GRILE MACROECONOMIE 1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la: a. comportam comportamentul entul econom economic ic al producat producatorilo orilorr si consumato consumatorilor rilor;; b. fundamentar fundamentarea ea stiintifi stiintifica ca a politicilor politicilor economice economice;; c. rolul intrep intreprinde rinderilor rilor mici mici si mijloc mijlocii ii dar si a marilor marilor compa companii; nii; d. evaluare evaluarea a succesului succesului nivelului nivelului si performantel performantelor or lobale lobale ale activitatii activitatii economice. !. Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la: a. masurare masurarea a re"ultat re"ultatelor elor economice economice la la nivel national; national; b. masurarea rezultatelor rezultatelor economice economice la nivelul agentilor agentilor economici; c. interd interdepe epende ndenta nta dintre dintre cer cerer erea ea lobala lobala si oferta oferta lobala lobala simulta simultan n pe toate pietele; d. veni venitu tul, l, cons consum umul ul,, econ econom omii iile le si inve invest stit itii iile le la nive nivelu lull fiec fiecar arui ui agen agentt economic. #. Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt: a. cresterea volumului cererii agregate; b. scaderea cererii pentru produsele si serviciile din import; c. cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul national; d. inestitiile se ieftinesc; e. cre crester sterea ea cereri cereriii pentru produse produsele le si serviciil serviciilee de import. import. $. Printre conditiile cererii globale se numara: a. previ"iu previ"iunile nile aentilor aentilor econom economici% ici% consumator consumatorii si intreprin"ato intreprin"atori; ri; b. planurile agentilor agentilor economici: consumatori consumatori si intreprinzatori; intreprinzatori; c. politi politica ca mone monetar taraa a guver guvernul nului; ui; d. con&un con&unctu ctura ra econom economiei iei mondi mondiale ale;; e. conjun conjunctu ctura ra econo economie mieii nationa nationale le.. '. Dintre conditiile ofertei globale fac parte: a. previziuni previziunile le agentilor agentilor economic economici: i: consumatori consumatori si intrepri intreprinzat nzatori; ori; b. politica economica economica a Guernului; c. conjun conjunctu ctura ra econ economi omiei ei mond mondial iale; e; d. productiv productivitate itatea a factorilo factorilorr de productie productie;; e. volumul volumul factorilor factorilor de producti productiee atrasi atrasi si utilizati utilizati in economi economi mondiala mondiala.. (. Cand Cand oferta oferta agrega agregata ta ramane ramane consta constanta nta iar cerere cerereaa agrega agregata ta creste creste fata fata de nivelul de echilibru: a. creste nivelul eneral al preturilor; b. scade nivelul general general al preturilor; preturilor; c. eporturile se diminueaza.
!
). Cand oferta agregata nu se modifica dar se micsoreaza cererea agregata: a. firmel firmelee inve investe stesc sc mai mult; mult; b. eporturile cresc; cresc; c. e*port e*porturi urile le se diminu diminuea" ea"a; a; d. nivelul nivelul genera generall al al pretur preturilor ilor creste; creste; e. consum consumato atorii rii cumpar cumparaa mai mai mult mult.. +. "ituatia in care cererea globala ramane neschimbata, iar oferta globala creste: a. produc producee numai numai efect efectee po"it po"itive ive;; b. produce numai efecte efecte negative; c. produce produce si si efecte efecte pozit pozitive ive si si efecte efecte negat negative. ive. ,. "ituatia in care cererea globala ramane neschimbata, dar oferta globala scade genereaza urmatoarele consecinte: a. firm firmel elee scad scad pre pretu turi rile le;; b. costurile de productie productie scad; c. tarife tarifele le la ene eneri riee cre cresc. sc. 1-. Grupar Gruparea ea unitat unitatilo ilorr rezide rezidente nte pe terito teritoriu riull nation national al se face face in functi functiee de urmatoarele criterii: a. inst instit itut utio iona nall ; b. politic; c. al prop propri riet etat atii ii;; d. fun uncctio tional. nal. 11. 11. #gentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si: a. socie societat tatii non financ financiar iare; e; b. institutii financiare; financiare; c. comp compan anii ii de de asig asigur urar are; e; d. sectoare sectoare economic economicee institutio institutionale. nale. 1!. $n cadru cadrull gospod gospodari ariilo ilor, r, compon component entaa eiste eistenti ntiala ala a fluul fluului ui de iesiri iesiri este este reprezentata de: a. fluul fluul de bunu bunuri ri si si serv servici icii; i; b. flu*ul flu*ul de forta forta de munca; munca; c. flu fluul ul de veni venitu turi ri.. 1#. %esursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din: a. cont contri ribu buti tiii bene benevo vole le;; b. vanzari de bunuri si servicii; c. plati obliatori obliatoriii prelevat prelevatee de la celelalte celelalte sectoare sectoare..
