Studiu fezabilitate CELCO

STUDIU DE FEZABILITATE pentru proiectul de investitii „InvestiŃie în mărirea capacităŃii de producŃie a S.C. CELCO S.A.” beneficiarul investitiei

S.C. CELCO S.A.

Cuprins Cuprins ............................................................................................................................................................................... 2 I. PĂRłI SCRISE................................................................................................................................................................ 3 1. DATE GENERALE ....................................................................................................................................................... 3 1.1. Denumirea investiŃiei:............................................................................................................................................... 3 1.2. Descrierea companiei................................................................................................................................................ 3 2. DATE TEHNICE ALE INVESTIłIEI......................................................................................................................... 14 2.1. Amplasarea investiŃiei............................................................................................................................................. 14 2.2. UtilităŃi existente/necesare ...................................................................................................................................... 14 2.3. AutorizaŃii, avize şi acorduri obŃinute/necesare ...................................................................................................... 15 2.4. SoluŃia tehnica propusă ........................................................................................................................................... 15 2.5. Justificarea soluŃiei propuse în raport cu alte alternative posibile – scenarii propuse tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiŃii pot fi atinse (minimum două) precum şi scenariul recomandat de către elaborator/avantajele acestui scenariu ............................................................................................................ 23 3. PLANUL DE LUCRU ................................................................................................................................................. 26 3.1. Descrierea planului de lucru, a activităŃilor şi sub-activităŃilor, durata realizării investiŃiei ................................... 26 3.2. Descrierea activităŃilor care vor fi sub-contractate; ................................................................................................ 33 4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIłIEI.................................................................................................................. 36 4.1. Costul investiŃiei (inclusiv ponderea fiecărei componente în total costuri investiŃie)............................................. 36 4.1.1. Devizul pe componente majore ale investiŃiei: ....................................................................................................... 36 4.1.2. Devizul general al investiŃiei .................................................................................................................................. 41 4.2. Costuri de operare (inclusiv ponderea acestora în total costuri investiŃie).............................................................. 42 4.3. Costul terenului (inclusiv ponderea acestuia în total costuri investiŃie).................................................................. 42 5 . ANALIZA PIEłEI ...................................................................................................................................................... 43 5.1. PiaŃa produsului oferit............................................................................................................................................. 43 5.2. Strategia de vânzare ................................................................................................................................................ 60 6. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ................................................................................................................. 64 6.1. Analiza financiară (inclusiv calcularea indicatorilor de performanŃă financiară – fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata interna de rentabilitate şi raportul costbeneficiu – pentru întreaga perioada de monitorizare post implementare – 5 ani)...................................................................................................................................... 64 6.2. Analiza riscurilor (identificarea riscurilor potenŃiale şi metodele de reducere propuse)......................................... 94 7. FINANłAREA INVESTIłIEI..................................................................................................................................... 95 7.1. Necesar de finanŃare................................................................................................................................................ 95 7.2. Sursele de finanŃare: sursa proprie, sursa atrasă...................................................................................................... 95 8. ANEXE: ....................................................................................................................................................................... 96 8.1. Avize şi acorduri necesare proiectului de investiŃii (dacă este cazul) ..................................................................... 96 II. PĂRłI DESENATE ...................................................................................................................................................... 96

2

I. PĂRłI SCRISE 1. DATE GENERALE 1.1. Denumirea investiŃiei: „InvestiŃie în mărirea capacităŃii de producŃie a S.C. CELCO S.A.” 1.2. Descrierea companiei a. Structura acŃionariatului Structura acŃionariatului S.C. Celco S.A. la data de 10.10.2008

Nr. crt. 1 2 3 4

AcŃionar

Cotă de participare 41,415% 41,415% 11,577% 5,513%

Duşu Ion Duşu Niculaie S.C. Complex Condor S.A. AlŃi acŃionari

b. Descrierea afacerii curente Întreprinderea de Prefabricate din Beton Celular Autoclavizat Constanta - I.P.B.C.A. Constanta a început să funcŃioneze în anul 1973, având ca obiect principal de activitate producerea Betonului Celular Autoclavizat cu o producŃie anuala de 200.000 mc. În anul 1990 se reorganizează şi devine S.C. Celco S.A. Compania deŃine în ConstanŃa o fabrică de Beton Celular Autoclavizat, o fabrică de adezivi şi mortare uscate, iar din luna iunie a anului 2008 s-a deschis şi fabrica de var. S.C. CELCO S.A., lider pe piata producatorilor de beton celular autoclavizat şi unul dintre principalii producători de adezivi pentru construcŃii, are certificat un Sistem de Management Integrat: calitate, mediu, sanatate si securitate în muncă aplicabil activităŃii de producere beton celular autoclavizat şi un Sistem de Management al CalităŃii aplicabil activităŃii de producere mortare şi adezivi. Aceste Sisteme de Management au scopul de a îmbunatăŃi continuu satisfacŃia clienŃilor, de a controla şi minimaliza aspectele de mediu şi riscurile de sănătate şi securitate în muncă pentru a contribui la prevenirea poluării şi promovarea principiilor dezvoltării durabile. După privatizarea care a avut loc în anul 1997 s-a început o serie de modernizări, retehnologizări şi automatizări care au avut drept scop creşterea calităŃii produselor precum şi creşterea capacităŃii de producŃie, dintre care enumerăm:
înlocuirea releului de benzi şi automatizarea funcŃionării acestuia
automatizarea sistemelor de măcinare şi dozare
înlocuirea completă a staŃiei de compresoare cu compresoare tip INGERSOL
înlocuirea sistemelor hidraulice la podurile rulante
modernizarea maşinii de tăiat cu un mare producător de profil din Olanda HESS
înlocuirea celor 6 autoclave existente cu altele 7, automatizandu-se procesul de autoclavizare
înlocuirea completă a parcului auto
centrala de producere a aburului tip LOOS Aceste modernizări au dus la o creştere a producŃiei în anul 2007 la 470.000 mc, urmând ca în 2008 să producă 480.000 mc, în condiŃiile în care calitatea produselor realizate de S.C. CELCO S.A. poate concura orice producător din Europa. 3

Pentru a putea oferi clienŃilor un sistem complet de zidărie, S.C. CELCO S.A. a pus în funcŃiune în anul 2007 o secŃie de adezivi pentru zidărie, plăci ceramice şi şape, producând în acest moment 16.000 t/an. PreocupaŃi fiind de problema protecŃiei mediului, prin investiŃii complexe s-a reuşit recuperarea în totalitate a condensului rezultat din procesul de producŃie. Acesta, împreuna cu sistemul de recuperare a căldurii din aburul uzat, încălzesc pe timp rece o seră modernă de tip olandez, în suprafaŃă de 4.700 mp, seră care s-a dezvoltat ca o afacere auxiliară. Ultima mare investiŃie pe care S.C. CELCO S.A. a pus-o în funcŃiune în anul 2008 este Fabrica de Var din comuna Corbu cu o capacitate de producŃie zilnică de 200 to, având cuptor MERTZ, instalaŃii şi automatizări de ultimă generaŃie. InvestiŃia ocupă 7 hectare de teren. Halele de producŃie se întind pe o suprafaŃă de 4.000 mp, iar alte spaŃii sunt ocupate de depozitele de materie primă şi de benzile transportoare. Principalele structuri ale unităŃii industriale sunt secŃia de pregătire a materiei prime şi cea de ardere, unde se află cuptorul de var. Această instalaŃie a fost proiectată pentru un flux continuu de activitate, având o capacitate de producŃie de 200 tone pe zi şi este elementul central al fabricii, elementul său conducător. În prezent Fabrica de var funcŃionează cu un singur cuptor, în regim continuu, cu o producŃie de 140 de tone de var pe zi. Fabrica livrează var bulgări, var hidratat şi var măcinat pentru BCA. Aproximativ jumătate din producŃie este destinată producătorilor de BCA, în principal companiei „Celco”, iar varul însăcuit este comercializat pe piaŃa liberă, prin intermediul distribuitorilor. Un alt obiectiv urmărit pe partea de protecŃie a mediului în 2007 a fost gestionarea atentă şi eficientă a deşeurilor generate. S-au stabilit locuri speciale de depozitare a deşeurilor pe categorii şi s-a instruit personalul angajat referitor la diferitele tipuri de deşeuri generate. Sau monitorizat factorii de mediu (apă, aer), s-au intocmit fişele de gestiune a deşeurilor conform prevederilor din AutorizaŃia de mediu şi HG 856/2002 privind evidenŃa deşeurilor. Deşeurile valorificabile au fost predate către agenŃii economici autorizaŃi iar cele periculoase au fost preluate de societăŃi autorizate. Pe parcursul anului 2007 s-a acordat o atenŃie deosebită şi activităŃii de protecŃie a mediului. În prima jumatate a anului 2007 s-a finalizat implementarea Sistemului de Management Integrat pentru activitatea de producere şi comercializare beton celular autoclavizat. În iunie 2007 s-a desfăşurat şi finalizat cu succes auditul de certificare a Sistemului de Management Integrat (calitate-mediu-sănătate şi securitate ocupaŃională) conform standardelor ISO 9001:2001, ISO 14001:2004 si OHSAS 18001:1999 de către organismul de certificare Lloyd's Register Quality Assurance. În ceea ce priveşte activitatea în domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă, aceasta s-a desfaşurat în baza prevederilor Legii 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă şi a Normelor metodologice de aplicarea a acesteia. Conform planului de măsuri pe 2007 s-au realizat măsuri de protecŃie şi diminuare a factorilor de risc pentru componentele sistemului de muncă cum ar fi: montarea de balustrade de protecŃie la magazia de materiale şi piese, depozitul de aluminiu şi postul trafo de alimentare cu energie electrică; montarea de plase de protecŃie la bazinele de apă din sectorul compresoare aer; montarea unui dispozitiv de semnalizare acustică pentru mersul înapoi la stivuitoare şi la deplasarea malaxorului mobil din sectorul staŃiei de dozare din cadrul secŃiei de BCA, montarea iluminatului de siguranŃă pe holurile de acces din pavilionul administrativ, montarea unui panou de protecŃie la maşina de tăiat BCA etc. S-a urmărit de asemenea achiziŃionarea şi distribuirea către lucrătorii din societate a echipamentului de lucru şi protectie, a matrialelor igienico-sanitare precum şi alimentatiei de protecŃie a lucrătorilor care lucrează în condiŃii de muncă cu noxe. S-au efectuat controale medicale periodice şi psihologice a personalului de către medicul de medicina muncii.

4

c.

Scurt istoric al companiei (date de identificare)

. Denumire societate: Sediu social: Telefon: Fax: Email: Nr. de ordine în Registrul ComerŃului: Cod unic de înregistrare: Forma de organizare: Obiectul principal de activitate Obiecte secundare de activitate

Capital social subscris: Asociati: Persoane imputernicite:

Celco S.A. Municipiul ConstanŃa, Str. Industrială Nr. 5, Cod poştal 8700, JudeŃul ConstanŃa 0241/677320, 0241/630285 0241/636711 [email protected] J13/758/1991 1891328 societate pe acŃiuni 2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcŃii 0811 – ExtracŃia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcŃii, extracŃia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei 0812 – ExtracŃia pietrişului şi nisipului; extracŃia argilei şi caolinului 2332 – Fabricarea cărămizilor, Ńiglelor şi a altor produse pentru construcŃii, din argilă arsă 2351 – Fabricarea cimentului 2352 – Fabricarea varului şi ipsosului 2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcŃii 2363 – Fabricarea betonului 2364 – Fabricarea mortarului 2370 – Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei 19.477.865,00 RON, integral vărsat Persoane fizice 88,343% Persoane juridice 11,577% Duşu Niculae – administrator, preşedinte Duşu Ion – administrator, vicepreşedinte Carapiti Dumitru – administrator, membru în consiliul de administraŃie Negrişan Julieta Cristina – conducător, director economic Secăreanu Ion – conducător, director general

Până în prezent, în dosarul societăŃii nu sunt înscrise menŃiuni referitoare la condamnări ale comerciantului pentru fapte penale, punerea sub stare de interdicŃie, instituirea curatelei, declararea stării de insolvenŃă sau de faliment, conform art. 21 din Legea 26/1990. S.C. CELCO S.A. se numără la nivel naŃional printre primele companii de profil, cu o tradiŃie în producŃia de materiale de construcŃii de peste 35 de ani. S.C. CELCO S.A. este o companie dinamică şi modernă, care şi-a dovedit spiritul de inovaŃie şi profesionalism lansând pe piaŃă produse şi servicii extrem de apreciate.

5

EvoluŃia S.C. Celco S.A. 1971

1973

1985 1990 1991 1997 1999

2000 2004

2007

2008

Se aprobă costruirea Întreprinderii de Prefabricate din Beton Celular Autoclavizat Constanta - I.P.B.C.A. ConstanŃa, fiind proiectată pentru o capacitate de 230.000 mc anual; Punerea în funcŃiune a I.P.B.C.A. ConstanŃa, având în componenŃa sa sectoarele: ProducŃie Beton Celular Autoclavizat, Armături, Panouri Mari, Prelucrare Piatră Naturală Ornamentală; Întreprinderea de Prefabricate din Beton Celular Autoclavizat ConstanŃa devine Fabrica de Prefabricate din Beton Celular ConstanŃa; Prin reorganizare devine S.C. CELCO S.A. ConstanŃa; Se măreşte capacitatea de producŃie prin suplimentarea liniei de autoclavizare şi modernizarea maşinii de tăiat; Are loc privatizarea societăŃii; Se diversifică gama de produse prin punerea în funcŃiune a SecŃiei de Adezivi Se modernizează fluxul tehnologic prin automatizarea completă a proceselor de măcinare, dozare, translaŃie poduri rulante, autoclavizare; Certificarea Sistemului de Management al Calitatii conform standardului ISO 9002; Se modernizează procesul de autoclavizare prin schimbarea completă a liniei de autoclave; Recertificarea Sistemului de Management al CalităŃii conform standardului ISO 9001; Implementarea Sistemului de Management Integrat (calitate, mediu, sanatate şi securitate ocupaŃionala); Deschiderea Fabricii de adezivi si mortare; Deschiderea Fabricii de var din localitaea Corbu, judeŃul ConstanŃa;

În decursul celor 35 de ani de activitate, şi-a dezvoltat competenŃe cheie în producŃia de BCA, fiind printre primele societăŃi din domeniu în ceea ce priveşte rezultatele economicofinanciare, nivelul producŃiei, disciplina tehnologică şi nu în ultimul rând calitatea produselor. Structura organizatorică flexibilă şi profesionistă, abilităŃi de management al proiectelor foarte bine dezvoltate, împreună cu personalul de înaltă calificare constituie baza succesului companiei. d.

Sinteza situaŃiei financiare (ultimii doi ani)

Pentru anul financiar 2007 societatea a întocmit situaŃii financiare în conformitate cu Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Ordinului 2374/2007 privind modificarea şi completarea OMFP 1752/2005 şi cu Legea contabilităŃii nr.82/1992 cu modificările şi completările ulterioare. Aceste situaŃii oferă o imagine fidelă a dezvoltării şi performanŃelor activităŃilor entităŃii şi a poziŃiei sale financiare. Analizând situaŃiile financiare aferente anului 2007 rezultă că activitatea societăŃii a continuat să crească obŃinându-se indicatori financiari mai mari comparativ cu anii precedenŃi.

6

Situatia comparativă pe anii 2006-2007 a principalilor indicatori economico-financiari este prezentată în tabelul de mai jos:

Nr.Crt. 1 2 3 4 5 6 7

Indicatori Active imobilizate Capitaluri proprii Cifra de afaceri Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Profit net

2006

-leiCresterea (%) 2007 / 2006 64,14% 34,69% 8,85% 15,05% 19,03% 10,31% 9,30%

2007

67.640.331 100.082.165 85.843.841 87.234.780 47.404.948 39.829.832 34.019.951

111.023.549 134.797.690 93.441.255 100.360.463 56.424.551 43.935.912 37.185.423

Din tabelul de mai sus se observă o creştere semnificativă a activelor imobilizate şi a capitalurilor proprii. Creşterea activelor imobilizate în procent de 64,14% arată interesul deosebit acordat de managementul societăŃii activităŃii de investiŃii în vederea dezvoltării societăŃii. Astfel sumele cheltuite în anul 2007 pentru investiŃii au fost de 29.703.419 lei cu tva reprezentând o pondere de 24% din totalul plăŃilor efectuate de societate în anul 2007. Din acest total suma de 9.886.539 lei s-a utilizat pentru achiziŃia de imobilizări financiare iar 19.816.880 pentru achiziŃia de imobilizari corporale şi necorporale. Analiza rezultatului din exploatare este prezentat în tabelul următor: -leiNr.Crt.

Indicatorul

Anul 2006 Anul 2007

EvoluŃie procentuală

1

Cifra de afaceri netă

85.843.841 93.441.255

8,85%

2

Costul bunurilor vândute şi serviciilor prestate 42.303.489 44.656.120 (3+4+5)

5,56%

3

Cheltuielile activităŃii de bază

6,98%

4

Cheltuielile activităŃii auxiliare

5

Cheltuielile indirecte de producŃie

6

Rezultatul brut al cifrei de afaceri nete (1-2)

7

39.138.864 41.871.700 0

0

0,00%

3.164.625 2.784.420

-12,01%

43.540.352 48.785.135

12,05%

Cheltuieli de desfacere

1.740.203 4.324.552

148,51%

8

Cheltuieli generale de administraŃie

3.599.966 3.376.627

-6,20%

9

Alte venituri din exploatare

10

Rezultatul din exploatare (6-7-8+9)

131.183

378.472

38.331.366 41.462.428

188,51% 8,17%

În perioada analizată s-a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri nete, de aproximativ 8,85%, indicator comparabil cu evoluŃia rezultatului din exploatare. În anul 2007 au fost alocate sume importante pentru a continua investiŃia la fabrica de var începută în anul 2005. Dacă în anul 2005 şi 2006 s-au cheltuit aproximativ 8.400.000 lei 7

fără tva pentru fabrica de var, în anul 2007 societatea a facut plăŃi în sumă totală de aproximativ 13.600.000 lei fără tva, plăŃile pentru acest obiectiv de investiŃii reprezentând 82% din totalul plaŃilor pentru activitatea de investiŃii. Tot în anul 2007 s-a finalizat investiŃia la fabrica de adezivi începută în anul 2006 în valoare totală de aproximativ 2.300.000 lei fără tva. Pentru acest obiectiv societatea a cheltuit în anul 2007 aproximativ 1.400.000 lei fără tva. Pe lângă aceste 2 proiecte de investiŃii care vizează dezvoltarea activităŃii societăŃii sau făcut investiŃii şi pentru activitatea de bază a societăŃii în valoare totală de 1.600.000 lei fără tva. S-a continuat activitatea de modernizare a laboratorului fizico-chimic al societăŃii prin dotarea acestuia cu instalaŃii noi în suma totală de 75.550 lei fără tva. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos: Nr.crt 1 2 3 4 5

Denumire mijloc fix Aparat pentru testarea aderenŃei Aparat pentru determinarea curbei de stingere Aparat pentru determinarea dioxidului de carbon Fierastrau beton probe bca Aparat pentru măsurare caracteristici termici TOTAL

Valoare (lei fara tva) 10.645 6.332 5.087 9.897 43.589 75.550

În anul 2007 s-au achiziŃionat mijloace de transport moderne în valoare totala de 951.500 lei fara tva pentru a asigura servicii de transport clienŃilor. Totodata s-au pus în funcŃiune instalaŃii destinate recuperării condensului de la autoclave şi reducerii emisiei de abur în atmosferă şi anume: instalaŃie recuperare condens, instalaŃie recuperare caldură abur, instalaŃie spălare schimbătoare caldură. FinanŃarea acestor proiecte de investiŃii nu a generat costuri financiare pentru societate deoarece au fost realizate din sursele proprii ale societăŃii. Societatea a capitalizat profitul anului 2006 ceea ce a avut ca efect creşterea indicatorilor de lichiditate şi astfel a reuşit să-şi onoreze la timp plăŃile aferente contractelor de investiŃii. Tot ca efect imediat al capitalizării profitului anului 2006 a fost creşterea capitalurilor proprii cu 34,69%. În anul 2007 societatea a repartizat la rezerva legală suma de 36.865 lei din profitul brut conform legislaŃiei astfel că la sfârşitul anului rezerva legală este de 3.909.018 lei. Tot referitor la capitalurile proprii menŃionăm că pe parcursul anului 2007 societatea a răscumpărat un numar de 297.250 acŃiuni proprii în valoare de 118.900 lei. Analizând partea de datorii din bilanŃul contabil se constată că societatea nu avea datorii comerciale restante la 31.12.2007 iar obligaŃiile faŃă de bugetul de stat, bugetele locale, fondurile speciale au fost corect stabilite şi achitate la termenele legale. La rubrica de datorii ce trebuie achitate pe o perioadă mai mare de 1 an figurează suma de 274.594 lei reprezentând garanŃiile de bună execuŃie pentru mijloacele fixe aparŃinând fabricii de var reŃinute de societate care vor fi achitate conform contractelor încheiate după un anumit termen de la punerea în funcŃiune a lor.

8

În anul 2007 societatea a menŃinut aceleaşi rate ridicate de profitabilitate cu toate că au mai crescut cheltuielile de exploatare cu aproximativ 19,03%. EficienŃa activităŃii este exprimată prin ratele de profit pe care le prezentăm comparativ pe ultimii 2 ani:

1. Rata profitului brut= Profit brut x100 Cifra de afaceri anul 2006: Rpb = 39.829.832 X 100 = 46,40 % 85.843.841 anul 2007: Rpb = 43.935.912 X 100 = 47,02 % 93.441.255

2. Rata profitului net = Profit net X 100 Cifra de afaceri anul 2006: Rpn = 34.019.951 X 100 = 39,63 % 85.843.841 anul 2007: Rpn = 37.185.423 X 100 = 39,80 % 93.441.255 Cifra de afaceri a societăŃii a crescut cu aproximativ 9%, ponderea principală fiind dată de veniturile din producŃia vândută care a crescut cu 9%. În anul 2007 s-a produs o cantitate de 470.070 mc faŃă de 420.625 mc în anul 2006, în creştere cu apoximativ 11,76%. Totodată s-a vandut o cantitate de 456.797 mc faŃă de 441.313 mc în 2006 creşterea procentuală fiind de 3,51%. Aceste performanŃe s-au obŃinut în condiŃiile creşterii concurenŃei pe piaŃa materialelor de construcŃii, rezultând o activitate de marketing eficientă pe anul 2007. În cadrul politicii de management al resurselor umane obiectivele propuse au fost: asigurarea necesarului de personal calificat la toate nivelurile organizaŃiei, şcolarizarea şi perfecŃionarea permanentă a personalului. Pe parcursul anului 2007 s-au efectuat cursuri în materie de comunicare-vânzare, management integrat, audit financiar, fiscalitate etc. De-a lungul anului 2007 un număr de 45 persoane au încetat raporturile de muncă şi au fost angajate un număr de 74 de persoane din care 11 cu studii superioare. În plan financiar societatea şi-a respectat toate obligaŃiile faŃă de salariaŃi prevazute în contractul colectiv de muncă. Au fost asigurate integral concediile de odihnă aferente anului 2006 iar pentru anul 2007 au fost asigurate peste 75% din numărul de zile de concediu. Pentru anul 2008 obiectivul principal este dezvoltarea în continuare a societăŃii şi obŃinerea unor performanŃe superioare celor din anul încheiat. Totodată se va continua procesul de modernizare al fabricii de BCA. Toate acestea vor necesita resurse financiare, materiale, tehnice şi umane semnificative dar şi o gestionare cât mai eficientă a lor.

9

e.

