capital – 2.000 mld. u.m.; soldul balanţei comerciale este deficitar şi egal cu 200 mld. u.m. Ponderea consumului intermediar intermediar este: a) 50%; b) 23, 33%; c) 30%; d) 40%; e) 66%. 21) PIN se poate poate calcul calculaa scăzân scăzând: d: a) PIB din consum consumul ul capita capitalul lului ui fix; fix; b) consum consumul ul





22) Importul Importul de bunuri şi servicii servicii depinde de PIB conform relaţiei relaţiei IM=100+0,1Y, IM=100+0,1Y, unde IM – importul de bunuri si servicii, iar Y = PIB. Dacă exportul net de bunuri şi servicii este 50 u.m. iar PIB este 500 u.m., atunci exportul de bunuri şi servicii este: a) zero unităţi monetare; b) 50 unităţi monetare; c) 200 unităţi monetare; d) 75 unităţi monetare; e) 25 unităţi monetare. 23) În condiţii de recesiune recesiune este posibil să se producă: a) creşterea creşterea mai rapidă a PIB-ului PIB-ului real comparativ cu cea a PIB-ului nominal; b) deplasarea curbei ofertei agregate spre stânga; c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate; d) creşterea inflaţiei şi scăderea şomajului; e) oricare din cele de mai sus. 24) Instituţi Instituţiile ile financiare financiare şi de credit au ca funcţie principală: principală: a) consumul de bunuri şi servicii; b) finanţ tranzacţi cţiona onarea rea bunuril bunurilor or şi finanţare area a activit activităţi ăţilor lor economi economice; ce; c) tranza serviciilor; d) emisiunea de monedă; e) producţia de bunuri şi servicii destinate pieţei. 25) Se se cunos cunoscc următ următoa oarel relee date date anual anuale: e: valo valoar area ea inves investi tiţi ţiil ilor or pentr pentruu înlo înlocu cuir irea ea capitalului uzat = 40, impozite indirecte = 22, investiţii brute = 100, consumul populaţiei = 850, cheltuieli ale statului = 143, exporturi nete = 7. Să se calculeze valoarea PIB şi a investiţiilor nete: a) 1100 şi 170; b) 1140 şi 60; c) 1060 şi 140; d) 1122 şi 50; e) 1100 şi 60. 26) Dacă un cetăţean român este angajat la o firmă din din Italia, atunci venitul pe care acesta îl câştigă este inclus în: a) P.N.N. România şi P.I.N. Italia; b) P.I.B. România şi P.I.B. Italia; c) P.N.B. România şi P.N.B. Italia; d) P.I.B. România şi P.N.B. Italia; e) oricare din cei doi indicatori. 27) Venitur Venituril ilee brute brute ale populaţ populaţiei iei sunt sunt 630 mil miliar iarde de lei. lei. Impozi Impozitel telee direct directee plăti plătite te de populaţie se ridică la 200 miliarde lei. Consumul populaţiei este 380 miliarde lei. Datele anterioare arată că: a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt 420 miliarde lei; b) înclinaţia marginală spre consum este 0,88; c) înclinaţia medie spre consum este 0,90; d) economiile populaţiei sunt 40 miliarde lei; e) înclinaţia medie spre economisire este 0,116. 28) Teori Teoriaa cons consum umul ului ui conf conform orm cărei căreiaa indi indivi vizi ziii se comp comport ortăă asem asemene eneaa unor unor „fii „fii risipitori”, ţinând cont doar de veniturile curente, a fost propusă de: a) M. Friedman; b) F. Modigliani; c) J.M. Keynes; d) P. Samuelson; e) A. Smith. 29) Dacă funcţia funcţia consumului este: este: C = 30 + 0,7VD, atunci atunci funcţia economiilor economiilor este: este: a) E = 30 + 0,7VD; 0,7VD; b) E = 30 + 0,3VD; 0,3VD; c) E = -30 + 0,7VD; d) E = 30 - 0,7VD e) E = -30 + 0,3VD

30) În perioada perioada t0 – t 1, venitul creşte cu 500 u.m.. Dacă înclinaţia marginală spre consum







