PROBLEME 1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m., cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m.. Determinaţi : 1. Cheltuielile globale; 2. Venitul global; 3. PIB. A: Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60 B: Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+ 15 + 10=55 C: PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 (mtoda cheltuielilor) 2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări: Indicatori
Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă
592
Cheltuieli de consum
601
Impozite indirecte
139
Dobânzi
48
Profituri corporative
148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile individuale
74
Amortizarea
156
Investiţii nete
227
Export net
59
Determinaţi: 1. Valoarea PIB;
2.
Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri? 3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale? R-ns: A:met veniturilor PIB=Vf+Am+Tx-Se Vf=salariu+divid+renta+profitven din gosp taranesti ;i intr individ= 592+48+148+74=862 PIB=862+156+139=1157 B:G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-227-59=270 3.
În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m. Determinaţi:
1.PIN; 2. Volumul importului; 3. Investiţiile nete; 4. Investiţiile brute. A: PIN= PIB – A= 6000-170=5830 B:Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340 Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310 Investiţiile brute.= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480 4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m.. Determinaţi: 1. PNN; 2. Exportul net; 3. Amortizarea; PNN = PNB-A=5000-A= 5000-200=4800 Exportul net=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40 Amortizarea= Ib-In=1000-800=200 5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m. Determinaţi: 1. Mărimea investiţiilor; 2. Volumul importului; 3. PIN. Mărimea investiţiilor.= PIB –C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2175 Volumul importului=E-Xn=570-125=445 PIN.=PIB-A=9000-270=8730 6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m., investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B. PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240 7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.; impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea economiilor menajelor. VPd=C+S S=VPd-C VPd=VP-imp-plati neimpozabile VPd=1600-200-300=1100 S=1100-1200=(-100) – dezeconomii
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp: Bunurile A B C D
Anul „n-1” Cantitatea Preţul 15 1 5 1 10 2 1 10
Anul „n” Cantitatea Preţul 20 1 8 2 11 4 2 10
Determinaţi: 1. PIB nominal pentru ambele perioade; 2. PIB real pentru anul „n”; 3. Indicele de deflaţie . A: PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50 PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100 B: PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66.67 IP= ∑P1Qo / ∑PoQo = (1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10) = 75/50 =1,5 C: Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66.67 * 100 = 149,99 9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru două perioade de timp: Bunurile
Anul 2008
Anul 2005
Preţul
Cantitatea
Preţul
Cantitatea
10
10
15
8
B
27
6
24
7
C
655
3
425
5
A
Determinaţi:
1.
Indicele Laspeyres; 2. Indicele Paasche; 3. Indicele Fischer. Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)= (80+189+3275) / (120+168+2125)=3544/2413=1,47 Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42 Indicele Fischer= radical din(1,47*1,42) = 1,44 10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. Determinaţi: 1. Gradul de ocupare a forţei de muncă; 2. Rata şomajului real. Gradul de ocupare a forţei de muncă Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40% Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5 *100=20% Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5 11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane): 2000
2007
Forţa de muncă (L)
84889
95453
Angajaţi (E)
80796
87524
Determinaţi: 1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007. 2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? 3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă? A: U – numărul şomerilor 2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093 ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093/84889)*100%=4,82% 2007: U1=95453 – 87524= 7929 ru=(7929/95453)*100%=8,31% B: creşterea numarului lokurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare, creşterea nivelului economiei, etc. C: nu, deoarece, 8,31%>5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu economie de piaţă. 12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă. Determinaţi: 1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale; 2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună; 3. Numărul şomerilor peste 1 lună; 4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii. A: ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10% B: Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil pers C: U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers D: ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. Determinaţi: 1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an; 2. PIB potenţial pentru anul 2008. A: Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce la devierea PIB Un (în condiţii normale)=5-6% Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un) Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5 2005: - 3*(6,6% - 6%)= - 3*0,6%=0,018, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu 1,8%(0,018*100%) Un=Uf+Us=6% (U normal - admis) Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us – şomaj structural, Un – şomaj natural,Uc – şomaj ciclic 2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1% 2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3% 2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6% B: (PIBr – PIBp)/PIBp=3,6% PIBr/PIBp – PIBp/PIBp =3,6%; PIBr/PIBp – 1=3,6%; PIBr/PIBp=4,6% PIBp=PIBr/4,6%=1479,4 mil/0,046=32160,87 mil Sau: (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un) [(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil 14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%. mlrd.u.m. Anul PIB potenţial
PIB efectiv
2006
3000
3000
2007
3800
3705
2008
4125
3712,1
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007: Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial; Rata şomajului. A: diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5% B: (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6% (3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%); -95/3800=-3*(Ur-6%) -0,025=-3(Ur-6%) Ur-6%=0,0083; Ur=6,0083% 15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%. Determinaţi:
1.
Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2; 2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic? A: β=2; decalajul= - β(Ur-Un), unde Un=6% Decalajul= - 2*(10-6)=-8% Abaterile PIBr de la PIBp =8% B: PIBr=600mil Uc=Ur-Un-10-6=4% 16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007: Anii
IPC
2005
225
2006
274
2007
310
Determinaţi: 1. Rata inflaţiei pentru anul 2006; 2. Rata inflaţie pentru anul 2007; 3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut? 4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut? A: Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor fabricate ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100% ri=IPC-100% IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8% B: ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1% C: Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274) D: rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1)
17. În baza datelor din tabel: Anul
IPC
Rata inflaţiei, %
Inflaţie/dezinflaţie
Rata nominală a dobânzii, %
Rata reală a dobânzii, %
1
100
1
Inflaţie
2
112
1,12
3
134
1,34
Inflaţie
12
10,88
Inflaţie
17
4
120
15,66
1,20
Dezinflaţie
15
13,8
5
150
1,50
inflaţie
18
16,5
Determinaţi: 1. 2. 3.
Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC); Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie; Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi.. A: rata inflaţiei (ri)=IPC/100% B: inflaţia – creşterea preţurilor în general Dezinflaţie – reducerea preţurilor C: d’r=d’n –ri d’n=d’r+ri(πۚ )-Efectul Fisher d’n-rata dobînzzii nominale; d’r – rata dobînzii reale ri(πۚ )-rata inflaţiei 18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei. R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului: π=πۚ –β(U-Un)±e Unde: π – ritmul real al inflaţiei, πۚ - ritmul inflaţiei aşteptate; U – nivelul şomajului real; Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, eschimbările de şok ale i e=0; π=πۚ –β(U-Un) π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9% 19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05). Determinaţi: 1. Rata naturală a şomajului; 2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? 3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp. A: Un=0,05=5% B: π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0 π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05) -4=-0,7*(U-0,05); -4=-0,7*U U=5,7 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 5,7 puncte procentuale 20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m., iar înclinaţia marginală spre consum 0,8. Determinaţi: 1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u.m.)? C=Ca+CI*Vd CI= C/ Vd 1.
C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660
2.
transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m. C=100+0.8*750=700u.m. Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.) 21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin funcţia C = 123+0,8(Y-T).
Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m. C=123+0.8(Y-T) Vd=1220u.m. Vd=C+S Vd=Y-T Vd=123+0.8(Y-T)+S Vd=Y-T=1220u.m. 1=Vd-123-0.8Vd=1220-123-0.8*1220=121u.m.
22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel: Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală spre disponibil(V) consum (C) (S) economii(S’) 600 580 20 800 740 60 0.2 1000 900 100 0.25 1200 1060 140 0.25 1400 1220 180 0.25 Determinaţi:
1. 2. 3.
Cheltuielile de consum; W Economiile;Vd-C
Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI C=Ca+CI*Vd SI=1-CI Vd=C+1 CI= C/ V SI= S/ Vd
SI= S/
V
23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel. Yd mil.u.m. 80 90 100
C
I
AD
Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum; 2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil; 3. Multiplicatorul investiţional. AD=C+G+I+Xn Multiplicatorul investitional
raportul dintre Vd si I determina de cate ori sporul de
I se cuprind in sporul de Vd K= Vd/ I ;
Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C
Yd mil.u.m.