Capacitatea managerială (organigrama, sistem informatic, certificări, etc)

Structura organizatorică S.C. Celco S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acŃiuni. Aceasta îşi desfaşoară activitatea în conformitate cu legile române, statutul şi contractul societăŃii. Obiectul de activitate principal al socieăŃii este “fabricarea produselor din beton pentru construcŃii” – cod CAEN 2361 Structura oragnizatorică a societăŃii comerciale Celco S.A. este de tip ierarhic funcŃională şi este structurată pe 6 niveluri ierarhice. Organigrama societăŃii este prezentată în pagina următoare. În relaŃiile cu terŃii societatea este reprezentată de către preşedintele Consiliului de AdministraŃie sau, în lipsa acestuia, de către vicepreşedintele Consiliului de AdministraŃie sau cei împuterniciŃi în acest sens de către preşedintele Consiliului de AdministraŃie. S.C. Celco S.A. este condusă de Adunarea Generală a AcŃionarilor (AGA), care decide asupra activităŃii acesteia, asigurând strategia economică a societăŃii. Adunarea Generală a AcŃionarilor alege membrii Consiliului de AdministraŃie. Societatea pe acŃiuni este administrată de către Consiliul de AdministraŃie compus din probabil trei membri: preşedinte - domnul Duşu Niculae , vicepreşedinte - domnul Duşu Ion şi un membru simplu - domnul Carapiti Dumitru. Aceştia au şi calitatea de administratori ai societăŃii. Consiliul de AdministraŃie răspunde de definirea direcŃiei strategice a întreprinderii, urmărirea evoluŃiei acesteia, numirea managerilor executivi, asigurarea respectării de către companie a prevederilor legale şi etice şi comunicarea cu acŃionarii. Membrii Consiliului de AdministraŃie vor pune în aplicare orice act care este legat de administrarea societăŃii în interesul acesteia, în limitele conferite de lege. Preşedintele Consiliului de AdministraŃie numeşte secretarul consiliului, fie din membrii Consiliului, fie din afara acestuia. Preşedintele Consiliului de AdministraŃie mai numeste: directorul general şi directorul economic. Consiliul de AdministraŃie întocmeste organigrama societăŃii, care este aprobată apoi de Adunarea Generala a AcŃionarilor. Consiliul de AdministraŃie poate delega unuia sau mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe probleme limitate şi poate recurge la experŃi pentru studierea anumitor probleme. Directorul general, ales de Consiliul de AdministraŃie, are următoarele responsabilităŃi:
informează Consiliul de AdministraŃie asupra tuturor problemelor apărute în activitatea societăŃii comerciale şi propune măsuri de rezolvare a acestora;
organizează şi conduce, prin factori de decizie, întreaga activitate internă a societăŃii (tehnică, economică, comerciaă, socială şi de altă natură), răspunzând în faŃa Consiliului de AdministraŃie de desfaşurarea normală a acestei;
aplică toate măsurile necesare asigurării unui cadru normal de desfaşurare a activităŃii de producŃie, în vederea obŃinerii unei eficienŃe maxime;
înaintează propuneri pentru noi investiŃii şi pentru casarea mijloacelor fixe şi de natura obiectelor de inventar Consiliului de AdministraŃie şi răspunde de realizarea investiŃiilor aprobate;
supraveghează modul de gestionare şi exploatare a patrimoniului societăŃii, precum şi calitatea producŃiei;
angajează şi desface contractele individuale de muncă pentru întreg personalul societăŃii;
angajează prin semnatură societatea în relaŃiile cu terŃii, în limitele competenŃelor stabilite de Consiliul de AdministraŃie. 10

ORGANIGRAMA SOCIETATII

11

Directorul general are în subordine:



secŃiile de producŃie BCA şi adezivi şi mortare; departamentele: administrativ, resurse umane – juridic, comercial, departamentul de aprovizionare şi transport, mecano-energetic, tehnologic;
laboratorul
precum şi sera Din anul 1998 director general al S.C. Celco S.A. este domnul Ion Secăreanu. Directorul economic este, ales de Consiliul de AdministraŃie, are următoarele responsabilităŃi:








Coordonează şi conduce activitatea economico-financiară a societăŃii Răspunde de realizarea operaŃiunilor financiare şi a înregistrărilor contabile în conformitate cu prevederile legale în vigoare Răspunde de efectuarea raportărilor financiare contabile către autorităŃile financiare de stat la termenele stabilite de lege Răspunde de întocmirea tuturor formalităŃilor necesare pentru recuperarea de la autorităŃi a tuturor sumelor returnabile Răspunde de evitarea plăŃii de penalităŃi şi majorări de întârziere către autorităŃile în domeniu, de evitarea plăŃii amenzilor de către societate Decide alături de directorul general angajarea societăŃii în toate operaŃiunile patrimoniale, având obligaŃia de a refuza în condiŃiile legii pe acelea ce contravin dispoziŃiilor legale Asigură datele şi informaŃiile necesare organelor cu drept legal de control financiar: auditori, organe de control fiscal, bancar, etc.

Directorul economic are în subordine departamentele:





Financiar; Contabilitate; Casierie; Arhivă.

Începând cu anul 2004, director economic al S.C Celco S.A. este doamna Negrişan Julieta-Cristina. Din organigrama societăŃii se observă constituirea distinctă a activităŃii fabricii de var, a cărei activitate este subordonată direct Consiliului de AdministraŃie. Aceasta are în componenŃă 5 departamente (activitatea fiecăruia fiind coordonată de către un şef): administrativ - personal, tehnologie, electricitate, atelierul mecanic şi laboratorul

12

Structura resurselor umane Nr. Crt. 1 1.1 1.2 2 2.1 2.2 2.3 2.4 3 3.1 3.2 3.3 3.4

Structura resurselor umane Principalele categorii de salariaŃi Direct productivi Indirect productivi Vechimea în societate 0-5 ani 5-10 ani 10-20 ani 20-30 ani Nivelul studiilor Studii medii Studii postliceale Studii superioare Studii postuniversitare Total personal

Număr 196 137 208 62 25 38 282 9 37 5 333

Sisteme informatice de management În prezent S.C. Celco S.A. dispune de un sistem informatic care asigură Managementul MentenanŃei. AplicaŃia Managementul MentenanŃei face parte din pachetul Enterprise Management “Siveco Applications” dezvoltat de Siveco Romania. Sistemul gestionează în prezent operaŃiunile de mentenanŃă pentru utilajele aferente unităŃii de producŃie BCA şi mortare uscate, urmând a fi extins şi pentru utilajele productive ale fabricii de var. Sistemul permite introducerea de date referitoare la operaŃiile de întreŃinere pentru fiecare utilaj cum ar fi: piese înlocuite, ore de manoperă, necesarul de lucrări efectuate cu terŃi, etc. Pornind de la aceste date precum şi de la definirea repetabilităŃii şi necesarului de resurse pentru operaŃiile de mentenanŃă preventivă, sistemul poate elabora planuri de întreŃinere periodică, cereri de intervenŃie corectivă, precum şi avertizări în cazul în care pentru operaŃiile de revizie periodică lipsesc materiale necesare, în vederea aprovizionării acestora. Certificări În prezent S.C. Celco S.A. are certificată:
activitatea de producere şi comercializare a betonului celular autoclavizat prin Sistemul de Management Integrat: calitate (conform standardelor referitoare la Sistemul pentru Managementul CalităŃii ISO 9001:2000 şi SR EN ISO 9001:2001), mediu (conform standardelor referitoare la Sistemul pentru Managementul Mediului ISO 14001:2004 şi SR EN ISO 14001:2005), sănătate şi securitate în muncă şi
activitatea de producere şi comercializare mortare şi adezivi pentru construcŃii prin Sistemul pentru Managementul CalităŃii conform standardelor referitoare la Sistemul pentru Managementul CalităŃii ISO 9001:2000 şi SR EN ISO 9001:2001. Activitatea de producere şi comercializare a varului urmează să fie certificată la finalizarea investiŃiei.

13

2. DATE TEHNICE ALE INVESTIłIEI

2.1.Amplasarea investiŃiei Fabrica de var este amplasată în Regiunea de Devoltare 2 Sud-Est, în partea de est a JudeŃului ConstanŃa, în localitatea Corbu, în partea estică a Carierei LuminiŃa. Terenul pe care este amplasată are suprfaŃa de 7 ha şi a fost concesionat de către Primăria Corbu prin contratcul nr. 7118/01.09.2006 către S.C. Celco S.A. Terenul are aproximativ forma unui trapez şi se învecinează: pe latura de S-E halda de nămoluri aparŃinând de RAJA ConstanŃa, în S Drumul Comunal 85, în N-V teren aparŃinând Consiliului Local Comuna Corbu. 2.2.UtilităŃi existente/necesare Echipamentele ce fac obiectul investiŃiei folosesc ca utilităŃi energie electrică şi gaze naturale. InstalaŃiile de alimentare cu utilităŃi au fost realizate odată cu implementarea investiŃiei iniŃiale. Acestea au fost dimensionate încă de la început Ńinându-se cont de posibilitatea suplimentării instalaŃiei cu înca un cuptor de var. Energie Electrică: SituaŃie existentă: Branşament şi punct de alimentare din LEA 4408 StaŃia Sitorman 20KV realizată în urma Avizului de Racordare nr. 516/28.06.2007 eliberat de ENEL DistribuŃie Dobrogea cu o putere aprobată de 980KW/1032 KVA. InstalaŃia de utilizare cuprine două posturi de transformare:
PT1 (1600KVA) utilizat în prezent la 40% din capacitate, pentru: o alimentare instalaŃie transport materii prime Cuptor 1 o alimentare instalaŃii energetice aferente Cuptor 1 o alimentare linie sortare var aferentă Cuptor 1
PT2 (1200KVA) utilizat în prezent la 40% din capacitate, pentru: o alimentare instalaŃie măcinare var pentru BCA o alimentare instalaŃie hidratare o alimentare instalaŃie însăcuire, paletizare şi expediŃie var o alimentare instalaŃii anexe (anexe administrative, staŃie pompe apă incendiu si preparare apă potabilă, etc) SituaŃie propusă în urma investiŃiei: Se vor păstra branşamentul şi punctul de alimentare existent solicitându-se majorarea puterii aprobate de la 980 KW la 1200 KW. Suplimentul de putere aferent investiŃiei va fi, conform datelor tehnice furnizate de fabricanŃii de utilaje, de aproximativ 350KW pentru Cuptorul vertical şi instalaŃiile aferente, în timp ce pentru înlocuirea morii din instalaŃia de măcinare cu o moara cu capacitate de producŃie mai mare nu presupune supliment de putere. InstalaŃia de utilizare va conŃine aceleaşi posturi de transformare, iar alimentarea obiectivului de investiŃie Cuptor Vertical se va face din PT1 acesta având rezrva de energie necesara. În urma investiŃiei gradul de utilizarea al transformatorului din PT1 va creşte la peste 70% ceea ce va duce la diminuarea pierderilor din transformare. Consum specific aferent investiŃiei:
37 KW / 1 Kg var
Supliment de putere pentru investiŃie funcŃionala la capacitate maxima: 310 KW

14

Gaze naturale: SituaŃie existenta: Branşament la reŃeaua Congaz prin conducta DN200, la presiunea de 4,5-6 bar şi un debit minim contractat de 2000Nmc/h. Consumul actual de gaze naturale este de 750-800 Nmc/h. SituaŃie propusă în urma investiŃiei: Se va păstra branşamentul existent, urmând ca instalaŃia de utilizare să includă o ramificaŃie pentru alimentarea cuptorului ce face obiectul investiŃiei. Se vor păstra, de asemenea, mijloacele de măsura şi decontare existente acestea fiind suficiente pentru măsurarea noilor debite de consum. Consumul de gaze naturale se va dubla practic în urma punerii în funcŃiune a capacităŃilor de producŃie ce fac obiectul investiŃiei, acesta devenind de 1500-1600 Nmc/h. Consum specific aferent investiŃiei:
0,091 Nmc gaz / 1 Kg var
supliment de debit pentru investiŃie funcŃionala la capacitate maximă 750-800 Nmc/h Alimetarea cu apă: SituaŃia existentă:
alimentarea cu apa potabilă pentru grupurile sociale, laborator şi cabinele de comandă se face printr-o reŃa proprie de apă potabilă alimentată de la un puŃ propriu forat în incinta fabricii. Apa se înmagazinează într-un rezervor de 2,5mc;
apa industrială 10 – 12 m3/oră necesară pentru hidratare şi alte nevoi tehnologice se obŃine tot prin forajul unui puŃ propriu în curtea fabricii de var, sau prin alimentarea de la o sursă de apă de suprafaŃă. Aceasta se înmagazinează în două rezervoare de 70 mc. SituaŃia existentă: Se va păstra branşamentul existent, debitul fiind astfel proiectat încât va asigura volumul necesar de apă al fabricii şi după mărirea capacităŃii de producŃie.

2.3.AutorizaŃii, avize şi acorduri obŃinute/necesare Fabrica de var a fost proiectată să funcŃioneze, încă de la început cu două cuptoare. Aşadar autorizaŃiile, avizele şi acordurile sunt deja obŃinute şi anume:
Aviz de gospodărire a apelor nr. 58 din data de 20.11.2006 eliberat de AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, DirecŃia Apelor Dobrogea – Litoral
Aviz de amplasament favorabil nr. 6041175/02.10.2006 eliberat de ENEL Electrica Dobrogea, Sucursala ConstanŃa
Aviz sanitar nr. 2-11 123/06.09.2006 eliberat de Ministerul SănătăŃii Publice, Autoritatea de Sănătate Publică JudeŃeană ConstanŃa
AutorizaŃia de construire Nr. 121 din 06.12.2006 eliberată de Primăria Comunei Corbu
Acord de mediu nr. 1 din data de 11.01.2007 eliberat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului, AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului GalaŃi 2.4.SoluŃia tehnica propusă Proiectul prevede aplicarea celor mai bune tehnici disponibile specifice domeniului de activitate şi a unor tehnologii (în conformitate cu standardele din Uniunea Europeană) şi care să corespundă cerinŃelor legislative în vigoare.

15

Prin prezentul proiect se doreşte montarea celui de-al doilea cuptor vertical pentru fabricarea varului şi montarea unei mori pentru var nestins în cadrul Fabricii de var din Comuna Corbu, aprŃinând S.C. Celco S.A.. Fabrica de var a fost pusă în funcŃiune cu un singur cuptor în anul 2008, aceasta fiind proiectată de la început să funcŃioneze cu două cuptoare. Montarea cuptorului presupune construirea unei noi linii de producŃie, astfel vor fi necesare lucrări de construcŃii şi achiziŃionarea unor utilaje anexe. Montarea celui de-al doilea cuptor vertical pentru fabricarea varului şi a morii pentru var nestins va duce la extinderea Fabricii de var din Comunca Corbu prin mărirea capacităŃii de producŃie. a. ConstrucŃie şi amenajare Realizarea unui flux tehnologic complet presupune construirea unui buncăr pentru calcar, a unei clădiri pentru suflante, a trei estacade pentru transportul calcarului şi varului, o staŃie de încarcare calcar în cuptor, precum şi lucrări de construcŃii pentru montarea cuptorului vertical, pentru montarea morii pentru var nestins şi pentru montarea elevatorului. Se vor construi trei estacade pentru transport deoarece este necesară montarea a trei benzi transportoare: 1. pentru transportul calcarului la ciur; 2. pentru transportul calcarului la cuptor; 3. pentru transportul (extracŃia) varului bulgări din cuptor. Lucrările de construcŃii necesare pentru realizarea investiŃiei sunt detaliate în tabelul de mai jos: Nr. crt. 1 2 3 4

5

6 7

Obiect de investiŃie

Lucrări necesare


FundaŃii izolate beton armat
Structură metal Estacadă pentru transport
FundaŃii izolate beton armat calcar
Structură metal
FundaŃii izolate beton armat StaŃie încărcare calcar în cuptor
Structură metal
Cadru susŃine cuptor din beton armat Cuptor
Structură din metal
IzolaŃie cuptor cu cărămidă refractară
Structură în cadre de beton
IzolaŃii învelitori
PereŃi închideri
Tâmplărie exterioară
Pardoseli Clădire suflante
ConfecŃii
Trotuare
Finisaje Clădirea va avea suprafaŃa de 125 m2 şi înălŃimea de 5,8 m Estacadă pentru transport var
Structură metal bulgări Elevator
Structură metal Buncăr calcar

16

ConstrucŃia buncărului este necesară pentru depozitarea temporară a calcarului adus de la carieră. De aici, este transportat cu ajutorul unor benzi transportoare în silozuri pentru depozitare. Apoi din aceste silozuri calcarul intră în procesul de producŃie. Contruirea estacadelor pentru transport calcar, respectiv var bulgări este necesară pentru montarea benzilor transportoare necesare în procesul de producŃie. b. Echipamente şi utilaje Utilajele ce vor fi achiziŃionate prin prezentul proiect, necesare realizării unui flux tehnologic complet, se împart în două categorii: 1. Utilaje conducătoare: a. Cuptor vertical pentru fabricarea varului b. Moară pentru var nestins 2. Utilaje anexe: a. Ciururi vibratoare b. Suflante aer pentru cuptor c. Suflantă aer răcire d. Extractor calcar e. Benzi transportoare f. Elevator var bulgări g. Filtru cu saci şi ventilator Caracteristicile tehnice ale utilajelor ce vor fi achiziŃionate prin prezentul proiect sunt detaliate în tabelul de mai jos: Nr. crt.

Denumire utilaj

Nr. buc.

1

Cuptor vertical pentru fabricarea varului

1

2

Moară pentru var nestins

1

Caracteristici tehnice
capacitate: 200 t/zi
cuptor de var regenerativ cu “fluxuri paralele“
număr de cuve cuptor: 2 cu secŃiunea dreptunghiulară de 42 m2, fiecare;
număr de bare ale arzătorului: 15 la fiecare cuvă
cu consum de combustibil gazos
consum de combustibil: 860 kcal/kg var
capacitate: 360t/zi
consum de energie electrică: 90kw/h
cu ochiuri de 250 mm
suprafaŃa de 2 m2
putere motor: 3,5 kw
cu ochiuri de 10 mm
suprafaŃa de 1,5 m2
putere motor: 3 kw
debit: 4500 m3/h
putere motor: 90 kw
debit: 2000 m3/h
putere motor: 30 kw
capacitate: 100 t/h
putere motor: 7,5 kw

1 3

Ciururi vibratoare 1

4

Suflante aer pentru cuptor

5

5

Suflantă aer răcire

1

6

Extractor calcar cu mişcare alternativă

7

Benzi transportoare


pentru transport calcar la ciur
lăŃime: 800 mm

1 17















1

1

8

Elevator var bulgări

1

lungime: 80 m putere motor: 17 kw pentru transport calcar la cuptor lăŃime: 800 mm lungime: 35 m putere motor: 7,5 kw pentru extracŃie var din cuptor lăŃime: 650 mm lungime: 12 m putere motor: 5 kw înălŃime: 20 m putere motor: 7,5 kw

Fundamentarea necesităŃii achiziŃionării utilajelor Utilajele conducătoare reprezintă utilajele principale din fluxul tehnologic. Varul de bună calitate poate fi obŃinut prin îndeplinirea a două condiŃii de bază impuse de procesul tehnologic de fabricaŃie şi anume:
Asigurarea unui calcar de calitate;
Alegerea unui agregat termic (cuptor) modern pentru decarbonarea calcarului Cuptorul vertical pentru fabricarea varului ce face obiectul prezentului proiect, prin caracteristicile tehnice amintite în tabelul de mai sus, îndeplineşte cele două condiŃii pentru obŃinerea unui var cu calităŃi fizico-chimice ridicate, şi anume un var supraars. Moara pentru var nestins va înlocui moara existentă în exploatare în SecŃia de măcinare. Moara utilizată în prezent are o capacitate mai mică de producŃie, doar 96 t/zi, aceasta nu ar mai putea face faŃă noilor capacităŃi de producŃie. De asemenea moara existentă are un inconvenient, elimină în exterior pe nişte guri de evacuare un refuz pe care nu îl pot măcina. Acest refuz trebuie luat cu lopata şi transportat cu roaba până la o gură de alimentare înapoi pe flux. Tehnologiile folosite la ambele utilaje conducătoare ce vor fi achiziŃionate prin proiect sunt cele mai moderne pe plan european la ora actuală. Utilajele anexe reprezintă utilaje necesare funcŃionării utilajelor conducătoare şi asigură un flux tehnologic complet. Cu ajutorul extractorului cu mişcare alternativă este extras calcarul din buncăr. Calcarul este transportat mai departe cu ajutorul benzii transportoare pentru calcar la ciurul vibrator. Ciurul separă fracŃiunea fină care nu este utilă pentru cuptor, iar calcarul bun îl varsă pe banda transportoare calcar la cuptor. Banda duce calcarul la buncărul cântar al schipului. Schipul face parte integrantă din cuptor. Varul obŃinut în cuptorul vertical este preluat la ieşirea din pâlniile de evacuare de nişte transportoare cu bandă (banda pentru extracŃie var bulgări) şi trimis la staŃia de sortare granulare var. Apoi, la staŃia de sortare cu ajutorul ciururilor vibratoare se obŃin două fracŃii granulometrice: fracŃia 0-10 mm şi fracŃia >10 mm. FracŃia utilă, cu granulaŃia >10 mm, prin este stocată în silozuri. Din aceste silozuri varul bulgări poate fi încărcat, fie în vagoane CF fie în mijloace auto, în vederea expediŃiei la diverşi beneficiari. Varul cu granulaŃia 0 – 10 mm, este granulat sub 5 mm cu ajutorul morii cu ciocane şi cu ajutorul elevatoarului cu cupe este transportat şi stocat silozuri cilindrice verticale, fiecare având câte două guri de evacuare pentru a se putea alimenta cu var atât secŃia de hidratare, cât şi secŃia de măcinare. Ciurul se montează într-un turn care este deja construit. De asemenea secŃia de hidratare este deja construită, iar în cadrul secŃiei de măcinere se va înlocui moara existentă în prezent cu cea achiziŃionată prin proiect 18

Suflantele asigură aerul necesar procesului tehnologic de calcinare din cuptorul de var. Acestea sunt amplasate într-o clădire specială, numită clădirea suflantelor. Aşadar achiziŃioanrea utilajelor este necesară pentru asigurarea unui flux tehnologic de fabricare a varului complet. c. Fluxul tehnologic Procesul tehnologic în fabrica de var se desfăşoară conform următoarelor etape: 1. Descărcare, depozitare şi sortare calcar. 2. Fabricare var în cuptor vertical 3. ExtracŃie, transport, sortare şi expediŃie var bulgări 4. Granulare şi stocare var 5. Măcinare şi livrare var măcinat 6. Hidratare var şi expediŃie în vrac 7. Ambalare în saci şi expediŃie var hidratat

