Subiecte rezolvate la examenul de Ginecologie Anul 2013 1. Simptomatica Simptomatica general generalăă şi diagno diagnosticul sticul maladii maladiilor lor ginecol ginecologice ogice.. Diagnosticul maladiilor ginecologice include: Anamneza: date generale, antecedente personale. Simptomatica genera generală lă cupri cuprinde nde - turbur turburări ări me menst nstrua ruale-a le-ame menor noree, ee, hipo-, hipo-, oligom oligomeno enoree ree,, me menor noragi agie, e, metroragie; tulburări funcţionale-sterilitate primară sau secundară, figiditate; leucoree, dureri abdominale, lombare, creşterea în volum a abdomenului, abdomenului, febra şi alterarea stării generale. Examenul Examenul general general: tipul tipul const constitu ituţio ţionl nl (hipos (hiposten tenic, ic, asteni astenic, c, inters interse eual ual,, infant infantil! il!,, starea starea ţes.su ţes.subc bcuta utanat nat,, tegumentelor, tegumentelor, pilo"itatea (hipertrico"a-pilo"itate eesivă în regiunile specifice femeii, hirsutism-pilo"itate de tip masculin! glandele mamare. Examenul clinic. #amenul special ginecologic: $.e. organelor genitale eterne %.e. în valve sau cu speculul & se e. colul uterin şi pereţii vaginali '.tuşeul vaginal & se eaminea"ă vaginul, colul, corpul uterin, fundul f undul de sac vaginal, trompele şi ovarele. .tuşeu rectal)palpare abdominală Examenul instrumental : - histerometria & sonda*ul uterului prin măsurarea dimensiunii cavităţii uterine - puncţia eploratorie a fundului de sac vaginal cu biopsie (se prelevă un fragment de ţesut de la nivelul colului! - biopsia funcţională a endometrului prin recoltarea prin chiureta* a mucoasei uterine -metode endoscopice: colposcopia, cervicoscopia, colpomicroscopia, histeroscopia, laparoscopia, culdoscopia (e. organelor ba"inului mic cu a*utorul sistemului optic introdus în forniul vaginal posterior! - metode radiologice: histerosalpingografia, histerosalpingografia, radiografia craniului. - + Examenul de laborator : - e.bacterioscopic & se e. % frotiuri colorate cu albastru de metilen şi după ram radele de puritate ale secreţiei vaginale: -numai b. Doderlein şi epiteliu, reacţia acidă - b. Doderlein, epiteliu pavimentos, leucocite solitare, reacţia acidă -număr mic de b. Doderlein, epiteliu, mulţi coci şi leucocite, reacţia slab alcalină. /- b. b. Doderlein lipsesc, număr mare de leucocite, floră bacteriană variată, reacţia slab alcalină. - e. bacteriologic & însămînţări pe medii nutritive ) sensibilitatea la 01 - e. citologic & se cercetea"ă compo"iţia celulară a frotiurilor p2u det.funcţiei hormonale a ovarelor şi p2u aprecierea stării neopla"ice. Testele Testele funcţionale includ: - Determinarea hormonilor şi metaboliţi metaboliţilor lor lor & liutropină liutropină,, folitropină folitropină,, prolactină prolactină,, estradiol, estradiol, testosteron, testosteron, corti"ol, $3-oicorticosteroi"i (metaboliţi al corti"olului & p2u det.funcţiei suprarenalelor! în plasma sangvină. 4n urină & $3cetosteroi"i (metaboliţii androgenilor! şi pregnandiol ( metabolit al progesteronului!. - Temperatura bazală & test indirect de determinare a ovulaţiei. 4n normă, curba termică are aspect bifa"ic. 4n fa"a , foliculară a ciclului menstrual, temperatura ba"ală este mai *oasă de '35. După ovulaţie, în fa"a luteinică ea creşte cu 6,7 & $,6 5. 5u $ -% - % "ile înainte de menstruaţie, scade. Sunt 5 tipuri de curbe termice : $. normal %.cu ascensiune mică (6,'5! în fa"a luteinică 8 hipofuncţie a corpului galben '. cu ascensiu ascensiune ne nu cu mult timp înainte de menstrua menstruaţie ţie & caracteri caracteristic stic pentru ciclul bifa"ic cu fa"a luteinică luteinică scurtă. . monofa"ic 8 ciclu anovulator. 9. atipică - Glera cervicală- se modifică sub acţiunea hormonilor $
5antitatea glerei depinde de stimularea estrogenică. estrogenică. rimele "ile lipseşte, apoi < la a $-a "i. 5apacitatea de etensie - vîsco"itatea scade progresiv pînă la prelingere. #tensie maimă în perioada de ovulaţie ( 7cm ), -$%cm )), mai mult de %cm )))! emnul emnul pupilei & sub influenţa influenţa estrogenilor estrogenilor are loc creşterea creşterea tonusului tonusului colului colului uterin uterin ( se întredeschid întredeschide! e! şi creşterea cantităţii şi densităţii glerei. emnul emnul ferigii - sub influenţa influenţa estrogenilor estrogenilor,, glera la uscare uscare se cristali" cristali"ea"ă ea"ă ( sodiul sodiul sub influenţa influenţa mucinei!. mucinei!. 5apacitatea dispare sub influenţa progesteronului. Test citovaginal hormonal hormona l PapaNicolau & permite aprecierea funcţiei ovariene pe ba"ă de frotiuri vaginale. - Test rincipiul testului-epiteliul vaginal este un receptor hormonal ce suferă modificări histologice sub influenţa h.seuali. #strogenii maturi"ea"ă complet epiteliul vaginal cu formarea straturilor ba"al, paraba"al, intermediar, superficial. rogesteronul & numai pînă la stratul intermediar. =rotiurile citovaginale pe parcursul ciclului permit evidenţierea cîtorva cîtorva fa"e: proliferativă, ovulatorie, ovulatorie, secretorie, premenstruală. premenstruală. citovaginall tumoral tumoral Babeş-Pa Babeş-PapaNi paNicolau colau & pentru -Test citovagina pentru diagno diagnosti sticc oncolo oncologic gic.. rinci rincipiu piull se ba"ea" ba"ea"ăă pe evidenţierea celulelor tumorale din conţinutul vaginal . 5lasificarea frotiurilor & după 9 clase: -celule absolut normale - celule cu modificări minime, eclusiv benigne, cel mai des de tip inflamator. -celule anormale suspecte, al căror caracter benign sau malign nu poate fi certificat printr-un eamen citologic simplu /-cîteva celule cu caracter neopla"ic /- numeroase celule neopla"ice, i"olate sau în grupuri - Probe ormonal ! diagnostice : $. cu progesteron & în amenoree. e dă $6-%6 mg2%h i2m, 9 "ile Dacă apare hemoragie8proba) (amenoree neuterină, de regulă în insuf.ovariană! >ipsa hemoragiei8amenoree hemoragiei8amenoree uterină sau insuf.ovariană gravă (estrogeni absenţi! %. cu estrogen-progesteron estrogen-progesteron - p2u diferenţierea amenoreei amenoreei uterine de cea ovariană '. cu deameta"on & p2u det.sursei de hiperandrogenie la femei cu sdr.viril ( ovare sau suprarenale!. e dă %mg2%h, ' "ile. 4nainte de probă şi după, se determină $3-5. roba ) , atunci cînd ? $3-5 în urină, şi cau"a este suprarenală. roba - , cau"a cau"a este ovariană. . cu gonadotropină & p2u diferenţierea amenoreei hipotalamo-hipofi"are de cea ovariană
". Particularităţile anatomo#fiziologice a sist.reproducti$ la diferite $%rste. Sunt următoarele perioade& Perioada neonatală & de la naştere & $6 "ile Din Din punc punctt de vede vedere re fi"i fi"iol olog ogic ic:: după după naşt naşter eree în sîng sîngel elee ei are are loc loc o scăd scăder eree bru bruscă scă a ster steroi oi"i "ilo lor r placentari(estradiol, progesteron, androgeni!. 0ceasta duce la o < a secreţiei de gonadotropi, apoi ei încep să scadă progresiv. Din pun punct ct de veder vederee anato anatomic mic:: labiile labiile edema edemate, te, hipere hiperemia miate. te. @imenu @imenull edema edemat.t. /aginulginul-'cm 'cm,, tapeta tapetatt cu ep.pavimentos. ep.pavimentos. +terul şi ovarele sunt situate în cavitatea abdominală. 5orelaţia col şi corp uterin- ':$. Arificiul etern al colului uterin- formă de fisură, intern &aproape că nu e format. Brompele- au lumen permiabil, stratul muscular & bine de"voltat. Avarele- lungimea $,9-%,9cm. Perioada neutră & $an-3ani =i"iologic: organele genitale se află sub acţiunea unor cantităţi mici de hormoni seuali. 0natomic: la ' ani organele genitale încep să coboare în ba"inul mic. 5orelaţia col şi corp uterin- $,:$, la ani-$,:$. +terul & în anteversie fleie. =lora vaginală- variabilă şi instabilă. 0ceste particularităţi determină apariţia frecventă la această vîrstă a vulvo-vaginitelor. vulvo-vaginitelor. Perioada prepubertară ! 3ani-menarhă =i"iologic: începe creşterea progresivă a gonadotropinelor şi h.seuali suprarenali şi ovarieni. 0ceasta duce la creşterea accelerată a organismului fetiţei. 0natomic: vaginul creşte în lungime, corelaţia col şi corp uterin- $:'. 5resc in dimensiuni ovarele. Perioada pubertară ! menarhă-$7 ani 'iziologic& datorită maturi"ării tuturor sistemelor şi organelor fetei, în hipotalamus începe secreţia de liuliberine, inclusiv gonadotropine. < nC@, BC@, 05B@ duce la maturi"area morfologică şi funcţională a organismului femeii. #liminarea în adeno-@ de =@ şi >@ duce la de"v.şi maturi"area foliculilor, ovulaţiei şi %
la formarea corpului galben. 0par schimbări în endometru(proliferare, secreţie, descuamare! cu apariţia menstruaţiei. Anatomic:@. Perioada adultă & $ani & menopau"ă & femeia e aptă de reproducere. Eenopau"a & este sistarea permanentă a menstruaţiei care re"ultă din dispariţia activităţii foliculare. oate fi definită după $% luni de amenoree spontană. /îrsta medie F 9$ani. Premenopauza & perioada de micşorare a funcţiei ovarelor cu modificări endocrine, biologice şi clinice. Durata F ani. Postmenopauza & sau menopau"a confirmată, - după $% luni de oprire a menstruaţiei. Menopauza & (onsecinţe pe termen scurt (manifestări vasomotorii-bufeuri de căldură, cri"e de transpiraţii; manifestări psihice-tulb.de somn, depresie, iritabilitate! (onsecinţe pe termen mediu (uretrite, cistite, incontinenţă urinară, discomfort vaginal şi sen"aţii de uscăciune, dispareunie, atrofie vaginală, involuţia uterului, atrofia gl.mamare, ? libidoului! (onsecinţe pe termen termen lung (osteoporo"ă, ictus, infarct miocardic! Perioada senilă.
). *etode contemporane de diagnostic %n ginecologie. Teste funcţionale Examenul ginecologic cuprinde: Anamneza& date generale, antecedente personale, acu"e (turburări menstruale-amenoree, hipo-, oligomenoree, menoragie, metroragie; tulburări funcţionale-sterilitate primară sau secundară, figiditate; leucoree, dureri abdominale, lombare, creşterea în volum a abdomenului, febra şi alterarea stării generale! Examenul general: tipul constituţionl (hipostenic, astenic, interseual, infantil!, starea ţes.subcutanat, tegumentelor, pilo"itatea (hipertrico"a-pilo"itate eesivă în regiunile specifice femeii, hirsutism-pilo"itate de tip masculin! glandele mamare. Examenul clinic. #amenul special ginecologic: $.e. organelor genitale eterne %.e. în valve sau cu speculul & se e. colul uterin şi pereţii vaginali '.tuşeul vaginal & se eaminea"ă vaginul, colul, corpul uterin, fundul de sac vaginal, trompele şi ovarele. .tuşeu rectal)palpare abdominală Examenul instrumental: - histerometria & sonda*ul uterului prin măsurarea dimensiunii cavităţii uterine - puncţia eploratorie a fundului de sac vaginal cu biopsie (se prelevă un fragment de ţesut de la nivelul colului! - biopsia funcţională a endometrului prin recoltarea prin chiureta* a mucoasei uterine -metode endoscopice: colposcopia, cervicoscopia, colpomicroscopia, histeroscopia, laparoscopia, culdoscopia (e. organelor ba"inului mic cu a*utorul sistemului optic introdus în forniul vaginal posterior! - metode radiologice: histerosalpingografia, radiografia craniului. - + Examenul de laborator : - e.bacterioscopic & se e. % frotiuri colorate cu albastru de metilen şi după ram +radele de puritate ale secreţiei $aginale& -numai b. Doderlein şi epiteliu, reacţia acidă - b. Doderlein, epiteliu pavimentos, leucocite solitare, reacţia acidă -număr mic de b. Doderlein, epiteliu, mulţi coci şi leucocite, reacţia slab alcalină. /- b. Doderlein lipsesc, număr mare de leucocite, floră bacteriană variată, reacţia slab alcalină. - e. bacteriologic & însămînţări pe medii nutritive ) sensibilitatea la 01 - e. citologic & se cercetea"ă compo"iţia celulară a frotiurilor p2u det.funcţiei hormonale a ovarelor şi p2u aprecierea stării neopla"ice. Testele funcţionale includ: '
- Determinarea hormonilor şi metaboliţilor lor & liutropină, folitropină, prolactină, estradiol, testosteron, corti"ol, $3-oicorticosteroi"i (metaboliţi al corti"olului & p2u det.funcţiei suprarenalelor! în plasma sangvină. 4n urină & $3cetosteroi"i (metaboliţii androgenilor! şi pregnandiol ( metabolit al progesteronului!. - Temperatura bazală & test indirect de determinare a ovulaţiei. 4n normă, curba termică are aspect bifa"ic. 4n fa"a , foliculară a ciclului menstrual, temperatura ba"ală este mai *oasă de '35. După ovulaţie, în fa"a luteinică ea creşte cu 6,7 & $,6 5. 5u $ -% "ile înainte de menstruaţie, scade. unt 9 tipuri de curbe termice: $. normal %.cu ascensiune mică (6,'5! în fa"a luteinică 8 hipofuncţie a corpului galben '. cu ascensiune nu cu mult timp înainte de menstruaţie & caracteristic pentru ciclul bifa"ic cu fa"a luteinică scurtă. . monofa"ic 8 ciclu anovulator. 9. atipică - +lera cer$icală- se modifică sub acţiunea hormonilor 5antitatea glerei depinde de stimularea estrogenică. rimele "ile lipseşte, apoi < la a $-a "i. (apacitatea de extensie - vîsco"itatea scade progresiv pînă la prelingere. #tensie maimă în perioada de ovulaţie ( 7cm ), -$%cm )), mai mult de %cm )))! Semnul pupilei & sub influenţa estrogenilor are loc creşterea tonusului colului uterin ( se întredeschide! şi creşterea cantităţii şi densităţii glerei. Semnul ferigii - sub influenţa estrogenilor, glera la uscare se cristali"ea"ă ( sodiul sub influenţa mucinei!. 5apacitatea dispare sub influenţa progesteronului. - Test ormonal Papa#,icolau & principiul testului-epiteliul vaginal este un receptor hormonal ce suferă modificări histologice sub influenţa h.seuali. #strogenii maturi"ea"ă complet epiteliul vaginal cu formarea straturilor ba"al, paraba"al, intermediar, superficial. rogesteronul & numai pînă la stratul intermediar. =rotiurile citovaginale pe parcursul ciclului permit evidenţierea cîtorva fa"e: proliferativă, ovulatorie, secretorie, premenstruală. - (itotest Papa#,icolau & pentru diagnostic oncologic - Probe ormonal ! diagnostice : $. cu progesteron & în amenoree. e dă $6-%6 mg2%h i2m, 9 "ile Dacă apare hemoragie8proba) (amenoree neuterină, de regulă în insuf.ovariană! -ipsa emoragiei8amenoree uterină sau insuf.ovariană gravă (estrogeni absenţi! %. cu estrogen-progesteron - p2u diferenţierea amenoreei uterine de cea ovariană '. cu deameta"on & p2u det.sursei de hiperandrogenie la femei cu sdr.viril ( ovare sau suprarenale!. e dă %mg2%h, ' "ile. 4nainte de probă şi după, se determină $3-5. roba ) , atunci cînd ? $3-5 în urină, şi cau"a este suprarenală. roba - , cau"a este ovariană. . cu gonadotropină & p2u diferenţierea amenoreei hipotalamo-hipofi"are de cea ovariană.