C
I
80 90 100
61 68 75
22 22 22
AD=C+I 83 90 98
K= Vd/ I I=Vd-C 3.3 3.3
I=Vd-C 19 22 25
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional. C=225+0.7(Y-T) In=245mil lei G=420mil lei T=200(impoite)mil lei VN=PIB=C8IB+G+Xn=AD Ib=In=A Vn=Y Ib=In+A; A=O Ib=In=245mil lei VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 VN=225+0.7(VN-200)+420+245 0.3VN=750 VN=2500lei 25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m.. Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor. C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.; PIB=AD=C+G+I+Xn PIN=PIB-A PIN=PIB=V PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; PIN=C+G+I=10+0.88PIN+100+60 0.2PIN=10+100+60 PIN=850 mld u.m. 26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor. C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor. C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50mld u.m.; Xn=PNBa=3000u.m. PIB=AD=G+C+I+Xn PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5 0.3PIB=63 PIB=210mld u.m.
27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m. Determinaţi: 1. PNB de echilibru în perioada scurtă; 2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă; Prezentaţi grafic situaţia dată. AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000u.m. PNB=PIB=AD 1. 0: 3000=3300-3P Pe=100 1:3000=3270-3P Pe=90 2. ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%=-10% - situatie de def 3. P 100
P0e
50
29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m. Determinaţi: 1. Venitul naţional de echilibru; 2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor majora economiile cu 20 u.m.? 1. 30=0.25Vd-20 VN=Vd; Vd=200u.m. 2. S1=S0+20 S0+20=0.25Vd-20 So=I 30+20=0.25Vd-20 VN=280u.m. 30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m. Determinaţi: 1. Funcţia de consum; 2. Venitul de echilibru; 3. Venitul disponibil; 4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m. C’+S’=1 C=Ca+C’*Vd 1) Ca=300 C’+S’=1 C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7 C=300+0,7(Y-T) 2) AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0 V=300*0,7V+300+600 0,3V=1200 V= 4000 venitul de echilibru 4) V=300+0,7V+300+(600+100) 0,3V=1300 V=4333,33 u.m. 31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. imp=Rimp*V Rimp=imp/venit AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0 Ve=Vo-153 Vo-153=151,3+0,8[Vo-153-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,24 Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4 0,1 Vo=252 Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline 32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000 mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi: a. 400 mln.u.m.; b. 550 mln.u.m.; c. 607,5 mln.u.m.; d. 650 mln.u.m.. Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome V - venit t – cota impozitului Tx= Ta+(t*V)=50+15%+4000=650 mln u.m. R-s: d) 650 mln u.m 33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75, atunci PIB va creşte cu: a. 75 mii u.m.; b. 100 mii u.m.; c. 175 mii u.m.; d. 400 mii u.m. ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m. R-s: d) 400 mln
34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi: 1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.? 2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.? 1) T1=To-1mln u.m AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0 Ve=100+0,6[Ve-(To-1)]; To=0 Ve=100-0,6Ve+0,6 1,6Ve=100,6 Ve= 62,877 – se va majora (direct) 2) G1=Go+1 AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0 Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0 Ve=100+0,6Ve-1 0,4Ve=99 Ve=274,5 – se va micsora (invers) 35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum? PNB=PIB ΔPIB=ΔG*1/1-C’ C’=-(ΔC/ΔPIB+1)=-(60/200+1)=-0,7 ΔG=60 1-C’=ΔG/ΔPIB ΔPIB=PIB1-PIBo=200 36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate? ΔPIB=ΔG*1/1-C’ ΔPIB=ΔG*1/1-C’=2*1/1-0,8=10 mld u.m 37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m.. 1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)? 2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru? 1) ΔPIB=ΔG*1/1-C’ ΔG=(3700-3500):1/1-0,8=200:5=40 trebuie sa se majoreze Ve-Y=ΔG*1/1-C’ 2) ??? 38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi: Venitul de echilibru; 2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. 1) Ve=C+G+I+Xn; Xn=0 Ve=500+0,75Ve+1000+1500 2) Ve=1000u.m.; C’=0,75 12000-10000=ΔG..... ΔG=+500u.m Ve=12000u.m. 0,25Ve=3000 39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m. Determinaţi: 1. PIB de echilibru; 2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale; 3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. PIB de echilibru; PIB = C + G + I + Xn, PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390, 0,1PIBe = 1990, PIB = 19900. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale; K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10 Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. Mod. PIB = mod.G* K= 1*10 = 10 mil. lei – cu 10 mil. lei se va majora PIB la modijicarea G cu un mil. lei 40. . Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat? C` = 0.8 T = 0,25*V V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230; V1 = 1,2 * V0 = 1476, Mod. V = 1476 – 1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m; G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achiziții guvernamentale. 1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5; 1180,8 t = 246; t = 0,21 – cota noului impozit C = 0,8(V-T);
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de 510 mlrd.u.m. Rata anuală a dobânzii, % 14 13 12 11 10 9 8
Cererea de monedă pe motiv speculativ
Cererea monetară totală
30 50 70 90 110 130 150
400+30=439 400+50=450 470 490 510 530 550
Determinaţi: 1. Cererea monetară totală;
2. 3.