1. Descărcare, depozitare şi sortare calcar. Calcarul, materia primă pentru fabricarea varului, este adus de la carieră cu mijloace auto descărcat într-un buncăr metalic şi apoi transportat cu o bandă transportoare, pentru stocare într-un siloz cilindric cu diametrul de 20 m şi înălŃimea de 20 m. Din acest siloz, prin intermediul unor dozatoare de alimentatoare oscilante cu bielă – manivelă şi a unor benzi transportoare, calcarul este transportat la staŃia de sortare. Aici prin intermediul unor ciururi vibratoare, calcarul este sortat în funcŃie de dimensiuni pe granulaŃii. 2. Fabricare var în cuptor vertical. Decarbonatarea calcarului se realizează într-un cuptor vertical de tip regenerativ cu 2 cuve şi o capacitate de 200 t/zi, la o temperatură de 11500C. Acest tip de cuptor permite obŃinerea unui var cu calităŃile fizico-chimice ridicate, solicitate de diverşi beneficiari. 3. ExtracŃia, transportul, sortarea şi expediŃia varului bulgări Varul obŃinut este preluat la ieşirea din pâlniile de evacuare a cuptoarelor verticale de nişte transportoare cu bandă şi trimis la staŃia de sortare. Cu ajutorul unor ciururi vibratoare se obŃin două fracŃii granulometrice : - fracŃia 0-10 mm ; - fracŃia >10 mm. FracŃia fină, (0-10mm) este transportată prin intermediul unor benzi transportoare, la staŃia de granulare; FracŃia utilă, cu granulaŃia >10 mm, prin intermediul unor benzi transportoare este stocată în două silozuri cu o capacitate de cca. 300 m3 fiecare. Din aceste silozuri varul bulgări poate fi încărcat, fie în vagoane CF fie în mijloace auto, în vederea expediŃiei la diverşi beneficiari. 4. Granularea şi stocarea varului Varul cu granulaŃia 0 – 10 mm adus de la staŃia de sortare var, este granulat sub 5 mm cu ajutorul unei mori cu ciocane şi prin intermediul unor transportoare elicoidale şi elevatoare cu cupe este transportat şi stocat în patru silozuri cilindrice verticale, fiecare având câte două guri de evacuare pentru a se putea alimenta cu var atât secŃia de hidratare, cât şi secŃia de măcinare. 5. Măcinarea şi livrarea varului măcinat Măcinarea varului granulat extras din silozurile de stocare se face prin intermediul unei mori cu discuri cu o productivitate de 4 t/h. Varul măcinat sub 80 µm este sortat şi captat printr-o baterie de cicloane şi un filtru cu saci. Prin intermediul unor transportoare elicoidale şi a unui elevator cu cupe, el este stocat în vederea expediŃiei cu mijloace auto într-un siloz metalic cu o capacitate de 300 m3. 19

6. Hidratarea varului şi expediŃie in vrac SecŃia de obŃinere a varului hidratat are o capacitate de 20 t/oră. Procesul tehnologic de obŃinere a varului hidratat este următorul:
Varul granulat sub 5 mm este transportat la buncărul tampon al instalaŃiei de hidratare, de unde printr-o unitate de cântărire - alimentare digitală complet închisă este alimentat hidratorul. InstalaŃia de hidratare (hidratorul) este echipată cu toate aparatele şi accesoriile necesare obŃineri unui var hidratat de bună calitate şi anume:
sistem avansat de injectare cu apă în mai multe puncte pentru un control cât mai exact al fazei de stingere;
palete speciale de mare eficienŃă pentru a amesteca continuu varul ce reacŃionează cu apa;
filtre cu saci pentru desprăfuirea curentului de aer generat de reacŃia de hidratare;
separator în curent de aer;
moară cu bile pentru măcinare fină;
siloz de stocarea varului hidratat;
transportoare elicoidale, elevatoare cu cupe etc. Principalele caracteristici ale instalaŃiei de hidratare sunt:
Capacitatea nominală de var hidratat - 20 t var hidratat /h
FineŃea granulării varului hidratat - 98% mai mic de 90 µm
Umiditate reziduală medie mai mică de 1% (mediu în vrac), dar mai mare de 0,5% În timpul procesului tehnologic de hidratare instalaŃia împiedică tendinŃa de expandare sau aglomerare a varului granulat disponibil hidratării. 7. Ambalarea în saci şi expediŃie varului hidratat O parte din varul hidratat este expediat la beneficiari ambalat în saci. Pentru aceasta a fost organizată o secŃie de ambalare automată a varului hidratat în saci de hârtie. Însăcuirea se face cu ajutorul unei maşini automate, iar încărcarea sacilor în vagoane CF sau mijloace auto se realizează mecanizat, prin intermediul unei benzi transportoare telescopice cu manevrabilitate ridicată. Pentru stocarea varului hidratat s-a prevăzut atât o magazie pentru depozitarea sacilor, cu posibilitatea de transfer a acestora direct de la maşina de ambalat, cât şi un depozit de saci cu var hidratat (sau paleŃi cu saci) cu o suprafaŃă de depozitare de cca. 360 mp. Materii prime şi materiale utilizate în procesul tehnologic Materia primă utilizată la fabricarea varului este calcarul, iar ca materiale poate fi considerat gazul metan. Astfel, la tehnologia de fabricare a varului aplicată de Agentul Economic, dioxidul de carbon influenŃează într-o măsură foarte mare reacŃia chimică de formare a CaO din CaCO3, după următoarea reacŃie: CaCO3 + aprox. 3180 kJ (760 kcal) = CaO + CO2 CaMg(CO3)2 + aprox. 3050 kJ (725 kcal) = CaO.MgO + 2 CO2 Randamentul producerii de var din calcar mai depinde de parametrii tehnologici de exploatare a cuptorului şi de caracteristicile fizico-chimice ale materiei prime folosite. Astfel, dacă atmosfera din cuptor conŃine 25% CO2 reacŃia de disociere începe la 810oC, şi presiune atmosferică, iar dacă aceasta este de 100% CO2, disocierea începe la 900oC Caracteristicile fizico-chimice medii a materiei prime utilizate în fabricaŃie sunt: - CaCO3 > 94% - MgCO3 < 2.5% - SiO2 < 1% - Fe2O3 < 0.25% 20

- Al2O3 < 0.4% - GranulaŃie 30-60 mm - Umiditate: max 5%, fără argilă şi noroi. Consumul specific este în medie de 1,9 t calcar/t var, dar şi acesta depinde de parametrii menŃionaŃi anterior. În cazul fabricării varului hidratat ca materiale utilizate poate fi considerată apă pentru hidratare. Produsele şi subprodusele obŃinute sunt: a. Produse : - var bulgări - vânzare - var hidratat - vânzare - var măcinat – vânzare b. Subprodus : - Calcar sub 30 mm - vânzare UtilităŃi folosite în procesul tehnologic Principalele utilităŃi folosite în procesul tehnologic de fabricarea varului sunt : - Gaz natural, cu următoarele caracteristici: • valoare calorifică netă - 8500 Kcal/Nm3 • fluctuaŃiile valorii căldurii - max. ± 1% • presiunea gazului la baza cuptorului - aprox 2 bari - Aer comprimat, cu următoarele caracteristici: • presiunea la limita bateriei - 6 bari • variaŃia de presiune admisibilă: ±1 abr • ulei şi praf - fără • punctul de rouă: - 400C CantităŃile necesare de aer comprimat sunt : • pentru curăŃarea filtrului cu saci pentru gazele arse - aprox. 150 Nm3/h • pentru funcŃionarea supapelor /aparatelor - aprox. 10 Nm3/h • în scopuri auxiliare (secundare) - aprox. 100 Nm3/h - Energie electrică/tensiunea: • tensiunea reŃelei - 400V±10%, 3 faze + PE sistem TN-S • frecvenŃa - 50 Hz±1% • curentul de scurt circuit - 35kA • alimentare motoare c.a. - 400 V C.A., 3 FAZE + PE • alimentare echipamente electrice - 400 V C.A., 3 FAZE + PE • tensiunea auxiliară pentru panouri - 230 V c.a. • alimentarea electrică a sistemului de calculatoare - 230 V c.a. • I/O la PLC - 24 V c.c. • alimentarea aparatajului de proces - 230 V c.a. • semnal la aparataj proces 4 ÷ 20 mA • alimentare ventile cu solenoid - 230 V c.a. - Apa de proces cu următoarele caracteristici: • Temperatura - 300C • Presiunea la limita bateriei - 2 bar • VariaŃia admisibilă de presiune: ±0,3 bar • Puritate/claritate - la nivel de apa industrială filtrată - Apă de răcire pentru moara cu bile cu următoarele caracteristici: • Temperatura - max. 200 C • Presiunea - 2 bar 21

• •

VariaŃia admisibilă a presiunii: +7 – 0,3 bar Puritate/claritate - la nivel de apa industrială

Modul de asigurare cantitativa si calitativa a utilitatilor este : • alimentarea cu apa potabilă pentru grupurile sociale, laborator şi cabinele de comandă se face printr-o reŃa proprie de apă potabilă alimentată de la un puŃ propriu forat în incinta fabricii; • apa industrială 10 – 12 m3/oră necesară pentru hidratare şi alte nevoi tehnologice se obŃine de la un puŃ propriu din curtea fabricii de var, sau prin alimentarea de la o sursă de apă de suprafaŃă ; • energie electrică necesară pentru funcŃionarea fabricii de var aproximativ 2,0 Mw/h se obŃine, din reŃeaua naŃională pe bază de contract de furnizare cu S.C. Electrica S.A. Constanta. • Gazul natural necesar procesului tehnologic de producŃie estimat la 100 Nm3/ora, se va obŃine din reŃeaua de medie presiune a furnizorului de gaz natural din judeŃul ConstanŃa, Congaz. Capacitati de productie şi consumuri specifice ProducŃia ce va fi realizată după realizarea investiŃiei va creşte de la 140 t/zi var la 280 t/zi var, iar fondul de timp utilizat pe perioada unui an este de 300 zile/an. CapacităŃile de producŃie ale principalelor utilaje tehnologice existente în prezent în flux sunt: • • •

Cuptor Hidratare Măcinare

8,33 t/h 20 t/h 4 t/h

După realizarea investiŃiei, capacităŃile de producŃie ale principalelor utilaje tehnologice vor fi următoarele: • • •

Cuptor Hidratare Măcinare

16,66 t/h 20 t/h 15 t/h

Consumurile specifice prevăzute la capacitatea nominală de producŃie a fabricii sunt: • • • •

Consum de var brut Apa tehnologică Consum de energie electrică Aer comprimat

0,83 kg/kg de var hidratat 500 l/t var hidratat 13-14 kWh/t var hidratat 10 Nm3/h/t var hidratat

22

2.5.Justificarea soluŃiei propuse în raport cu alte alternative posibile – scenarii propuse tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiŃii pot fi atinse (minimum două) precum şi scenariul recomandat de către elaborator/avantajele acestui scenariu În anul 2005 s-a luat hotărârea de a construi o fabrică de var din necesitatea satisfacerii consumului propriu, cât şi pentru satisfacerea cererii de var hidratat de pe piaŃă. Scopul investiŃiei a fost micşorarea costurilor cu materia primă necesară fabricării BCA-ului şi de a genera profit prin comercializarea pe piaŃa liberă a varului bulgări şi hidratat. S-a decis proiectarea fabrici de var cu două linii de producŃie pentru a putea ulterior, să se mărească capacitatea de producŃie. Prima linie de producŃie din cadrul Fabricii de var a fost pusă în funcŃiune în anul 2008. Având în vedere că în România mai sunt doar doi producători de var măcinat pentru BCA, dar sunt la distanŃe mai mari de 250 Km la nord de Dunare, se consideră oportună mărirea capacităŃii de producŃie, cu atât mai mult cu cât doar în Dobrogea sunt amplasate 3 fabrici de producere a BCA-ului, iar în Bulgaria – în apropierea graniŃei cu România - mai este un producator mare de BCA. Din aceşti patru producători doi sunt deja clienŃii S.C. Celco S.A., iar ceilalŃi doi sunt interesaŃi de acest produs pentru a micşora cheltuielile de transport. Cantitatea zilnică necesară de var măcinat pentru aceşti producători de BCA este de circa 250 t/zi. La producŃia actuală a fabricii de var S.C. Celco S.A. nu se poate angaja prin contract că poate satisface aceste cantităŃi mai ales că de la un an la cererea creşte cu circa 9% şi implicit producŃia de BCA. Din acest motiv s-a luat hotarârea de a investi în al doilea cuptor de var şi într-o moară de capacitate mai mare şi mai performantă, pentru a acoperi această nişă a pieŃei de var. Restul varului produs de cuptoare adică cel care nu va fi măcinat va fi hidratat şi comercializat pe piaŃă, vrac sau ambalat în saci. Mărirea capacităŃii de producŃie în cadrul Fabricii de var depinde în primul rând de achiziŃionarea şi montarea unui al doilea cuptor. De asemenea este necesară înlocuirea morii pentru var nestins pentru a face faŃă noii capacităŃi de producŃie. Pe lângă aceste utilaje principale mai este necesară achiziŃionarea unor utilaje secundare necesare în procesul de producŃie, pentru asiguarea unui flux tehnologic de fabricare a varului complet. De asemenea linia de producŃie pentru al doilea cuptor este deja proiectată deoarece în proiectul tehnic pentru fabrica de var a fost prevăzută de la început existenŃa a două linii de producŃie. Deci caracteristicile tehnice ale utilajelor şi lucrările de construcŃie necesare montării utilajelor în fluxul tehnologic sunt deja stabilite. Acest scenariu a fost stabilit în momentul în care s-a început proiectarea tehnică a fabricii de var. Pentru realizarea proiectării s-a avut în vedere suprafaŃa de teren disponibilă pentru construirea fabricii, variantele constructive determinate prin studiul geotehnic şi caracteristicile tehnice ale cuptoarelor pentru fabricarea varului existente pe piaŃă. Alegerea tipului de cuptor este o etapă foarte importantă deoarce în funcŃie de capacitatea de producŃie a acestuia se stabilesc caracteristicile tehnice ale celorlate utilaje. În alegerea cuptorului s-a Ńinut cont de scopul investiŃiei şi anume obŃinerea unui var de calitate foarte bună, supraars şi de obŃinerea cantităŃii de producŃie dorită. Astfel s-a luat decizia construirii a două linii de producŃie, deci achiziŃionarea a două cuptoare cu o capacitate de producŃie de 200t/zi, fiecare. De asemenea în funcŃie de distanŃele existente între buncărul de calcar, staŃia de sortare, staŃia de încărcare a cuptorului, secŃia de hidratare şi secŃia de măcinare s-au stabilit lungimile benzilor transportoare. Pentru a putea pune în funcŃiune prima linie de producŃie mai repede s-a luat decizia achiziŃionării în cadrul secŃiei de măcinare a unei mori pentru var nestins second-hand si cu o capacitate de producŃie mai mică. Aceasta nu este performantă deoarece elimină în exterior 23

prin intermediul unor pâlnii de evacuare un refuz pe care nu îl poate măcina. Acest refuz trebuie luat cu lopata şi transportat cu roaba până la o gură de alimentare înapoi pe flux.

a. Scenarii propuse Având în vedere cele descrise mai sus pentru realizarea investiŃiei s-au avut în vedere următoarle scenarii tehnico-economice: 1. AchiziŃionarea unui cuptor pentru fabricarea varului şi a unei mori pentru var nestins de capacitate mai mare precum, achiziŃionarea utilajelor anexe şi efectuarea lucrărilor de construcŃie necesare montării acestora în fluxul tehnologic. Acest scenariu presupune realizarea celei de-a doua linii de producŃie şi constă în achiziŃionarea unui cuptor cu o capacitate de producŃie de 200 t/zi, a unei mori pentru var nestins cu capacitatea de producŃie de 360 t/zi pentru înlocuirea celei existente în prezent, de capacitate mai mică, ciururi vibratoare, suflantele pentru cuptor, un extractor pentru calcar cu mişcări alternative, benzi transportoare, un elevator pentru var bulgări. De asemenea se vor realiza lucrările de construcŃii necesare pentru punerea în funcŃiune a noi linii de producŃie, şi anume: se va realiza un buncăr pentru depozitarea calcarului adus de la carieră, se vor construi estacadele pentru montarea benzilor transportoare, se va realiza clădirea pentru suflante, structura de metal pentru elevator, cadrul de susŃinere şi structura pentru cuptor. Realizarea acestui scenariu presupune o cheltuială de 11.915.060 lei, conform Devizului General şi Devizelor pe Obiect ataşate. 2.

AchiziŃionarea unei mori pentru var nestins de capacitate mai mare.

Acest scenariu presupune mărirea capacităŃii de producŃie a fabricii de var prin achiziŃionarea unei mori pentru var nestins cu o capacitate de producŃie de 360 t/zi ce va înlocui moara existentă în acest moment în cadrul secŃiei de măcinare, utilizând în continuare o singură linie de producŃie. Realizarea acestui scenariu presupune o cheltuială de 198.000 lei. b.

Scenariul recomandat de elaborator

Având în vedere cererea estimată în creştere pentru perioada următoare, atât pentru BCA, cât şi pentru var, se consideră oportună investiŃia în mărirea capacităŃii de producŃie prin realizarea celei de a doua linii de producŃie (cu achiziŃionarea utilajelor şi efectuarea lucrărilor de construcŃii şi de montaj descrise în cadrul scenariului 1).

c.

Avantajele scenariului recomandat

Avantajele scenariului recomandat sunt următoarele :
Prin producŃia realizată se va satisface mai bine cererea existentă şi îi va permite societăŃii acapararea unei cote importante de piaŃă, pentru consolidarea poziŃiei de producător important de var.
Realizarea investiŃiei va presupune înlocuirea morii de măcinat var de capacitate mică şi uzată existentă în acest moment. Astfel se vor realiza

24




economii de costuri printr-o valorificare superioară a materiei prime şi minimizarea pierderilor ocazionate în fluxul de producŃie. Corelarea capacitatilor de productie ale principalelor utilaje existente in fluxul tehnologic respectiv cuptor de var 16,66 t var / ora, instalatie hidratare 20 t var / ora si macinare 15 t var / ora.

25

3. PLANUL DE LUCRU

3.1.Descrierea planului de lucru, a activităŃilor şi sub-activităŃilor, durata realizării investiŃiei Prin prezentul proiect se urmăreşte extinderea Fabricii de var din Comuna Corbu, JudeŃul ConstanŃa, pentru creşterea capacităŃii de producŃie şi dotarea acesteia cu echipamente tehnologice noi şi moderne, ceea ce va duce la întărirea poziŃiei întreprinderii pe piaŃa internă şi externă. Fabrica de var a fost proiectată să funcŃioneze cu două cuptoare verticale. În anul 2008 fabrica a început să funcŃioneze cu un cuptor, al doilea cuptor, inclusiv instalaŃiile auxiliare necesare funcŃionării noi linii de producŃie urmând să fie achiziŃionate şi instalate prin prezentul proiect. Obiectivul general al proiectului îl constituie întărirea poziŃiei pe piaŃa internă şi externă şi creşterea capacităŃii de a se confrunta cu presiunile concurenŃiale crescute prin valorificarea optimala a oportunităŃilor create de dezvoltarea actuala a industriei construcŃiilor din România.









Obiectivele specifice investiŃiei sunt: Dezvoltarea şi creşterea competitivităŃii S.C. Celco S.A. Creşterea capacităŃii de producŃie a societăŃii, pentru a valorifica cererea crescută de pe piaŃă pentru produsele firmei; Creşterea productivităŃii prin achiziŃonarea de echipamente tehnologice moderne şi îmbunătăŃirea alocării resurselor umane, în vederea menŃinerii şi îmbunătăŃirii competitivităŃii de preŃ a societăŃii;
Promovarea dezvoltării durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului Crearea de noi locuri de muncă şi mentinerea celor existente, simultan cu creşterea productivităŃii pe angajat.

Proiectul propus face parte dintr-o strategie de dezvoltare a activităŃii societăŃii pe termen lung a S.C. Celco S.A., demarată înca din 1997 după privatizarea S.C. Celco S.A., astfel încat aceasta să se adapteze la timp presiunilor concurenŃiale aduse de aderarea la Uniunea Europeana şi să poată valorifica oportunităŃile aduse de evoluŃia pozitivă a industriei de construcŃii din Romania (creşterea construcŃiilor de locuinŃe, de spaŃii comerciale şi de cazare turistică). Începand cu anul 1997, S.C. Celco S.A. a început un proces de retehnologizare şi diversificare a gamei de produse, în vederea întăririi competitivităŃii firmei. Principalele etape deja parcurse au fost: I.

Retehnologizarea fabricii de beton autoclavizat în vederea creşterii productivităŃii şi calităŃii produselor. Între anii 1997 – 2007 s-au făcut o serie de investiŃii, care au dus la creşterea capacităŃii de producŃie la 470.000 mc: s-a înlocuit releul de benzi şi s-a automatizat funcŃionarea acestuia; s-au automatizat sistemele de măcinare şi dozare; s-a înlocuit complet staŃia de compresoare cu compresoare de tip Ingersol; s-au înlocuit sistemele hidraulice la podurile rulante; s-a modernizat maşina de tăiat cu un mare producător de profil din Olanda, s-au înlocuit cele 6 26

II.

autoclave existente cu altele 7, automatizându-se procesul de autoclavizare şi s-a înlocuit complet parcul auto prin achiziŃionarea de mijloace de transport moderne pentru a asigura servicii de transport clienŃilor. Totodata s-au pus în funcŃiune câteva instalaŃii în vederea recuperării condensului de la autoclave şi reducerii emisiei de abur în atmosferă şi anume: instalaŃie recuperare condens, instalaŃie recuperare căldură abur şi instalaŃie spălare schimbătoare căldură. De asemenea printr-un proiect finanŃat de Ministerul Economiei şi FinanŃelor s-a realizat dotarea laboratorului de testare şi etalonare şi s-a implementat Sistemul de Management Integrat (calitate, mediu, sanatate şi securitate ocupaŃionala); Diverisficarea gamei de produse prin introducerea de noi produse: adezivi, mortare şi var i. În anul 1999 se diversifică gama de produse prin punerea în funcŃiune a SecŃiei de Adezivi ii. În anul 2007 se pune în funcŃiune Fabrica de adezivi şi mortare. Tot în acest an se certifică această activitate conform standardelor referitoare la Sistemul pentru Managementul CalităŃii ISO 9001:2000 şi SR EN ISO 9001:2001. iii. În 2005-2007 se proiectează fabrica de var din Comuna Corbu, JudeŃul ConstanŃa şi se realizează prima linie de producŃie din cadrul acesteia, iar în iunie 2008 aceasta este pusă în funcŃiune.

Ultima fază din cadrul etapei II de dezvoltare o reprezintă extinderea Fabricii de var prin construirea şi punerea în funcŃiune a celei de a doua linii de producŃie a varului, programată să înceapă în anul 2009. Aşadar prezentul proiect se încadrează în ultima fază a etapei a II- a de dezvoltare strategică a firmei, care are două componente majore şi se doreşte a fi iniŃiată în 2009: 1. Creşterea capacităŃii de producŃie de var, asigurându-se simultan o productivitate ridicată; 2. Dezvoltarea şi implementarea unei strategii de marketing care să asigure diversificarea bazei de clienŃi, prin penetrarea pe noi nişe de piaŃă cu plus-valoare ridicată. Pentru realizarea celei de a doua linii de producŃie sunt necesare lucrări de construcŃii, achiziŃionarea unui cuptor vertical pentru fabricarea varului, a unei mori şi alte instalaŃii auxiliare. Acestea au fost detaliate în capitolul 2 „Date tehnice ale investiŃiei” din prezentul studiu de fezabilitate. S.C. Celco S.A. a hotărât construirea fabricii de var din necesitatea de a-şi satisface consumul propriu de var măcinat, cât şi din dorinŃa de a răspunde unei cereri în creştere de var hidratat pe piaŃă. Scopul investiŃiei este de a micşora costurile cu materia primă necesară S.C. Celco S.A pentru realizarea celorlalte produse şi de a face profit pe piaŃa liberă a varului bulgări şi varului hidratat. Varul este un material destul de utilizat în industrie în procesele tehnologice, de oameni în gospodăriile proprii (curăŃenie, dezinfecŃie la animale, construcŃii) şi în scopul protecŃiei mediului (dezacidifierea apelor reziduale, desulfurarea gazelor de ardere). Obiectul prezentei investiŃii îl constituie montarea unui cuptor, capabil să obŃină un var de calitate controlată, cu costuri minime. ProducŃia realizată pe noua linie de producŃie va fi de 140 t/zi var, iar fondul de timp de 300 zile/an.