. 'iziologia sistemului reproducti$. /eglarea neuroendocrină a ciclului menstrual normal istemul reproductiv este organi"at după principiul ierarhic din 9 nivele: corte, hipotalamus, hipofi"a, ovarele, organele-ţintă. rimul nivel & corteul şi sistemul neuro-transmiţător. 0ici se percep impulsurile din mediul încon*urător şi interoceptor şi se transmit prin sistemul neuro-transmiţător în nucleele neurosecretorii ale hipotalamusului. ,i$elul 00 & hipotalamusul, loc de integrare a G5 vegetativ şi endocrin. 5onţine nuclee nervoase. @ipotalamusul e format din % sisteme neuro-endocrine secretorii: magnocelular şi parvocelular. istemul magnocelular e constituit din nucleele supraoptic şi paraventricular, ce secretă vasopresină şi oitocină, care se acumulea"ă în lobul posterior al hipofi"ei. istemul parvocelular se împarte în sistemul ce secretă realising hormoni (nucleele h.medial! şi dopamină -iberine & >@-C@, =@-C@, BC@, C@, EC@,5C@ (corticoliberină!, C= (factor de eliberare a prolactinei!. Statine & C@, =, EC@. >iberinele şi statinele se acumulea"ă în adenohipofi"ă. Givelul & hipofi"a, situată la ba"a encefalului, în şaua turcească. 0re ' părţi & adenohipofi"a, lobul intermediar şi neurohipofi"a.
0denohipofi"a are ' tipuri de celule secretorii: acidofile (secretă h.somatotrop şi prolactina!, ba"ofile (h.tireotrop, foliculostimulant şi luteini"ant!, celule corticotrope (h.corticotrop!. artea intermediară secretă h.melanostimulant. Geurohipofi"a acumulea"ă vasopresină şi oitocină . =uncţia reproductivă e reglată de ) ormoni: =@, >@ şi prolactina. =@ & stumulea"ă creşterea, de"voltarea şi maturi"area foliculilor în ovare, secreţia estrogenilor în foliculul în de"voltare. >@ & contribuie la dehiscenţa foliculului, de"voltarea şi maturi"area corpului galben, secreţia progesteronului. rolactina & stimulea"ă creşterea şi de"voltarea gl. mamare, lactocitelor. ,i$elul 0 & o$arele. 0u % "one: corticală şi medulară. Hona corticală conţine foliculi în diferite fa"e de de"voltare. 5iclul ovarian are ' fa"e: foliculinică, ovulaţia, luteinică. =oliculul ovarian şi corpul galben sinteti"ea"ă estrogenii ( estradiol, estron, estriol! şi progesteron. rogesteronul participă la modificările secretorii ale endometrului după ovulaţie, pegătindu-l pentru nidaţie, participă la menţinerea sarcinii. ,i$elul & organele-ţintă & uterul2 $aginul2 gl. mamară2 foliculul pilos2 pielea2 ţes.adipos2 osos. 0ceste organe au receptori pentru h.seuali. Ceceptorii endometrului varia"ă în dependenţă de nivelul estrogenelor şi progesteronului în sînge (de fa"a ciclului menstrual!. /eglarea neuroendocrină a ciclului menstrual normal #ndometrul are % straturi: bazal şi funcţional. Stratul bazal & stromă şi glande cu epiteliu în continuă proliferare. #l e subţire şi nu se descuamea"ă în timpul menstruaţiei. Stratul funcţional & % "one & compactă şi spongioasă. unt următoarele fa"e: - proliferati$ă precoce, medie, tardivă ( de la $ & $9-a "i a ciclului mensrual !: are loc epiteli"area totală a plăgii, ondularea glandelor endometriului, edemaţierea stromei, ondularea arterelor spiralate. 'aza proliferati$ă are loc sub acţiunea estrogenilor. Givelul minim de estrogeni în sînge stimulea"ă eliminarea =@. =@ duce la de"voltarea şi maturi"area foliculului în ovar cu mărirea nivelului de estrogeni în sînge. 5înd conc.de estrogeni e maimă, prin feed-bacI, se inhibă secreţia de =@ şi creşte nivelul de >@. - secretorie precoce, medie, tardivă. >a început au loc modificări ce pregătesc endometrul pentru implantarea oului. 5elulele glandulare produc glicogen. Dacă fecundarea nu a avut loc, endometrul trece în fa"a proliferativă tardivă. 0re loc infiltrarea cu leucocite, micşorarea hidratării, venele se dilată, arterele se spasmea"ă. schemia duce la necro"a parţială a endometrulei şi apariţia descuamării & menstruaţiei. 33. *aturizarea sexuală prematură. /eţinerea dez$. sexuale. E este apariţia semnelor seuale secundare înainte de ani. Este de " tipuri:adevărată şi falsă. (auza# de gene"ă centrală în urma patologiei perinatale: hipoia intrauterină a fătului, asfeia la naştere, traumatismul natal. 0lte cau"e-tumoare a hipotalamusului, dereglări funcţionale în regiunea hipitalamohipofi"ară. *SP ade$ărată- apariţia ciclurilor minstruale normale, precedate de creşterea staturală, telarha,adrenarha şi pubarha. #a poate fi:idiopatică şi neurogenă 0diopatică- se manifestă prin de"v.staturală mai mare decît pentru vîrsta dată, dar ulterior creşterea în înălţime e blocată prin acţ.h. estrogeni care închid cartila*ele diafi"o-epife"are, astfel statura finală $96 cm rămîne mult mai mică decît media obişnuită la femeia adultă.0u etrimităţi scurte,trunchi înalt şi umeri înguşti. 4iagnostic- date anamnestice, clinice e.de laborator.Bratamentul e orientat spre obţinerea unei staturi medii.e adm.agonişti nC@ 9-7mg2Ig timp îndelungat. ,eurogenă- cau"e sunt tumori a hipotalamusului şi a hipofi"ei. #istă şi forme i"olate ale pubertăţii precoce, care se manifestă prin apariţia numai a telarhei sau a adrenarhei, sau pubarhei. Telara prematură- marirea bilaterală a gl.mamare la fetiţe de 7-$ luni.# consecinţa unei secreţii mai active de estrogene care stimulea"ă hipofi"a fetiţei ducînd la secreţie marită de =@ şi >@. Pubara prematură- ap.precoce a pilo"ităţii. E falsă- se manifestă prin seualitate precoce cau"ată de patologia gonadică sau etragonadică. # determinată de o secreţie prematură şi deseori ecesivă de h.seuali, fără secreţie de gonadotropi şi ovulaţie. 5înd secreţia hormonală este prodominant estrogenică pubertatea are fenomen feminin.5ind secreţia este androgenică apar semne de virili"are. 9
Pseudopubertatea precoce de origine ovariană este condiţionată de tumori estrogen secretoare apărute în copilărie. seudopubertatea precoce de origine suprarenală e cau"ată de hiperpla"ia suprarenală congenitală sau tumoare şi clinic se manifestă prin sindrom viril. Ceţinerea de"v.seuale- întîr"ierea apariţiei semnelor seuale secundare pînă la $ ani şi lipsa menarhei pînă la $7 ani. 5au"e: predispunerea ereditară, stres cronic, efort fi"ic prelungit, reducerea raţiei alimentare. atogenetic se admite un mecanism de maturi"are tardivă a sist.neuroendocrin hipotalamic. ubertatea tardivă poate fi provocată şi de un defect de programare genetică a secreţiei pulsative de nC@, consecutiv şi al pulsaţiei =@ şi >@, adică hipofi"a este normală, dar lipseşte stimilul secretor hipotalamic. (linic# semne seuale insuficient de"v.,hipopla"ia organelor genitale eterne şi interne. 4iagnosticul-se depista"ă o marire de %,9 ori a =@ şi >@ şi o insuficienţă de estrogene. >aparoscopichipopla"ia uterului şi a ovarului. Tratamentul-în forma centrală se administrea"ă nC@ sau agoniştii lui- buserilină, "olade, decapeptid, nafarelin în combinare cu estrogene. 3.Amenoreea.(lasificare.4iagnostic.Tratament. 0menoreea-lipsa menstruaţiei timp de 7 luni şi mai mult. $.=alsă- atre"ia himenului, vaginului, colului uterin. %.0devărată- e de % tipuri fi"iologică şi patologică. Am.foziologică& -fetiţe-imaturitatea sist. reprodoctiv; -sarcină- corpul galben secretă h.seuali înhibînd funcţia gonadotropă e adenofopofi"ei. -lactaţie- prolactina înhibă gonadotropinele hipofi"are -postmenopau"ă-atrofia sist.reproductiv. Am.patologică& primară şi secundară. rimară-niciodată nu a fost. ecundară- lipsa timp de 7 luni, dar înainte a fost pre"entă. 0m.patologică de tipuri: centrală2 gonadică2 periferică2 extragenitală . 1.(entrală: funcţională( psihogenă! şi organică. Arganică: hipotalamică, hipofi"ară, hipotalamo-hipofi"ară. Hipotalamică- sdr.eIraut-1abinsIi-=rohlich- distrofie adipo"o-genitală-tumoare cu le"area nucleelor @p8scăderea =@, >@ şi h.seuali periferici. Tratament- chirurgical şi substitutiv. Hipotalamico-hipofizară- sdr.galactoree-amenoree. 5au"e: hiperprolactinemia, datorită proceselor distructive, tumoarea hipofi"ei. Bratament- bromcriptin, parlodel, pînă la % ani. Hipofizară: primară şi secundară. Primară- nanism, gigantism hipofi"ar(h.somatotrop inhibă h.gonadotrop!. ecundară- sdr.cheehan-necro"a adenohipofi"ară în urma hemoragiei masive la naştere, avort8spasm. Bratament- substituţie hormonală totală. 1oala immonds- caşeie diencefalo-hipofi"ară, cau"ată de necro"a septică postpartum, avortum şi a spasmului vascular al adenohipofi"ei cu trombo"a ulterioară a vaselor. ".+onadică(ovariană!: primară şi secundară. Primară& - disgene"ia gonadelor- lipseşte ţesutul hormonal al glandelor(în sdr.JerşevsIi-Burner 9 ! -femini"area testiculară- sdr.Eoris & cariotip 7, fenotip feminin- lipsesc organele genitale interne. Secundară& -sdr.ovarelor caşectice-patologie autoimună.. -sdr.ovarelor re"istente- patologia receptorilor faţă de =@ şi >@, formarea 0c faţă de receptorii gonadotropi -sdr.ovarelor polichistice- ' semne-dereglarea ciclului menstrual, obe"itate, hirsutism. ).6terină: primară şi secundară. Primară: sdr.CoIitansIi-Kiustner-@au"er- lipsa uterului. Secundară& -procese inflamatorii( lues, tbc.! -sdr.0şerman - în urma intervenţiilor chirurgicale ca racla*uri diagnostice frecvente se traumea"ă stratul ba"al cu apariţia aderenţelor în cavitatea uterină. Bratament- transplant de endometriu de la donator () 01) fibrină! . Extragenitală- patologia gl.tiroide, suprarenale, G5. 4iagnostic 7
a. (linic- statura, masa, gradul de de"v.seuală şi somatică, teste funcţionale de diagnostic: temperatua rectală matinală, semnul pupilei, ferigii, etinderea glerei cervicale. b. /adiologic- metrosalpingografia, pneumopelviografia, radiografia, B5 a craniului. c. 0n$estigaţii ormonale- det.gonadotropinelor, h.steroi"i şi a metaboliţilor. Proba cu progesteron#proba poziti$ă (hemoragie!-endometriu e normal-ecludem forma uterină. Dacă proba e negativă, facem proba cu estrogen)progesteron. e dă microfolin 6.69 ml $6-$ ". şi progesteron. Dacă iarăşi proba e negativă, re"ultă că amenoreea e de cau"ă uterină. Do"area prolactinei în sînge. Do"area =@ şi >@ în sînge. Dacă amenoreea e asociată cu hipertrico"a se face: $3 5 în urină şi proba cu deameta"on( 6.69 mg de ori pe "i, 9 "ile!. căderea $3 5 & sursa androgenilor în organism sunt suprarenalele. Dacă nu se modifică $3 5, sursa- sunt ovarele. d. nvestigaţii genetice- careotipul, arborele genialogic. e. #amenul instrumental- ecografia, biopsia, chiureta* prin aspiraţie, laparascopie.