Rata dobânzii de echilibru; Ld=Om = 510 = dodinda = 10% Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.; = dobinda = 9%;
4.
Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450 mlrd.u.m..dobinda = 13%
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:
1. 2.
r
Ls
Ld, totala
16
100
200+100=300
14
150
200+ 150= 350
12
200
400
10
250
450
Determinaţi: Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.; Ltranzactionala = 10% *2000= 200; Td = Om = 350 – dobinda=14% Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400 mlrd.u.m.? Om= 400= Ld – dobinda= 12% 43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade; b) impozitul pe venit creşte; c) exportul ţării creşte.
Evenimentul
Care piaţă este influenţată
1
Ce curbă in ISLM este influenţată
2
Cum se modifică venitul naţional
3
Cum se modifică rata dobănzii
4
5
A
monetara
LM
Mics VN
Majdobinda
B
bunurilor
IS
Mics, VN
Misc.dobinda
c
bunurilor
IS
Maj. VN
Maj.dobinda
44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii; b) viteza de rotaţie a banilor scade; c) oferta de bani creşte. Evenimentul
1
Care piaţă este influenţată
Ce curbă in ISLM este influenţată
2
3
Cum se modifică venitul naţional 4
Cum se modifică rata dobânzii 5
a
bunurilor
IS
Maj. VN
Maj.dobinda
b
monetara
LM
Mics, VN
Maj.dobinda
c
monetara
LM
Maj. VN
Misc.dobinda
45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de bunuri = : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m.. Determinaţi: 1. Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m; 2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m; 3. Soldul balanţei de plăţi - -4665+ 4665 = 0.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx.
a)
Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul? Nx=0, 50 – 0,1Y= 0, Y= 500 b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'. Nx= Nxautonom – Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y; c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul? Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600; d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu Nx''). Nx'' = 50+5 – 15 – 0,1Y; Nx'' = 40 – 0,1Y, e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului agregat? Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400, f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e. Nx
e)
a) 400 500
Y
47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un venit egal cu : Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m a) . b) 500 u.m. 48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent, balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.
Indicatori Exportul de mărfuri Importul de mărfuri Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării Venitul din dobînzi plătit străinilor Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară Transferurile unilaterale ale ţării Fluxurile ieşirilor de capital din ţară Fluxurile întrărilor de capital în ţară 1. 2. 3.