27

Prin implemetarea proiectului se vor crea noi locuri de muncă:



în faza de execuŃie: proiectul va genera 100 de locuri de muncă oferite firmei contractante de construcŃii civile (zidari, fierari-betonişti, dulgheri, betonişti) şi de confecŃii metalice (sudori, lăcătuşi mecanici, macaragii, alpinişti, vopsitori) în faza de operare: 5 locuri de muncă - lăcătuşi exploatare.

Aceste locuri de muncă vor fi ocupate de către personal local, de pe raza comunelor limitrofe amplasamentului fabricii de var. Posturile nou create necesită o pregătire şcolară medie, iar astfel se va diminua presiunea exercitată de forŃa de muncă slab-calificată. Salariile de încadrare în muncă pentru aceste posturi vor fi superioare mediei pieŃei locale, societatea dorind să-şi asigure o forŃă de muncă stabilă pe termen mediu şi lung. Proiectul propus spre finanŃare vizează valorificarea sectorului productiv bazată pe extindere şi modernizare, prin lucrări de construcŃii şi achiziŃionarea de tehnologii şi echipamente noi, de ultimă generaŃie.

Planul de lucru pentru realizarea investiŃiei este alcătuit din 3 activităŃi importante: Activitatea 1: Servicii de consultanŃă pentru pregătirea şi implementarea proiectului. Deoarece contractarea serviciilor de consultanŃă nu face obiectul finanŃării publice, s-a hotărât ca acest contract să fie achiziŃionat prin încredinŃare directă, pe baza experienŃei consultanŃilor în elaborarea planurilor de afaceri, a studiilor de fezabilitate, finanŃări europene, procedurii de achiziŃie publică. Aşadar cheltuielile aferente contractului de consultanŃă nu fac parte din proiect şi vor fi suportate în întregime de beneficiar. Acest contract presupune:
Realizarea studiului de fezabilitate cu excepŃia proiectării tehnice, aceasta fiind deja realizată într-o etapa anterioară.
Întocmirea formularului cererii de finanŃare şi a anexelor acesteia.
Realizarea documentaŃiei de finanŃare (aplicaŃii proiect)- integrarea în dosarul de finanŃare a cererii de finanŃare, studiul de fezabilitate şi a documentelor administrative furnizate de către beneficiarul proiectului.
Depunerea dosarului de finanŃare la Autoritatea de Management
InterfaŃarea în relaŃia cu autorităŃile publice responsabile – Organisme intermediare, AgenŃii de plăŃi, Autoritate de Management. Scopul acestei activităŃi este facilitarea implementării proiectului prin definirea şi planificarea adecvată a acestuia, precum şi pregatirea unui proiect matur pentru implementarea activităŃilor de investiŃii imediat după semnarea contractului de finanŃare. Această activitate este structurată pe următoarele subactivităŃi: - subactivitatea 1.1: ConsultanŃă pentru elaborarea documentaŃiei în vederea obŃinerii finanŃării POS CCE şi pregătirea pentru implementare a proiectului. Aceasta activitate presupune întocmirea cererii de finanŃare şi anexelor acesteia. - subactivitatea 1.2: ConsultanŃă pentru implementarea proiectului. Aceasta presupune asistenŃă pentru întocmirea documentaŃiei pentru achiziŃia de lucrări de construcŃii, achiziŃia echipamentelor tehnologice, precum si asistenŃă pe întreaga durată a proiectului până la înaintarea ultimei cereri de plată.

28

Activitatea 2: Realizarea lucrărilor de construcŃii necesare realizării investiŃiei într-o nouă linie de producŃie. ConstrucŃia propusă este compusă din mai multe instalaŃii cu regim de înălŃime maxim de 40 m şi are următoarele componente Nr. crt. 1 2 3 4

5

6 7

Obiect de investiŃie

Lucrări necesare


FundaŃii izolate beton armat
Structură metal Estacadă pentru transport
FundaŃii izolate beton armat calcar
Structură metal
FundaŃii izolate beton armat StaŃie încărcare calcar în cuptor
Structură metal
Cadru susŃine cuptor din beton armat Cuptor
Structură din metal
IzolaŃie cuptor cu cărămidă refractară
Structură în cadre de beton
IzolaŃii învelitori
PereŃi închideri
Tâmplărie exterioară
Pardoseli Clădire suflante
ConfecŃii
Trotuare
Finisaje Clădirea va avea suprafaŃa de 125 m2 şi înălŃimea de 5,8 m Estacadă pentru transport var
Structură metal bulgări Elevator
Structură metal Buncăr calcar

De asemenea, în cadrul acestei activităŃi se vor executa lucrările de montaj pentru cuptor, moară, ventilator şi pentru instalŃiile auxiliare: ciururi, suflante, elevator şi benzi transportoare. Această activitate este structurată pe următoarele subactivităŃi: - subactivitatea 2.1: Pregătirea documentelor pentru achiziŃia de lucrări de construcŃii (elaborarea caietului de sarcini, stabilirea clauzelor contractuale, stabilirea cerinŃelor minime de calificare şi selecŃie, stabilirea criteriului de atribuire, reguli de participare şi de evitare a conflictului de interese şi elaborarea invitaŃiei de participare, inclusiv a documentelor tehnice: PT, DDE) - subactivitatea 2.2: Atribuirea contractului de achiziŃii de lucrări - subactivitatea 2.3: Atribuirea contractului de monitorizare a execuŃiei lucrărilor (DirigenŃie de Şantier) - subactivitatea 2.4: ExecuŃia lucrărilor - subactivitatea 2.5: Monitorizarea execuŃiei lucrărilor - subactivitatea 2.6: RecepŃia finală a lucrărilor Această activitate a proiectului se caracterizează printr-un grad de maturitate avansat, deoarece: • Există documentele tehnice şi avizele necesare pentru extinderea spaŃiului de producŃie. Proiectul tehnic şi detaliile de execuŃie sunt realizate. • AutorizaŃia de construcŃie (valabilă) este emisă şi este anexată la dosar; 29

•

•

Avizul de gospodărire a apelor emis de AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, avizul sanitar emis de Ministerul SănătăŃii Publice, Autoritatea de Sănătate Publică ConstanŃa, precum şi Acordul de mediu emis de AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului GalaŃi sunt emise, sunt în termenul de valabilitate şi sunt anexate la dosar; Subactivitatea 1 – Având în vedere că documentele tehnice (P.T. şi D.D.E.) sunt realizate, documentele pentru achiziŃia de lucrări va fi disponibilă încă de la data semnării contractului de finanŃare. Deci subactivitatea 2 va putea fi lansată imediat după semnarea contractului de finanŃare.

În cadrul subactivităŃii 2.6 - „RecepŃia finală a lucrărilor” se va porni cuptorul şi se vor atinge parametrii proiectaŃi. Având în vedere că proiectul va fi finaŃat în proporŃie de 50%, conform Ghidului Solicitantului – „Sprijin financiar acordat pentru investiŃii în întreprinderile mari”, procedura de achiziŃie adecvată pentru atribuirea contractului pentru lucrările de construcŃie va fi selecŃia de oferte. Procedura de achiziŃie pentru atribuirea contractului e planificată a fi finalizată în a doua lună de implementare a proiectului, după care va fi demarată execuŃia lucrărilor. ActivităŃile de construcŃie sunt planificate să dureze 24 de luni, urmând a se încheia în luna a 26-a de la semnarea contractului de finantare. Atribuirea contractului de dirigenŃie de şantier se va face prin încredinŃare directă şi va constitui o cheltuială independentă de prezentul proiect, nefiind o activitate eligibilă în cadrul prezentei sesiuni de proiecte. Monitorizarea execuŃiei lucrărilor va fi realizată de dirigintele de şantier. Pe durata lucrărilor de construcŃii, la şedinŃele de progres lunare vor fi invitaŃi reprezentanŃi ai Constructorului şi Dirigintele de Şantier, pentru a facilita comunicarea dintre părŃi şi a rezolva la timp eventualele probleme în realizarea lucrărilor. La aceste şedinte de progres va fi invitat de asemenea în mod obligatoriu Managerul de Proiect. Lucrările de construcŃii se vor realiza cu respectarea legislaŃiei naŃionale, respectiv legea 10/1995 privind calitatea în construcŃii. Derularea contractului de construcŃii va presupune următoarele etape: organizarea de şantier, aprovizionarea materialelor, execuŃia lucrărilor, verificări şi inspecŃii periodice, predarea către beneficiar a lucrării. La fazele determinante vor fi invitaŃi să participe reprezentanŃii Inspectoratului de Stat în ConstrucŃii. RecepŃia lucrărilor se va realiza în conformitate cu legislaŃia naŃională în vigoare, respectiv HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora. Activitatea 3: AchiziŃionarea de echipamente tehnologice noi pentru noul spaŃiu de producŃie Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Denumire utilaj Nr. buc. Cuptor pentru fabricare var 1 Moară pentru var nestins 1 Ciur vibrator cu ochiuri de 250 mm, suprafaŃa de 2 m2 şi motor 3,5 kw 1 2 Ciur vibrator var cu ochiuri de 10 mm, suprafaŃa de 1,5 m şi motor 3 kw 1 Suflante aer pentru cuptor 5 Suflantă aer răcire 1 Extractor calcar 1 Bandă transport var 1 Bandă transport calcar 2 Elevator var bulgări 1

Valoarea utilajelor reprezinta 53,44 % din valoarea totala a investitiei. 30

Această activitate este structurată pe următoarele subactivităŃi: - subactivitatea 3.1: Pregătirea documentelor pentru achiziŃia de bunuri (elaborarea caietului de sarcini, stabilirea clauzelor contractuale, stabilirea cerinŃelor minime de calificare şi selecŃie, stabilirea criteriului de atribuire, reguli de participare şi de evitare a conflictului de interese şi elaborarea invitaŃiei de participare) - subactivitatea 3.2: Atribuirea contractului de achiziŃii de bunuri - subactivitatea 3.3: Instalarea echipamentelor achiziŃionate în spaŃiul de producŃie construit în cadrul activităŃii 2 – “Realizarea lucrărilor de construcŃii necesare realizării investiŃiei într-o nouă linie de producŃie”. Şi această activitate are un grad ridicat de maturitate, caracteristicile tehnice ale echipamentelor fiind complet identificate, astfel pregatirea documentelor de achiziŃie poate fi finalizată rapid. Cu toate acestea, în vederea coordonarii cu Activitatea 2 Realizarea lucrărilor de construcŃii necesare realizării investiŃiei într-o nouă linie de producŃie, demararea acestei activităŃi (prin subactivitatea 3.1 – “Pregătirea documentelor pentru achiziŃia de bunuri”) a fost planificată pentru prima lună de la semnarea contractului de finanŃare. Având în vedere că proiectul va fi finanŃat în proporŃie de 50%, conform Ghidului Solicitantului, procedura de achiziŃie adecvată pentru atribuirea contractului de achiziŃii bunuri va fi selecŃia de oferte. Procedura de achiziŃie e planificată a fi finalizată în a doua lună de implementare a proiectului. De asemenea, a fost prevazută o perioadă suficientă pentru livrarea echipamentelor, planificată în funcŃie de subactivitatea 2.4 - “ExecuŃia lucrărilor”. Având în vedere planul de lucru, implementarea investiŃiei se va face în 26 de luni. Managementul proiectului În vederea asigurării managementului adecvat al proiectului înainte şi după semnarea Contractului de finanŃare s-a format o echipă de management de proiect, membrii acesteia fiind angajaŃi ai S.C. Celco S.A. Personalul desemnat să făcă parte din echipa de proiect şi-a dovedit abilităŃile de managemet al proiectului şi în alte proiecte derulate de S.C. Celco S.A. Această echipă va fi consiliată şi asistată de consultantul contractat. Echipa de management de proiect este compusă din:
Managerul de proiect (Ion Secăreanu – CV anexat), care: o coordonează echipa de management de proiect; o asigură calitatea generală a activităŃilor şi a documentelor elaborate; o monitorizează activitatea Dirigintelui de Şantier; o asigură respectarea calendarului activităŃilor, identificarea problemelor care apar şi a măsurilor corective; o identifică eventualele modificări ale contractului impuse de evenimente neprevazute, coordoneaza şi verifică elaborarea actelor adiŃionale de către responsabilul contractare; o va angaja personalul necesar după implementarea proiectului
Reprezentantul legal (Gheorghe Soare – CV anexat), care: o Asigură gestionarea relaŃiei cu OI POS CCE o participă la monitorizarea calităŃii şi a respectării calendarului activităŃilor, sub coordonarea Managerului de proiect o identifică problemele potenŃiale şi propune Mangerului de proiect soluŃii corective

31

















o va semna toată documentaŃia ce va fi depusă pentru obŃinerea finanŃării, precum şi toate celelalte documente cerute ulterior de autoritarea contractantă, conform procedurilor din Ghidul solicitantului POS CCE, Axa prioritară 1- Un sistem inovativ şi ecoeficient de producŃie, Domeniul major de intervenŃie D1.1 – InvestiŃii productive şi pregătirea pentru competiŃia pe piaŃă a întreprinderilor, în special a IMM, OperaŃiunea – Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiŃii tangibile şi intangibile pentru întreprinderi mari Asistent Manager (Anamaria Buzescu – CV anexat), care: o gestionează relaŃia cu firma de consultanŃă, cu membrii echipei de proiect, precum şi cu alte terŃe părŃi implicate în proiect; o menŃine agenda de lucru a managerului de proiect o meŃinerea relaŃiei cu furnizorii de lucrări de construcŃii şi echipemente tehnologice prin transmiterea invitaŃiilor la ofertare şi preluarea ofertelor, urmărirea termenelor de livrare Expert tehnic Coordonator investiŃie (Mircea Dobrescu – CV anexat): o specialist în activităŃi de construcŃie, care are rolul de a verifica viabilitatea soluŃiei tehnice propuse, realismul costurilor estimate şi al calendarului activităŃilor de construcŃii. o aportul de cunoştinte tehnice necesare pentru întocmirea caietelor de sarcini pentru lucrările de construcŃii şi pentru alegerea echipamentelor adecvate; o contribuŃia necesară în celelalte faze ale proiectului (selecŃia ofertelor, gestionează integrarea noilor echipamente achiziŃionate în procesul productiv şi verifică respectarea cerinŃelor de calitate); Responsabil tehnic (Alexandru Ciocan – CV anexat): o Asigură integrarea noilor echipamente tehnologice achiziŃionate în procesul productiv Responsabil monitorizare lucrări de construcŃie (Daniel Drăgulin – CV anexat) – AtribuŃiile acestuia vor include în principal: o verificarea calităŃii lucrărilor, a materialelor şi echipamentelor propuse de Constructor; o asigurarea respectării prevederilor legale privitoare la siguranŃa şi sănătatea muncii în construcŃii; o verificarea cantităŃilor raportate de către Constructor, verificarea şi avizarea Cererilor de Plată inaintate de Constructor; o elaborarea Rapoartelor lunare de progres al lucrarilor; o organizarea şi conducerea şedinŃelor lunare de progres; o organizarea inspecŃiilor la fazele determinante; o organizarea RecepŃiei Finale a lucrărilor. Coordonator financiar - economic (Julieta – Cristina Negrişan – CV anexat), care: o va gestiona întocmirea rapoartelor către finanŃator, în forma şi la intervalele de timp stabilite împreună cu acesta o va gestiona realizarea dosarelor cererilor de rambursare, în forma şi cu respectarea termenelor impuse de finanŃator; o va gestiona realizarea contabilităŃii analitice a proiectului, a registrelor periodice, precum şi a înregistrărilor contabile separate şi transparente ale implementării proiectului Responsabil plăŃi (Gafar Vildan – CV anexat), care: o va realiza dosarele cererilor de rambursare, în forma şi cu respectarea termenelor impuse de finanŃator; 32










o va realiza contabilitatea analitică a proiectului, a registrelor periodice, precum şi a înregistrărilor contabile separate şi transparente ale implementării proiectului Responsabil contractare şi resurse umane (Ligia Dumitru – CV anexat), va asigura: o derularea în bune condiŃii a contractului de finanŃare a proiectului, precum şi a contractelor de achiziŃii; o elaborarea actelor adiŃionale, în cazul necesităŃii modificării contractului de finanŃare sau a contractelor de achiziŃii. o Alături de managerul de proiect va recruta, selecta şi angaja personalul necesar după implementarea proiectului Coordonator de marketing şi vânzări (Irina Odor – CV anexat), va asigura: o coordonarea activităŃilor de marketing, informare şi publicitate din proiect cu alte activităŃi de marketing şi vânzări întreprinse conform strategiei generale de dezvoltare a firmei; o conformitatea măsurilor de informare şi publicitate cu Manualul de Identitate Vizuală Responsabil calitate, (Mihaela NiculiŃă – CV anexat), asigură elaborarea şi implementarea sistemului de arhivare şi înregistrare a documentelor legate de proiect.

Întocmirea cererii de finanŃare, a dosarelor de achiziŃii, a cererilor de plată şi a rapoartelor către finanŃator revine consultantului contractat, pe baza documentelor furnizate de echipa de proiect. De asemenea, consultantul va pregăti proiectul pentru monitorizare şi evaluare, va asigura coerenŃa generală, etapizarea şi coordonarea activităŃilor propuse; va asigurara conformitatea cu cerinŃele procedurilor de achiziŃie publică. Creşterea capacităŃii de producŃie şi menŃinerea competitivităŃii de preŃ prin creşterea productivităŃii sunt esenŃiale atât pentru întărirea poziŃiei pe piaŃă a firmei (care să susŃină şi o creştere a numărului de angajaŃi) cât şi pentru a face faŃă unor presiuni concurenŃiale viitoare (şi implicit pentru menŃinerea locurilor de muncă viitoare).

3.2.Descrierea activităŃilor care vor fi sub-contractate;

Nr. crt.

1.

Activitate Activitatea 1: Servicii de consultanŃă pentru pregătirea şi implementarea proiectului.

De la 16.09.2008

Pana la 30.05.2011

16.09.2008

30.05.2011

1.1

subactivitatea 1.1: ConsultanŃă pentru elaborarea documentaŃiei în vederea obŃinerii finanŃării POS CCE şi pregătirea pentru implementare a proiectului.

16.09.2008

14.10.2008

1.2

subactivitatea 1.2: ConsultanŃă pentru implementarea proiectului.

01.02.2009

30.05.2011

2.

Activitatea 2: Realizarea lucrărilor de construcŃii necesare realizării investiŃiei într-o nouă linie de producŃie

01.04.2009

30.05.2011

2.1

subactivitatea 2.1: Pregătirea documentelor pentru achiziŃia de lucrări de construcŃii

01.02.2009

01.03.2009

2.2

subactivitatea 2.2: Atribuirea contractului de achiziŃii de

01.03.2009

01.05.2009

33

lucrări 2.3

subactivitatea 2.3: Atribuirea contractului de monitorizare a execuŃiei lucrărilor (DirigenŃie de Şantier)

2.4

subactivitatea 2.4: ExecuŃia lucrărilor

2.5

subactivitatea 2.5: Monitorizarea execuŃiei lucrărilor

2.6

subactivitatea 2.6: RecepŃia finală a lucrărilor

30.05.2011

30.05.2011

3.

Activitatea 3: AchiziŃionarea de echipamente tehnologice noi pentru noul spaŃiu de producŃie

01.05.2008

30.05.2011

3.1

subactivitatea 3.1: Pregătirea documentelor pentru achiziŃia de bunuri

01.02.2009

01.03.2009

3.2

subactivitatea 3.2: Atribuirea contractului de achiziŃii de bunuri

01.03.2009

01.05.2009

3.3

subactivitatea 3.3: Instalarea echipamentelor achiziŃionate în spaŃiul de producŃie construit în cadrul activităŃii 2

01.05.2008

30.05.2011

01.05.2009

34

01.05.2009

30.05.2011 30.05.2011

35

4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIłIEI 4.1.Costul investiŃiei (inclusiv ponderea fiecărei componente în total costuri investiŃie) 4.1.1. Devizul pe componente majore ale investiŃiei: a. Devize pe obiecte Valoare EURO Denumire Banda transportoare calcar LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII Terasamente Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv, intranet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III)

Valoare (inclusiv TVA) Valoare (fara TVA) TVA Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro 0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

51,45 37,85 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

9,77 237,04 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

61,22 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 199,20

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 51,45 37,85

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,77 237,04

0,00 0,00 0,00 61,22

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 199,20

0,00 0,00

0,00

0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 51,45 37,85

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,77 237,04

0,00 0,00 0,00 0,00 61,22

3,8720

Valoare (fara TVA) Lei Euro 0,00

TVA Mii lei Mii euro

Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro

0,00

0,00

0,00

0,00

1155,43 298,41 219,53 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

56,70 0,00 0,00 0,00

1374,96 0,00 0,00 0,00

355,10 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1155,43 298,41 219,53

0,00 0,00 0,00 56,70

0,00 0,00 0,00 1374,96

0,00 0,00 0,00 355,10

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

80,00 20,66 15,20 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 80,00 20,66 15,20 1235,43 319,07 234,73

3,93 0,00 0,00 3,93 60,62

95,20 0,00 0,00 95,20 1470,16

24,59 0,00 0,00 24,59 379,69

0,00 0,00

36

0,00

199,20 0,00 0,00 0,00

Valoare EURO Denumire Buncar Calcar LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII Terasamente Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv, intranet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III )

3,8720

0,00 0,00

Valoare EURO Denumire Statie incarcare cuptor LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII Terasamente Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv, intranet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III )

Valoare (inclusiv TVA) TVA Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro

Valoare (fara TVA) Lei Euro 0,00

0,00

0,00

463,76 119,77 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 463,76 119,77 0,00 0,00

0,00 0,00

0,00

0,00

88,11 0,00 0,00 0,00

22,76 551,87 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

142,53 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 88,11

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 22,76 551,87

0,00 0,00 0,00 142,53

0,00 0,00

198,00 51,14 37,62 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 198,00 51,14 37,62 661,76 170,91 125,73

Valoare EURO Denumire Cuptor LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII Terasamente Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI, radiotv, intranet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III )

3,8720

0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

9,72 235,62 0,00 0,00 0,00 0,00 9,72 235,62 32,47 787,49

60,85 0,00 0,00 60,85 203,38

3,8720

Valoare (fara TVA) Lei Euro

TVA Mii lei Mii euro

Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2348,29 0,00 0,00 0,00

606,48 0,00 0,00 0,00

446,18 0,00 0,00 0,00

115,23 0,00 0,00 0,00

2794,47 0,00 0,00 0,00

721,71 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 2348,29

0,00 0,00 0,00 606,48

0,00 0,00 0,00 446,18

0,00 0,00 0,00 115,23

0,00 0,00 0,00 2794,47

0,00 0,00 0,00 721,71

720,00 720,00

185,95 185,95

136,80 136,80

35,33 35,33

856,80 856,80

221,28 221,28

5746,00 1483,99 1091,74 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 5746,00 1483,99 1091,74 8814,29 2276,42 1674,72

281,96 0,00 0,00 281,96 432,52

37

6837,74 1765,95 0,00 0,00 0,00 0,00 6837,74 1765,95 10489,01 2708,94

Valoare EURO Denumire Cladire suflante LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII Terasamente Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv, intranet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III )

3,8720

Valoare (fara TVA) Lei Euro 0,00

Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

444,77 114,87 52,62 13,59 0,00 0,00 0,00 0,00

84,51 10,00 0,00 0,00

21,82 2,58 0,00 0,00

529,27 62,61 0,00 0,00

136,69 16,17 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 497,38 128,46

0,00 0,00 0,00 94,50

0,00 0,00 0,00 24,41

0,00 0,00 0,00 591,88

0,00 0,00 0,00 152,86

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

396,00 102,27 75,24 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 396,00 102,27 75,24 893,38 230,73 169,74

19,43 0,00 0,00 19,43 43,84

471,24 0,00 0,00 471,24 1063,12

121,70 0,00 0,00 121,70 274,57

0,00 0,00

Valoare EURO Denumire Banda transportoare var bulgari LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII Terasamente Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv, intranet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III )

TVA Mii lei Mii euro

0,00 0,00

3,8720

Valoare (inclusiv TVA) Valoare (fara TVA) TVA Lei Euro Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro 0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

40,00 10,33 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

7,60 0,00 0,00 0,00

1,96 47,60 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

12,29 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 40,00 10,33

0,00 0,00 0,00 7,60

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,96 47,60

0,00 0,00 0,00 12,29

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 40,00 10,33

0,00 0,00 0,00 0,00 7,60

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,96 47,60

0,00 0,00 0,00 0,00 12,29

0,00 0,00

38

Valoare EURO Denumire Elevator LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII Terasamente Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv, intranet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii TOTAL I MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III )

3,8720

Valoare (inclusiv TVA) Valoare (fara TVA) TVA Lei Euro Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro 0,00

0,00

0,00

71,00 18,34 13,49 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

3,48 84,49 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

21,82 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 71,00 18,34 13,49

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3,48 84,49

0,00 0,00 0,00 21,82

0,00 0,00

0,00

0,00 0,00

0,00

0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 71,00 18,34 13,49

0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3,48 84,49

0,00 0,00 0,00 0,00 21,82

b. Deviz financiar (Costurile de management) Consultanta tehnica pentru pregatirea proiectului Curs Leu-Euro Nr. crt 1 2 3 4

3,8720

Specificatie

Lei

Studiu de fezabilitate Proiect tehnic Termeni de referinta Documentatie de executie Total valoare fara TVA Valoare TVA TOTAL DEVIZ FINANCIAR 2

Valoare Euro 96800,00 0,00 0,00 0,00 96800,00 18392,00 115192,00

25.000,00

25.000,00 4.750,00 29.750,00

c. Costurile privind echipamentele şi utilajele propuse a se achiziŃiona prin proiect Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8

Denumire deviz Banda transportoare calcar Buncar Calcar Statie incarcare cuptor Cuptor Cladire suflante Banda transportoare var bulgari Elevator Consultanta tehnica pentru pregatirea proiectului TOTAL

Valoare mii RON 199,20 1235,43 661,76 8814,29 893,38 40,00 71,00 96,80 12011,86

39

Pondere in total 1,66% 10,29% 5,51% 73,38% 7,44% 0,33% 0,59% 0,81% 100,00%

d. Costurile cu publicitatea S.C. Celco S.A. intentioneaza desfasurarea unor activitati ample de informare si publicitate asupra finantarii acordate in cadrul Axei Prioritare 1 a POS CCE. Activitatile de informare si publicitate vor respecta scrupulos indicatii tehnice al Manualului de Vizibilitate, dar vor excede semnificativ cerintele minime impuse de catre Contractul de Finantare. Activitatile de informare si publicitate a finantarii acordate din Fonduri Structurale vor fi de asemenea integrate sistematic in strategia de marketing descrisa in Studiul de fezabilitate anexat. Această activitate de informare şi publicitate va reveni în sarcina doamnei Irina Odor coordonatorul de Marketing şi Vânzări în cadrul echipei de proiect.