5. Algodismenoreea.(auze.4iagnostic. Tratament 0lgodismenoreea- menstruaţie dureroasă ) sdr. neurovegetativ. # de " tipuri: primară şi secundară. $. Primară- sunt funcţionale, etiologia necunoscută. %. Secundară- cau"ată de procese patologice a organelor genitale- endomitrio"ă, procese inflamatorii, malformaţii congenitale, retrofleia uterului, miom uterin. Patogenie- sinte"a ecesivă a prostaglandinelor sau dereglarea sist.de degradare a lor. e cunoaşte că progesteronul duce la sinte"a în indrometriu, unde sunt multipli receptori chimici şi algici. ub acţiunea are loc contractarea spastică a uterului, care conduce la ischimia miometrului cu eliminare de histamină, adrenalină şi noradrenalină, ceea ce ecită receptorii algici. (linica & dureri menstruale în regiunea inferioară a abdomenului ) simptomatică neurovegetativă: cefalee, cardialgii, tahicardie, graţă, hiperecitabilitate. 4iagnostic & obiectiv modificări în organele genitale lipsesc. 4n cea secundară se determină pre"enţa patologiilor:endomitrio"ă, miom uterin, polipo"a endometriului, malformaţii congenitale. Tratamentul & psihoterapie şi trat.medicamentos: -preparate ce micşorea"ă efectul & 0G & indometacina, iboprufen, naproenul, piroanul, care se indică cu -9 " pînă la menstruaţie, deoarece inhibă cu greu sist. de sinte"ă a . iroanul (6 mg în % ore! se administrea"ă odată cu începutul menstruaţiei, deoarece, în afară de inhibarea sinte"ei de , acţionea"ă ca antagonist la nivelul receptorilor de . -contraceptive orale combinate; -vit.# '66-966 mg în primele ' " a menstruaţiei, are efect antioidant foarte pronunţat şi contribuie la ? . -cald pe abdomen, acupunctură, regim de muncă şi odihnă adecvat; 3. 7oala sau sdr. o$arelor policistice. Etiopatogenia. 4iagniostic. Tratament Se mai numeşte boala Stein#-e$ental. Principalul criteriu macroscopic & marirea bilaterală a ovarelor de %-7 ori, cu pre"enţa multor foliculi chistoatretici. uprafaţa ovarelor e netedă, albugineea îngroşată, sidefie( ovare de porţelan!. Patogenia. 0cţiunea gonadotropă neadecvată creea"ă un deficit de =@ şi surplus de >@. =@ determină formarea aromata"elor($L & hidroila"a şi '- betadehidrogena"a!, en"ime ce transformă androgenii în estrogene. #strogenii sunt necesari < foliculului. e formea"ă un cerc vicios cu ? estrogenelor şi atrofia foliculilor. >a femei cu ovare polichistice, estrogenii se sinteti"ea"ă în adipocite. Tabloul clinic: creşterea în volum a ovarelor, sterilitatea primară, oligomenoree, hirsutism, creşterea masei corporale, seboree, acnee. 4iagnostic& -pneumoginecografie- în normă raportul uter:ovar este ':$, în ovare polichistice - $:$ -+, laparoscopie. -$3 5 în urină şi proba cu deameta"on ( 6.69 mg de ori pe "i, 9 "ile!. căderea $3 5 & sursa androgenilor în organism sunt suprarenalele. Dacă nu se modifică $3 5, sursa- sunt ovarele; Tratament& principiile sunt inhibarea secreţiei de gonadotropi şi micşorarea efectului biologic al androgenilor. Terapia medicamentoasă& 3
- estrogeni (prin feed-bacI & inhibă gonadotropii! e dă etinilestradiol '9-96 mg, mestranol 39-$66 mg. -antiandrogeni & ciproteron 9-96 mg pe "i; -inducerea ovulaţiei şi stimularea fertilităţii & clomifen citrat 96 mg pe "i, din a 9-a pînă în a L-a "i a ciclului menstrual. Tratament cirurgical: decorticarea parţială a ovarelor, re"ecţia cuneiformă ( înlăturarea a %2' din ovare!, electrocauteri"are, termocauteri"are.
. 8emoragii disfuncţionale 9o$ulatorii şi ano$ulatorii: 0par în lipsa substratului organic al emoragiei . unt de % tipuri: o$ulatorii 9cu o$ulaţia păstrată: şi ano$olatorii . ;$ulatorii: cu ? f.foliculare, cu ? f.luteinice, cu < f. luteinice, hemoragii intermenstruale. $ 5u ? f.foliculare: scurtarea ciclului menstrual în dereglarea hipotalamo- hipofi"ară. 5inic & menstruaţii frecvente, lungi şi abundente. % 5u ? f.luteinice: atre"ia corpului galben în dereglări @p-@. 5linic - sîngerări lente pre şi postmenstruale. Diagnostic: micşorarea de >@ pe ba"a temperaturii ba"ale şi concentraţia scă"ută de progesteron. Bratament: gestagene în a %-a fa"ă a ciclului menstrual. ' 5u < f.luteinice: corpul galben persistă şi secretă progesteron. 5linic & menstruaţii rare-obsomenoree, menometragie cronică. @emoragii intermenstruale: apar în ciclul menstrual bifa"ic cu durată normală şi pre"enţa ovulaţiei. 5au"amicşorarea neconsiderabilă a estrogenilor şi progesteronului. 5linic & hemoragii $-a, a %-a "i a ciclului. Ano$ulatorii& în perioada *uvenilă, dupa naştere, clima. (auze& persistenţa foliculului şi atre"ia foliculului. 1. Persistenţa foliculului - predomină secreţia de =@ şi micşorarea >@8 hiperestrogenemie8procese hiperplastice în endometru. 5linic & polimenoree, mai mult de 3 "ile, abundentă, proiomenoree, sterilitate. Diagnostic: temperatura rectală monofa"ică, semnul pupilei şi ferigii '), ), întinderea glerei cervicale $% cm, eamenul histologic al bioptatului endometrial & hiperpla"ie. ". Atrezia foliculului & mai des în perioada *uvenilă e o consecinţă a imaturităţii structurilor hipotalamohipofi"are, şi se manifestă prin lipsa eliminării de liu-liberine8lipsa ovulaţiei. 5linic & menstruaţii abundente şi prelungite ce duc la anemi"area pacientei. 5aracteristic & reţinerea menstruaţiei pînă la 7 luni cu trecerea în hemoragie, care poate dura 7- săptămîni, fiind moderată şi indoloră. Diagnostic- în ba"a testelor funcţionale. Tratamentul include " etape : hemosta"a şi profilaia recidivei hemoragiilor. 8emostaza ormonală cu : -în ca" de hemoragii abundente & estrogene premarin şi presomin, %6 mg i2v la 7 ore, apoi oral & %,3 mg timp de ' săptămîni (stimulea"ă proliferarea endometriului şi cicatri"area plăgii!. -progesteron $M -$ ml i2m timp de săptămîni (produce chiureta*ul nechirurgical!. -5A5 ($"i- pastile, %"i- ' p, '"i-%p, "i-$p!. Tratamentul simptomatic: oitocină, vit.K,5, substituienţi sangvini. @emosta"ă chirurgicală sau chiureta* al pereţilor uterini- constă în eliminarea instrumentală a stratului funcţional cu ecitaţia mecanică a receptorilor endometriali, ce duc la contractarea energică a muşchilor uterini. rofilaia recidivei hemoragiilor se face cu: -norcolut-preparat gestagenic 9 mg de la $7-a "i timp de '- cicluri. -$3-oiprogesteron capronat $%,9M - %ml i2m la a $-a, $3-a "i. -electrofore"a endona"ală cu vit.1$ p2u stimularea @p-@. -acupunctură. 1. 8emoragii @8 hiperestrogenemie8procese hiperplastice în endometru. 5linic & polimenoree, mai mult de 3 "ile, abundentă, proiomenoree, sterilitate. Diagnostic: temperatura rectală monofa"ică, semnul pupilei şi ferigii '), ), întinderea glerei cervicale $% cm, eamenul histologic al bioptatului endometrial & hiperpla"ie. ". Atrezia foliculului & mai des în perioada *uvenilă e o consecinţă a imaturităţii structurilor hipotalamohipofi"are, şi se manifestă prin lipsa eliminării de liu-liberine8lipsa ovulaţiei. 5linic & menstruaţii abundente şi prelungite ce duc la anemi"area pacientei. 5aracteristic & reţinerea menstruaţiei pînă la 7 luni cu trecerea în hemoragie, care poate dura 7- săptămîni, fiind moderată şi indoloră. Diagnostic- în ba"a testelor funcţionale.
Tratamentul include " etape : hemosta"a şi profilaia recidivei hemoragiilor. 8emostaza ormonală cu : -în ca" de hemoragii abundente & estrogene premarin şi presomin, %6 mg i2v la 7 ore, apoi oral & %,3 mg timp de ' săptămîni (stimulea"ă proliferarea endometriului şi cicatri"area plăgii!. -progesteron $M -$ ml i2m timp de săptămîni (produce chiureta*ul nechirurgical!. -5A5 ($"i- pastile, %"i- ' p, '"i-%p, "i-$p!. Tratamentul simptomatic: oitocină, vit.K,5, substituienţi sangvini. 8emostază cirurgicală sau ciureta< al pereţilor uterini- constă în eliminarea instrumentală a stratului funcţional cu ecitaţia mecanică a receptorilor endometriali, ce duc la contractarea energică a muşchilor uterini. Profilaxia recidi$ei emoragiilor se face cu: -norcolut-preparat gestagenic 9 mg de la $7-a "i timp de '- cicluri. -$3-oiprogesteron capronat $%,9M - %ml i2m la a $-a, $3-a "i. -electrofore"a endona"ală cu vit.1$ p2u stimularea @p-@. -acupunctură. ".7oala inflamatorie pel$ină. (linică. 4iagnostic. Tratament. 1 & infecţia tractului genital, începînd de la cervi8cavitatea abdominală (endocervicita, endometrita, salpingita, ooforita, salpingoooforita, pelvioperitonita, peritonita, perihepatita! Etiologia& -bacterii (chlamidia, strept. betahem, gardnerelle vaginalis, cl. perfringens, treponema pallidum, schigella, neisseria gonoreea, mcoplasma!. - viruşi (simple $,% , papiloma virus, v.hepatic 0, 1, citomegalovirus, v.@/. -proto"oare (lamblia, trihomonas vaginalis! -candida; -para"iţi (enterobius vermicularis! Patogenia & ) mecanisme& $.Teoria canaliculară & calea ascendentă. %.*ecanism limfatic & de la col prin drena* limfatic parametral. '.*ecanism de contiguitate. =actorii ce contribuie la răspîndirea infecţiei: manevre instrumentale, intervenţii chirurgicale, manevre de întrerupere a sarcinii, operaţia ce"ariană, modificări hormonale legate de ciclul menstrual, modul de viaţă incorect, promiscuitate seuală, micşorarea factorilor de protecţie celulară, folosirea incorectă a metodelor contraceptive. Tabloul clinic: $. Durere acută la mişcare, greutate în timpul actului seual. %. >eucoree vaginală. '. =ebră. . reaţă, vomă. 9. îngerarea vaginală. Diagnostic. $.0namne"a)acu"e)istoric. %.@emoleucograma, /@, eamenul urinei, e.bacterioscopic, bacteriologic. '.+,ecluderea sarcinii ectopice, culdocinte"a, ecografia, radiografia, laparoscopie. =orme clinice: 1 primară, secundară şi recurentă. 1 acută, selenţioasă, atipică. Tratament: etiologic, patogenic. ).*aladiile sexual#transmisibile. (lasificare. Principii de diagnostic şi tratament. (lasificare& $.*aladii $enerice clasice: a. ifilis b. onoree c. Jancroid d. >imfogranulom venerian e. ranulom inghinal %. *aladii sexual transmisibile cu localizare preponderent %n organele genitale& a. 5hlamidio"a b. Brihomonia"a c. 5andido"a vaginală d. Eicopla"ma e. @erpes genital f. nfectii cu papiloma virus '. *.S.T. cu afectarea predilectă a altor organe: a. D0 b. @epatite virale .+rupa neclasificată a. T7( genitală b. ediculo"a pubiană, scabia c. 5itomegaloviro"a d. Booplasmo"a. 5linic: EB cu semne: L
rimare- prin tabloul clinic al uretritelor, vaginitelor, simptome de imunodeficienţă. ecundare- peste un an de la contaminare ) acuti"ari de uretrite cronice, formarea tumorilor inflamatorii tuboovariene, procese aderenţiale în ba"inul mic. Berţiare & după % ani şi mai mult de la contaminare - sarcină ectopică, sterilitate, avorturi habituale, imunodeficienţa pronunţata. Principii de diagnostic& imptome clinice: caracterul leucoreei, pre"enţa hiperemiei, pruritului, arsuri micţionale, di"urie, dureri în regiunea perineului, vulvei, pre"enţa le"iunilor, fisurilor sîngerînde. nvestigaţii de laborator: e. bacteriologic, bacterioscopic. Principii de tratament: - antibacterial, după antibioticogramă - desensibili"ante - detoicante - vitaminoterapie - tratament local & instilaţii, băiţe, tampoane, supo"itorii.