31) Dacă investiţiil investiţiilee de înlocuire înlocuire sunt in valoare de 50 u.m., iar investiţiile investiţiile brute de 200 u.m., atunci investiţiile nete sunt: a) 50 u.m.; b) 150 u.m.; c) 200 u.m.; d) 250 u.m.; e) 0 u.m. 32) Într-o economie în care înclinaţia marginală spre consum este de 0,6 cu cât trebuie trebuie să crească investiţiile pentru ca veniturile să sporească cu 500 u.m? a) cu 500 u.m.; b) 300 u.m.; c) 200 u.m.; d) 1250 u.m. e) 833,3. 33) Funcţia Funcţia economi economiilo ilorr pe termen termen scurt scurt este: este: E= -100+0, -100+0,25V 25VDM. DM. Pragul Pragul de ruptur rupturăă reprezintă: a) 100; b) 800; c) 400; d) 600; e) toate răspunsurile sunt false. 34) La o rată a inflaţie inflaţie de 10% şi o rată nominală a dobânzii de 20%, o investiţie investiţie de 10 milioane care aduce un venit net ( valoare economică netă) de 1,1 milioane este: a) oportună; b) inoportună; c) dependentă de rata reală a dobânzii; d) dependentă de dobânda netă; e) oportună dacă rata inflaţiei este mică. 35) Când Când rata rata venitul venitului ui net actual actualiza izatt este este superi superioară oară ratei ratei reale reale a dobânzi dobânzii,i, stocul stocul de capital într-o economie în mod normal: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbat; d) poate fi oricare din a,b,c dacă rata inflaţiei inflaţiei este 3%; e) poate fi oricare din a,b,c dacă rata venitului net este constantă. 36) Dacă indicele indicele q al lui Tobin are valoare supraunita supraunitară: ră: a) investiţiile sunt stimulate; b) investiţiile sunt unhibate; c) valoarea de piaţă a firmei scade; d) capitalul în funcţiune este apreciat; e) nici un răspuns corect. 37) Care va fi creşterea creşterea venitului venitului rezultată rezultată dintr-un spor investiţi investiţional onal de 5.250 mld. u.m., ştiind că înclinaţia marginală spre consum a fost de 0.80?: a) 10.500 mld. u.m.;b) 15.750 mld. u.m.; c) 21.000 mld. u.m.; d) 26.250 mld. u.m.; e) 23.520 mld. u.m. 38) Stocul de capital tehnic tehnic productiv la nivelul unei economii economii creşte atunci când: a) c' > 1; b) Ib > CCF; c) In = CCF; d) PIB = consumul intermediar; e) soldul veniturilor factorilor în raport cu străinătatea este pozitiv.





41) Care din aprecie aprecieril rilee de mai jos sunt sunt adevăra adevărate? te? a) la un venit disponibil egal cu potrivi vitt legi legiii zero, zero, sursa sursa consu consumu mulu luii echi echival valeaz ează ă cu o dezec dezecono onomi misi sire re;; b) potri psihologice fundamentale, când venitul disponibil creşte, înclinaţia marginală spre consum creşte; c) PIB în termeni reali înmulţit cu deflatorul PIB dă naştere la PIB în termeni nominali; d) la un multiplicator al investiţiilor egal cu 5, înclinaţia marginală spre consum a fost 0,8; e) stagflaţia înseamnă un ritm de creştere al PIB mai mic decât rata inflaţiei. 42) În legătură cu concluziile concluziile formulate formulate de Keynes cu privire la consum şi economisire, economisire, teoriile actuale apreciază că: a) legea psihologică fundamentală se verifică doar pe termen scurt; b) pe termen lung, înclinaţia marginală spre consum este relativ constantă; c) pe termen lung, cheltuielile pentru consum depind de venitul mediu; d) venitul curent este format din venitul permanent şi din venitul temporar; e) averea şi venitul din muncă influenţează deciziile de consum ale menajelor.

43)Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? a) în virtutea acceleratorului, în perioadele de recesiune poate să apară dezinvestirea netă; b) când înclinaţia marginală marginală spre consum scade, multiplicat multiplicatorul orul investiţiei investiţiei scade; c) potrivit lui

Keynes, înclinaţia înclinaţia marginală marginală spre consum este constantă, constantă, pe parcursul parcursul întregii întregii vieţi; vieţi;

d) investiţia de dezvoltare are ca sursă venitul net economisit; e) când venitul disponibil este zero, consumul de bază poate antrena dezeconomisirea.