Nr. crt.

Activitatea de informare şi publicitate

Durata estimată/ Perioada

Costuri estimate

1.

Anunt de presa privind inceperea activitatilor din proiect Demararea activitatilor din proiect va fi anuntata printr-un comunicat de presa, incluzand elementele obligatorii de identitate vizuala: sigla Guvernului Romaniei, mentiunea POS CCE, sigla Fondurilor Structurale in Romania, valoarea proiectului, titlul proiectului si beneficiarul. Cheltuielile nu fac parte din proiect si vor fi suportate in intregime de beneficiar.

1 zi / Dupa semnarea contractului de finantare

500 lei

2.

Aplicarea de autocolante pe echipamentele si utilajele achizitionate Autocolantele vor respecta cerintele formulate in Anexa II la Contractul de finantare semnat. Cheltuielile nu fac parte din proiect si vor fi suportate in intregime de beneficiar.

1 luna / Inainte de depunerea ultimei cereri de rambursare

1.000 lei

3.

Instalarea de panou temporar Cheltuielile nu fac parte din proiect si vor fi suportate in intregime de beneficiar.

6 luni / La demararea activitatilor de constructie

2.000 lei

4.

Instalarea de placa permanenta Cheltuielile nu fac parte din proiect si vor fi suportate in intregime de beneficiar.

Permanent / Inainte de depunerea ultimei cereri de rambursare

4.000 lei

5.

Comunicat de presa privind incheierea activitatilor din proiect / Informare asupra proiectului si rezultatelor sale Incheierea activitatilor din proiect va fi anuntata printr-un comunicat de presa, incluzand elementele obligatorii de identitate vizuala: sigla Guvernului Romaniei, mentiunea POS CCE, sigla Fondurilor Structurale in Romania, valoarea proiectului, titlul proiectului si beneficiarul. Cheltuielile nu fac parte din proiect si vor fi suportate in intregime de beneficiar.

1 zi / Dupa depunerea ultimei cereri de rambursare

1.000 lei

6.

Mentionarea finantarii in materialele de marketing si in activitatile de PR Cheltuielile nu fac parte din proiect si vor fi suportate in intregime de beneficiar.

3 ani / Pe parcursul implementarii strategiei de marketing

1.000 lei

Aceste costuri privind activitatea de informare şi publicitate cu referire la activităŃile şi derularea proiectului nu fac parte din proiect şi vor fi suportate în întregime de beneficiar din surse proprii. Întrucât aceste cheltuieli au un grad mare de incertitudine în ceea ce priveşte valoarea lor, nu au fost incluse în devizul general al investiŃiei.

40

4.1.2. Devizul general al investiŃiei

DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizarii „InvestiŃie în mărirea capacităŃii de producŃie a S.C. CELCO S.A.” In mii lei / mii euro la cursul = 3,872 lei / euro din data de03.10.2008 Valoare fără TVA

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Nr. Crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro 1 2 3 4 5 6 7 8 PARTEA I CAPITOLUL 1 - CHELTUIELI PENTRU OBTINEREA SI AMENAJAREA TERENULUI 1.1. Obtinerea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1.2. Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la 1.3. starea initiala 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 1 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 necesare obiectivului 0,00 TOTAL CAPITOL 2 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 CAPITOLUL 3 - CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE SI ASISITENTA TEHNICA 3,1 Studii de teren 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3,2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3,3 Proiectare si enginerie 96,80 25,00 18,39 4,75 115,19 29,75 3.4. Organizarea procedurior de achizitie 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3.5. Consultanta 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3,6 Asistenta tehnica 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 3 96,80 25,00 18,39 4,75 115,19 29,75 CAPITOLUL 4 - CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA 4,1 Constructii si instalatii 4.775,06 1.233,23 907,26 234,31 5.682,32 1.467,54 4,2 Montaj utilaje tehnologice 720,00 185,95 136,80 35,33 856,80 221,28 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu 4,3 montaj 6.420,00 1.658,061.219,80 315,03 7.639,80 1.973,09 4,4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 4,5 Dotari 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 4,6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 4 11.915,06 3.077,242.263,86 584,67 14.178,92 3.661,91 CAPITOLUL 5 - ALTE CHELTUIELI 5.1. Organizare de santier 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 5.1.1. Lucrari de constructii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 5,2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 5 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 CAPITOLUL 6 – CHELTUIELI PENTRU PROBE TEHNOLOGICE SI TESTE SI PREDARE LA BENEFICIAR 6.1. Pregatirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 6.2. Probe tehnologice si teste 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 6 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL GENERAL 12.011,86 3.102,242.282,25 589,42 14.294,11 3.691,66 Din care C+M 5.495,06 1.419,181.044,06 269,64 6.539,12 1.688,82

41

4.2.Costuri de operare (inclusiv ponderea acestora în total costuri investiŃie) Costurile de operare ale fabricii de var după darea în folosinŃă a noii capacităŃi de producŃie vor fi de 91.039.483,12 lei în primul an. Defalcarea acestor cheltuieli este realizată în tabelul următor, precum şi ponderea lor în totalul cheltuielilor de operare:

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Tip cheltuială Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile Alte cheltuieli din afara (cu energia , apa, gaz) Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu personalul Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale Cheltuieli privind prestatiile externe Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL

Valoare lei 56.795.437,02 7.085.984,82 63.904,94 11.599.605,67

Pondere în total costuri de operare 62,39% 7,78% 0,07% 12,74%

3.461.195,00

3,80%

11.199.359,99 244.555,70 589.440,00 91.039.483,12

12,30% 0,27% 0,65% 100,00%

4.3.Costul terenului (inclusiv ponderea acestuia în total costuri investiŃie) Prin proiect nu sunt prevazute costuri cu achizitia de teren.

42

5 . ANALIZA PIEłEI

5.1. PiaŃa produsului oferit Domeniul construcŃiilor din România a înregistrat, în luna iulie, un ritm de creştere de 28,4%, faŃă de luna similară a anului 2007, potrivit datelor furnizate de Eurostat, institutul european de statistică. Acest avans a fost consemnat în condiŃiile în care, la nivelul blocului comunitar, s-a înregistrat un declin de 1,5% pentru aceeaşi perioadă de timp. La nivelul zonei euro, scăderea a fost mai accentuată: -3,3% (iulie 2008, faŃă de iulie 2007). Totodată, atât pentru zona euro, cât şi pentru tot blocul comunitar, declinul din iulie este cel mai puternic din acest an. În topul evoluŃiei pieŃei construcŃiilor, România a fost urmată de alte foste state comuniste. Astfel, următoarele poziŃii la evoluŃia sectorului construcŃiilor au fost ocupate de Slovenia (+17,9%), Bulgaria (+16,4%) şi Polonia (+16,1%). La polul opus al clasamentului, cu declinuri semnificative, s-au situat Portugalia (-1,4%), Germania (-2,3%) şi Spania (15,9%). La nivel lunar, România nu se plasează pe prima poziŃie, dar este în apropierea podiumului. Prin urmare, în termeni lunari (iulie 2008, faŃă de iunie 2008), sectorul constructiilor din Romania a crescut cu 1,7%, ceea ce plasează piaŃă noastră a construcŃiilor pe locul cinci la nivelul UE, dupa Bulgaria (+5,3%), Portugalia (+3,6%), Slovenia (+2,9%) şi Olanda (+2,6%). Acest avans, desi este ponderat, reprezintă un avantaj pentru piaŃa construcŃiilor din UE şi totodată din România, deoarece îi urmează unei perioade de patru luni de declin. Chiar dacă în acest an a întâmpinat o serie de piedici, piaŃa construcŃiilor are bune perspective de dezvoltare, având în vedere atât expansiunea economică, cât şi cererea tot mai mare de locuinŃe. Criza forŃei de muncă, alinierea preŃurilor la energie din Ńara noastră la cele europene, precum şi perioada de stagnare pe piaŃa construcŃiilor datorată restricŃiilor suplimentare impuse de către băncile comerciale dezvoltatorilor imobiliari au slăbit în acest an piaŃa construcŃiilor. În plus, creşterea continuă a preŃului mondial al petrolului se reflectă şi în preŃul materialelor de construcŃii. Creşterea preŃurilor la energie va conduce la majorarea preŃurilor pe piaŃa imobiliară, cunoscând că în realizarea unei construcŃii ponderea materialelor este de circa 60-75%, iar restul îl reprezintă manopera. Cu toate acestea, producătorii din domeniu anticipează creşteri pe toate segmentele pieŃei construcŃiilor. Dezvoltarea puternică din sectorul construcŃiilor a contribuit la creşterea-record a economiei din primele şase luni ale anului. Potrivit Institutului NaŃional de Statistică (INS), motoarele economiei au fost, în prima jumătate a anului 2008, serviciile şi construcŃiile. Creşterea sectorului construcŃiilor din România raportată la luna similară a anului 2007 Nr. Crt 1 2 3 4 5 6

Luna Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie

Creştere în 2008 faŃă de 2007 31,1% 31,6% 31,4% 20,3% 36,4% 28,4% Sursa: Eurostat, Institutul European de Statistică

43

În august, volumul lucrărilor a crescut faŃă de luna iulie cu 10,1%, la toate tipurile de construcŃii, conform datelor Institutului NaŃional de Statistică. În aceeaşi lună, comparativ cu august 2007, volumul lucrărilor a consemnat o majorare de 28%. Pe tipuri de construcŃii, volumul lucrărilor de construcŃii a crescut astfel: clădiri rezidenŃiale (+29,6%), clădiri nerezidenŃiale (+28,4%) şi construcŃii inginereşti (+27,5%). În primele şase luni, volumul lucrărilor de construcŃii s-a majorat cu 33,2% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Astfel, conform datelor centralizate ale Institutului NaŃional de Statistică, avansul mediu al pieŃei construcŃiilor a fost de 31,5%, pentru primele opt luni ale anului 2008, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2007. Nr. Crt 1 2 3 4 5 6

Tip lucrări

Creştere 2008/2007

Lucrări de intreŃinere şi reparaŃii curente Lucrări construcŃii noi Lucrări de reparaŃii capitale Clădiri nerezidenŃiale Clădiri rezidenŃiale ConstrucŃii inginereşti

32,2% 31,5% 30,3% 33,2% 32,3% 30,5% Sursa: Institutul NaŃional de Statistică

PiaŃa materialelor de construcŃii din România va continua să avanseze cu un ritm anual de 7 - 12%, în următorii cinci ani, ca urmare a proiectelor de infrastructură, iar stagnarea sectorului rezidenŃial din cursul anului 2008 nu va afecta avansul pieŃei în ansamblu, conform prognozelor realizate de către Institutul NaŃional de Prognoză. Chiar dacă sectorul rezidenŃial a stagnat în acest an, lucrările de infrastructură vor determina o creştere pe segmentele materialelor de bază - ciment, oŃel-beton, pavele - şi va antrena, implicit, un avans al pieŃei în ansamblu. EvoluŃia sectorului materialelor de construcŃii (în care se înscrie şi S.C. Celco S.A. prin activitatea de producŃie pe care o desfăşoară), este strâns legată de oscilaŃiile pieŃei construcŃiilor industriale, comerciale şi rezidenŃiale. Deficitul acut de locuinŃe de pe piaŃa locală şi cererea masivă de pe segmentul rezidenŃial, precum şi numeroasele proiecte anunŃate sau aflate în curs de derulare au determinat în ultimii ani o explozie a vânzarilor de BCA şi de cărămizi, produse care au înregistrat un ritm anual de creştere de aproximativ 30% în perioada 2003-2007. Stagnarea pieŃei imobiliare din acest an, reflectată prin amânarea sau întarzierea mai multor proiecte rezidenŃiale şi comerciale, scăderea drastică a vânzărilor de apartamente, dificultăŃile dezvoltatorilor de a obŃine finanŃări şi scăderea numărului creditelor acordate populaŃiei vor determina stagnarea sau reducerea ritmului de creştere a unor segmente de pe piaŃa materialelor de construcŃii pentru finisaje, printre care polistirenul, vopselele, tâmplăria termoizolantă şi plăcile ceramice. PiaŃa internă a construcŃiilor a avansat în primele şase luni ale anului 2008 cu 35%, ritm similar cu cel din 2007.

44

În tabelul de mai jos sunt creşterile prognozate ale producŃiei pe total industrie, precum şi pe diviziuni (industria prelucratoare si industria materialelor de construcŃii) : Creştere faŃă de anul anterior

Nr. Crt. 1 2 3

Sector Industrie Industrie prelucrătoare Materiale de construcŃii

2008

2009

2010

2011

2012

2013

5,20% 5,90% 12,00%

5,10% 5,80% 11,00%

5,20% 5,90% 10,00%

5,20% 5,90% 8,00%

5,30% 5,90% 7,00%

5,30% 6,00% 7,00%

Sursa : Institutul NaŃional de Prognoză - ProiecŃia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008 – 2013, Data : 25.04.2008

PrezenŃa societăŃii pe piaŃa construcŃiilor presupune livrarea către dezvoltatorii de astfel de locaŃii a materialelor de construcŃii (BCA, adezivi, var). Astfel, cunoaşterea şi anticiparea evoluŃiei sectorului construcŃiilor prezintă importanŃă pentru conturarea politicii comerciale şi de marketing a societăŃii. Piata materialelor de constructii de tip BCA cunoaste o evolutie pozitiva, fiind impulsionata de cererea ridicata de spatii rezidentiale, industriale si de birouri din ultimii ani. În ceea ce priveşte tendinŃele de dezvoltare ale pieŃei, piaŃa materialelor de construcŃii se transformă tot mai mult într-o piaŃă premium. În prezent, piaŃa materialelor de construcŃii se divide în 2 părŃi: cea a produselor ieftine, unde principalul criteriu de departajare este preŃul, şi piaŃa premium, unde cumpărătorii sunt interesaŃi de beneficiile oferite de fiecare produs în parte. Până în 2010, segmentul premium se va dezvolta semnificativ, ajungând să deŃină cea mai mare cotă de piaŃă. Un prim factor care va duce la această transformare ar fi reprezentat de standardele impuse de UE, ce prevăd eficientizarea izolaŃiei termice a clădirilor. Al doilea factor este reprezentat de faptul că, la ora actuală, circa 60% din construcŃiile anunŃate sau aflate în derulare sunt fie proiecte office, fie rezidenŃiale - proiecte moderne, ce necesită, în mod firesc, materiale de construcŃii de calitate superioară. De asemenea, va avea loc şi o schimbare a mentalităŃii cumpărătorilor. Aceştia vor înŃelege că investiŃia într-un produs mai scump se amortizează în timp, în principal datorită costurilor mai reduse la întreŃinere (pentru BCA, perioada de amortizare este de circa 3-5 ani) şi nu vor mai fi atât de concentraŃi asupra preŃului. Pe fondul exploziei din sectorul construcŃiilor, consumul de BCA a crescut atât de mult încât, chiar şi după ce principalii producători şi-au mărit capacităŃile de producŃie, oferta rămâne încă sub nivelul cererii. Întrucât momentan nu există suficiente capacităŃi de producŃie pentru BCA, a crescut cererea pentru consumul de cărămizi, deşi acestea din urmă sunt mai scumpe şi mai mici decat BCA-urile. Asta îinseamnă un cost mai ridicat al materiei prime, al manoperei şi, în final, al construcŃiei. a. Beneficiarii / clienŃii potenŃiali CELCO S.A. deŃine o reŃea de distribuŃie eficientă alcatuită din peste 100 de comercianŃi de materiale de construcŃii. Prin aceste contracte sunt stabilite toate acordurile necesare pentru a construi şi derula colaborări de lungă durată. Principalii clienŃi ai societăŃii beneficiază de un potenŃial întreprinzator extins întrucât ei îşi prelucrează piaŃa în mod direct, execută consiliere intensivă a clienŃilor privaŃi şi constructorilor referitor la alegerea produselor şi punerea în operă, prefinanŃează parŃial marfa livrată.

45

b. Principalii clienŃi ai societăŃii şi ponderea în cifra de afaceri Momentan printre cei cca 130 de clienŃi există în jur de 10 care au o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane de euro. Cei mai importanŃi 20 de clienŃi ai societăŃii reprezintă lanŃuri comerciale şi mari depozite de materiale pentru construcŃii printre care: Duo-Mat SRL Mica Industrie şi Prestari Servicii SRL Com Andrei SRL Loredana SRL Max SRL Vasion SRL Compact Trading SRL Five-Holding SA Metalicplas Distribution SA

12%, 10%, 8%, 5%, 3%, 2%, 2%, 2%, 2%,

Aceşti parteneri asigură piaŃa de desfacere pentru 60% din produsele CELCO. c. Descrierea cererii pentru produs Întrucât S.C. Celco S.A. este producător de materiale de construcŃii, piaŃa sa de desfacere este constituită din firmele de construcŃii ce activează pe piaŃa naŃională. Astfel, orice modificare survenită pe piaŃa construcŃiilor are impact direct asupra vânzărilor de BCA, adezivi, mortare şi var. Cunoaşterea pieŃei construcŃiilor din România poate crea societăŃii Celco S.A. un avantaj concurenŃial, permiŃându-i acesteia să-şi adapteze structura produselor la cerinŃele pieŃei. Produsele comercializate de către Celco S.A. sunt destinate atât sectorului rezidenŃial, cât şi celui comercial şi industrial. Oferta de spaŃii industriale PiaŃa spaŃiilor industriale din România a cunoscut în 2007 o dezvoltare fără precedent în evoluŃia acestui domeniu, sub aspectul creşterii ofertei de spaŃii noi. Pe lângă marii dezvoltatori deja prezenŃi (Cefin sau Portland, care au livrat peste 135.000 mp spaŃii noi în Bucureşti, în anul precedent), piaŃa a avut două noi mari categorii de dezvoltatori care au acŃionat. Prima categorie o reprezintă cei care au fost atraşi în premieră de potenŃialul pieŃei industriale din România - CTP Invest (a anunŃat investiŃii de aproximativ 100 milioane euro în trei locaŃii din Ńară: Borş, Cluj-Napoca şi Piteşti), Warehouse de Pauw (companie belgiană cu proprietăŃi atât în Europa de Vest, cât şi în Cehia) sau Graells & Llonch (primul proiect este parcul industrial de la Prejmer, Braşov, care se va întinde pe o suprafaŃă de 84 ha). Cea de-a doua categorie o reprezintă dezvoltatorii care, fiind deja prezenŃi pe piaŃă, au finalizat în 2007 primele proiecte/faze ale acestora - este cazul Equest Balkan Properties: după ce în 2006 a achiziŃionat un teren de 10 ha în cadrul parcului logistic Bucharest West, anul acesta a livrat 18.000 mp spaŃii industriale moderne. Cel mai important aspect referitor la oferta de spaŃii industriale din 2007 îl constituie creşterea cu aproximativ 90% a stocului comparativ cu anul 2006, depaşind nivelul de 550.000 mp.

46

Sursa: Analiza pietei imobiliare: Industrial 2008- CB Richard Ellis - Eurisko Centrul de greutate al ofertei de spaŃii moderne industriale în Bucureşti continuă să fie reprezentat de zona de Vest. LocaŃia strategică a acesteia, prin asigurarea accesului către centrul şi vestul Ńării, pe traseul IV pan-european (Bucureşti - Piteşti - Sibiu - Timişoara Arad), a transformat-o în principala Ńintă a dezvoltatorilor de spaŃii logistice. TendinŃa s-a confirmat şi în anul 2007, cand 87% din spaŃiile nou livrate au fost în vest. Al doilea centru de interes pe piaŃa spaŃiilor industriale la nivelul anului 2007 l-a constituit zona de est (cu 8% din suprafaŃa totală de spaŃii industriale construite şi livrate), accesul la autostrada Bucuresti-ConstanŃa şi preŃul înca mic al terenurilor fiind premise ale creşterii interesului dezvoltatorilor şi chiriaşilor potenŃiali pentru această zonă. Societatea este astfel poziŃionată într-o zonă cu potenŃial mare de creştere pentru următorii ani, proximitatea locaŃiilor, cunoaşterea particularităŃilor pieŃei zonale precum şi experienŃa acumulată în acest domeniu de activitate conferindu-i un avantaj competitiv în faŃa companiilor de dimensiuni mai mari din alte zone geografice ale Ńării.