. A$ortul ca problemă medico#socială A$ortul & terminarea sarcinii prin orice mi*loace, înainte ca fătul să fie suficient de"voltat pentru a supravieţui. AE- terminarea sarcinii înainte de %% săpt.de gestaţie şi epul"ia unui făt ce are mai puţin de 966g. unt următoareale legislaţii cu privire la avort chirurgical: - restricti$ă & nu se permit, doar pentru salvarea vieţii mamei & 0fganistan, 1ra"ilia, #gipt, Gigeria, rlanda - semirestricti$ă & motive p2u salva viaţa femeii, sănătate mentală, motive socio-economice & 0ustralia, ndia, Earea 1ritanie, Naponia - permisi$ă & 0frica de ud, 0lbania, Cusia, Eoldova, Alanda, +ngaria, Eoldova. 4nainte de efectuarea avortului, este importantă consilierea cuplurilor pentru a fi siguri că aceştia doresc terminarea sarcinii. (lasificare: După cau"e: - 0vort spontan-sfîrşitul natural al sarcinii inainte de $%săpt ( precoce!, inainte de %6-%%săpt (tardive! - 0vort indus-întreruperea sarcinii, care poate fi: accidental( traumatism, cădere, şoc emotiv!, medical, criminal (efectuat în afara instituţiei medicale! 4upă gradul de e$oluţie clinică : - avort iminent, -incipient, -în evoluţie, -incomplet(se epul"ea"ă numai fragmente din produsul de concepţie!, -complet( epul"ia totală!, -retenţie de avort( produsul concepţiei rămîne în uter mai mult timp!. A$ort spontan (auze& $. materne: genitale (malformaţii uterine, endometrio"ă, tumori uterine, cervicite, inflamaţii uterine, tooplasmo"a, brucelo"a!; etragenitale ( boli acute infecţioase, intoicaţii grave, hipovitamino"e, alergii! %. legate de produsul de concepţie : nidaţie anormală, agene"ii a fătului, malformaţii, anomalii ale cordonului ombilical '. factori imunitari . factori de mediu Bratament: sedative, spasmolitice, tocolitice-beta mimetice( alupent, partusisen!,sulfat de Eg %9M - $6ml, i2m; inhibitori ai ( aspirină 6,9, metindol 6,6%9 de 'ori pe "i!;vitaminoterapie; corecţia chirurgicală a insuficienţei istmico-cervicale ( se face la $'-$ săpt.! A$ort medical. Eetode: - chiureta*ul cavităţii uterine & pînă la $%-$ săpt. e efectuea"ă dilatarea, fiarea colului uterin, raclarea cavităţii uterine. 5omplicaţii: perforaţie, hemoragie, le"iune cervicală, infecţii, sterilitate. - vacuum-aspiraţia - pînă la $% săpt. 5omplicaţii mai puţine. - dilatarea şi evacuarea & după $7 săpt. =ătul se etrage pe porţiuni cu pensa chult"e. Cisc mare de perforaţie uterină, pentru că pereţii sunt mai subţiri. - avort medicamentos & se utili"ea"ă: prostaglandine # şi =, antiprogestative( mifepriston-C+-7!, combinare prostaglandine)antiprogestative (misoproston)mifepriston!.
$6
5. +onoreea Ealadie seual transmisibilă, cau"ată de Geisseria gonoree. (linica& dureri şi usturime la micţie, secreţie purulentă galben-ver"uie, piurie, hematurie (lasificare& $.recoce: acută, subacută(% săpt.!, torpidă (fără manifestări clinice! %.5ronică: peste % luni 4upă localizare& a.onoreea sectorului inferior & uretra, gl.parauretrale, vulva, vaginul, gl.1artoli, colul uterin b.onoreea sectorului superior & endometrită, salpingita, pelvioperitonita. Tratament Pro$ocare fiziologică (în menstruaţie!, chimică, biologică, termică, alimentară - ben"il penicilină & do"a unei cure 'mln 66mii +0, în forme acute; mln & forme grave; - bicilina $,',9 & 766mii +0, peste %h sau $mln %66mii +0 peste h; - ampicilină 6,9g de 7 ori pe h; - doiciclină $66mg de % ori pe "i; - gonovaccin & pentru imunoterapie specifică; - pirogenal & se începe cu 96-$66 do"e pirogenice minime, pînă ma.66 DE; -ocal &lava* uretral cu KEnA, furacilină (riteriile %nsănătoşirii: lipsa gonococilor în testele de control timp de ' cicluri menstruale. 3. (andidoza.Triomoniaza (andidoza. #tiologie & 5andida albicans. 5linic: prurut local, eliminări albe, brîn"oase cu miros specific, eritem local. Diagnostic & bacterioscopic, bacteriologic Bratament & flucona"ol, micosist, diflucan, clionD Triomoniaza. #tiologie & Brihomonas vaginalis (proto"oar anaerob, mobil cu locali"are în vagin, uretră organe genitale eternă, col uterin! (linic: prurit, eliminări galben-surii, miros specific. (olpita tricomoniazică acută poate fi: maculoasă, granuloasă, ulceroasă, mită. 4iagnostic & bacterioscopic, bacteriologic. Tratament & metronida"ol 6,%9 O %ori2"i & $6" sau 6,9 O ori2"i & 9" ; clionD (metronida"ol)micona"ol! timp de $6". . Abdomenul =acut> %n ginecologie. 'orme clinice. 4iagnostic. Tratament . Goţiunea de abdomen acut include patologiile organelor cavităţii abdominale ce provoacă acumularea în abdomen de sînge, esudat, puroi, ducînd la ecitarea peritoneului evoluţia unui sdr.dureros.pronunţat. tările patologice, ce provoacă abdomenul acut în ginecologie, se divi"ea"ă: $.8emoragii acute interne : sarcină ectopică, apopleie ovariană, traume a org.genitale interne %.4ereglări acute de trofică: torsiunea pedunculului chistului ovarian, torsiunea pedunculului nodului miomatos subseros, necro"a nodului miomatos '.+inecopatii inflamatorii acute: pelvioperitonita, parametrita, peritonita difu"ă. Sarcina extrauterină. #ste sarcina ce se de"voltă în afara cavităţii uterine (trompe, ovare, cornul rudimentar al uterului, cervicală, cavitatea abdominală! (lasificare: $.arcina tubară: bilaterală, concomitentă (în tompă şi uter!, gemelară, pe bont restant de trompă; după sediu: interstiţială, istmică, ampulară, pavilionară sau fimbrică; după evoluţie: în curs de evoluţie şi întreruptă (prin ruperea peretelui trompei sau prin avort tubar! %.arcina ovariană: internă (intrafoliculară!, eternă (pe suprafaţa ovarului! '.arcina intralegamentară: primară (între foiţele lig. lat!, secundară (oul rupe peretele trompei şi nidea"ă în foiţele lig. lat! .arcina abdominală: primară, secundară. 9.arcina în cornul rudimentar al uterului & apare în re"ultatul migraţiei eterne a ovului fecundat sau a spermato"oidului. Etiopatogenia. $$
$.5au"e tubare: congenitale (malformaţii!, modificări biochimice locale, tulburări mecanice (aderenţe, plastii tubare!, tulburări neurovegetative (spasme tubare! %.5au"e ovulare: de"v. anormală a oului (cantitatea scă"ută de vitelină!, modificări cromo"omiale, factori spermato"oici, '.5au"e hormonale & acţionea"ă asupra mutilităţii şi biochimiei tubare .0lte cau"e: miom uterin, chist ovarian =actori de risc: intervenţii şi manipulaţii diagnostice intrauterine, sarcină etrauterină în antecedente, inducerea sarcinii Pin vitroQ, reconstituirea plastică a trompelor, contracepţie hormonală, dispo"itiv intrauterin. (linica. $.Sarcină tubară %n e$oluţie & semnele aceleaşi ca şi la o sarcină uterină, poate progresa fără manifestări pînă la -7 sapt. 0par dureri abdominale hipogastrice, disconfort, dureri colicative în una din fosele ileace, o întîr"iere a menstruaţiei, ultima are caracter neobişnuit (cantitate mică, cul.întunecată!. emnul @egar negativ sau slab po"itiv (nu are loc o ramolire completă a istmului cervical şi a uterului!. +terul are formă piriformă (în sarcina uterină & formă de glob!. Dimensiunile uterine sunt mai mici. emnul isIaceI, enter &negativ. >a palparea bimanuală & trompele mărite în volum sau se determină o formaţiune tumorală. %.Sarcina tubară %ntreruptă ! triada clasică : - întîr"ierea menstruaţiei; - dureri; - semne de hemoragie intra abdominală; (linica începe brusc, după o amenoree secundară, apare durerea cu caracter de acces, intense. >ocali"ată în abdomenul inferior, iradia"ă în rect, în regiunea lombară. lăbiciune generală, greaţă, vomă. 4ntre accese starea se ameliorea"ă. oate apărea metroragie, după cîteva ore de la acces, sîngerările sunt mici, culoare brună. imptomele iritaţiei peritoniale po"itive. e determină strigătul 4ouglasului. 4iagnostic diferenţial $.@emoragie în trimestru & avort spontan, provocat, mola hidatiformă %.dr. algic & litia"a reno-uretrală, apendicita, chist ovarian torsionat '.@emoperitoneu & ruptură de splină sau ficat, apopleie ovariană .=ormaţiunea latero-uterină & salpingita acută, abces tuboovarian, endometrio"a Tratament $.*edicamentos & metotreat, #% %.(irurgical - prin laparoscopie (salpingectomie totală sau parţială, re"ecţie segmentară cu anastomo"ă termino-terminală! şi prin laparotomie & aceleaşi operaţii. Apoplexie o$ariană. Cepre"intă hemoragia în ovar datorită le"ării integrităţii ţesutului ovarian în timpul ovulaţiei. #tiopatogenia # determinată de schimbările fi"iologice ale ciclului menstrual: ovulaţia, vasculari"area pronunţată a ţesutlui corpului galben. 5a factor predispo"ant & proces inflamator în antecedente, care duce la schimbări sclerotice în ovare şi vase, la dilatare şi sta"ă venoasă. Sunt ) forme: $.Anemică & predomină semnele hemoragiei interne. # confundată cu sarcina etrauterină. %.Algică & predomină sdr.algic, hemoragia e intrafoliculară sau intraluteală şi nu necesită tratament chirurgical '.*ixtă 5linica Debut acut, dureri hipogastrice, semne de hemoragie internă, colaps, şoc hemoragic. 4n valve & semnele sarcinii & negative. Buşeu vaginal & uterul-dimensiuni normale, consistenţa şi forma obişniută Diagnostic: relevante sunt următoarele: menstruaţia nu se reţine, semnele subiective de sarcină & negative, uterul nu e modificat, testul cu gonadotropina corionică & negativ. nstrumental: puncţia forniului posterior, +, laparascopie Bratament 5onservator, în ca" de forma doloră (pungă cu gheţă pe abd.inferior, analge"ice, spasmolitice! 5hirurgical, în forma anemică şi mită şi constă în efectuarea laparatomiei cu re"ecţia şi suturarea ovarului. Torsiunea pedunculului cistului o$arian #ste una din cele mai frecvente şi mai grave complicaţii a chistului ovarian. 4n ca"ul torsiunii lente & semnele clinice neaccentuate. >a torsiune accelerată şi completă & semne clinice cu caracter acut. Apare starea de şoc : puls accelerat, greaţă, vomă, paliditate, semne de ecitare a peritoneului.
%$ Bactul vaginal & dimensiunile uterului normale, în regiunea aneelor, o formaţiune cu contur regulat, elastică, doloră. Tratament& laparotomie sau laparoscopie. e efectuea"ă puncţia chistului şi evacuarea conţinutului, diatermocoagularea şi cauteri"area ulterioară a chistului. 5apsula tumorii se eci"ea"ă. Traume a org.genitale interne ! perforaţia uterină. (omplicaţie ce poate apărea în urma: chiureta* diagnostic, avort medical, histeroscopie, instalarea dispo"itivelor intrauterine contraceptive. (linic: sdr.dolor, sdr.hemoragic. Tratament: stoparea hemoragiei (contractile, punga cu gheaţă!, restabilirea integrităţii organelor abdominale, drena*, antibioticoterapie. 4iagnostic diferenţial se va efectua cu: apendicita acută, pancreatita acută, ulcer gastric, colică renală, infarct miocardic.