Suma, u.m. 19 650 21 758 3 621 1 394 1 919 1 750 2 388 4 174 6 612
Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m; Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m; Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul balanţei de plăţi externe. Indicatori Mln. u. m. Export de bunuri şi servicii 145 Import de bunuri şi servicii 167 Venituri din exterior 20 Venituri către exterior 15 Transferuri externe nete 5 Import de capital 24 Export de capital 18 Soldul contului curent=(145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22; Soldul contului de capital şi financiar = 18-24 = -6; Soldul balanţei de plăţi = -22 +(-6) = -28 mln u.m, 50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.): Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd, Investiţiile I = 100-5i, Achiziţii guvernamentale G = 100, Taxele T = 100 Exportul net Nx =50 - 0,1Y Masa monetară M = 100 Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i, Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului. a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru. V = C+G+I+Nx; V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 – 0,1V; 0,25V = 212,5 – 5i; M=L; 100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5 0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750 b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al venitului?
c)
Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi?C”=0,85 Mod.PIB= mod.G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67;
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent. Indicatori
Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii
240,5
Import de bunuri şi servicii
120,5
Venituri din exterior
20
Venituri către exterior Transferuri externe nete
15 -5
Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m 52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.: a. explicaţi semnificaţia celor două curbe? Curba S – arată oferta de lei a razidenților dinRM care doresc să cumpare bunuri și valori dinUSA. Curba D – reprezintă cererea de lei a rezidenților dinUSA care doresc să cumpere bunuri și servicii din RM; b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante? ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balanței de plăți este 0. c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balanței de plăți este pozitivă. d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? OF – există un deficit al balanței de plați (= cu segmentul GH), BNM trebuie să micșoreze excesul de ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină. e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului? Pe termen lung deficitul balanței de plăți nu poate fi susținut pt că rezervele de valută străină se epuizează. Pt a menține rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influențeze D și S astfel ca rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldoveneșto în USA este imosibil să se facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a importulor poate printr-o politică contracționistă. rata deschimb$/leu S F-----------------G--------H N------------------- E A-------------B---------C D Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $. a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ? 1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un englez sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?
58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0,8 Yd I = 200-10r T = 0,25Y G = 400 L = 0,4Y-8r M=580 P=2 Determinaţi: Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru V= C+G+I+Nx; Nx=0; V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r; 0,4V= 650 – 10r; L = M; 0,4V-8r = 580; 0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 -18r=-70 r=3,89 0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r Consumul şi economiile C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + (1527,75 – 1527,75 *0,25) = 966,67; S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,67 = 179,16
-
V = 1527,75
Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 – deficit, Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru. C” = 0,8; Mod.V = mod.G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea Venitului V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75 L=M;
0,4*2027,75 -8r = 580;
-8r = -231,1;
r = 28,89%
54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare. Inflația = 80*5% = 4 lei ; 1 lira = 80+4 = lei 55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp : Perioada
Curs de schimb nominal
Indicele preţurilor în ţara A
Indicele preţurilor în ţara B
Curs de schimb calculat în funcţie de PPP= I* B/A
81.9
(I) Curs de schimb real= Curs nom*B/A 1503,4
1 .
1340
73.0
2 .
1430
75.1
84.0
1599,5
1789,05
3 .
1620
80.4
86.6
1744,92
1879,48
4 .
1750
83.5
92.4
1936,53
2142,94
5 .
1610
90.8
98.8
1751,85
1906,20
6 .
1780
100.0
100.0
1780,00
1780,00
7 .
1770
104.9
105.4
1778,44
1786,92
8 .
1770
108.7
108.2
1761,86
1753,75
9 .
1510
110.6
111.7
1525,02
1540,19
1 0 .
1540
113.8
113.8
1540,00
1540,00
1 1 .
1590
116.5
115.1
1570,89
1552,01
1 2 .
1570
122.4
120.9
1550,76
1531,76
1686,69
a.
să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva. Curs real = curs nominal * B/A ;
b.
sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP. Curs PPP = curs real(nominal) * B/A.
56.
În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.
a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4. 1 – deficit, sub-utilizare, 2– deficit inflație, 3 – excedent inflație, 4- excedent, sub-utilizare;
b. c. d.
În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit – 3,4 – excedent, 1,2 - deficit În care cadran avem inflaţie.4,2 În care cadran avem subocupare.3,1 Rata dobanzii interne 3 4 1
2
BP= 0
0
Y*
venitul Y
57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C = 170 + 0,75Yd I = 350 - 20r G = 500 T = 0,2Y Nx = 280 L = 0,6Y -10r M/P=400 Calculaţi: 1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru 2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile 3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar 4. Cererea de monedă