&
1$. "electati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorului: a. nu cuprind impo"itele indirecte si subventiile; b. cuprind impozitele indirecte si subventiile; c. sunt mai mici decat preturile cumparatorului. 1'. $n timpul perioadelor de inflatie: a. P$' nominal creste in acelasi ritm cu P$' real; b. I/ nominal creste mai repede decat I/ real; c. P$' nominal creste mai incet decat P$' real. 1(. P$': a. valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in interiorul unei tari intr0o anumita perioada; b. este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit si care poate fi utilizat ptr consum si economii; c. este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile publice centrale si locale intr(un an. 1). )u se regaseste in consumul populatiei: a. cumpararea unui automobil; b. cumpararea unor alimente; c. cumpararea unei case construita in acel an de catre ANL; 1+. Care dintre urmatoarele tranzactii intra in P$' din &**+ a. cumpararea unei case construita in &***; b. prestarea unor servicii de coafura in decursul anului respectiv; c. producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul rural -autoconsum; d. cumpararea unei materii prime utilizata ptr dat. unui bun final ce urmeaza a fi andut in decursul anului respective -consum intermediar/; 1,. 0eniturile realizate de catre cei peste 1* mii de cetateni romani care lucreaza in $srael sunt incluse in: a. P$' al %omaniei si P)' al $srael; b. N/ al Romaniei si I/ al Israel; c. P$' al %omaniei si P)) al $srael. !-. %#"P2)DE3$ C2 A "#2 #%G24E)3#)D2(0# %#"P2)"25: 1. Eporturile nete ale unei economii se calculeaza ca diferenta intre eportul si importul de bunuri. A !. 0anzarea de actiuni si obligatiuni este eclusa din calcului P$'; A
6
#. Daca valoarea bunurilor de consum produse intr(un an este mai mare decat valoarea bunurilor de consum achizitionate in acelasi an, diferenta reprezinta ariatia stocurilor. A $. Cresterea relativa a nivelului preturilor dintr(o economie fata de nivelul preturilor din strainatate tinde sa incurajeze eporturile tarii sis a descurajeze importurile de bunuri si servicii. '. 0enitul disponibil este venitul national din care se scad taele si la care se adauga transferurile. A (. Daca doua tari se caracterizeaza prin acelasi nivel al P$', atunci si nivelul de trai din respectivele tari este acelasi. ). Deflatorul P$' se calculeaza ca un raport procentual intre P$' real si P$' nominal. +. $ndicatorii macroeconomici care se eprima in preturi curente se numesc indicatori reali iar cei care se eprima in preturi constante se numesc indicatori nominali. ,. P$) se calculeaza ca diferenta intre P$' si impozitele indirecte. 1-. $n fluul circular al venitului, importurile reprezinta intrari iar eporturile iesiri. !1. Printre metodele de evaluare a venitului national se numara: a. metoda de productie; b. metoda veniturilor accumulate; c. metoda utili"arii finale a veniturilor. !!. 0eniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc: a. venituri accumulate; b. venituri personale; c. venituri primare. !#. 0eniturile totale sunt formate din: a. veniturile primare; b. veniturile derivate; c. veniturile firmelor; d. veniturile mena&elor. !$. Dpdv eistential, consumul cuprinde: a. consumul de bunuri materiale; b. consumul de bunuri imateriale; c. consumul privat; d. consumul public. !'. $n raport cu sursa veniturilor cheltuite ptr consum se disting: a. consumul de bunuri materiale;
+
b. c. d. e.
consumul intermediar; consumul final; consumul privat; consumul colectiv.