?. Pel$ioperitonita şi peritonita ginecologică. 4iagnostic. Tratament. Pel$ioperitonita & inflamaţia peritoneului pelvisului mic, de regulă, ca urmare a unui proces inflamator locali"at în anee. Pel$ioperitonita poate fi acută sau cronică. Bipul esudatului în spaţiul Douglas & purulent sau seros. (linica& febră înaltă, erostomie, puls frecvent, greaţă, vomă. Durerile locali"ate în abdomenul inferior. 0bdomenul e balonat, participă la actul de respiraţie, spre deosebire de peritonită. emne de ecitare a peritoneului sunt atenuate. #amenul bimanual e imposibil, forniurile sunt tensionate şi dureroase, deplasarea colului provoacă dureri considerabile. 5înd are loc perforarea, răspîndirea abcesului limitat, se de"voltă peritonita difu"ă. (linica& durerile se intensifică, apare voma repetată, scade B0, creşte frecvenţa pulsului. Defans muscular pronunţat, semnele de ecitare a peritoneului devin po"itive pe întreg abdomenul. Tratamentul conser$ator& $. antibacteriene: doaciclină $66mg de % ori pe "i per os ) cefotaim %,6 de ori pe "i per os; clindamicină, gentamicină, doaciclină, metronida"ol. %. de"intoicante: reopoliglucină, hemode", polide", trisol, albumină, plasmă. '. desensibili"ante: dimedrol, pipolfen, suprastin, taveghil. . imunomodulatori: levami"ol, timalin 9. adaptogene şi fortifiante: eleuterococ, ginseng, vit 5, #, 1, . Tratament cirurgical: are ca scop înlăturarea sursei de infecţie, esudatului din cavitatea abdominală, asigurarea drenării adecvate. @. Sindromul sau boala o$arelor policistice. (linica. 4iagnosticul. Tratamentul. e mai numeşte boala tein->evental. rincipalul criteriu macroscopic & marirea bilaterală a ovarelor de %-7 ori, cu pre"enţa multor foliculi chistoatretici. uprafaţa ovarelor e netedă, albugineea îngroşată, sidefie( ovare de porţelan!. Patogenia. 0cţiunea gonadotropă neadecvată creea"ă un deficit de =@ şi surplus de >@. =@ determină formarea aromata"elor($L & hidroila"a şi '- betadehidrogena"a!, en"ime ce transformă androgenii în estrogene. #strogenii sunt necesari < foliculului. e formea"ă un cerc vicios cu ? estrogenelor şi atrofia foliculilor. >a femei cu ovare polichistice, estrogenii se sinteti"ea"ă în adipocite. Tabloul clinic& creşterea în volum a ovarelor, sterilitatea primară, oligomenoree, hirsutism, creşterea masei corporale, seboree, acnee. 4iagnostic& -pneumoginecografie- în normă raportul uter:ovar este ':$, în ovare polichistice - $:$ -+, laparoscopie. -$3 5 în urină şi proba cu deameta"on ( 6.69 mg de ori pe "i, 9 "ile!. căderea $3 5 & sursa androgenilor în organism sunt suprarenalele. Dacă nu se modifică $3 5, sursa- sunt ovarele; Tratament& principiile sunt inhibarea secreţiei de gonadotropi şi micşorarea efectului biologic al androgenilor. Terapia medicamentoasă: - estrogeni (prin feed-bacI & inhibă gonadotropii! e dă etinilestradiol '9-96 mg, mestranol 39-$66 mg. -antiandrogeni & ciproteron 9-96 mg pe "i; -inducerea ovulaţiei şi stimularea fertilităţii & clomifen citrat 96 mg pe "i, din a 9-a pînă în a L-a "i a ciclului menstrual. $'
Tratament cirurgical: decorticarea parţială a ovarelor, re"ecţia cuneiformă ( înlăturarea a %2' din ovare!, electrocauteri"are, termocauteri"are. ?. Sindroamele neuro#endocrine 9premenstrual2 climacteric2 postcastraţional:. Sindrom premenstrual & comple de simptome patologice ce apar in a %-a fa"ă a ciclului menstrual şi se manifestă prin dereglări neuro-psihice, vegetovasculare, endocrino-metabolice, care dispar odată cu apariţia menstruaţiei. Etiologie& surmena* psihic, fi"ic, patologie a G5, 5/, , naşteri şi avorturi complicate, maladii infecţioase grave, procese inflamatorii. Patogenie: =.etiologici 8dereglarea funcţiei neuro-endocrine8dereglarea secreţiei tonice de liberine şi statine8hipersecreţie de =@, 05B@ şi hiposecreţie de >@8hipersecreţia estrogenilor în ovare cu hiperproliferare şi hiposecreţie progesteronică. @ipersecreţia de 05B@8activarea sist.renin-angioten"in-progesteron8dereglarea metabolismului hidro-salin. rogesteronul are efect sodiu-diuretic. nsuficienţa lui8reţinerea de sodiu cu de"v. edemului intracelular şi la nivelul creerului8simptome neuro-psihice. +n rol important îl au prostaglandinele, ce duc la apariţia simptomelor gastrointestinale, algice, neurologice, psihice. (linica& - dereglări psihice & hiperecitaţie, oboseală, letargie, agresivitate, insomnie - semne neurologice & cefalee, ameţeli, hipertensiune - fenomene dermatologice & acnee, prurit, pigmentarea feţei - dereglări din partea ap.locomotor & dureri în articulaţii, muşchi, oase - semne & bulimie, anoreie, dereglări de gust,graţă, vomă, balonarea abdomenului - semne renale & reţinerea lichidului, edeme. Există forma uşoară ( %-' simptoame! şi gra$ă ( mai mult de 9 simptoame! După predominarea sindromului, eistă forma neuro-psihică, edematică, cefalică. Tratament& psihoterapie, respectarea regimului alimentar, masa* general, balneoterapie, electrofore"ă endona"ală cu vit.1$% pentru a stabili"a G5, tratament simptomatic. 4n hiperestrogenie relativă sau absolută & terapie cu gestagene (din a $7-a "i a ciclului & $6 "ile!, norcolut 9mg, pregnin 6,6$ de ' ori pe "i; contraceptive orale (marvelon, ovulen!. Sindrom climacteric ! se divi"ea"ă în ' perioade: premenopau"ă, menopau"ă, postmenopau"ă. *enopauza & este sistarea permanentă a menstruaţiei care re"ultă din dispariţia activităţii foliculare. oate fi definită după $% luni de amenoree spontană. /îrsta medie F 9$ani. 4nainte de 6ani - precoce, după 9'ani tardivă. Premenopauza & perioada de micşorare a funcţiei ovarelor cu modificări endocrine, biologice şi clinice. Durata F ani. Postmenopauza & sau menopau"a confirmată, - după $% luni de oprire a menstruaţiei. Patogenie: 4mbătrînirea ovarelor8 micşorarea numărului de foliculi8 diminuarea sensibilităţii tip feed-bacI a aului @p-@8 < =@8 ovulaţie precoce şi scurtarea ciclului8 re"istenţa ovarelor la gonadotropine8 ovulaţie retatdată (cicluri neregulate!, insuficienţă progesteronică (patologie uterină şi mamară!, hipoestrogenemie (simptome climacterice!. (linica& (onsecinţe pe termen scurt - manifestări vasomotorii-bufeuri de căldură, cri"e de transpiraţii; manifestări psihice-tulb.de somn, depresie, iritabilitate. (onsecinţe pe termen mediu - uretrite, cistite, incontinenţă urinară, discomfort vaginal şi sen"aţii de uscăciune, dispareunie, atrofie vaginală, involuţia uterului, atrofia gl.mamare, ? libidoului. (onsecinţe pe termen termen lung & osteoporo"ă (estrogenii stimulea"ă secreţia calcitoninei, scăderea secreţiei de calcitonină8 deminerali"area oaselor!, ictus, infarct miocardic. Tratament: terapie hormonală de substituţie & preparate estrogen-gestagene ( climara-plasture, climen, climonorm! Sindrom postcastraţional ! comple de simptome vegeto-vasculare, neuro-endocrine şi metabolice, ce se de"voltă în urma ovariectomiei totale sau subtotale, atrofiei ţes.ovarian în urma radiaţiei, infecţii, preparate medicamentoase. Patogenie& ?concentraţiei de h.seuali8dereglarea stării funcţionale a sist.neurotransmiţător, ce corelea"ă reacţiile cardio-vasculare, respiratorii şi de to a corpului. 0stfel, în suprarenale are loc < sinte"ei de glucocorticoi"i şi testosteron, iar în ţes.adipos & de estrogene. $
(linica: semne vegeto-vasculare & bufeuri de căldură, hiperemia feţei, hipertensiune, tahicardie, hiperhidro"a, cefalee; endocrino&metabolice & obe"itate, hipercolesterolemie, aterosclero"ă, modificări atrofice ale mucoaselor organelor genitale, ve"icii urinare. Tratament: ca şi în sindrom climacteric. ?1. Tulburări de statică ale organelor genitale. Etiopatogenia. (linica. 4iagnosticul. Tratamentul cirurgical şi medicamentos. Deosebim următoarele dereglări de statică: - deplasarea uterului şi a pereţilor $aginali pe linie $erticală & elevaţie, descensiune, prolaps genital - %n plan orizontal & rotaţia uterului, retroversie, fleie ( hiperantefleii, laterofleii! # %n aterodeviaţie uterină & deplasare laterală, se datoreşte proceselor tumorale şi inflamatorii, care duc la formarea aderenţelor retractile, ce deplasea"ă uterul. rolaps genital & repre"intă coborîrea uterului în direcţia aei vaginului şi în afara lui cu următoarele modificări: -alunecarea pereţilor vaginului & colpocel anterior şi posterior; -antrenarea ve"icii, rectului & cistocel, rectocel; Etiologie: $.puerperalitate %.scăderea elasticităţii ţesuturilor căilor de naştere şi perineului, provocată de insuficienţa h.seuali '.poate fi congenital rolaps vaginal - pereţii edemaţi, îngroşaţi, violacei, cu ulceraţii. ncontinenţa de urină, fenomene di"urice, rectită. 4iagnostic: e. ginecologic, cistoscopie, cistografie. (olpocelul posterior şi rectocelul sunt cau"ate de distrugerea ţesutului con*unctiv dintre rect şi vagin Tratament chirurgical & colpoperineografie posteroară şi levatoroplastie. Enterocel & hernie în spaţiu Douglas. Prolaps uterin & coborîrea uterului din ba"inul mic prin hiatul urogenital. Sunt ) grade : incipient, incomplet, complet. ncipient & corpul şi colul coboară în vagin, dar nu iese din fanta genitală. Acuze & greutate în ba"inul mic, dureri, leucoree, constipaţie. ncomplet & corpul uterin în vagin, colul uterin în introitul vaginal. (omplet & iese din fenta genitală. 0cu"e & leucoree sangvino-purulentă, sta"ă ve"icală, piurie, pielonefrită Tratament: $9
(ăi de acces: vaginal, abdominal, mit. e efectuea"ă: colporafie anterioară, colpoperineorafie posterioară, colporafie posterioară cu levatoroplastie, operaţie Eancester. ?". Anomaliile de dez$oltare ale organelor genitale. Etiopatogenia. 4iagnosticul. Tratamentul cirurgical. #tiopatogenie: dereglări de embriogene"ă *alformaţiile uterului $0geni"ie uterină % @emiutere: uter bicorn bicervical, uter bicorn unicervical, uter unicorn. ' +tere septate +tere comunicante 9 Ealformaţii minore *alformaţiile $aginului Deseori se asocia"ă cu anomaliile sist.urinar şi rectului 5lasificare: $ 0bsenţa vaginului % /agin septat transversal sau longitudinal ' @ipopla"ie vaginală Anomaliile o$arelor $ 0bsenţa completă de ovare % Avare suplimentare în formă de PşiretQ Anomaliile trompelor uterine $ 0bsenţa bilaterală a trompelor % 0bsenţa parţială a trompei uterine 4iagnostic& -metode endosco pice: colposcopia, cervicoscopia, histeroscopia, laparoscopia, culdoscopia (e. organelor ba"inului mic cu a*utorul sistemului optic introdus în forniul vaginal posterior! - metode radiologice: histerosalpingografia. - 6S+ ?). (uplul steril. (lasificare. Sterilitate de etiologie inflamatorie. 4iagnostic. Tratament (uplul steril & incapacitatea unui cuplu con*ugal de a se reproduce fără a utili"a metode de contracepţie timp de % ani. (lasificarea: - 4upă apariţie: $.rimară %.ecundară - 4upă partener: $.5au"ă numai feminină %.5au"ă numai masculină ).(auză mixtă 9imună: - 4upă cauze la femei: tubo-peritoniale; endocrine; cervicale; neclare; - 4upă cauze la bărbaţi : patospermie; patologia gl. accesorii; varicocele; neidentificate; -a femei sterilitatea inflamatorie este: Tubară ! dereglarea anatomo-funcţională a trompelor. Peritonială & proces aderenţial în ba"inul mic. Patologia trompelor este& - funcţională (are loc tulburarea contractilităţii trompelor & hipotonus, hipertonus, duc la spasm şi în re"ultat inflamaţie! - organică (pio-, hidrosalpin, tumoare tubo-ovariană, care duc la impermiabilitate! (auze& 1B cu chlamidia, mcoplasma, gonococ, treponema, trichomonada. -a bărbaţi sunt cau"ate de obstrucţia canalelor seminifere, inflamaţii a glandelor accesorii (prostatite, ve"iculite!, în urma 1B, boli infecţioase (parotidita epidemică, tuberculo"a, ru*eola! 4iagnostic: histerosalpingografie, ecohidrotubaţia, laparoscopie, faloscopie. Tratament conser$ator & tratamentul maladiei inflamatorii Tratament cirurgical& -fimbrioli"a & eliberarea fimbriilor din aderenţe; -salpingoli"a & lichidarea aderenţelor, fleurilor, curbărilor; -salpingostomia & formarea unui ostium în ca" de obliterare ampulară a trompelor; -salpingo-salpingoanostomo"a & re"ecţia părţii opturate. $7