Sursa: Analiza pieŃei imobiliare: Industrial 2008- CB Richard Ellis - Eurisko

Cererea de spaŃii industriale Cererea pentru spaŃii industriale moderne a fost foarte mare pe parcursul anului 2007, atât pentru închiriere, cât şi pentru vânzare – înregistrându-se aproximativ 160.000 mp tranzacŃionaŃi. În acelaşi timp, parcurile industriale au fost foarte atractive pentru investitori, iar valoarea totală a achiziŃiilor a depaşit 100 milioane euro, inclusiv pentru proiecte din provincie. Nivelul ridicat al cererii este ilustrat atât de procentul mare de pre-închiriere din anul precedent (aproximativ 90%), cât şi de închirierea/vânzarea unor spaŃii vechi din incinta

47

platformelor industriale clasice. Astfel rata de neocupare pe piaŃa din Bucureşti este de sub 5%, ceea ce evidenŃiază potenŃialul major de creştere pe care piaŃa îl posedă. Pe langa cerinŃele clienŃilor privind accesul facil către autostradă sau şoseaua de centură, solicitările specifice privind spaŃiul propriu-zis prevăd, în principal, înălŃimea utilă mare, docuri de încărcare/descărcare, instalaŃie de sprinklere sau platforme largi de parcare. Creşterea cererii s-a reflectat pe piaŃă prin creşterea volumului tranzacŃiilor - cu peste 35% faŃă de anul precedent - şi prin mărimea acestora, suprafaŃa medie tranzacŃionată fiind cuprinsă între 5.000 şi 10.000 mp. Mai mult, 6 tranzacŃii au avut peste 10.000 mp, cele mai mari suprafeŃe fiind solicitate de retaileri. Spre deosebire de anul 2006, în anul 2007 solicitările de spaŃii de depozitare/industriale au venit în special de la retaileri, urmaŃi de companiile de servicii logistice şi cele de transport.

Sursa: Analiza pieŃei imobiliare: Industrial 2008- CB Richard Ellis - Eurisko

Previziuni Cei peste 310.000 mp spaŃii industriale noi anunŃaŃi a se finaliza în 2008 confirmă trendul ascendent al acestei pieŃe. Zona de interes continuă a fi cea de Vest (de-a lungul autostrăzii Bucureşti-Piteşti) şi, prin difuzie, zona de Nord-Vest (Buftea şi Chitila, de-a lungul centurii de Vest).

Sursa: Analiza pieŃei imobiliare: Industrial 2008- CB Richard Ellis - Eurisko

48

În acelaşi timp se confirmă creşterea interesului pentru zona de Est, accesul la autostradă, precum şi prezenŃa fostelor platforme industriale favorizând această tendinŃă, fie că este vorba despre spaŃii noi, fie despre spaŃii vechi refuncŃionalizate. Spre exemplu, întreprinderea Faur îşi va restrânge suprafaŃa fabricii pe 10 ha, restul pana la 60 ha fiind hale vechi aflate în proces de amenajare şi inchiriere. Pentru următorul an, proprietarii platformei au anunŃat intenŃia de a investi 30 milioane euro pentru amenajarea a circa 10 ha de hale industriale. Creşterea ofertei va conduce la o concurenŃă crescută între dezvoltatorii spaŃiilor industriale. Chiar dacă suprafaŃa medie tranzacŃionată în 2007 a fost ridicată, a existat o categorie importantă de clienŃi care au solicitat spaŃii de dimensiuni reduse, pe care noile dezvoltări nu le puteau oferi. Pentru a veni în întâmpinarea acestui tip de solicitări, A1 Business Park aduce nou conceptul de small-units, module de maximum 400 mp. Cererea se va menŃine la un nivel ridicat (dovada fiind pre-închirierile din 2007), previzionând creşterea solicitărilor în special din partea companiilor de servicii logistice. Ca o tendinŃă generală, potenŃialul de dezvoltare nu se reduce doar la Capitală, oraşe importante precum Braşov, Timişoara, Arad, Cluj-Napoca, Oradea sau ConstanŃa confirmând avântul pieŃei spaŃiilor industriale din România.

PiaŃa spatiilor comerciale

Cererea şi Oferta  ReŃele de hypermarketuri În prezent sunt active 11 hypermarketuri (5 unităŃi Carrefour, 2 unităŃi Cora, 2 unităŃi Kaufland, o unitate Auchan şi o unitate Real) în Bucureşti, dar incă mai este loc pentru dezvoltare, în condiŃiile în care anumite zone din Bucureşti nu au fost înca acoperite (în special în zona de sud). În 2007, Carrefour a deschis o unitate în zona PieŃei Unirii, preluând locaŃia Univers'all, după declararea falimentului de către firma românească, iar Real a deschis prima sa locaŃie din Bucureşti în zona Vitan. Zona supermarketurilor este mult mai aglomerata, cu lanŃuri de magazine precum Mega Image (23 unităŃi), Angst (22 unităŃi), La Fourmi (14 unităŃi) şi Ethos (13 unităŃi). De asemenea, Vel Pitar, G'market, Penny, Primavăra sunt prezente pe piaŃă. La capitolul cash&carry, bucureştenii au de ales între 7 unităŃi (din care 4 magazine Metro şi 3 magazine Selgros).  Mall-uri Stocul de spaŃii comerciale în centrele comerciale din Bucureşti este extrem de scăzut, comparativ cu alte capitale ale Ńărilor învecinate, cu o populaŃie asemănătoare. Astfel, Budapesta şi Varşovia au peste 20 de mall-uri moderne fiecare, în contextul în care în Bucuresti există doar 3 centre comerciale operaŃionale. Bucureşti Mall - Primul centru comercial modern din Bucureşti a beneficiat în 2007 de o extindere a suprafeŃei închiriabile, precum şi a parcării. Noua extindere, cu o suprafaŃă construită de 18.000 mp, a adus nume noi şi importante pe piaŃa de retail din România: Debenhams, Starbucks, Koton, Nine West. Printre alŃi retaileri prezenŃi se numără: G'market, Mango, Office Shoes, Etam, Marks&Spencer, Diverta, Leonardo, Steilmann, KFC, Ruby Tuesday, Hollywood Multiplex.

49

Plaza România - Al doilea mall al Anchor Grup, dupa Bucureşti Mall, este cea mai mare dezvoltare comercială din Bucureşti, până în acest moment, cu o suprafaŃă închiriabilă de 43.000 mp. Principala ancora a mall-ului este primul magazin Zara din Romania, pe langa alŃi chiriaşi de top precum: G'market, Media Galaxy, Movieplex, KFC, McDonald's, Mango, Sephora, Nike, Famous Brands Gallery. City Mall - Centrul comercial situat pe bulevardul OlteniŃei a beneficiat de o extindere în valoare de 13 milioane de euro. Această extindere a fost construită atât pentru a oferi spaŃiu comercial suplimentar (aproximativ 5.000 mp, suprafaŃa ocupată de retaileri precum Billa, Domo, Maxbet si banci), cât mai ales pentru a crea peste 1.000 locuri de parcare. Printre ceilalŃi chiriaşi prezenŃi în City Mall se numara: Benvenuti, Camel Activ, Motor Jeans, Stone Creek, Timberland, Folli Follie, Sony Centre, Columbia, Diverta, Lotto, Office Shoes. Unirea Shopping Center - Este o destinaŃie de shopping foarte populară, în special datorită locaŃiei centrale - PiaŃa Unirii. În prezent, sunt peste 200 de chiriaşi în Unirea Shopping Center, printre cei mai importanŃi aflându-se: McDonald's, INA Center, Sarra Blu, KFC, The Body Shop, Germanos, Sensiblu, Altex Megastore, Diverta, House of Art, Office Shoes, Nike, Alb si Negru, Leonardo, Steilmann etc. Din iunie 2007, Unirea Shopping Center beneficiază şi de un nou etaj destinat zonei de food court şi de distracŃie. Aici clienŃii pot găsi un cazinou (Metropolis), un centru de distracŃie Funland, restaurant şi cafenele precum City Bistro, Sushimania, Daylight Donuts, Pomodoro Caffe, La Zamfir. În tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai importante investiŃii în domeniul industrial şi comercial ce se vor finaliza în următoarea perioadă. Având în vedere dimensiunea firmei Celco S.A., au fost prezentate doar proiectele aflate în derulare în zona centrală şi estică a Ńării unde este posibil ca societatea să îşi poată face simŃită prezenŃa.

PiaŃa potenŃială Zona centrala şi de est a Ńării Principalele proiecte comerciale în derulare Denumire Aurora Mall Centrul Comercial Vitantis AFI Cotroceni Park European Retail Park European Retail Park Galleria Buzau Galleria Galati

Amplasare Dezvoltator Data finalizare SuprafaŃa Mun Buzău, Jud. Buzău Cometex Noiembrie 2008 17.500,00 mp Mun. Bucureşti, sectorul 4 Vitantis Septembrie 2008 35.000,00 mp Mun. Bucureşti, sectorul 6 AFI Europe Octombrie 2009 75.000,00 mp Mun. Bacău, Jud. Bacău Bel Rom Real Estate Octombrie 2008 40.000,00 mp Mun. Focşani, Jud. Vrancea Bel Rom Real Estate Decembrie 2008 44.600,00 mp Mun Buzău, Jud. Buzău GTC Romania Decembrie 2008 13.500,00 mp Mun GalaŃi, Jud. GalaŃi GTC Romania Trimestrul IV 2010 28.000,00 mp Principalele proiecte industriale in derulare

Denumire Chitila Logistics Park Log Center Ploiesti Logistics Park 25 Mercury Logistics Park Olympian Parks Bucharest

Amplasare Loc. Chitila, Jud. Ilfov Mun. Ploieşti, Jud. Prahova Autostrada A2 Autostrada A1 Loc. Chiajna, Jud. Ilfov

Dezvoltator UBM Eyemax Real Estate King Sturge Helios Phoenix Helios Phoeni

50

Data finalizare SuprafaŃa Trimestrul II 2008 45.000,00 mp Trimestrul IV 2009 70.000,00 mp Trimestrul IV 2009 50.000,00 mp Trimestrul IV 2009 96.040,00 mp Trimestrul IV 2009 12.100,00 mp

Principalii

ori ai societăŃii

Principalele materii prime pentru producerea BCA sunt varul care se aprovizionează de la noua fabrică de var construită de CELCO S.A., cimentul care este procurat de la LAFARGE CIMENT SA, nisipul de la PRONAV SHIPPING, pasta de aluminiu de la ALBA ALUMINIU SA şi SCHLENK Germania. Pentru fabricarea adezivilor şi mortarelor sunt utilizaŃi aditivi speciali care sunt furnizaŃi de către PROCIV SRL Bucureşti. d. Strategia de marketing Strategia de piaŃă a societăŃii Celco S.A. sintetizeaza atitudinea întreprinderii faŃă de piaŃă şi de adaptare la cerinŃele sale. Strategia de piaŃă adoptată de Celco S.A. este una de creştere, datorată faptului că societatea se află în expansiune, înregistrând anual rate de creştere a cifrei de afaceri superioare mediei pieŃei. Totodată, societatea îşi dezvoltă capacitatea de producŃie şi posibilitatile de desfacere pentru a ajunge la un nivel optim sustenabil pe termen mediu şi lung. Misiunea societăŃii Celco S.A. îşi declară preocuparea pentru satisfacerea clienŃilor săi, încercand să le ofere acestora produse competitive prin dezvoltarea unei organizări eficiente orientată spre minimizarea costurilor de producŃie. Obiectivele societăŃii Firma înŃelege să fructifice toate oportunităŃile ce se ivesc pentru satisfacerea, în cât mai mare măsură, a nevoilor clienŃilor ei, pentru îmbunătăŃirea situaŃiei economice şi a climatului de afaceri în industria de profil şi pe pieŃele pe care le serveşte. În acest sens firma va întreprinde acŃiuni adecvate pentru a se achita la un nivel superior de responsabilităŃile sale socio-economice, astfel încât să servească cât mai bine interesele clienŃilor, salariaŃilor şi acŃionarilor. O direcŃie primordială de acŃiune va fi aceea de perfecŃionare continuă a tehnologiilor de fabricaŃie şi de vânzare a produselor. Pentru a avea mai mult succes faŃă de competitorii săi, societatea va calcula riscul de a căuta răspunsuri inovatoare la problemele complexe cu care se confruntă, aducând soluŃii mai bune pentru ridicarea nivelului de trai pe pieŃele pe care concurează. Firma este preocupată de imaginea publică, pe care încearcă să o îmbunătăŃească continuu atât direct prin produsele şi serviciile oferite, cât şi indirect prin publicitate şi participare la târguri şi expoziŃii. Obiective preliminare şi de performanŃă se vor stabili în funcŃie de performanŃele anterioare şi previziunile iniŃiale ale companiei, cu corecŃiile impuse de realizările efective. Având în vedere faptul că obiectivele strategice trebuie să fie corelate cu modalităŃile de realizare a lor, societatea îşi stabileşte următoarele obiective strategice: o Profesionalism şi responsabilitate faŃă de clienŃii, angajaŃii şi actionarii companiei:

51

o

o

o

o

reprezintă obiectivul major al companiei în vederea asigurării succesului pe termen lung; Orientarea către client: activitatea este orientată spre client, nevoile lui, respectând cerinŃele pieŃei şi bazandu-ne pe profesionalism, idei inovatoare şi o politică de preŃuri competitive; Dezvoltarea resurselor umane: pentru a îndeplini obiectivele companiei se pune un accent deosebit pe angajaŃi şi manageri competenŃi, orientaŃi spre succes şi realizări permanente; Parteneriate strânse cu furnizori şi subcontractanti de top: pentru a menŃine standardele înalte de calitate cerute de clienŃi, societatea colaborează cu furnizori şi subcontractanŃi atent selectionaŃi; Respect pentru mediul înconjurător, securitatea şi siguranŃa muncii: societatea este conştientă de responsabilitatea faŃă de mediul înconjurător şi de rolul pe care îl avem în mediile sociale şi de afaceri. Societatea este în permanenŃă preocupată de siguranŃa şi protecŃia sănătăŃii pentru toti angajaŃii, referitor la totalitatea aspectelor cuprinse în munca lor.

Cota de piată a societăŃii a fost de 16 % pe segmentul de BCA dintr-un total de 2,8 mil mc BCA vânduŃi la nivel naŃional. Societatea urmăreste în continuare menŃinerea acestei cote de piaŃă în condiŃiile creşterii concurenŃei (apar noi producători, se importă din ce în ce mai multe produse de zidărie). Pentru realizarea acestui obiectiv se aplică o nouă politică comercială, bazată pe o mai bună distribuŃie în piaŃă a produselor. Acest lucru se realizează pe de o parte, prin creşterea forŃei de vânzări, printr-o strategie de promovare mult mai agresivă, dar şi prin facilităŃile acordate clienŃilor finali: includerea transportului în preŃul de vânzare a BCA-ului pe raza judeŃelor ConstanŃa şi Tulcea, includerea unui sac de mortar de zidărie la fiecare palet de BCA achiziŃionat etc. Promovarea se realizează prin: participarea la expoziŃii de materiale de construcŃii naŃionale şi regionale, promovarea prin toate mijloacele media (TV, presa scrisă, outdoor), realizarea de brosuri promoŃionale care să cuprindă informaŃii complete şi corecte despre produsele realizate de societate. Obiectivul de marketing Într-o primă etapă societatea doreşte să răspundă cerinŃelor exprimate de clienŃii săi actuali şi potenŃiali prin sporirea vânzărilor de var cu aproximativ 100 %. Acest obiectiv va putea fi îndeplinit prin implementarea prezentului proiect de investiŃii prin care se va mări capacitatea de producŃie de la 200 de tone de var la 400 de tone de var (crestere de 100,00%). Pe termen mediu şi lung, societatea doreşte să obŃină o rată anuală de creştere a vânzărilor de 1,7% prin utilizarea mai eficientă a capacităŃilor de producŃie existente şi prevăzute a se realiza. Se doreşte astfel să se facă trecerea de la o strategie de creştere accentuată pe termen scurt şi mediu la un obiectiv de menŃinere pe termen lung, în condiŃiile înăspririi concurenŃei.

Alegerea pieŃei Ńintă Aplicând strategia marketingului concentrat firma tinde să-şi menŃină cota de piaŃă pentru produsele BCA şi mortare şi adezivi, concomitent cu ocuparea unei poziŃii importante pe piaŃa varului. Aceste obiective se vor putea atinge printr-o mai bună cunoaştere a nevoilor consumatorilor respectivi; un alt avantaj îl reprezintă economiile obŃinute din specializarea producŃiei şi a promovării. PiaŃa Ńintă a societăŃii o reprezintă sectorul industrial, rezidenŃial şi comercial, datorită potenŃialului de creştere foarte mare pe care acestea îl prezintă.

52

PoziŃionarea pe piaŃă DiferenŃierea ofertei proprii de cea a concurenŃilor de pe piaŃă se poate realiza în funcŃie de atributele produsului ca principal avantaj oferit consumatorului. Pentru Celco S.A. caracteristicile reprezintă un instrument competitiv de diferenŃiere a produselor sale de cele ale concurenŃei. Odată cu realizarea investiŃiei propuse prin prezentul proiect şi mărirea capacităŃii de producŃie a varului, societatea va tinde să deŃină o poziŃie importantă şi pe piaŃa acestui produs. Pe termen mediu şi lung avantajul competitiv va fi calitatea superioară a produselor sale comparativ cu cele comercializate de principalii competitori. Strategia în sine, dupa ce a fost elaborată, trebuie să fie foarte bine comunicată. Calitatea se comunică prin acele semne şi indicii fizice la care oamenii apelează în mod obişnuit pentru a determina această caracteristică. In cazul firmei Celco S.A. calitatea produselor sale va fi garantată prin afişarea siglei Organismului de Certificare a Sistemului integrat de calitate şi mediu pe toate documentele comerciale care vor însoŃi produsul. Prin certificatul de calitate, Celco S.A. ofera garanŃia de satisfacŃie pentru produsele sale. Pentru a satisface pe deplin aşteptările cumpărătorilor produsul trebuie să îndeplinească mai multe condiŃii, şi anume: •

Produsul trebuie să aibă o calitate constantă.

Calitatea reprezintă un factor esenŃial al strategiei de marketing a firmei Celco S.A. Pentru a asigura şi menŃine calitatea produselor oferite pe piaŃă la acelaşi standard pentru următorii ani, Celco S.A. şi-a luat măsuri de siguranŃă cum ar fi: desemnarea unor specialişti interni care să verifice constant calitatea materiilor prime aprovizionate, să verifice derularea operaŃiunilor în cadrul fluxului tehnologic şi să certifice calitatea produselor finite obŃinute. •

Produsul să aiba un caracter inovativ

NoŃiunea de inovaŃie se referă la diferenŃierea produselor societăŃii în raport cu cele ale concurenŃilor. Astfel, inovaŃia nu înseamnă ce este nou din punct de vedere tehnic; este necesar, mai ales, ca noutatea să fie tangibilă şi ca ea să poată fi percepută şi apreciata de către clienŃii societăŃii. Nou este ceea ce este considerat astfel de consumatorul final şi nu în mod necesar de producător. Inovarea este, aşadar, un element cheie în evoluŃia oricărui agent economic, fie el producător sau comerciant şi totodata condiŃia supravieŃuirii firmei în economia de piaŃă. Ideea de produs nou prinde contur în procesul de creaŃie. InovaŃia se axează pe cercetările care au la bază prospectarea dimensiunilor, structurii şi dinamicii pieŃei.

e. ConcurenŃa actuală / potenŃială łinând cont de structura produselor comercializate de către societate, analiza pieŃei va urmări identificarea oportunităŃilor de dezvoltare pentru societate pe fiecare sub-domeniu de activitate, respectiv producŃia de BCA, producŃia de adezivi şi producŃia var.

53

BCA-ul şi cărămida reprezintă cele mai utilizate materiale de construcŃii în România în ridicarea de locuinŃe. PiaŃa de BCA are în prezent o pondere de aproximativ 40% din totalul pieŃei de zidărie, în timp ce sectorul de cărămizi are o pondere de circa 35%. Până în 2010 cota de piaŃă a cărămizilor va creşte cu circa 4-5%, în timp ce BCA-ul va înregistra o majorare de 2-3%, iar piaŃă totală de zidărie va ajunge în următorii patru ani la vânzări totale de 6 milioane de metri cubi. Din totalul pietei de BCA, circa 7% este reprezentat de importuri, care sunt derulate in principal de producatorul german Xella, insa se importa BCA si din Bulgaria sau Ungaria. Producătorii de BCA (beton celular autoclavizat) au vândut în totalitate producŃiile realizate în cursul anului 2007, cererea de materiale de zidarie fiind foarte mare. ProducŃia de BCA a ajuns la finalul anului 2006 la 1,8 - 1,9 milioane de metri cubi, în creştere cu circa 10% faŃă de anul precedent. Conformând ratele mari de creştere ale pieŃei, producŃia internă de BCA s-a ridicat anul trecut la circa 2,14 milioane metri cubi, în timp ce volumul de materiale de zidărie ca blocuri ceramice (cărămida) s-a situat la 1,31 milioane mc, potrivit datelor AsociaŃiei Producătorilor de Materiale de ConstrucŃii din România (APMCR). Companiile din domeniu estimează pentru 2008 un avans de 10-15% pentru cele două tipuri de materiale - cărămizi şi blocuri ceramice, respectiv BCA, care deŃin împreuna circa 75% din piaŃa românească de materiale de zidărie, ceea ce ar duce la o valoare totală de aproape 500 milioane de euro la sfârşitul acestui an. În plus, acest ritm de creştere se va menŃine în următorii trei-patru ani, datorită dezvoltării segmentului rezidenŃial, a proiectelor imobiliare dezvoltate de investitori străini şi a fondurilor europene care vor intra în România. Societatea Celco S.A. a vândut în cursul anului 2007 o cantitate de 456.797 mc BCA, câştigând o cotă de piaŃă de 16% dintr-un total de 2,8 milioane mc BCA vânduŃi la nivel naŃional. Conform estimărilor Patronatului SocietăŃilor din ConstrucŃii, creşterea pieŃei materialelor de construcŃii va fi împărŃită diferenŃiat între producătorii locali şi importatorii de materiale de construcŃii. Astfel, creşterea cererii generate de sectorul de construcŃii nu va putea fi acoperită prin capacităŃile firmelor româneşti, fapt ce va provoca atât creşterea preŃului la BCA, cât şi creşterea importurilor de beton celular.

Nr. Crt. 1 2 3 4 5

Categorie agenŃi economici Producători locali de BCA Producători locali de cărămizi Importuri BCA Importuri cărămizi Mici producători locali

Cota deŃinută 2007 2007 2007 45,0% 40,0% 38,0% 27,0% 32,0% 34,0% 2,8% 3,6% 3,5% 6,2% 10,4% 10,5% 18,0% 13,0% 12,0%

Principalele investiŃii în capacităŃile de producŃie a BCA Producătorul german Xella va investi 40 de milioane de euro în construcŃia a două fabrici de BCA, una langa Ploieşti (în 2009), pentru a alimenta piaŃa din sudul Ńării, şi una la Cluj (în 2011), pentru nordul României. Cele două unităŃi vor avea în total o capacitate de producŃie de 600.000 metri cubi de BCA pe an.

54

Simcor a fost preluat în schimbul a 53 de milioane de euro, de Macon Deva, companie deŃinută de fondul de investiŃii polonez Enterprise Investors şi care a devenit, ca urmare a acestei tranzacŃii, numarul 1 pe piata producătorilor din România, ajungând la o capacitate de producŃie de circa 500.000 metri cubi de BCA pe an. Soceram a inaugurat la jumătatea anului 2008 o fabrica de caramizi la DoicestiDâmboviŃa şi intenŃionează, pe termen mediu, să investească 150 de milioane de euro în construcŃia a nouă fabrici, din care şapte de BCA şi două de cărămizi. Prefab Bucureşti, investeşte în acest an 7,3 milioane de euro în retehnologizare şi modernizare, dar şi în extinderea gamei de produse, conform unui raport al managemenului companiei. Prefabricate Vest Bucureşti a investit în cursul anului 2007 6 milioane de euro în mărirea capacităŃii de producŃie cu 30%.