!(. "electati afirmatiile adevarate cu privire la legitatile consumului: a. economisirea repre"inta cel mai mare lu* pentru familie; b. cheltuielile ptr servicii cresc mai incet decat cele ptr bunurile materiale; c. cheltuielile ptr articole de lu cresc mai incet decat venitul; d. economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste; e. c2eltuielile ptr recreere cresc mai repede decat venitul. !). %elatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal disponibil este reprezentata de : a. functia de consum; b. inclinatia spre consum; c. inclinatia spre economisire. !+. 5egatura functionala dintre venit si cheltuielile este reprezentata de: a. functia de consum; b. inclinatia spre consum; c. inclinatia spre economisire. !,. 7actorii obiectivi ai consumului sunt: a. inclinatii psihologice; b. spiritul de afaceri; c. marimea venitului; d. modificarile politicii fiscale. #-. 7actorii subiectivi ai consumului sunt: a. inclinatii psi2oloice; b. spiritual de afaceri; c. marimea venitului; d. modificarile politicii fiscale. #1. %elatia dintre nivelul economiilor si nivelul disponibil este reprezentata de : a. functia de economisire; b. inclinatia medie spre economii; c. inclinatia marginala spre economii; d. functia de consum. #!. Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire, nu fac parte: a. evolutia ratei dobanzii;
1
b. c. d. e.
evolutia nivelului preturilor; marimea impozitelor si taelor; evolutia cererii de bunuri si servicii; evolutia ciclului afacerilor.
##. $n raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate, investitiile constau in: a. investitii brute; b. investitii nete; c. investitii de inlocuire; d. investitii de de"voltare; e. investitii brute de capital. #$. Clasificate potrivit destinatiilor, investitiile nu cuprind: a. investitii ptr afaceri; b. investitii ptr formarea bruta a capitalului; c. investitii imobiliare; d. investitii in stocuri; e. investitii cu titluri de capital. #'. 7actorii de care depinde volumul investitiilor ptr afaceri sunt: a. productivitatea medie asteptata a capitalului; b. costul marginal al utilizarii capitalului; c. rata reala a doban"ii; d. rata nominala a dobanzii; e. nivelul general al preturilor. #(. Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub denumirea de: a. acceleratorul investitiilor; b. multiplicatorul investitiilor; c. fenomenul de dezinvestitii; d. inclinatia spre economisire; e. functia de economisire. #). #cceleratorul arata ca rata investitiilor este determinate in esenta de: a. modificarea ratei dobanzii; b. modificarea nielului preturilor; c. modificarea productivitatii capitalului; d. modificarea costului marginal al utilizarii capitalului; e. modificarea nivelului productiei.
8
#+. $n functie de continutul proceselor economice si modul de eprimare a rezultatelor echilibrului economic, distingem urm. forme: a. ec2ilibrul material; b. ec2ilibrul valoric; c. echilibrul ecologic; d. echilibrul static. #,. $n cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de echilibru: a. echilibrul material; b. echilibrul resurselor de munca; c. ec2ilibrul buetar; d. echilibrul dinamic; e. ec2ilibrul valutar $-. $n raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting: a. ec2ilibrul macroeconomic; b. ec2ilibrul microeconomic; c. echilibrul material; d. echilibrul valoric. $1. Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada de inceput sunt: a. echilibrul este privit pe termen lung; b. cri"ele economice sunt considerate fenomene accidentale; c. crizele economice sunt considerate fenomene periodice; d. soma&ul este considerat un fenomen voluntar. $!. Dezechilibrul economic se manifesta: a. ca o stare de moment; b. ca o stare voita; c. ca o stare permanenta. $#. Presiunea reda situatia de: a. oferta deficitara; b. e*istenta pietei cumparatorului; c. eistenta pietei vanzatorului. $$. #bsorbtia reda situatia de: a. piata este a van"atorilor; b. oferta ecedenta; c. cerere deficitara; d. eistenta pietei cumparatorului.