?. (uplul steril. (lasificare. Sterilitate de etiologie endocrină. 4iagnostic. Tratament (uplul steril & incapacitatea unui cuplu con*ugal de a se reproduce fără a utili"a metode de contracepţie timp de % ani. (lasificarea: # 4upă apariţie : $.rimară %.ecundară - 4upă partener: $.5au"ă numai feminină %.5au"ă numai masculină '.(auză mixtă 9imună: - 4upă cauze la femei: tubo-peritoniale; endocrine; cervicale; neclare; - 4upă cauze la bărbaţi : patospermie; patologia gl. accesorii; varicocele; neidentificate; (auzele sterilităţii endocrine la femei sunt tulburările hormonale în glandele endocrine ce duc la dereglări ovulatorii: atre"ia sau persistenţa foliculilor, anovulaţia cronică, paraovulaţia, insuficienţa corpului galben. Eai frecvent se întîlneşte anovulaţia cronică . E cauzată de patologii ce se caract. prin dereglări ale proceselor ciclice în sist. hipotalamus-hipofi"ă-ovare şi a altor glande endocrine. (linic - prin hemoragii disfuncţionale, oligomenoree, amenoree-galactoree, hirsutism şi sindrom viril. 0ceste simptome sunt pre"ente în boala ovarelor polichistice, sindromul viril, sindr. neuroendocrine postnatale, sindr. amenoree-galactoree, patologia endocrină a glandelor suprarenale şi tiroidei. Tratamentul include " etape& $. & normalizarea fondului ormonal (tumoare hipofi"ară-tratament chirurgical, hiperprolactinemie-parlodel sau bromcriptin, în patologie cu nivel ? de estrogene şi gestagene-gonadotropine ca decapeptil,buserelin! %. & stimularea o$ulaţiei cu clomifen2 gonadotropine 0. (lomifenul este stimulator al gonadotropinelor. e începe cu do"e minime & 96mg de la a 9-a & L-a "i a ciclului menstrual. 4n lipsa efectului, se măreşte do"a pînă la $96mg (cu prudenţă, se poate de"volta hiperstimularea ovarelor! 1. Pergonal (menotropin! & conţine =@ şi >@ , în raport $:$. nduce maturi"area folicolului şi ovulaţia. 5.(lomifen B Profazi (gonadotropină corionică! 9-$6 mii +. (auzele sterilităţii endocrine la bărbaţi sunt de % tipuri hipo- şi hipergonadotropă 'orma ipogonadotropă& Sindrom Caliman & ereditar, tip dominant recesiv. @ipotalamusul nu e capabil să producă nC@, tractul olfactiv nu e de"voltat şi clinic se manifestă prin reţinerea de"voltării seuale şi anosmie. Diagnostic: biopsia testiculară & nede"voltarea tubilor seminiferi. Bratament & nC@. Sindrom /ud & ereditar, tip autosom dominant. (linic & hipogonadism hipogonadotrop ) ihtio"ă, epilepsie, oligofrenie. nsuficienţa hipofi"ară & clinica în dependenţă de vîrsta la care a apărut. Bratament substitutiv. =orma hipergonadotropă. Sindrom Clinefelter & 3OOR & virilism, oligo-, a"oospermie, =@ & crescut. Sindrom D & se caracteri"ea"ă prin nivel înalt de =@ şi >@, testosteron. 5linic & statură înaltă, erupţii pustuloase, spermatogene"ă dereglată şi sterilitate incurabilă. 4iagnosticul sterilităţii endocrine -a femei & to ba"ală, glera cervicală, citologia vaginală, determinarea hormonilor =@, >@, prolactină, B ', B, corti"ol, biopsia endometriului, teste hormonale cu gestagene, estrogene şi gestagene, deameta"on. >a bărbaţi & evaluare hormonală, genetică. 4iagnosticul sterilităţii mixte 9imune:& Test postcoital & la %- ore după coitus, se colectea"ă secret din forni, endo- şi eocervi & se aprecia"ă numărul şi starea spermato"oi"ilor (p2u determinarea compatibilităţii imunologice a cuplului! Test de penetraţie & se determină capacitatea spermato"oi"ilor de ascensiune în glera cervicală. Test microaglutinant & de det.titrul 0c antispermatici aglutini"anţi în serul sangvin sau mucusul cervical. Test spermoimobilizant - de det.titrul 0c antispermatici imobili"anţi în serul sangvin sau mucusul cervical ?5. Sarcina extrauterină. #ste sarcina ce se de"voltă în afara cavităţii uterine (trompe, ovare, cornul rudimentar al uterului, cervicală, cavitatea abdominală! (lasificare: $.arcina tubară: bilaterală, concomitentă (în tompă şi uter!, gemelară, pe bont restant de trompă; după sediu: interstiţială, istmică, ampulară, pavilionară sau fimbrică; după evoluţie: în curs de evoluţie şi întreruptă (prin ruperea peretelui trompei sau prin avort tubar! %.arcina ovariană: internă (intrafoliculară!, eternă (pe suprafaţa ovarului! $3
'.arcina intralegamentară: primară (între foiţele lig. lat!, secundară (oul rupe peretele trompei şi nidea"ă în foiţele lig. lat! .arcina abdominală: primară, secundară. 9.arcina în cornul rudimentar al uterului & apare în re"ultatul migraţiei eterne a ovului fecundat sau a spermato"oidului. Etiopatogenie& $.5au"e tubare: congenitale (malformaţii!, modificări biochimice locale, tulburări mecanice (aderenţe, plastii tubare!, tulburări neurovegetative (spasme tubare! %.5au"e ovulare: de"v. anormală a oului (cantitatea scă"ută de vitelină!, modificări cromo"omiale, factori spermato"oici, '.5au"e hormonale & acţionea"ă asupra mutilităţii şi biochimiei tubare .0lte cau"e: miom uterin, chist ovarian 'actori de risc: intervenţii şi manipulaţii diagnostice intrauterine, sarcină etrauterină în antecedente, inducerea sarcinii Pin vitroQ, reconstituirea plastică a trompelor, contracepţie hormonală, dispo"itiv intrauterin. (linica: $.Sarcină tubară %n e$oluţie & semnele aceleaşi ca şi la o sarcină uterină, poate progresa fără manifestări pînă la -7 sapt. 0par dureri abdominale hipogastrice, disconfort, dureri colicative în una din fosele ileace, o întîr"iere a menstruaţiei, ultima are caracter neobişnuit (cantitate mică, cul.întunecată!. emnul @egar negativ sau slab po"itiv (nu are loc o ramolire completă a istmului cervical şi a uterului!. +terul are formă piriformă (în sarcina uterină & formă de glob!. Dimensiunile uterine sunt mai mici. Semnul PisFaceF , +enter &negativ. >a palparea bimanuală & trompele mărite în volum sau se determină o formaţiune tumorală. %.Sarcina tubară %ntreruptă ! triada clasică : - întîr"ierea menstruaţiei; - dureri; - semne de hemoragie intra abdominală; 5linica începe brusc, după o amenoree secundară, apare durerea cu caracter de acces, intense. >ocali"ată în abdomenul inferior, iradia"ă în rect, în regiunea lombară. lăbiciune generală, greaţă, vomă. 4ntre accese starea se ameliorea"ă. oate apărea metroragie, după cîteva ore de la acces, sîngerările sunt mici, culoare brună. imptomele iritaţiei peritoniale po"itive. e determină strigătul Douglasului. 4iagnostic diferenţial& $.@emoragie în trimestru & avort spontan, provocat, mola hidatiformă %.dr. algic & litia"a reno-uretrală, apendicita, chist ovarian torsionat '.@emoperitoneu & ruptură de splină sau ficat, apopleie ovariană .=ormaţiunea latero-uterină & salpingita acută, abces tuboovarian, endometrio"a Tratament& $.Eedicamentos & metotrial, #% %.5hirurgical - prin laparoscopie (salpingectomie totală sau parţială, re"ecţie segmentară cu anastomo"ă termino-terminală! şi prin laparotomie & aceleaşi operaţii.
?3.*iom uterin. #ste tumoare benignă, me"enchimală, se de"voltă, de regulă, în miometru. unt ' tipuri: $.Eiom simplu %.Eiom proliferativ '.resarcom Etiologie: $.redispo"iţie ereditară %.nfantilism somatic şi genital la femei, asociat cu dereglarea funcţiei menstruale. '.Dereglarea funcţiei sistemului @-@p-ovarian-uterin. .rocese inflamatorii recidivante. 9.5hiureta*e uterine Gn patogenie & rol important hipofuncţia gonadotropă şi dereglarea aparatului receptor în uter. (lasificare: $.=orme tipice (în corpul uterin! - subseroase; - interstiţiale; - submucoase; %.=orme atipice (nu în corpul uterin! - retrocervical; - anterocervical; - paracervical; - retroperitonial; - subperitonial; - intraligamentar; (linica: - hemoragii uterine; $
- dureri în regiunea inferioară a abdomenului, în regiunea lombară, - uneori & semne di"urice, constipaţii, leucoree. De regulă, miomul creşte lent, uneori & rapid. Dimensiunile miomului uterin varia"ă între 3- $7 săptămîni de graviditate. 4iagnostic: Anamneza B acuzele. Ex. paraclinic & histerosalpingografia ( evidenţierea cavităţii uterine, permiabilitatea trompelor uterine, polipo"a!, radiografia cu contrast (evidenţia"ă nodulii submucoşi!, histeroscopia, laparoscopia, culdoscopia, 4iagnostic diferenţial: se face cu tumoare uterină, tumoare ovariană, graviditate. Tratament cirurgical: 0ndicaţii& $.Dimensiuni mari ale tumorii S $' săpt. %.Eeno-,metroragii abundente ce duc la anemi"are. '.5reştere rapidă şi masivă. .Goduli subseroşi pedunculaţi ce pot torsiona 8abdomen acut. 9.>ocali"are submucoasă & hemoragii abundente. 7.>ocali"are intraligamentară 8sindrom dolor pronunţat (compresia pleurilor nervoase! 3.>ocali"are în colul uterin .re"enţa patologiilor concomitente & hiperpla"ia endometrului, tumori ovariene. L.Gecro"a nodului miomatos Sunt " tipuri de inter$enţii& - radicală & histerectomie subtotală cu2fără anee, histerectomie totală; - conser$atorie & miomectomie, enuclearea nodului miomatos, miometrectomie, defundarea uterului. Tratament conser$ator:. 0ndicaţii& $.Goduli interstiţiali şi subseroşi. %./olumul nu mai mare ca $% săpt. '.0bsenţa meno-, metroragiilor. .tare inoperabilă. -a bază& $.Preparate cu efect gestagen: norcolut 9-$6 mg2"i, timp de 7 luni ( a $7-%9 "i a ciclului menstrual!,turinal. %.Gn miom mic & estrogeni & gestageni (eclud ovulaţia şi proliferarea nodulilor, prin inhibiţia sinte"ei şi secreţiei de h. gonadotropi!: non-ovlon, anovlar. '.Gn premenopauză & androgeni: metiltestosteron 9-$6mg (a $7-%9 "i a ciclului menstrual! .'izioterapie2 $itaminoterapia.
?.Endometrioza genitală. (linica. 4iagnostic.Tratament Ealadie hormonal dependentă ce se caract. prin creşterea ţesutului asemănător endometrului, cu locali"are anormală. Etiologie. $.teorie embrionară- se de"v. din rămăşiţele ducturilor Euller, Tolf. %.teorie endometrială & din endometriu. '.teorie metaplastică & în urma metapla"iei peritoneului embrionar. .teorie dishormonală & cea mai veridică. 1oala se de"v. pe fondul hiperestrogenemiei absolute sau relative şi hipofuncţia corpului galben şi suprarenalelor. (lasificarea: $.#tragenitală %.enitală de % tipuri: internă(uter şi porţiunea interstiţială a trompei!; şi eternă (ovare, trompe, vagin, col uterin, vulvă! 4upă structură & nodulară, infiltrativă, chistică. (linica: $.@iper-, polimenoree, algodismenoree. %.5reşterea volumului uterin pre- şi în timpul menstruaţiei. 4n endometrio"a vaginului sau locali"are retrocervicală apar: dureri în abdomenul inferior, lombare, înainte şi în timpul menstruaţiei, dereglări de defecaţie. Eucoasa vaginului de culoare albăstrie. După menstre & secret maroniu. Gn endometrioza o$arelor & chisturi de ciocolată. 4iagnostic $L
Cadiografie, cervico-histerosalpingografie, +, endoscopie, e. citologic, B5 Tratament - inibiţia endometriozei clinic acti$eH - %nlăturarea cirurgicală a focarelor; $.rogestine fără estrogeni Goretisteron-acetat, norcolut 9 mg2"i, timp de 7 luni ( a $7-%9 "i a ciclului menstrual! %.rogestin-estrogene Gon-ovlon, ovulen, rigevidon, marvelon. '.4n insuficienţa fa"ei luteinice, anovulaţie- preparate antiestrogene & clostrilbegit .reparate antigonadotrope & dana"ol $66-66 mg2"i, '-$% luni (provoacă atrofia endometriului! 9.munomodulatori Tratament cirurgical. 0ndicaţii& - endometrio"a cicatriciilor postoperatorii ombilicale; - chistadenomul ovarelor)endometrio"a; - lipsa efectului terapiei conservatorii timp de 7 luni; - progresarea steno"ării lumenului; - supurarea aneelor afectate de endometrio"ă; 4acă e afectat colul uterin & etirparea uterului. Aperaţii cruţătoare: re"ecţie parţială a ovarelor, înlăturarea părţii posterioare a istmului uterin)suturarea colului, înlaturarea endometrio"ei vaginale, iradiere cu la"er în regim de coagulare.