44) Într-o anumită anumită ţară, în perioadele tj şi t0 rata medie anuală a consumului a fost de 60%. În perioada tt faţă de t0, economiile au crescut de la 200 mld. u.m., la 300 mld. u.m. Să se calculeze: a) venitul naţional, în t0 şi tp; b) consumul menajelor, în t0 şi tp; c) înclinaţia marginală spre consum; d) înclinaţia marginală spre economisire. 45) La nivelul unei economii naţionale, naţionale, în perioada t0, venitul naţional naţional a fost de 1000 mld. u.m. în perioada următoare t1 venitul naţional a crescut cu 200% faţă de t0, iar multiplicatorul investiţiilor a avut valoarea 4. Se cere: a) sporul venitului naţional, în t1/ t0; b) sporul consumului populaţiei, în t1/t0; c) sporul economiilor, în t1/t0; d) rata medie a consumului în t, şi t0; e) înclinaţia marginală spre consum; f) înclinaţia marginală spre economisire.





viitoare; c) valoarea economică netă este negativă; d) se recomandă realizarea investiţiei; e) nici un răspuns corect 48)Faţă de t0 investiţiile sporesc cu 1000 mil. u.m., iar înclinaţia marginală spre consum este de 0,7. Sporul de venit după 3 iteraţii şi sporul maxim de venit viitor sunt, în ordine : a) 2190; 3333; b) 1533; 2000; c) 1533; 3333; d) 2533; 2000; e) nici un răspuns corect. 49) Care Care dint dintre re următ următoa oare rele le afir afirma maţi ţiii este este corec corectă tă,, te term termen en scur scurt: t: a) înclin înclinaţi aţia a margin marginală ală spre spre consum consum este constan constantă; tă; b) înclinaţia medie spre consum este crescătoare; c) înclinaţia medie spre consum este mai mică decât înclinaţia marginală spre consum; d) înclinaţia marginală spre consum este descrescătoare; e) înclinaţia marginală spre economii este descrescătoare. 50) Se dă următoarea funcţie funcţie a consumului C= 200+0,75 200+0,75 VD. Pragul de ruptură este : a) 200; b) 400; c)800; d) 275; e) nici un răspuns corect 51) Pragul de ruptură reprezintă: reprezintă: a)acel nivel al venitului pentru care consumul este nul; b)acel nivel al venitului venitului la care consumul se realizează realizează pe baza sumelor economisite economisite anterior; c)acel nivel al consumului necesar asigurării unui trai decent; d)acel nivel al consumului pentru care se manifestă procesul de dezeconomisire; e) acel nivel al venitului la care economiile sunt 0;

52) Cunoaştem Cunoaştem că investiţia investiţia în t0 este de 1000, iar în t1 creşte cu 50%. În condiţiile în care înclinaţia marginală spre consum este 0,8, sporul de venit după trei iteraţii este: a) 500; b) 1220; c) 2500; d) 3660; e) nici un răspuns corect 53) Cunoaştem Cunoaştem că venitul venitul naţional este de 600 mld. u.m. soldul transferuri transferurilor lor curente în raport raport cu străi străină năta tate teaa este este de 15 mld. mld. u.m., u.m., trans transfe feru ruri rile le sunt sunt 50 mld. mld.u.m u.m.. iar, iar, impozitele şi taxele plătite de populaţie sunt 40 mld. u.m. Venitul naţional disponibil (VND) , venitul personal al menajelor (VPM) şi venitul disponibil al menajelor (VDM) sunt, în ordine: a) 485; 535; 495; b) 615; 665; 625; c)485; 435; 395; d) 485; 535; 575; e) nici un răspuns corect.