9
$'. Presiunea se soldeaza cu: a. realizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii; b. reali"area unei parti a ofertei de bunuri si servicii; c. aspiratie pozitiva satisfacuta la comparator; d. aparitia inflatiei; e. aparitia soma&ului. $(. #bsorbtia se soldeaza cu: a. nereali"area unei parti a cererii de bunuri si servicii; b. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii; c. aspiratie po"itiva nesatisfacuta la cumparator. $). #gregatele macroeconomice se pot determina in: a. preturile pietei; b. preturile factorilor de productie; c. preturi variabile; d. preturi curente; e. preturile periaodei de referinta. $+. $n functie de interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si efectivele populatiei se disting urmatoarele tipuri de crestere economica: a. epansiune economica; b. recesiune economica; c. crestere economica structurala; d. crestere economica -; e. crestere economica cantitativa. $,. Daca sporul de produse si servicii -pozitiv sau negativ se obtin pe termen scurt atunci avem de a face cu: a. e*pansiune economica; b. recesiune economica; c. crestere economica *; d. crestere economica pozitiva. '-. $ntre crestere economica si dezvoltare economica eista urmatoarele deosebiri: a. pentru definirea cresterii economice fundamentala este idea de schimbare; b. pentru definirea de"voltarii economice fundamentala este idea de sc2imbare; c. pentru cresterea economica trasatura de ba"a este sporirea cantitativa a venitului national. '1. Din categoria factorilor obiectivi ai cresterii si dezoltarii economice fac parte:
a. b. c. d. e.
resursele umane; educatia; transferal de tehnologie; resursele naturale; capitalul fi"ic.
'!. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte: a. resursele umane; b. educatia; c. progresul tehnologic; d. resursele naturale; e. capitalul fizic. '#. Din categoria factorilor eterni ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte: a. potentialul uman; b. echipamentele de productie; c. transferul de te2noloii. '$. Din categoria factorilor directi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte: a. cercetarea stiintifica; b. politica monetara; c. ec2ipamentele de productie; d. informatia. ''. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte: a. cercetarea stiintifica; b. politica monetara; c. echipamentele de productie; d. informatia; e. spiritual antreprenorial. '(. Cresterea economica de tip etensiv presupune: a. mobili"area unui volum mare de factori de productie; b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie; c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii factorilor; d. costuri economice3 ecoloice3 sociale ridicate '). Cresterea economica de tip intensiv presupune: a. mobilizarea unui volum mare de factori de productie; b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie; c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utili"arii factorilor;
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate. '+. "tagflatia reprezinta procesul in care: a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus; b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus; c. stanarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat; d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat; e. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist accentuat. ',. "lumpflatia reprezinta procesul in care: a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus; b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus; c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat; d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat; e. scaderea productiei nationale se combina cu un process inflationist accentuat. (-. Criteriul de diferentiere intre tarile avansate dpdv economic si tarile in curs de dezvoltare il reprezinta: a. P$'
!*
($. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei politici macroeconomice ptr ca: a. influentea"a radul de ocupare si nivelul veniturilor; b. asigura sporirea masei monetare; c. este sursa principala de imbunatatire a standarduluide viata a populatiei. ('. 3recerea omenirii la dezvoltarea durabila este un process obiectiv determinat de: a. deteriorarea ec2ilibrului ecoloic la scara planetara; b. adancirea decala&elor dintre Nord si 6ud; c. accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice; d. tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata; e. constienti"area fortelor proresiste ale omenirii. ((. $n esenta, dezvoltarea durabila este definite de: a. mutarea centrului de reutate spre problemele calitatii vietii; b. necesitatea asiurarii ealitatii sanselor eneratiilor care coe*ista si se succed in timp si spatiu; c. necesitatea compatibilitatii strateiilor nationale de de"voltare; d. imperativul compatibilitatii mediului creat de om cu mediul natural; e. necesitatea de a considera omul3 in primul rand ca scop al de"voltarii si in al doilea rand3 ca mi&loc. (). $n raport cu trandul dezvoltarii economiei nationale, eista urmatoarele categorii de fluctuatii: a. variatii se"oniere; b. variatii continue; c. variatii ciclice. (+. "electati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere: a. sunt determinate de cau"e e*plicabile; b. sunt determinate de cauze ineplicabile; c. sunt determinate de cau"e previ"ibile; d. sunt determinate de cauze imprevizibile. (,. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate: a. variatiile intamplatoare pot fi prevazute cu eactitate; b. variatiile ciclice se produc cu o anumita regularitate; c. variatiile se"oniere se derulea"a de reula pe parcursul unui an ca urmare a actiunii unor factori naturali sau sociali. )-. "electati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economiei:
!!
a. b. c. d. e.
in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ; in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin cantitativ; fa"ele fa"ele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit timp; evolutiei se repeat in alta ordine dupa un anumit timp; fazele sunt identice dpdv calitativ.
)1. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi: a. au o durata cuprinsa intre *(!** de ani; b. au o durata cuprinsa intre intre '-0(- de abu; c. cuprind ! fa"e; d. cuprind + faze. )!. 7azele ciclului lung sau secular sunt: a. epansiunea; b. criza; c. depresiunea; d. fa"a ascendenta; e. fa"a descendenta. )#. $n faza ascendenta a ciclului secular: a. descoperirile stiintifice se enerali"ea"a in economie; b. apar descoperiri stiintifice noi; c. apar germenii unui nou mod tehnic de productie; d. se inreistrea"a o dinamica inalta a produsului brut si venitului national. )$. $n faza descendenta a ciclului secular: a. descoperirile stiintifice se generalizeaza in economie; b. apar descoperiri stiintifice noi; c. apar ermenii unui nou mod te2nic de productie; d. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului national. )'. Precizati care este succesiunea corecta a fazelor ciclului economic decenal: a. depresiune, criza, inviorare si avant; b. criza, inviorare, depresiune si avant; c. cri"a3 depresiune3 inviorare si avant; d. criza, inviorare, avant, depresiune. )(. $n timpul recesiunii economice, cunosc o tendinta de scadere: a. puterea de cumparare; b. oferta de forta de munca; c. oferta de credite ptr investitii; d. ratele doban"ilor.
!&
)). $n conditiile epansiunii economice, au tendinta de crestere: a. rata somajului; b. rata falimentelor; c. indicele eneral al preturilor; d. stocurile de marfuri; e. incapacitatea populatiei de a cumpara bunuri si servicii. )+. $n faza de epansiune a ciclului economic: a. creste rata doban"ii; b. se micsoreaza rata dobanzii; c. creste rata somajului; d. se micsorea"a rata soma&ului. ),. $n faza de recesiune a ciclului economic: a. creste rata soma&ului; b. se micsorea"a rata doban"ii; c. se inaspresc conditiile de credit; d. se acorda facilitate la creditare. +-. Printre cei mai importanti =stabilizatori automati> ai cererii globale se afla: a. proramele uvernamentale de sustinere a ariculturii; b. economiile administratiilor publice; c. economiile populatiei. +1. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca sunt: a. marimea cererii de munca; b. varsta de munca stabilita pri leislatie; c. starea de sanatate a persoanei. +!. Populatia activa cuprinde: a. elevii si studentii care nu sunt angajati in munca; b. pensionarii; c. persoanele intretinute de alte personae sau de catre stat; d. toate persoanele care furni"ea"a forta de munca ce poate fi utili"ata ptr desfasurarea activitatilor economice . +#. Populatia ocupata se refera la: a. toate persoanele care au implinit varsta legala de munca; b. someri; c. toate persoanele care desfasoara o activitate in unul din domeniile economico0sociale si primesc o indemni"atie.