??. (lasificarea tumorilor o$ariene benigne. Tabloul clinic. 4iagnostic. Tratament. (lasificare istologică& T. seroase& benigne # cistadenom2 papilom de suprafaţă2 adenofibrom şi cistadenofibrom T.mucinoase& benigne # cistadenom2 adenofibrom şi cistadenofibrom T.endometriale& benigne # adenom2 cistadenom2 adenofibrom şi cistadenofibrom T.celulelor descise benigne T.7renner. T. seroase & sunt de % tipuri: cilioepiteliale şi papilare (linic& la tact vaginal & formaţiune rotundă mobilă situată lateral sau retrouterin. (istoamele cilioepiteliale & mai frecvent unilateral, unicamerale, pereţii nete"i, conţin lichid seros de culoare gălbuie cu cristale mici. (istoamele papilare în unele ca"uri se pot maligni"a. 5aracteristic & situarea intraligementară sunt pluricamerale, cu multe papile, cu lichid gălbui-cafeniu, afectare bilaterală procese aderenţiale în abdomen. 5linic & dureri în regiunea inferioară a abdomenului, greutate, discomfort, fenomene di"urice, dereglări ale defecării. T. mucinoase & tumori ovariene epiteliale, pot fi bilaterale, situate intraligamentar. +neori se complică cu ascita şi procese aderenţiale. unt cele mai mari tumori benigne ('6-96 cm în diametru!. 5onţin lichid gelatinos. #piteliul tumoral are capacitatea de producere a mucinii, care sub formă de granule se află în interiorul celulelor. T. endometriale & fac parte din tumorile care histologic sunt similare cu tumorile endometrului. T. celulelor descise benigne sunt foarte rare. #le constau din celule deschise de glicogen. T.7renner & t. fibroepiteliale ce constau din stroma ovarului şi grupuri de celule poligonale sau epiteliale. #ste dură, culoarea alb-surie, capsulă nu are, în tumoare cavităţi mici. ot fi focare de calcificare. #voluţia, de regulă, este asimptomatică. 4iagnostic: radiografie abdominală, histerosalpingografie, flebo-, arterio-, limfografie, +, B5, CEG. Tratament& chirurgical & ovariectomie uni- sau bilaterală. • • • •
?@. Stările de fon şi precanceroase ale organelor genitale feminine. Stări de fon ale organelor genitale externe& 1.Condiloame acuminate
unt determinate de virusul @/. 5linic & veruci ce se suprapun (var"ă de mare!.Bratament & chirurgical, criodistrugere cu a"ot lichid. 2.evu! & nevii benigni, mai ales cei ce proemină, au risc mare de maligni"are. Bratament & chirurgical. ".4istrofie iperplastică: Irauro"is şi leucoplachia. %6
Craurozis & stare involutiv sclerotică cronică a vulvei, ce se caracteri"ea"ă prin atrofia organelor genitale eterne. Eucoasa şi pielea îşi pierd elasticitatea, apare dipigmentarea, subţierea şi atrofia. -eucoplacia - este o pată albă-surie, cu suprafaţă netedă, creşte în dimensiuni, se discuamea"ă, formea"ă hiperIerato"ă. Bratament & sedative, hormonoterapie generală şi locală cu estrogene, androgeni, corticosteroi"i, desensibili"ante, anesti"ie locală. #.4isplazia $ul$ei & atipia epiteliului pluristratificat cu dereglarea stratificării. Bratament & eci"ia în limitele ţesutului sănătos. *aladii precanceroase ale organelor genitale externe& $. =ibrom & în regiunea labiei mari sau sub mucoasa vaginului. 5reşte în volum pe un peduncul subţire. %. >ipom & din ţes.lipidic în muntele /enus. '. @emangiom & tumoare benignă vasculară capilară sau cavirnoasă. #ste o pată albăstruie-purpurie. Bratament & crioterapie, electrocoagulare. . >imfangiom & din vasele limfatice, are formă de noduli mici din ţes.con*unctiv. Stări de fon de col uterin& $.seudoero"iunea %.#tropion ero"a & pseudoero"ie ) deformaţii cicatriciale de col uterin '.#ro"iunea verra .>eucopla"ia 9.#ritropla"ia 7.olip & proliferarea ţes.pavimentos, are ba"ă con*unctivă 3.#ndometrio"a & transplant al endometriului pe col uterin .#ndocervicita & inflamaţie în *urul canalului cervical Procese precanceroase 4isplazii & modificarea epiteliului pluristratificat pavimentos al colului uterin, ce se caracteri"ea"ă prin hiperpla"ia stratului ba"al, paraba"al, dar nu atinge stratul superficial al ep.pavimentos. 4iagnostic & frotiu apanicolau, colposcopie ) proba 5hiller, acid acetic; biopsie Stări de fon şi precanceroase al endometriului $.@iperpla"ia glandulară de % tipuri: glandular chistică şi polipoasă. olipo"ă & formaţiuni ovoide multiple, în grupuri, pedunculaţi. %.@iperpla"ia atipică & proliferare atipică a elementelor mucoasei uterului. Diagnostic: biopsie prin aspiraţie, chiurete* diagnostic, + Bratament & înlăturare chirurgicală. @. (ancerul colului uterin . Etiopatogenia. (lasificarea. 4iagnosticul. (linica. Terapia. 'actorii de risc. $ Debutul vieţii seuale precoce % Gumărul mare de sarcini şi naşteri ' Eultitudinea partenerilor seuali Givel socio-economic scă"ut 9 @ominis papiloma virus (@/! 8istopatologic & cancer epitelial. e clasifică: a.epiteloame epidermale - ' forme: cheratini"ate, necheratini"ate cu celule mari, necheratini"ate cu celule mici. b.adenocarcinom 'orme macroscopice & eofită, endofită, infiltrativ-eofită,ulcerativă Extinderea & prin continuitate, limfogenă, hematogenă (linica & la început asimptomatic, mai tîr"iu apere triada: -leucoree,limforee -sîngerări după contact seual -dureri 4iagnostic& inspecţia vaginului şi colului în valve, tact vaginal, colposcopie, biopsie, citologie, histeroscopie. Test cito$aginal tumoral 7abeş#Papa,icolau & pentru diagnostic oncologic. rincipiul se ba"ea"ă pe evidenţierea celulelor tumorale din conţinutul vaginal . 5lasificarea frotiurilor & după 9 clase: -celule absolut normale - celule cu modificări minime, eclusiv benigne, cel mai des de tip inflamator. %$
-celule anormale suspecte, al căror caracter benign sau malign nu poate fi certificat printr-un eamen citologic simplu /-cîteva celule cu caracter neopla"ic /- numeroase celule neopla"ice, i"olate sau în grupuri Tratament& în stadiul şi & operaţia /erghein (histerectomie totală cu anee, ţes.celulo-adipos parametral şi paravaginal, ganglionii limfatici vecini, înlăt.treimii superioare a vaginului! 4n cancer microinva"iv la femei tinere & coni"aţie sau histerectomie totală simplă. Tenici noi: iradiere intraoperatorie, chimioterapie, oigenarea hiperbarică, hipertermie.
@1. (ancerul corpului uterin. Etiopatogenia. (lasificarea. 4iagosticul. (linica. Terapia. Etiopatogenia: hiperestrogemia cronică duce la proliferarea endometriului. -ocalizare & mai frecvent în unghiurile şi corpul uterin. Poate fi& difu", în focar, multicentrale. 4upă in$azie & eofit, endofit, mit 5ancerul corpului uterin se de"voltă din ep.cilindric superficial al glandelor endometriului. 4upă structură istologică se deosebesc : $ adenom malign % adenocarcinom ' cancer solid cancer mucos & cu hiperproducţie de mucos 9 adenocanceroid 7 cancer pavimentos 3 carcinosarcom Căspîndire & limfogenă, prin continuitate, rar hemoragică. (linica & hemoragii uterine, leucoree apoasă-mucoasă, dureri 4iagnostic& -e.citologic, obţinut prin aspiraţie -biopsie cu e.histologic -histeroscopie -limfografie Tratament& $ @isterectomie totală % @isterectomie totală lărgită /engheim (histerectomie totală cu anee, ţes.celulo-adipos parametral şi paravaginal, ganglionii limfatici vecini, înlăt.treimii superioare a vaginului! ' radiere & %6-%9 re olichimioterapie @".Tumorile maligne ale o$arelor. Etiopatogenia. (lasificarea. 4iagnosticul. (linica. *etodele de tratament combinat. Etiopatogenie & factorii de risc : $. paritatea & nuliparele %. contraceptive orale '. vîrsta crescută la prima naştere . ereditatea 9. le"iunile precanceroase & chisturile funcţionale (foliculinice, luteinice, de corp galben!, tumorile benigne. 7. alţi factori & hipertensuinea arterială, boli virale, radiaţiile. (lasificare : histologic $. cancer epitelial : chistadenocarcinom, mucinos, endometroid %. tumorile din stroma ovariană & sarcom '. tumori din celule >edig . tumori din celule germinative 9. chist dermoid malign & teratom (linic : fatigabilitate, slăbire progresivă, edeme, varice ale membrelor inferioare, tulburări dispeptice, dureri pelviene, poalaIiurie, disurie, constipaţie, tulburări de ciclu menstrual, mărire în volum a abdomenului. 4iagnostic : Tuşeu $aginal & bilateral - tumoră fiă, densă, durerea lipseşte în lipsa torsiunii, deplasarea uterului %%
Examen paraclinic : marIerii tumorali, do"ările hormonale (în tumori endocrine!, echografie vaginală, citologia lava*ului peritonial, B5, eamen rradiologic, histerosalpingografie, laparoscopie. Tratament : (irurgical & în stadiul şi , histerectomie totală cu aneectomie bilaterală. (imioterapie - ciclofosfamida, adriamicina, fluoruracil, metotreat, cisplatin. /adioterapie & ca tratament ad*uvant al chirurgiei. radiere eclu"ivă & în ca"uri inoperabile şi re"istente la chimioterapie. @). *aladiile disormonale ale glandei mamare.(ancerul glandei mamare.Principiile de diagnostic şi tratament. *astopatii - grupa patologiilor de fond care preced uneori cancerul. unt de % tipuri: nodulară şi difu"ă =orma difu"ă (glandulară, fibroasă, chistoasă, mită! 4n formă nodulară & la palpare - noduli, induraţii de diferite dimensiuni. # pre"ent sdr.dolor, pot fi măriţi ganglionii limfatici. 4n forma difu"ă & dureri ce se intensifică la menstruaţie. Etiopatogenie : rol decisiv & stări progesteron-deficitare, dereglarea funcţiei ovariene 4iagnostic& 0namne"ă & avorturi provocate, spontane, hemoragii uterine disfuncţionale, sterilitate e efectuea"ă & palparea gl.mamare, mamografie, +, citologie, termografie Tratament & $ estagene & progesteron $6 mg - $6 "ile de la "iua a $9-a a ciclului menstrual % #strogen-gestagene & tomoifen ' 0ntiprolactinice & bromcriptin /itaminoterapie (ancerul mamar 'actorii de risc & seul, vîrsta Sde 6ani, ereditatea, prima naştere '6ani, mastopatii, avorturi S'9 ani, menarha pînă la $% ani, nulipare, menopau"ă S96 ani, stres. (lasificare& St. 0 - U %cm, Go, Eo St. 00 - U9 cm ) piele sau perete toracic, ganglioni limfatici supraclaviculari, Eo St. 000 - S9 cm ) piele sau perete toracic, ganglioni limfatici supraclaviculari, Eo St. 0- sunt metasta"e 4iagnostic & >a inspecţie & asimetrie , modificarea mamelonului, areolei, hiperemie, ulceraţie, retracţie. anglionii limfatici ailari, intercostali modificaţi. -a palpare- nodul, consistenţă dură, limite neclare, aderat la piele. 4iagnostic instrumental : transiluminare, termografie, doctografie, +, biopsie cu e.citologic Tratament & în stadiul şi & chirurgical 8olsted2 *aIer & se eci"ea"ă glanda mamară, muşchiul pectoral, ggl.limfatici adiacenţi. Peiti & se eci"ea"ă glanda mamară, muşhiul pectoral mic, ggl.limfatici regionali /adioterapie & pre-, postoperator, în ca" de metasta"e. Do"a sumară %9 re 4n cancer avansat sau recidive & citostatice (ciclofosfamidă, metotreat! @. 7oala trofoblastică ! mola idatiformă2 corionepiteliom. Etio#pat.(linica.Terapia. *ola idatiformă & se caract.printr-o degenerescenţă chistică a vilo"ităţilor coriale. #ste transformarea vilo"ităţilor coriale în forma de ciorchine, formate din ve"icule umplute cu lichid de culoare deschisă. /e"iculele se unesc printr-un peduncul subţire. E@ poate fi completă, cînd ocupă toată placenta, şi parţială. Dacă e le"ată mai mult de $2' de placentă & fatul moare. Etiologie $. nfecţioase: viruşi, tooplasma. %. nsuficienţa primară hormonală (a estrogenilor! '. atologia genetică . munologică(reacţii imune mama-fat!. (linica& Debutul sarcinii molare este la fel cu cel al sarcinii normale. %'
Semne generale:greaţă, vomă, cefalee, insomnie. Semne funcţionale:după %-' luni de amenoree, apare metroragia fară cau"e aparente, indoloră, abundentă, persistentă şi duce la hipotensiune arterială, tahicardie, anemie. Durerile abdominale sunt însoţite de eliminarea de ve"icule molare. Semne locale: volumul uterului e mai mare de aproimativ -9 ori în raport cu vîrsta gestaţională. +terul pre"intă variaţii de volum de la o "i la alta (uter în acordion!, formă regulată şi consistenţă moale. 15= absente. 4n '6-6M apar chisturi ovariene luteinice, bilaterale, care se de"voltă din cau"a supraproducţiei hormonului corial gonadotrop în vilo"ităţi. După epul"ia molei sau golirea uterului, aceste chisturi dispar. +neori vilo"ităţile pătrund adînc în peretele uterului şi în venele ţesuturilor materne, cavitatea abdominală. #vadînd vasele mari 8hemoragii (mola idatiforma distructi$ă:. 4iagnostic & în ba"a datelor anamnestice, e.clinic (neconcordanţa dintre mărimea uterului şi vîrsta sarcinii, chisturi ovariene, metroragii, epul"ia ve"iculelor!;e.de laborator (da"area gonadotropinelor urinare şi plasmatice arată valori crescute!; e.histologic al materialului colectat din uter; +. Tratament& #vacuarea conţinutului uterin, prin chiureta*, vacuum aspiraţie.+neori dilatarea şi evacuarea digitală a vilo"ităţilor. După evacuarea conţinutului uterin & punga cu gheaţă, uterotonice, 01, antianemice. entru ecluderea maligni"ării, la a 3-a "i se face chiureta* cu e.histologic. 4n ca" de hemoragii abundente & histerectomie. (orionepiteliom ! tumoare epitelială malignă, derivată din proliferarea celulelor trofoblastice. Vesutul malign invadea"ă rapid miometrul şi vasele sangvine uterine şi metasta"ea"ă în plămîni, vagin, creier, rinichi, ficat, vulvă. oate fi locali"ată în uter sau trompe. Etiologie: - din elementele molei hidatiforme, - avort, - naştere prematură erioada latentă & cîteva luni & pînă la $ an. Eanifestările clinice depind de locali"area metasta"elor. 0par hemoragii lungi, repetate, abundente; anemie; infectarea tumorii. 1oala progresea"ă activ şi rapid, peste cîteva luni & moatrea. Tratament& chirurgical-etirparea uterului, aneelor; chimioterapie-metotreat, dactinomicină, clorambucil. @5. ;rganizarea examinării profilactice a femeilor. 0mportanţa in$estigaţiilor citologice şi colposcopice. mportanţa lor reiese din faptul că depistarea precoce a stărilor de fon şi precanceroase va micşora incidenţa ca"urilor letale în urma proceselor maligne. (olposcopia & vi"uali"area colului uterin, vaginului cu a*utorul unui aparat optic. #ste simplă şi lărgită. (olposcopie simplă & vi"uali"are la mărire. (olposcopie lărgită & suplimentar se face badi*onarea colului uterin cu acid acetic %-'M, sau cu soluţie >ugol (proba chiller! Aspectul colului nepreparat : epiteliu scuamos (pluristratificat pavimentos! al eocolului-neted, ro" ; epiteliu cilindric endocervical de culoare mai roşie; intre ele & "ona de tran"iţie. Aspectul la badi
- celule cu modificări minime, eclusiv benigne, cel mai des de tip inflamator. -celule anormale suspecte, al căror caracter benign sau malign nu poate fi certificat printr-un eamen citologic simplu /-cîteva celule cu caracter neopla"ic /- numeroase celule neopla"ice, i"olate sau în grupuri.