PiaŃa românească a sistemelor de zidărie uscate, în care adezivii au o pondere de peste 50%, a atins anul trecut un volum de aproximativ 1,3 milioane de tone, potrivit producătorilor din domeniu şi o valoare de aproximativ 250 milioane de euro, urmând să ajungă la 600 milioane de euro în 2011. PiaŃa de adezivi are un ritm de creştere de 30-40% pe an, iar pe segmentul mortarelor uscate este estimată pentru următorii patru ani o majorare de peste 70%. Din totalul vânzărilor realizate anul trecut, segmentul rezidenŃial reprezintă o pondere de peste 60%, diferenŃa fiind acoperită de produsele comercializate pentru centre comerciale, hoteluri, imobile de birouri sau showroomuri auto. Această creştere este determinată în principal de investiŃiile străine de capital în domeniul construcŃiilor rezidenŃiale, dar şi de creditele imobiliare avantajoase. În condiŃiile în care piaŃa construcŃilor va avea în acest an un ritm de creştere de 2030%, iar deficitul de locuinŃe la nivel naŃional este în prezent de un milion de unităŃi, strategia producătorilor de adezivi şi tencuieli este de a creşte capacităŃile proprii de producŃie prin investiŃii în construirea unor noi fabrici. Principalele investiŃii în capacităŃile de producŃie a adezivilor şi mortarelor Societatea Celco S.A. a finalizat în luna octombrie 2007 investiŃia în cea mai modernă fabrică de adezivi şi mortare uscate din zona de sud-est a României. Societatea vizează mărirea capacităŃii de însăcuire, ajungând până la 86.000 tone pe an. Din capacitatea totală a fabricii, o pondere de aproximativ 70% o reprezintă adezivul de zidărie pentru straturi subŃiri, în special pentru construcŃiile care se fac din BCA, iar diferenŃa de 30%, adezivii de interior pentru gresie şi faianŃă. Datorită gradului înalt de automatizare, noua unitate de producŃie este exploatată cu doar 4 lucrători, răspunzând celor mai înalte exigenŃe privind protecŃia mediului. Henkel România, cel mai mare jucător de pe piaŃa locală, a deschis în toamna anului trecut, la Câmpia Turzii, cea de-a doua fabrică, majorându-şi capacitatea totală de producŃie de la 250.000 de tone la aproximativ 450.000 de tone de adezivi anual. Divizia Adezivi a Henkel România va demara anul acesta o altă investiŃie de aproximativ 10 milioane de euro într-o nouă fabrică, situată în nord-estul Ńării, care va avea o capacitate de producŃie de 200.000 de tone de adezivi pe an, similară cu 55

cea de la Câmpia Turzii. Henkel mai deŃine în prezent o unitate de producŃie de adezivi în Bucureşti, cu o capacitate de 250.000 de tone pe an. Compania Baumix, producător de adezivi şi materiale de construcŃii, a demarat în acest an o investiŃie în valoare de două milioane de euro în retehnologizarea fabricii din Gherla şi intentionează ca în următorii doi ani de zile să dezvolte aici principala linie de producŃie a companiei, care să poată acoperi cererile de adezivi şi tencuieli din zona de nord şi nord-vest a Ńării. Compania intentionează ca până la finele anului 2010 să ajungă la o capacitate anuală de producŃie de 300.000 de tone de adezivi şi tencuieli, peste 60% din această producŃie urmând să fie realizată de fabrica din Gherla. În prezent Baumix deŃine două fabrici, una la Ploieşti cu o capacitate de producŃie de 10.000 de tone pe lună, iar cea de-a doua în Gherla, aici producâandu-se în prezent 2.500 de tone de tencuieli şi adezivi pe lună. Compania Baumit Romania, ce activează pe piaŃa de adezivi şi mortare uscate, a realizat, în 2007, o cifră de afaceri de circa 40 milioane de euro. Conducerea firmei a planificat o creştere anuală de 30%, trend consemnat şi în perioadele precedente. Strategia pentru dezvoltare a societatii prevede introducerea de noi produse adaptate cerinŃelor de lucru rapid şi eficient. Societatea va continua procesul de extindere a activităŃii de desfacere. Avem în desfăşurare proiectul ce vizează realizarea unei fabrici şi a unui nou sediu. Lucrarile urmeaza sa fie finalizate în cursul anului 2009, investiŃia urmând a fi de aproximativ 10 milioane de euro. Societatea vizează în intervalul 2005-2012 extinderea capacităŃilor de producŃie, prin deschiderea de fabrici în Bucureşti, Banat şi Moldova. Producătorul de materiale de construcŃii orădean Adeplast S.A. finalizează în cursul anului 2008 investiŃii de aproximativ 20 milioane de euro în două fabrici noi: una de vopsele şi tencuieli decorative, la Oradea, şi una de adezivi şi mortare uscate, la Ploiesti. ProducŃia de var din România a atins anul trecut 1,9 milioane de tone, nivel similar cu cel din anul anterior, vânzările realizate pe piaŃa locală totalizând circa un milion de tone. Cei mai importanŃi competitori ai societăŃii Celco S.A. pe piaŃa locală sunt companiile Carmeuse şi Simcor Var. Principalele investiŃii în capacităŃile de producŃie a varului Societatea Celco S.A. a a dat în exploatare cea mai modernă fabrică de var din România, amplasată în localitatea Corbu. Fabrica este poziŃionată strategic între carierele Corbu (care aparŃin societăŃii Dobromin) şi LuminiŃa – Taşaul (aparŃinând societăŃii Lafarge), de unde se aprovizionează cu calcar. De asemenea, unitatea primeşte materie primă şi din cariera Piatra, aflată în apropierea satului Piatra. Noul obiectiv va funcŃiona în regim continuu, cu o producŃie de 140 de tone de var pe zi ( 200 de tone var pe zi capacitate de productie ), urmând să livreze var hidratat şi var măcinat pentru BCA. Jumătate din producŃie este destinată producătorilor de BCA, în principal companiei Celco S.A., iar varul însăcuit va intra pe piaŃa liberă, prin intermediul distribuitorilor. Compania cu capital belgian Carmeuse, cel mai mare producător de var de pe piaŃa locală, intenŃionează să înceapă în acest an construcŃia celei de-a patra fabrici din 56

România, cu o investiŃie estimată la 30-50 milioane de euro, ce va fi amplasată în localitatea Pojoga, judeŃul Hunedoara, iar construcŃia ar putea incepe la sfârşitul acestui an sau cel târziu în prima parte a anului 2009. Cota de piaŃă deŃinută în prezent de către Carmeuse este de aproximativ 40%, iar finalizarea celei de-a patra fabrică din România ar putea determina o creştere a cifrei de afaceri cu 50%.

În aceste condiŃii, la care se adaugă estimările optimiste referitoare la creşterea construcŃiilor din următorii ani, majoritatea agenŃilor economici din acest sector de activitate, atât cei deja prezenŃi, cât şi cei proaspăt intraŃi pe piaŃă, au înteles că trebuie să îşi canalizeze bugetele de investiŃii în unităŃi de producŃie, fabricile deschise în ultimii doi ani, precum şi investiŃiile anunŃate pentru perioada următoare confirmând tendinŃele ascendente ale sectorului de producere a varului.

ConcurenŃa directă a mărcii CELCO pe piaŃa din Romania este constituită din companii de top din rândul producătorilor români de materiale de construcŃii dar şi companii multinaŃionale care activează ca importatori şi distribuitori. PiaŃa materialelor de construcŃii destinate realizării spaŃiilor industriale, comerciale şi rezidenŃiale dispune de un caracter dinamic, cu un număr restrâns de firme dominante şi cu numeroase societăŃi care îşi desfăşoara activitatea pe plan local şi regional. CELCO S.A. este liderul pieŃei interne a BCA-ului cu vânzări de 470.000mc, având drept concurenŃi pe Prefab SA Călărasi cu o capacitate de producŃie de 400.000 mc, PREFABRICATE VEST SA Bucureşti (330.000 mc), ELPRECO SA Craiova (240.000 mc), SOCERAM SA Doiceşti (180.000mc), XELLA Romania cu importuri de peste 200.000 mc BCA. În cele ce urmează a fost efectuată o analiză a acestor societăŃi pentru a stabili poziŃia Celco S.A. pe piata materialelor de construcŃii. Analiza comparativă din punct de vedere al cifrei de afaceri lei Nr. Crt. 1 2 3 4

Cifra de afaceri CELCO S.A. PREFAB S.A. PREFABRICATE VEST S.A. SOCERAM S.A.

2005

2006

2007

74.894.518 74.322.437 53.407.473 48.685.561

85.843.841 91.404.960 73.432.406 79.291.623

93.441.255 97.155.180 161.104.411 81.636.034

57

Valoarea (lei)

Cifra de afaceri 180.000.000 160.000.000 140.000.000 120.000.000 100.000.000 80.000.000 60.000.000 40.000.000 20.000.000 0

CELCO S.A. PREFAB S.A. PREFABRICATE VEST S.A. SOCERAM S.A.

2005

2006

2007

Perioada (ani)

În graficul de mai sus este prezentată evoluŃia cifrei de afaceri obŃinută de Celco S.A. intre anii 2005 si 2007, comparativ cu societăŃile reprezentative din domeniul de activitate al solicitantului. Toate societăŃile din eşantionul selectat pentru analiza comparativă au înregistrat în intervalul de timp 2005 – 2007 creşteri ale cifrei de afaceri, tendinŃă explicabilă prin evoluŃia pieŃei materialelor de construcŃii în ansamblul său. Produsele diferite comercializate de către aceste societăŃi au determinat . Comparata cu firma dominanta, se observa mărire a decalajului existent intre cifrele de afaceri ale celor doua societati. Acest fapt îşi poate găsi o justificare în creşterea spectaculoasă a investiŃiilor în infrastructură, produsele comercializate de către Prefabricate Vest S.A. fiind destinate în special acestui segment. Analiza comparativa din punct de vedere al marjei brute lei Nr. Crt. 1 2 3 4

Marja bruta CELCO S.A. PREFAB S.A. PREFABRICATE VEST S.A. SOCERAM S.A.

2005 35.396.043 11.371.450 4.891.380 3.856.929

2006 39.829.832 8.516.577 8.278.784 7.152.569

2007 43.935.912 9.281.457 33.717.395 2.797.151

Marja bruta 50.000.000 Valoarea (lei)

CELCO S.A. 40.000.000 PREFAB S.A.

30.000.000

PREFABRICATE VEST S.A. SOCERAM S.A.

20.000.000 10.000.000 0 2005

2006

2007

Perioada (Ani)

58

Analiza comparativă în funcŃie de marja brută relevă decalajul de competitivitate existent între subiectul analizei şi principalii săi concurenŃi. InvestiŃia propusă prin prezentul proiect, respectiv mărirea capacităŃii de producŃie a fabricii de var va asigura societăŃii Celco S.A. aprovizionarea cu unul dintre principalele materii prime – varul – la costuri mai mici decât în prezent. Acest fapt va permite societăŃii menŃinerea unei marje brute ridicate în condiŃiile accentuării concurenŃei pe piaŃa materialelor de construcŃii, prin comasarea unor capacităŃi de producŃie (achiziŃia de către Macon Deva a societăŃii Simcor Oradea va transforma această societate în unul dintre primi producători de BCA la nivel naŃional) sau importului de materiale din Ńările apropiate georgrafic (societatea Xella Ro importă aproximativ 220.000 de tone de BCA de la fabricile deŃinute de Grupul Xella în Bulgaria şi Turcia). Totuşi, cea mai mare parte a producŃiei de var va fi destinată comercializării pe piaŃă, societatea dorind să câştige o cotă importantă de piaŃă pe acest sector de activitate. Analiza comparativă din punct de vedere al datoriilor totale: Nr. Crt. 1 2 3 4

Datorii totale CELCO S.A. PREFAB S.A. PREFABRICATE VEST S.A. SOCERAM S.A.

2005

2006

2007

6.730.768 15.386.074 29.272.403 9.262.820

6.060.298 20.645.034 37.395.535 50.742.090

6.272.476 31.556.980 61.663.893 104.505.586

Datorii totale 120.000.000 CELCO S.A.

Valoarea (lei)

100.000.000 80.000.000

PREFAB S.A.

60.000.000

PREFABRICATE VEST S.A.

40.000.000

SOCERAM S.A.

20.000.000 0 2005

2006

2007

Perioada (ani)

Deşi indicatorul nu permite o analiză structurală a datoriilor, prin observarea tendinŃelor de creştere a activelor totale prezentate mai jos, se poate concluziona că destinaŃia sumelor atrase a fost în principal aceea de investiŃie în noi capacităŃi de producŃie şi modernizare a celor existente. Astfel, societatea cea mai îndatorată la nivelul anului 2007, respectiv Spcera, S.A., a înregistrat cea mai spectaculoasă creştere a volumului activelor totale.

59

Analiza comparativă din punct de vedere al activelor totale: Nr. Crt. 1 2 3 4

Active totale CELCO S.A. PREFAB S.A. PREFABRICATE VEST S.A. SOCERAM S.A.

2005

2006

2007

72.893.394 55.381.718 79.823.805 27.183.194

106.571.753 87.131.172 98.381.538 73.816.076

141.267.950 114.174.578 145.381.560 133.498.350

Active totale

Valoarea (lei)

160.000.000 140.000.000

CELCO S.A.

120.000.000 PREFAB S.A.

100.000.000 80.000.000 60.000.000

PREFABRICATE VEST S.A. SOCERAM S.A.

40.000.000 20.000.000 0 2005

2006

2007

Perioada (ani)

Celco S.A. este singura companie din eşantionul de societăŃi selectate pentru analiză comparativă ce a reuşit să susŃină o activitate investiŃională puternică din surse proprii, volumul datoriilor totale menŃinându-se relativ constant în cei trei ani de analiză. În această perioadă societatea a finanŃat investiŃiile necesare pentru deschiderea în 2007 a Fabricii de adezivi şi mortare, precum şi cele necesare pentru darea în folosinŃă în cursul acestui an a fabricii de var din Localitatea Corbu.

5.2.Strategia de vânzare a. PreŃul propus PreŃurile practicate de societatea Celco S.A. sunt stabilite respectând raportul existent între cerere şi ofertă pe piaŃa materialelor de construcŃii, după o analiză atentă a preŃurilor practicate de principalii concurenŃi, precum şi după o analiză internă a costului de fabricaŃie. Dată fiind structura extrem de competitivă a pieŃei, dominată de un grup restrâns de producători, preŃurile practicate au fost încadrate în acelaşi interval cu cele ale concurentei. Dezvoltarea volumului de activitate şi creşterea cifrei de afaceri peste media sectorului de activitate au fost determinate de oferta extrem de ridicată pentru produsele comercializate.

60

Preturile de desfacere ale productiei prognozate au fost calculate prin indexarea atat a preturilor din piata cu indicii de crestere aferenti sectorului de activitate cat si din analiza costurilor de productie a fiecarui produs.

BCA Celco placari BCA Celco pereti despartitori BCA Celco pereti exteriori TOTAL BCA Adeziv placi ceramice C1 Mortar M 10 Mortar adeziv pentru polistiren TOTAL ADEZIVI SI MORTARE Var ( nestins sau bulgari ) Var hidratat vrac Var macinat pentru BCA Var hidratat CL 80 S TOTAL VAR

Ron/mc Ron/mc Ron/mc

280,00 250,00 250,00

Ron/tona Ron/tona Ron/tona

460,00 560,00 780,00

Ron/tona Ron/tona Ron/tona Ron/tona

230,00 260,00 300,00

b. Metode de vânzare (inclusiv strategia de creştere a exporturilor) Metode de vânzare (strategie de creştere a exporturilor) Odată cu introducerea pe piaŃă a unor noi produse, societatea Celco S.A. şi-a adaptat metodele de vânzare în funcŃie de publicul Ńintă vizat. În acest sens, traseul produselor de la producător la utilizator presupune implicarea unui număr mai mic sau mai mare de intermediari. Având pieŃe de desfacere ale produselor pe o rază de 700 de km este susŃinută importanŃa dezvoltării canalelor Producător – Distribuitor – Utilizator sau Producator – Distribuitor – Magazin cu amănuntul – Utilizator Pe o piaŃa naturală în continuă dezvoltare cum este cea a Dobrogei, vânzările directe către beneficiari ocupă o pondere superioară fapt susŃinut şi de preocupările intense ale companiei în a oferi servicii specializate de livrare a produselor. Strategia de export a companiei pe termen mediu vizează creşterea portofoliului de produse din gama adezivi şi mortare (Mortar pentru tencuiala – CELCO TENC şi CELCO TINCI) dar, în mod special, penetrarea şi dezvoltarea prezenŃei pe pieŃe strategice prin încheierea unor contracte de distribuŃie cu parteneri externi din zone învecinate: Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina. Pentru pătrunderea pe aceste pieŃe se vor suplimenta sumele destinate acŃiunilor de promovare a mărcii. Societatea îşi propune ca prin activităŃi susŃinute de marketing şi promovare, implementarea prezentului proiect în mărirea capacităŃii de producŃie să se concretizeze prin începerea activităŃii de export a Celco S.A. în special pe sectorul de produs var.

61

Pentru cei 5 ani ai prognozei economice, societatea vizează următoarele cantităŃi de var măcinat vândut la export (acestea reprezentând 5% din producŃia totală de var măcinat):

Nr. Crt. 1 2

Denumire produs Var măcinat (tone) Var măcinat (lei)

Anul prognozei An 3

An 1

An 2

3.000,00

3.051,00

780.000,00

793.260,00

An 4

An 5

3.102,87

3.155,62

3.209,26

806.745,42

820.460,09

834.407,91

ProducŃia de var măcinat prognozată a fi comercializată la export se adresează în principal fabricilor de BCA din zone învecinate: Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina.

Analiza mediului intern si a mediului extern societatii Celco S.A.

Analiza SWOT Puncte tari

Puncte slabe

• Societatea Celco S.A. beneficiază de experienŃa necesară pentru a putea interveni pe piaŃa constructiilor de spatii industriale, rezidenŃiale şi comerciale ca furnizor de materiale de construcŃii (BCA, adezivi, mortare şi var).

• Societatea nu foloseşte resurse împumutate pentru finanŃarea investiŃiilor strict necesare pentru dezvoltarea unor noi capacităŃi de producŃie. Imobilizarea surselor proprii pe termen mediu determină o dezvoltare mai lentă decât a altor concurenŃi (de exemplu Soceram S.A.)

• Personalul angajat este înzestrat cu experienŃă practică, societatea având în cursul anilor 20052007 un coeficient mic al ieşirilor de personal. • Societatea dispune de un avantaj competitiv pe piaŃa materialelor de construcŃii, dezvoltând o reŃea de distribuŃie constituită din peste 100 de distribuitori ai produselor sale. Acest lucru îi permite societăŃii să deŃina un control asupra preŃurilor produselor sale. • Renumele pe care firma îl are pe plan naŃional, ca una din cele mai importante companii din România. • Societatea dispune de un potenŃial mare de dezvoltare pe termen mediu şi lung, în perioada 2004-2007 avand rate de creştere a cifrei de afaceri superioare mediei pieŃei materialelor de construcŃii, atât la nivel naŃional, cât şi la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est.

62

OportunităŃi • Anticiparea corectă a potenŃialului de creştere pe care piata spaŃiilor industriale şi comerciale îl posedă ar putea conferi societăŃii un avantaj competitiv asupra altor concurenŃi. Proximitatea faŃă de Autostrada Bucuresti-ConstanŃa va putea asigura societăŃii accesul facil la viitoarele locaŃii.

AmeninŃări • Legea privind introducerea TVA în domeniul construcŃiilor ar putea genera o scădere a cererii pe piaŃa rezidenŃială. O consecinŃă a acestui fapt va fi reorientarea constructorilor pe segmentele industrial şi comercial al constructiilor civile generand astfel o concurenŃă sporită pentru societate.

• Lucrările de modernizare a infrastructurilor: de construcŃii industriale, rutiere. Societatea îşi poate diversifica structura de produse pentru a putea raspunde unei cereri mai mari din acest domeniu.

• Dezvoltarea concurenŃilor tradiŃionali şi implicarea unor firme internaŃionale mari de materiale de construcŃii pe piaŃa din România pot spori numărul competitorilor pe piaŃă.

• Implementarea prezentului proiect va permite societăŃii achiziŃionarea unei tehnologii moderne, necesara creşterii capacităŃii de producŃie a varului. De asemenea, este vizată sporirea calităŃii produselor societăŃii prin achiziŃionarea de utilaje de mare productivitate, minimizând astfel rebuturile apărute în fluxul tehnologic.

• Sezonalitatea activităŃii de construcŃii determinată de factorii restrictivi de mediu în timpul lunilor noiembrie – februarie determină ca cererea pentru produsele societăŃii să fie mai mică decat în restul lunilor din an.

63

6. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ 6.1. Analiza financiară (inclusiv calcularea indicatorilor de performanŃă financiară – fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata interna de rentabilitate şi raportul costbeneficiu – pentru întreaga perioada de monitorizare post implementare – 5 ani) In cadrul analizei financiare pentru SC Celco SA s-au luat in considerare doua scenarii: a. Continuarea activitatii cu mijloacele fixe detinute in prezent de catre societate fara investitii suplimentare b. Marirea capacitatii de productie de var a societatii prin achizitia unui cuptor de var cu o capacitate de 200 tone / zi si a unei mori de macinat var cu o capacitate de 360 tone / zi Pentru prezentarea si interpretarea justa a celor doua scenarii trebuie prezentata in prealabil situatia companiei Celco SA precum si planurile acesteia de viitor. In prezent societatea este lider in Romania pe piata de productie a betonului celular autoclavizat cu o capacitate de productie realizata de 470.000 m3 pe an. Urmand trendul dezvoltarii firesti in domeniul materialelor de constructii incepand cu luna octombrie a anului 2007 Celco SA a pus in functiune cea mai moderna fabrica de adezivi si mortare uscate din zona de sud-est a Romaniei realizand in prezent 16.000 tone de produs pe an. Anticipand cresterea cererii pe acesta piata societatea isi doreste sa realizeze in viitor investitii in marirea capacitatii de insacuire a acestui produs. Investitia greenfield din localiatea Corbu, judetul Constanta a companiei Celco SA s-a conturat in anul 2006, moment in care societatea a decis diversificarea gamei de produse livrate catre piata materialelor de constructii. Avand experienta de lider pe piata betonului celular autoclavizat societatea a investit in producerea varului destinat constructiilor. Noua fabrica de var construita de Celco SA aduce o tehnologie performanta care permite producerea tuturor tipurilor de var solicitate de catre marii consumatori ( var bulgari, var macinat pentru BCA precum si var hidratat ). Acesta investitie asigura atat diversificarea gamei de produse a societatii cat si dezvoltarea pe verticala a acesteia, fabrica de var fiind si furnizor al fabricii de beton celular autoclavizat. Capacitatea acesteia de 200 tone var / zi este inferioara cererii manifestate pe acesta piata atat de catre producatorii de beton celular autoclavizat cat si de catre consumatorii de var hidratat. In acest moment capacitatea de productie de var a SC Celco SA este limitata de capacitatea cuptorului de 200 tone var /zi cat si de catre a morii de macinat de 4 tone / ora.

64

a. Continuarea activitatii ca si pana in prezent fara investitii suplimentare In prezent SC Celco SA are urmatoarele capacitati de productie: BCA Celco placari BCA Celco pereti despartitori BCA Celco pereti exteriori TOTAL BCA Adeziv placi ceramice C1 Mortar M 10 Mortar adeziv pentru polistiren TOTAL ADEZIVI SI MORTARE Var ( nestins sau bulgari ) Var hidratat vrac Var macinat pentru BCA Var hidratat CL 80 S TOTAL VAR

mc/an mc/an mc/an mc/an to/an to/an to/an to/an to/zi to/zi to/zi to/zi to/zi

4.676,81 454.728,50 24.396,17 483.801,48 1.531,80 14.251,04 853,54 16.636,38 140,00 1,68 70,00 82,32 154,00

Pentru productia de BCA societatea lucreaza in prezent la capacitatea maxima proiectata. Productia de adezivi si mortare luata in calcul in cadrul prognozei este cea realizata de catre societate in anul 2008 si extrapolata la nivelul unui an intreg. Productia de var este de 140 de tone de var bulgari pe zi. Acesta nu este comercializata direct pe piata de catre societate ci este prelucrata in var macinat destinat consumului propriu si vanzarii catre producatorii de BCA in cantitate de 70 de tone pe zi. Diferenta de 70 de tone este hidratata rezultand o cantitate de 84 tone de var hidratat. Acesta este vanduta in procent de 2 % vrac diferenta fiind insacuita la 25 kg si comercializata catre marii retaileri din piata constructiilor cat si marilor consumatori.