!6
+$. %esursele de munca potentiala cuprind pe langa resursele de munca disponibile: a. pensionari; b. persoanele sub varsta minima legala de munca; c. persoanele intretinute inapte de munca; d. populatia casnica. +'. #tunci cand oferta de forta de munca este mai mica in raport cu cererea, apare: a. ocuparea de echilibru a fortei de munca; b. un deficit de forta de munca; c. un ecedent de forta de munca; d. fenomenul de subocupare a fortei de munca; e. fenomenul de supraocupare a fortei de munca. +(. #tunci cand oferta de forta de munca este mai mare in raport cu cererea, apare: a. ocuparea deplina a fortei de munca; b. un deficit de forta de munca; c. un e*cedent de forta de munca; d. fenomenul de subocupare al fortei de munca; e. fenomenul de supraocupare a fortei de munca. +). Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul: a. durata medie a vietii; b. intensitatea; c. durata invatamantului obligatoriu; d. gradul de pregatire a populatiei active; e. structura pe cateorii de varsta; nivel de calificare3 se*. ++. $n functie de intensitatea somajului, se disting: a. soma& partial; b. somaj continuu; c. soma& de2i"at; d. somaj sezonier. +,. Procesele economico(sociale generatoare de somaj sunt: a. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate; b. cresterea inflatiei; c. cresterea ofertei de munca. ,-. $n functie de structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic decenal, se disting: a. somaj sezonier;
!+
b. soma& frictional; c. soma& ciclic; d. somaj continuu. ,1. "omajul frictional: a. apare din cau"a miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta3 de la un oras la altul; b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi; c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice; d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte; e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali. ,!. "omajul ciclic: a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta, de la un oras la altul; b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi; c. apare ca urmare a manifestarii cri"elor economice ciclice; d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte; e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali. ,#. "omajul tehnologic: a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta, de la un oras la altul; b. se datorea"a inlocuirii vec2ilor te2nici si te2noloii cu altele noi; c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice; d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte; e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali. ,$. "omajul intermitent: a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta, de la un oras la altul; b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi; c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice; d. este re"ultatul practicarii contractelor de ana&are pe durate scurte; e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali. ,'. "omajul sezonier: a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta, de la un oras la altul;
!1
b. c. d. e.
se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi; apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice; este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte; este cau"at de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali.
,(. Costul somajului la nivelul persoanelor, grupurilor de personae afectate cuprinde: a. numai aspecte economice; b. doar aspecte psihologice comportamentale; c. preponderent aspecte morale; d. aspecte de natura economica3 etica3 psi2oloica3 sociala; e. aspecte privind doar la posibilitatile personale de consum. ,). Politicile anti(somaj reprezinta masuri elaborate de catre stat in scopul: a. acordarii indemnizatiei de somaj; b. stimularii crearii de noi locuri de munca; c. asiurarii fle*ibilitatii pe piata muncii; d. lichidarii conflictelor de munca. ,+. Printre cele mai utilizate politici de ocupare amintim: a. politici de stimulare a cererii areate; b. politici de stimulare a ofertei areate; c. politici de stimulare a cererii combinate cu politici de diminuare a ofertei. ,,. Printre cele mai cunoscute masuri de politica activa de ocupare se numara: a. reducerea duratei muncii; b. prelungirea duratei procesului de scolarizare; c. reconversia fortei de munca; d. reducerea varstei de pensionare; e. amplificarea procesului de investitii. 1--. a. b. c. d. e.
Printre cele mai cunoscute masuri de politica pasiva de ocupare se numara: reducerea duratei muncii; prelunirea duratei procesului de scolari"are; reconversia fortei de munca; dezvoltarea cercetarii stiintifice in sprijinul activitatii economice; amplificarea procesului de investitii.