@3. Sindromul $iril %n ginecologie. 'ormele clinice 2 diagnosticul şi tratamentul. Sindromul $iril se manifestă prin apariţia semnelor seuale secundare masculine la femei. 4upă origine se disting c%te$a forme de $irilism : $. constituţional-ereditar & fără modificări în glandele endocrine %. suprarenal & determinat de hiperpla"ia corticosuprarenalelor, sau de tumoare suprarenală '. o$arian & determinat de ovare polichistice, tumori masculini"ante . ipofizar & b. ţenco-5ushing, acromegalie cu pilo"itate tip masculin. 0. constuţional& se manifestă prin hirsutism, ca urmare a creşterii sensibilităţii foliculului pilos la nivelul normal de androgeni 00. suprarenal: sindromul viril suprarenal mai este numit sindrom adrenogenital. e caracteri"ea"ă prin hiperfunţia cortico-suprarenalelor, care poate fi provocată de hiperpla"ia sau tumoarea acestora. atogenie. 4n suprarenale-deficit al en"imelor ce participă la transformarea $3alfa-hidroiprogesteron în hidrocorti"on şi corti"on. e formea"ă mult $3alfa-hidroiprogestiron, care se transformă în diferite forme de androgeni (androsteron, etioholanolon, dehidroepiandrosteron!. irilismul suprarenal este de ) tipuri : congenital (pseudohermafroditism feminin!; postnatal (maturi"are seuală precoce a fetiţei cu semne de virilism ca hirsutism, acnee, micşorarea uterului şi ovarelor!; în perioada reproductivă (apariţia semnelor seuale secundare masculine: hirsutism, oligomenoree, spaniomenoree, amenoree, atrofia glandelor mamare!. 4iagnostic & $. proba cu 05B@ (%9 +0 i2m8< $3 5 şi dehidroepiandrosteronului %. proba cu corti"on (96 mg i2m 9-$6 "ile 8 ?$3 5 urinari şi D@#0 '. proba cu deameta"on - ? $3 5 şi $3 A5 cu 96M Diagnostic po"itiv & cînd < $35 în urină, < D@#0, $3 A5 ? sau în normă Tratament& $. terapie de substituţie & hidrocorti"on '6 mg2m% 2"i- $6 "ile, întreţinere $-%9 mg2m%2"i %. antiandrogeni & flutamida, ciproteron acetat (androcur %9-96 mg2 "i ! '. spironolactona $66-66 mg2" ( blochea"ă receptorii androgeni! 000. o$arian & Bumorile ovariene masculini"ante, care pot duce la apariţia sdr.viril sunt: adrenoblastom, tumoare din celule >eidig, tumori lipocelulare. Sindromul sau boala o$arelor policistice e mai numeşte boala Stein#-e$ental . Principalul criteriu macroscopic & marirea bilaterală a ovarelor de %-7 ori, cu pre"enţa multor foliculi chistoatretici. uprafaţa ovarelor e netedă, albugineea îngroşată, sidefie( ovare de porţelan!. Patogenia. 0cţiunea gonadotropă neadecvată creea"ă un deficit de =@ şi surplus de >@. =@ determină formarea aromata"elor($L & hidroila"a şi '- betadehidrogena"a!, en"ime ce transformă androgenii în estrogene. Estrogenii sunt necesari J foliculului . e formea"ă un cerc vicios cu ? estrogenelor şi atrofia foliculilor. >a femei cu ovare polichistice, estrogenii se sinteti"ea"ă în adipocite. Tabloul clinic: creşterea în volum a ovarelor, sterilitatea primară, oligomenoree, hirsutism, creşterea masei corporale, seboree, acnee. 4iagnostic& -pneumoginecografie- în normă raportul uter:ovar este ':$, în ovare polichistice - $:$ -+, laparoscopie. -$3 5 în urină şi proba cu deameta"on ( 6.69 mg de ori pe "i, 9 "ile!. căderea $3 5 & sursa androgenilor în organism sunt suprarenalele. Dacă nu se modifică $3 5, sursa- sunt ovarele; Tratament& principiile sunt inhibarea secreţiei de gonadotropi şi micşorarea efectului biologic al androgenilor. Terapia medicamentoasă& -estrogeni (prin feed-bacI & inhibă gonadotropii! e dă etinilestradiol '9-96 mg, mestranol 39-$66 mg. -antiandrogeni & ciproteron 9-96 mg pe "i; %9
-inducerea ovulaţiei şi stimularea fertilităţii & clomifen citrat 96 mg pe "i, din a 9-a pînă în a L-a "i a ciclului menstrual. Tratament cirurgical: decorticarea parţială a ovarelor, re"ecţia cuneiformă ( înlăturarea a %2' din ovare!, electrocauteri"are, termocauteri"are. 0. ipofizar& indromul viril în boala (using : 4n urma afectării regiunii diencefalo hipofi"are, are loc o secreţie eagerată de 05B@. 0cesta duce la hiperfuncţia celor ' "one a corticosuprarenalelor & glomerular, fascicular, reticular. 5a re"ultat se provoacă o secreţie ecesivă de androgeni, glucocorticoi"i şi mineralocorticoi"i. 5linic: deficit proteic & atrofie musculară, striuri pe piele, osteoporo"ă. Secreţia excesi$ă de mineralocorticoizi & hipertonie, edeme. Dereglarea metabolismului lipidic & adipo"itate patologică pe partea superioară a corpului. ecreţia eesivă de androgeni & amenoree, atrofia glandelor mamare, hirsutism. e face diagnostic diferenţial cu sindromul 5ushing (tumoare a suprarenalei!: 4n ambele stări patologice se determină creşterea $3-A5 în urină, $3-5 urinari & în normă sau puţin crescuţi. e administrea"ă corti"on. 4n boala 5ushing - $3-5 urinari se micşorea"ă, iar în pre"enţa tumorii corticoadrenalei, această scădere nu se produce. Bratamentul acestei boli este deseori ineficient şi bolnavele decedea"ă din cau"a decompensării cardiovasculare.
@. Apoplexie o$ariană. Etiopatogenia2 diagnosticul şi tratamentul. Cepre"intă hemoragia în ovar datorită le"ării integrităţii ţesutului ovarian în timpul ovulaţiei. Etiopatogenie # determinată de schimbările fi"iologice ale ciclului menstrual: ovulaţia, vasculari"area pronunţată a ţesutlui corpului galben. 5a factor predispo"ant & proces inflamator în antecedente, care duce la schimbări sclerotice în ovare şi vase, la dilatare şi sta"ă venoasă. Sunt ) forme: $.Anemică & predomină semnele hemoragiei interne. # confundată cu sarcina etrauterină. %.Algică & predomină sdr.algic, hemoragia e intrafoliculară sau intraluteală şi nu necesită tratament chirurgical '.*ixtă (linica: Debut acut, dureri hipogastrice, semne de hemoragie internă, colaps, şoc hemoragic. 4n valve & semnele sarcinii & negative. Buşeu vaginal & uterul-dimensiuni normale, consistenţa şi forma obişniută 4iagnostic: relevante sunt următoarele: menstruaţia nu se reţine, semnele subiective de sarcină & negative, uterul nu e modificat, testul cu gonadotropina corionică & negativ. nstrumental: puncţia forniului posterior, +, laparascopie Tratament& (onser$ator, în ca" de forma doloră (pungă cu gheţă pe abd.inferior, analge"ice, spasmolitice! (irurgical, în forma anemică şi mită şi constă în efectuarea laparatomiei cu re"ecţia şi suturarea ovarului. @?. Sănătatea reproducerii şi planificarea familială. Sănătatea reproducerii este o stare de bunăstare fi"ică, mentală şi socială completă, care e legată de tot ce ţine de sistemul reproductiv. # o stare în care oamenii sunt capabili de o viaţă seuală satisfăcătoare, lipsită de riscuri. ănătatea reproducerii include sănătatea seuală, oferă consiliere şi îngri*ire specifică reproducerii şi bolilor cu transmitere seuală. Planificarea familiei2 după AE, - naşterea copiilor doriţi la termen optimal (erinţele planificării familiale & $./îrsta femeii favorabilă pentru reproducere $L-'9 ani %.ntervalul dintre naşteri & nu mai mic de %-%,9 ani '.5oncepţia va avea loc peste % luni după o afecţiune infecţioasă acută suportată de soţi .#ste recomandată concepţia toamna şi iarna, deoarece scade riscul mutaţiilor spontane şi conflictului imunologic 9.=emeia va fi scoasă din contactul cu substanţele chimice cu % luni înainte de concepţie 7.e eclude fumatul, alcoolul, narcoticele cu % luni înainte de concepţie 3.=emeia cu afecţiuni somatice cronice va concepe doar în ca"ul remisiei stabile şi lipsei acutu"ării timp de $-9 ani. @@. 4ispensarizarea şi reabilitarea bolna$elor ginecologice. %7
1. *etodele contemporane de contracepţie. (lasificarea. (omplicaţiile. (ontraindicaţii Arice tip de contracepţie va avea ' cerinţe: siguranţă2 inofensi$itate2 accesibilitate. Siguranţă & indice earl ( rata de eşec2$66femei-ani de epunere! (lasificare& . pentru bărbaţi: coit întrerupt, contracepţie de barieră, sterili"are chirurgicală .pentru femei: metode biologice, contracepţie de barieră, contracepţie intrauterină, contracepţie hormonală, sterili"are chirurgicală. 4upă *anilo$ : - cu eficienţă absolută - cu eficienţă nu prea înaltă - cu eficienţă nu prea înaltă dar şi fără acţiune negativă asupra organismului - cu eficienţă înaltă, care în anumite circumstanţe pot avea acţiune negativă - cu eficienţă înaltă, dar cu pericolul apariţiei complicaţiilor. 1. (ontracepţia de barieră & e binevenită în: - perioada de lactaţie - la adm.preparatelor care scad eficienţa contraceptivelor orale - în perioada de aşteptare a altei metode de contracepţie - ca adaos la metoda fi"iologică în fa"a fertilă a ciclului Este de " tipuri& *ecanice & pre"ervativ, diafragme vaginale, inele. 52ind.relative & reacţii alergice. (imice - spermicidele-creme, spumă, praf, pastile, soluţii. Cepre"entanţi: farmate, delfin, gramicidin, ortoginal. ". *etoda fiziologică & se ba"ea"ă pe sterilitatea fi"iologică a femeii la începutul şi sfîrşitul ciclului menstrual. =ertilitate & la ovulaţie. /italitatea ovulului & %-h, capacitatea de fecundare a spermato"oidului & h-9"ile. entru determinarea începutului perioadei fertile, se scad $ "ile din cel mai scurt ciclu menstrual. entru determinarea sfîrşitului perioadei fertile, se scad $$ "ile din cel mai lung ciclu menstrual din ultimul an. ). (ontracepţie intrauterină - sterilete - inerte din polietilenă, inacceptabile pentru adolescenţi - cu conţinut hormonal, au a vertical ce elimină progestine, - cu fire din 5u, 0g, ce amplifică efectul anticoncepţional *ecanism de acţiune & efectul corpului străin, măresc producţia de prostaglandine, intensifică peristaltismul tubar, creea"ă condiţii nefavorabile pentru apariţia sarcinii, prin inflamaţie aseptică. (ontraindicaţii: puritate vaginală-gr.-/, sarcina sau suspiciunea ei, sarcina etrauterină în anamne"ă, afecţiuni inflamatorii acute, subacute şi frecvent recidivante, anomalii congenitale uterine, steno"a canalului cervical, epul"ia repetată a steriletului, hemoragie uterină de diferită etiologie, neoplasm, miom uterin. acienta cu sterilet va fi eaminată peste o săptămînă, lună, ' luni, 7luni. . (ontracepţie ormonală - combinate (5A5! & mono-, bi-, trifa"ice - secvenţiale - progestine pure & cu microdo"e de gestagen - contraceptive postcoitale cu conţinut înalt de hormoni - preparate cu acţiune lungă. (ombinate & au component estrogenic şi gestagenic Eecanism de acţiune & inhibă funcţia gonadotropă a sistemului @p-@, care include inhibarea sinte"ei >@, =@ şi ca re"ultat blocarea ovulaţiei. & mecanism periferic & modificarea mucusului cervical, tulburarea peristaltismului tubar. Cepre"entanţi: marvelon, Diane '9, rigevidon Progestine pure & minipilule. 5onţin numai component gestagenic & levonorgestrel, norgestrel. e administrea"ă continuu, eficacitate minoră. 5iclul menstrual lipseşte. ndicaţii: la femei cu factor de risc la folosirea componentului estrogenic, diabet "aharat, @B0, cefalee. Cepre"entanţi: microlut, eelutan. (ontracepti$e postcoitale 5onţin do"e de estrogeni şi gestageni ce depăşesc de $9 ori do"ele 5A5 Eecanism de acţiune & asemeni avortului precoce. %3
Cepre"entant: postenor Preparate cu acţiune de lungă durată Depo-provera &i2m odată în ' luni. Gorplant & se implantea"ă în regiunea antebraţului p2u 9 ani. (ontraindicaţii (;(& Absolute: sarcina sau suspiciunea ei, afectarea 5/, @B0, afectarea vaselor cerebrale, tumori maligne, afecţiuni hepatice, anemie drepanocitară, diabet "aharat. /elati$e: fumatul, cefalee severă, migrenă, epilepsie, obe"itate, dereglări metabolice, vîrsta peste 6 ani.
%