56) Atunci când veniturile veniturile au crescut de 2 ori, cu 1000 mld. u.m. şi în condiţiile condiţiile creşterii ratei consumului consumului de la 30% la 50%, economii economiile: le: a) nu se modifică; modifică; b) scad cu 300 u.m; c) cresc cu 1700 u.m.; d) cresc cu 300 u.m.; e) scad cu 700 u.m. 57)Funcţia de consum într-o economie ar putea fi descrisă prin următoarea ecuaţie C=100+0.7Y şi investiţiile investiţiile I=50. Nivelul de echilibru al venitului este: a) 100;b) 50; c) 500;d) 150; e) 0. 58) Dacă Dacă venitul venitul creşte, creşte, atunci atunci:: a) pondere pondereaa consum consumulu uluii în venit venit creşte; creşte; b) ponderea consumului în venit se reduce; c) creşterea absolută a economiilor este mai mare decât creşterea absolută a venitului; d) creşterea absolută a consumului este mai mare decât creşterea absolută a venitului; e) consumul absoarbe integral creşterea venitului. 59) În perioada T0 – T1 venitul creşte creşte cu 4000 mili miliarde arde u.m. Dacă înclinaţia înclinaţia marginală marginală spre consum este 0,8, atunci economiile: a) se reduc cu 3200 miliarde u.m.; b) se reduc cu 800 miliarde u.m.; c) cresc cu 3200 miliarde u.m.; d) cresc cu 800 miliarde u.m.; e) nu se modifică. 60) Curba formării formării naţionale de capital este descrescătoare descrescătoare în raport cu nivelul PIB-ului, pe termen scurt, deoarece: a) acceleratorul investiţiilor este descresător în timp; b) exporturile cresc atunci când nivelul general al preţurilor scade; c) economisirea scade atunci când venitul agregat creşte; d) importurile rămân constante pe termen scurt; e) exporturile sunt relativ constante, iar importurile cresc la o creştere a PIB. 61) Între multiplicatorul multiplicatorul invetiţiilor invetiţiilor (KI) şi multiplicat multiplicatorul orul cheltuielil cheltuielilor or autonome autonome (KA) există există următoarea următoarea relaţie: relaţie: a) KI este mai cuprinzăt cuprinzător or decât KA; b) KA este mai cuprinzător decât KI; c) cei doi multiplicatori sunt indentici; d) KI măsoară efectul fluxurilor de investiţii, pe când KA măsoară efectul cheltuielilor guvernamentale; e) indicatorii nu sunt compatibili. 62) Investiţiile scad atunci când:a) se reduce rata dobânzii;b) se reduc impozitele;c) se

acceler accelerează ează amorti amortizare zareaa capita capitalul lului ui tehnic tehnic fix;d) fix;d) se antici anticipea pează ză reducer reducerea ea profiturilor viitoare;e) creşte cererea de consum.





creşte; creşte; c) înclinaţia înclinaţia marginală marginală spre consum şi înclinaţi înclinaţiaa medie spre consum sunt constante constante pentru orice nivel al venitului; venitului; d) înclinaţia înclinaţia marginală marginală spre economii economii se reduce pe măsură ce venitul creşte; e) b şi d.. 66) Fie modelul macroeconomic: Y = C + I + G, unde C = 100 + 0,8 VD, TBS = 50, T = 250, I = 200, G = 150 (Y = venitul naţional, naţional, C = consumul, consumul, VD = venitul disponibil, I = investiţii, G = cheltuieli guvernamentale, TBS = transferuri de la bugetul statului, T = taxe şi impozite). Venitul naţional de echilibru este: a) 1450; b) 2250; c) 1500, d) 1200; e) nu poate fi calculat. 67) 90 milioane unităţi monetare când venitul disponibil înregistrează o scădere cu

100 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţia marginală spre consum este:a) 1,1; b) 0,9; c) 0,1; d) –0,9; e) –0,1.

68) Înclinaţia marginală spre consum corespunde: a) intersecţiei funcţiei de consum

cu axa OY; b) pantei funcţiei de consum;c) raportului dintre nivelul consumului şi cel al venitul venitului; ui;d) d) raportu raportului lui dintre dintre nivelu nivelull venitul venitului ui şi cel al consumu consumului lui;e) ;e) raportului dintre variaţia venitului şi cea a consumului. 69) Dacă Dacă încl înclin inaţ aţia ia marg margin inal alăă spre spre econo economi miii este este 0,25 0,25,, atun atunci ci mult multip ipli lica cato torul rul

investiţiilor este: a) 1/4; b) 2; c) 4/3; d) 3; e) 4. Dacă pent pentru ru 100 100 mili milioan oanee unit unităţ ăţii monet monetare are veni venitt disp dispon onib ibil il supl suplim imen enta tar r 70) Dacă cheltuielile de consum cresc cu 65 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţiile marginale spre consum şi spre economisire sunt: a) 35; 0,65; b) 0,65; 0,35; c) 0,65; 0,65; d) 0,35; 0,35; e) imposibil de determinat pe baza datelor oferite.

71) Dacă consum consumul ul excede excede venitul venitul person personal al disponi disponibil bil,, atunci atunci:: a) economi economisir sirea ea

personală este pozitivă; b) economisirea personală este zero; c) economisirea economisi isirea rea persona personală lă scade; scade; e) economi economisir sirea ea persona personală lă este negativ negativă; ă; d) econom personală creşte. 72) Într-o economie, capitalul fix este la începutul unui an de 120 miliarde unităţi

monetare, urmând ca la sfârşitul aceluiaşi an să crească cu 25%. Consumul de

Test de Autoevaluare La Macroeconomie

Recommend Documents