1-1. Printre directiile de actiune care pot contribui la reducerea somajului se numara: a. centralizarea competentelor si raspunderilor in materie de gestiune a ocuparii;
!8
b. c. d. e.
franarea prin politici fiscale a crearii de noi locuri de munca; schimbarea legislatiei muncii; incura&area intreprinderilor mici si mi&locii care ana&ea"a someri; diversificarea proramelor de ocupare a fortelor de munca.
1-!. Care dintre urmatoarele forme de somaj pot fi atribuite inlocuirii vechilor tehnologii - retehnologizare: a. somaj sezonier; b. somaj accidental; c. soma& te2noloic; d. somaj structural. 1-#. Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia si
Care sunt formele istorice pe care le(a cunoscut inflatia: !9
a. b. c. d. 1-). a. b. c. d. e.
inflatia banilor din metale nepretioase; inflatia monetar0baneasca; inflatia banilor de hartie convertibili si neconvertibili in aur; inflatia banilor contemporani. Care este prima forma de manifestare a inflatiei: inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur; inflatia banilor de hartie convertibili in aur; inflatia banilor neconvertibili pe plan etern; inflatia banilor e*istenti sub forma metalelor pretioase; inflatia banilor sub forma de valuta.
1-+. Printre elementele definitorii ale inflatiei monetar(banesti se numara: a. continutul real in aur al monedei era mai mare decat continutul nominal; b. continutul real in aur al monedei era mai mic decat continutul nominal; c. alomerarea pietei cu monede 7ieftine8. 1-,. a. b. c. d.
Cea de(a doua forma istorica a inflatiei este reprezentata de: inflatia banilor de 2artie convertibili in aur; inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur; inflatia banilor neconvertibili pe plan etern; inflatia monetar(baneasca.
11-. a. b. c. d.
Cea de(a treia forma istorica a inflatiei este reprezentata de: inflatia monetar(baneasca; inflatia banilor de cont; inflatia banilor sub forma de valute; inflatia banilor contemporani.
111. Pentru ca o sporire a preturilor sa devina inflatie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. cresterea preturilor sa se manifeste la toate bunurile; b. cresterea preturilor sa se manifeste doar la factorii de productie; c. indicele national al preturilor dintr0o perioada data sa creasca mai repede decat indicele preturilor internationale. 11!. a. b. c.
Ce este inflatia: un accident3 un esec al cresterii si de"voltarii economice; o crestere a puterii de cumparare a monedei; un de"ec2ilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si masa monetara.
!
"electati trasaturile nespecifice fenomenului inflationist: inflatia este un proces de depreciere a banilor; inflatia este un fenomen de crestere durabila a tuturor preturilor; inflatia este un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si masa monetara; d. inflatia este simultan un process material si monetar/; e. inflatia este considerata un rau necesar al cresterii economice.
11#. a. b. c.
11$. a. b. c.
Deflatia reprezinta procesul: de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor; de scadere sustinuta a nivelului eneral al preturilor; de crestere sustinuta a puterii de cumparare a banilor.
11'. a. b. c.
Dezinflatia desemneaza procesul: de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor; de scadere sustinuta a puterii de cumparare a banilor; de reducere drastica sau eliminare a inflatiei.
11(. a. b. c. d. e.
Pentru masurarea inflatiei se folosesc: indicele de schimb valutar; indicele productivitatii muncii; deficitul balantei comerciale; indicele de deflationare; indicele preturilor bunurilor si serviciilor de consum.
11). a. b. c.
5a atenuarea inflatiei pot contribui: cresterea salariilor nominale; cresterea ofertei de bunuri de consum personal; cresterea somajului.
11+. %elatia dintre inflatie si cresterea generalizata si de durata a preturilor este o relatie: a. de la cauza la effect; b. de la effect la cauza; c. de suprapunere -identificare; d. de interdependenta si conditionare reciproca.
!
&*