Preturile de desfacere ale productiei prognozate au fost calculate prin indexarea atat a preturilor din piata cu indicii de crestere aferenti sectorului de activitate cat si din analiza costurilor de productie a fiecarui produs. BCA Celco placari BCA Celco pereti despartitori BCA Celco pereti exteriori TOTAL BCA Adeziv placi ceramice C1 Mortar M 10 Mortar adeziv pentru polistiren TOTAL ADEZIVI SI MORTARE Var ( nestins sau bulgari ) Var hidratat vrac Var macinat pentru BCA Var hidratat CL 80 S TOTAL VAR

65

Ron/mc Ron/mc Ron/mc

280,00 250,00 250,00

Ron/tona Ron/tona Ron/tona

460,00 560,00 780,00

Ron/tona Ron/tona Ron/tona Ron/tona

230,00 260,00 300,00

Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie varianta fara investitii Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie Anul 1 Anul 2

Total Total Total Total Total Pret in An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 UM TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV RON/UM Vanzari fizice previzionate 1 BCA Celco placari 280,00mc 1.169 1.169 1.169 1.169 1.189 1.189 1.189 1.189 4.677 4.756 4.837 4.919 5.003 2 BCA Celco pereti despartitori 250,00mc 113.682 113.682 113.682 113.682 115.615 115.615 115.615 115.615 454.728 462.459 470.321 478.316 486.448 3 BCA Celco pereti exteriori 250,00mc 6.099 6.099 6.099 6.099 6.203 6.203 6.203 6.203 24.396 24.811 25.233 25.662 26.098 4 Adeziv placi ceramice C1 460,00to 383 383 383 383 389 389 389 389 1.532 1.558 1.584 1.611 1.639 5 Mortar M 10 560,00to 3.563 3.563 3.563 3.563 3.623 3.623 3.623 3.623 14.251 14.493 14.740 14.990 15.245 6 Mortar adeziv pentru polistiren 780,00to 213 213 213 213 217 217 217 217 854 868 883 898 913 7 Var ( nestins sau bulgari ) 265,00to 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 Var hidratat vrac 230,00to 126 126 126 126 128 128 128 128 504 513 521 530 539 9 Var macinat pentru BCA 260,00to 5.250 5.250 5.250 5.250 5.339 5.339 5.339 5.339 21.000 21.357 21.720 22.089 22.465 10 Var hidratat CL 80 S 300,00to 6.174 6.174 6.174 6.174 6.279 6.279 6.279 6.279 24.696 25.116 25.543 25.977 26.419 Vanzari valorice previzionate 1 BCA Celco placari 280,00RON 327.377 327.377 327.377 327.377 332.942 332.942 332.942 332.942 1.309.508 1.331.769 1.354.409 1.377.434 1.400.851 2 BCA Celco pereti despartitori 250,00RON 28.420.53128.420.53128.420.53128.420.53128.903.68028.903.68028.903.68028.903.680113.682.125115.614.721117.580.171 119.579.034121.611.877 3 BCA Celco pereti exteriori 250,00RON 1.524.761 1.524.761 1.524.761 1.524.761 1.550.682 1.550.682 1.550.682 1.550.682 6.099.043 6.202.727 6.308.173 6.415.412 6.524.474 4 Adeziv placi ceramice C1 460,00RON 176.157 176.157 176.157 176.157 179.151 179.151 179.151 179.151 704.626 716.605 728.787 741.177 753.777 5 Mortar M 10 560,00RON 1.995.146 1.995.146 1.995.146 1.995.146 2.029.064 2.029.064 2.029.064 2.029.064 7.980.585 8.116.255 8.254.231 8.394.553 8.537.260 6 Mortar adeziv pentru polistiren 780,00RON 166.440 166.440 166.440 166.440 169.269 169.269 169.269 169.269 665.760 677.078 688.588 700.294 712.199 7 Var ( nestins sau bulgari ) 265,00RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 Var hidratat vrac 230,00RON 28.980 28.980 28.980 28.980 29.473 29.473 29.473 29.473 115.920 117.891 119.895 121.933 124.006 9 Var macinat pentru BCA 260,00RON 1.365.000 1.365.000 1.365.000 1.365.000 1.388.205 1.388.205 1.388.205 1.388.205 5.460.000 5.552.820 5.647.218 5.743.221 5.840.855 10 Var hidratat CL 80 S 300,00RON 1.852.200 1.852.200 1.852.200 1.852.200 1.883.687 1.883.687 1.883.687 1.883.687 7.408.800 7.534.750 7.662.840 7.793.109 7.925.591 Venituri productie proprie – RON 35.856.59235.856.59235.856.59235.856.59236.466.15436.466.15436.466.15436.466.154143.426.366145.864.615148.344.313 150.866.166153.430.891 total RON 35.856.59235.856.59235.856.59235.856.59236.466.15436.466.15436.466.15436.466.154143.426.366145.864.615148.344.313 150.866.166153.430.891 Total productie vanduta RON 19.194 19.194 19.194 19.194 19.386 19.386 19.386 19.386 76.776 77.544 78.319 79.102 79.893 2 Venituri din vanzari marfuri RON 35.875.78635.875.78635.875.78635.875.78636.485.54036.485.54036.485.54036.485.540143.503.142145.942.158148.422.632 150.945.269153.510.785 Total venituri din exploatare

Nr. Crt

Categoria

Pentru fiecare an de prognoza s-a luat in calcul o crestere a productiei fizice de 1,7% aferenta specializarii productiei precum si prin castigarea unei cotei de piata superioara. Prognoza a fost realizata pentru toti cei 5 ani in preturi constante pentru a permite comparabilitatea datelor precum si raportarea la prezent pentru cuantificarea rezultatelor financiare viitoare.

66

Prognoza cheltuielilor a fost realizata pornind de la consumurile specifice de materii prime si materiale necesare fiecarui tip de produs fabricat de SC Celco SA. Costurile de productie aferente fiecarui produs sunt detaliate mai jos: Cost de productie pentru: Nr.crt 1 2 3 4 5

6 7 8

9 10 11 12 13

Specificatie

Ciment Var Nisip Ghips Pasta aluminiu Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Apa rece m3 Pret pentru Gaz m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

Cost de productie pentru: Nr.crt

Specificatie

1 Ciment 2 Var 3 Nisip 4 Ghips 5 Pasta aluminiu

6 7 8

9 10 11 12 13

BCA Celco placari – 1.000 m3 Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 195,00 415,00 to 22,00 146,74 to 224,00 23,50 to 25,00 58,00 kg 620,00 0,01

12.140,00 480,00 6.860,00

0,39 1,80 1,23

Cost/unitatea de produs finit (lei) 80.925,00 3.228,24 5.264,00 1.450,00 7,60 90.874,84 4.766,16 864,00 8.469,03 14.099,19 104.974,03 26.000,24 692,39 26.929,45 1.368,43 8.035,45 168.000,00

BCA Celco pereti despartitori– 1.000 m3 Consum Pret unitar/materie UM specific prima (lei) UM/1000 to to to to kg

195,00 22,00 224,00 25,00 620,00

Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Apa rece m3 Pret pentru Gaz m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

12.140,00 480,00 6.860,00

Cost/unitatea de produs finit (lei)

415,00 146,74 23,50 58,00 0,01

80925,00 3228,24 5264,00 1450,00 7,60

0,39 1,80 1,23

90874,84 4766,16 864,00 8469,03 14099,19 104974,03 18574,66 494,65 19238,49 977,61 5740,55 150000,00

67

Cost de productie pentru: Nr.crt 1 2 3 4 5

6 7 8

9 10 11 12 13

Specificatie

Ciment Var Nisip Ghips Pasta aluminiu Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Apa rece m3 Pret pentru Gaz m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

Cost de productie pentru: Nr.crt

Specificatie

1 2 3 4 5 6 7 8

Ciment Creta extrafina Nisip Tylose Elotex Calcar micronizat Berolan LP 50 Berolan ST 500 Total cheltuieli materiale si materii prime Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

9 10 11 12 13

BCA Celco pereti exteriori– 1.000 m3 Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 195,00 415,00 to 22,00 146,74 to 224,00 23,50 to 25,00 58,00 kg 620,00 0,01

12.140,00 480,00 6.860,00

0,39 1,80 1,23

Cost/unitatea de produs finit (lei) 80925,00 3228,24 5264,00 1450,00 7,60 90874,84 4766,16 864,00 8469,03 14099,19 104974,03 18574,66 494,65 19238,49 977,61 5740,55 150000,00

Adeziv placi ceramice C1 – 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 285,40 415,00 to 51,80 185,00 to 725,30 23,50 to 2,10 24.850,00 to 8,00 13.310,00 to 0,00 0,00 to 0,40 28.000,00 to 0,50 32.000,00

Cost/unitatea de produs finit (lei) 118441,00 9583,00 17044,55 52185,00 106480,00 0,00 11200,00 16000,00 330933,55 330933,55 5802,86 154,53 6010,25 305,41 1793,39 345000,00

68

Cost de productie pentru: Nr.crt

Specificatie

1 2 3 4 5 6 7 8

Ciment Creta extrafina Nisip Var Tylose Elotex VAE Powder DA 1400 - DAIREN TER CELL HPMC BCF Total cheltuieli materiale si materii prime Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

9 10 11 12 13

Cost de productie pentru: Nr.crt

Specificatie

1 2 3 4 5 6 7 8

Ciment Creta extrafina Nisip Tylose Elotex Berolan ST 500 Berolan LP50 Tehnocel 150-2 Total cheltuieli materiale si materii prime Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

9 10 11 12 13

Mortar M 10– 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 251,80 415,00 to 60,30 185,00 to 697,70 23,50 to 30,10 146,74 to 0,00 24.850,00 to 0,00 13.310,00 to 3,00 65.000,00 to 2,00 32.000,00

Cost/unitatea de produs finit (lei) 104497,00 11155,50 16395,95 4416,83 0,00 0,00 195000,00 64000,00 395465,28 395465,28 10121,36 269,53 10483,08 532,70 3128,04 420000,00

Mortar adeziv pentru polistiren– 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie Cost/unitatea de UM UM/1000 prima (lei) produs finit (lei) to 273,10 415,00 113336,50 to 88,80 185,00 16428,00 to 657,50 23,50 15451,25 to 2,50 24.850,00 62125,00 to 7,60 13.310,00 101156,00 to 0,40 32.000,00 12800,00 to 0,30 28.000,00 8400,00 to 4,80 49.000,00 235200,00 564896,75 564896,75 8293,24 220,85 8589,62 436,49 2563,05 585000,00

69

Cost de productie pentru: Nr.crt 1

2 3

4 5 6 7 8

Specificatie

Var ( nestins sau bulgari ) – 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 1.900,00 24,50

Piatra calcar Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Gaz m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

7680,00 86540,00

0,39 1,23

Cost/unitatea de produs finit (lei) 46550,00 46550,00 3015,17 106838,16 109853,32 156403,32 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 156403,32

ObservaŃie : in calculul costului varului nestins nu au fost integrate si costurile indirecte deoarece acesta este un semifabricat si nu este destinat direct vanzarii. Costurile indirecte au fost curpinse doar pe fisele de cost ale produselor care sunt destinate vanzarilor. In cazul surplusului sau al unor comenzi pentru acest tip de produs acesta va fi comercializat doar dupa ce i se adauga cota de cheltuieli indirecte. SC Celco SA isi propune sa comercializeze un sortiment de produse ce insumeaza un inalt grad de prelucrare in scopul obtinerii unor beneficii financiare ridicate.

Cost de productie pentru: Nr.crt 1

2 3

4 5 6 7 8

Specificatie

Var hidratat vrac– 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 833,33 143,04

Var nestins Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Apa rece m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

14000,00 500,00

0,39 1,80

Cost/unitatea de produs finit (lei) 119198,60 119198,60 5496,40 900,00 6396,40 125595,00 31210,13 831,13 32325,52 1642,64 9645,58 201250,00

70

Cost de productie pentru: Nr.crt 1

2

3 4 5 6 7

Specificatie

Var nestins Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

Cost de productie pentru: Nr.crt 1 2

3 4

5 6 7 8 9

Var macinat pentru BCA– 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 1.000,00 143,04

Specificatie

10800,00

0,39

Cost/unitatea de produs finit (lei) 143038,32 143038,32 4240,08 4240,08 147278,40 33093,99 881,30 34276,72 1741,79 10227,80 227500,00

Var hidratat CL 80 S Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 833,33 143,04 nr 40.000,00 0,20

Var nestins Saci Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Apa rece m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

15500,00 500,00

0,39 1,80

Cost/unitatea de produs finit (lei) 119198,60 8000,00 127198,60 6085,30 900,00 6985,30 134183,90 52934,53 1409,66 54826,32 2786,03 16359,57 262500,00

71

Prognoza cheltuielilor RON Anul 1 Nr. Crt

Categoria

Cheltuieli cu materiile 1 prime si cu materialele consumabile 2 Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afara 3 (cu energia si apa) Cheltuieli privind 4 marfurile Cheltuieli materiale – 5 total Cheltuieli cu personalul 6 angajat Cheltuieli cu asigurarile 7 si protectia sociala Cheltuieli cu personalul 8 – total Cheltuieli cu 9 amortizarile si provizioanele Cheltuieli privind 10 prestatiile externe Cheltuieli cu impozite, 11 taxe si varsaminte asimilate Alte cheltuieli de 12 exploatare Cheltuieli pentru 14 exploatare - total

UM

TRIM I

TRIM II

Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie Anul 2

TRIM III TRIM IV

TRIM I

TRIM II

TRIM III TRIM IV

Total An 1

Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

RON 14.198.859 14.198.859 14.198.859 14.198.859 14.383.444 14.383.444 14.383.444 14.383.444 56.795.437 57.533.778 58.281.717 59.039.379 59.806.891 RON

0

0

RON

1.771.496

1.771.496

1.771.496

1.771.496

1.794.526

1.794.526

1.794.526

1.794.526

7.085.985

7.178.103

7.271.418

7.365.946

7.461.704

RON

15.976

15.976

15.976

15.976

16.056

16.056

16.056

16.056

63.905

64.224

64.546

64.868

65.193

RON 15.986.332 15.986.332 15.986.332 15.986.332 16.194.026 16.194.026 16.194.026 16.194.026 63.945.327 64.776.105 65.617.680 66.470.194 67.333.787 RON

2.255.223

2.255.223

2.255.223

2.255.223

2.268.755

2.268.755

2.268.755

2.268.755

9.020.893

9.075.019

9.129.469

9.184.245

9.239.351

RON

644.678

644.678

644.678

644.678

648.546

648.546

648.546

648.546

2.578.713

2.594.185

2.609.750

2.625.408

2.641.161

RON

2.899.901

2.899.901

2.899.901

2.899.901

2.917.301

2.917.301

2.917.301

RON

865.299

865.299

865.299

865.299

865.299

865.299

865.299

RON

2.799.840

2.799.840

2.799.840

2.799.840

2.841.838

2.841.838

2.841.838

RON

61.139

61.139

61.139

61.139

61.139

61.139

61.139

61.139

244.556

244.556

244.556

244.556

244.556

RON

147.360

147.360

147.360

147.360

148.392

148.392

148.392

148.392

589.440

593.566

597.721

601.905

606.118

2.917.301 11.599.606 11.669.203 11.739.219 11.809.654 11.880.512 865.299

3.461.195

3.461.195

3.461.195

3.461.195

3.461.195

2.841.838 11.199.360 11.367.350 11.537.861 11.710.929 11.886.592

RON 22.759.871 22.759.871 22.759.871 22.759.871 23.027.994 23.027.994 23.027.994 23.027.994 91.039.483 92.111.975 93.198.231 94.298.432 95.412.761

72

Cheltuielile cu materiile prime si materiale au fost calculate insumand consumurile specifice detaliate pe fisele de productie corelate cu productiile prognozate ca vor fi realizate de catre societate. Preturile acestor produse au fost cele medii inregistrate pe piata in perioada curenta actualizate. Costul utilitatilor considerat in prognoza a fost cel afisat de principalii furnizori ai acestora catre SC Celco SA. Acestea sunrt urmatoarele: Energie electrica - 0,3926 RON / kWh Gaze naturale - 1,234 RON / Nmc Apa - 1,8 RON / mc Cheltuielile cu marfurile au fost prognozate extrapoland aceste cheltuieli din anul 2007 si 2008 si indexate cu indicii de crestere aferenti de 0,5 % pe an. Cheltuielile cu personalul au fost prognozate considerand constant numarul de 333 de angajati detinut in prezent de catre societate. Societatea si-a prognozat un salariu mediu brut pe angajat de 2.257,48 RON pe luna. Taxele si contributiile aferente atat angajatului cat si angajatorului sunt detaliate in tabelele urmatoare: Contributii angajat Salariu brut Somaj (0,5%) CAS (9,5%) CASS (6,5% Venit net Deducere personala Baza de impozitare Impozit pe salarii (16%) Salariu net

2.257,48 11,29 214,46 146,74 1.885,00 250,00 1.635,00 261,60 1.623,40

Contributii angajator Salariu brut Somaj (1%) CAS (19,5%) CASS (5,5%) Concedii (0,85%) ITM (0,75%) Fond garantare salarii (0,25%) Coeficient accidente de munca calculat in functie de cod CAEN Fond salarii

Cheltuieli salariale totale Salariu net lunar Salariu brut Salariu brut + contributii firma

Angajat 1.623,40 2.257,48 2.902,80

Total angajati lunar 540.591,20 751.741,10 966.633,81

2.257,48 22,57 440,21 124,16 19,19 16,93 5,64 16,62 2.902,80

lei lei lei lei lei lei lei lei lei

lei lei lei lei lei lei lei lei lei

Total ch angajati anuale 6.487.094,46 9.020.893,15 11.599.605,67

Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele au fost prognozate raportand valoarea mijloacelor fixe ramase de amortizat in cadrul societatii cu duratele normale de amortizare folosite pentru aceste tipuri de bunuri. Cheltuielile privind prestatiile externe precum si alte cheltuieli de exploatare sunt cheltuielile indirecte ale societatii raportate pe fisele de cost ale fiecarui produs in functie de ponderea acelui produs in formarea cifrei de afaceri a societatii.

73

Din corelarea veniturilor prognozate de societate cu cheltuielile aferente acestora a fost prognozat Contul de profit si pierdere al societatii Celco SA pe urmatorii 5 ani. Previzionari AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 Cifra de afaceri neta 143.503.142,34145.942.158,33148.422.632,22150.945.268,73153.510.784,58 Productia vanduta 143.426.366,37145.864.614,60148.344.313,05150.866.166,37153.430.891,20 Venituri din vanzarea marfurilor 76.775,97 77.543,73 78.319,17 79.102,36 79.893,38 143.503.142,34145.942.158,33148.422.632,22150.945.268,73153.510.784,58 VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL Cheltuieli cu materiile prime si 56.795.437,02 57.533.777,70 58.281.716,81 59.039.379,13 59.806.891,06 materialele consumabile Alte cheltuieli din afara (cu 7.085.984,82 7.178.102,62 7.271.417,95 7.365.946,39 7.461.703,69 energia , apa, gaz) Cheltuieli privind marfurile 63.904,94 64.224,46 64.545,58 64.868,31 65.192,65 Cheltuieli cu personalul 11.599.605,67 11.669.203,30 11.739.218,52 11.809.653,84 11.880.511,76 Amortizari si provizioane pentru 3.461.195,00 3.461.195,00 3.461.195,00 3.461.195,00 3.461.195,00 deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale Cheltuieli privind prestatiile 11.199.359,99 11.367.350,38 11.537.860,64 11.710.928,55 11.886.592,48 externe Cheltuieli cu alte impozite, taxe si 244.555,70 244.555,70 244.555,70 244.555,70 244.555,70 varsaminte asimilate Alte cheltuieli de exploatare 589.440,00 593.566,08 597.721,04 601.905,09 606.118,42 91.039.483,12 92.111.975,25 93.198.231,25 94.298.432,00 95.412.760,76 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 52.463.659,22 53.830.183,09 55.224.400,97 56.646.836,73 58.098.023,82 REZULTATUL DIN EXPLOATARE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 VENITURI FINACIARE TOTAL Cheltuieli privind dobanzile 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Alte cheltuieli finaciare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 REZULTATUL FINANCIAR 52.463.659,22 53.830.183,09 55.224.400,97 56.646.836,73 58.098.023,82 REZULTATUL CURENT Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 REZULTATUL EXTRAORDINAR 143.503.142,34145.942.158,33148.422.632,22150.945.268,73153.510.784,58 VENITURI TOTALE 91.039.483,12 92.111.975,25 93.198.231,25 94.298.432,00 95.412.760,76 CHELTUIELI TOTALE 52.463.659,22 53.830.183,09 55.224.400,97 56.646.836,73 58.098.023,82 REZULTATUL BRUT 8.394.185,48 8.612.829,29 8.835.904,15 9.063.493,88 9.295.683,81 IMPOZITUL PE PROFIT REZULTATUL NET AL 44.069.473,74 45.217.353,79 46.388.496,81 47.583.342,85 48.802.340,01 EXERCITIULUI FINANCIAR

In cadrul Contului de profit si pierdere nu au fost prognozate venituri si cheltuieli financiare sau venituri si cheltuieli extraordinare. Rezultatul financiar depinde de activitatea de investitii viitoare a societatii in acest moment acesta neavand in derulare contracte de credit.

74

Prognoza fluxului de numerar a fost realizata indexand valorile din contul de profit si pierdere cu valoarea TVA-ului pentru veniturile si costurile ce suporta aceasta taxa.

Lei Flux de numerar Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 OPERATIUNEA/PERIOADA I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE A. Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3) 0 0 0 0 0 A1. Aport la capitalul social A2. Vanzari de active, inclusiv TVA 0 0 0 0 A3. Credite pe termen lung 0 0 0 0 0 B. Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3) 0 0 0 0 0 B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA 0 0 0 0 0 B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs C. Excedent/Deficit de lichiditati (A -B) 0 0 0 0 0 D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.1.1.+ 0 0 0 0 0 D.1.2.) D.1.1. Rate la imprumutul banca: 0 0 0 0 0 D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0 D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.2.1.+D.2.2) 0 0 0 0 0 D.2.1. La imprumutul banca: 0 0 0 0 0 D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0 E. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2) 0 0 0 0 0 II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI F. Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA (F1+F2+F3) 170.768.739173.671.168176.622.932179.624.870182.677.834 F2. Vanzari generate de afacere 170.677.376173.578.891176.529.733179.530.738182.582.761 F3. Alte venituri din exploatare 91.363 92.277 93.200 94.132 95.073 G. Incasari din activitatea financiara 0 0 0 0 0 H. Incasari din activitatea exceptionala (amenzi, penalitati) 0 0 0 0 0 I. Credite pe termen scurt 0 0 0 0 0 J. Total Intrari de numerar (F+G+H+I) 170.768.739173.671.168176.622.932179.624.870182.677.834 K. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: 101.967.772103.230.814104.510.156105.806.012107.118.600 K1. Materii prime si materiale consumabile 67.586.570 68.465.195 69.355.243 70.256.861 71.170.200 K2. Alte cheltuieli din afara (energia, apa, gaz) 8.432.322 8.541.942 8.652.987 8.765.476 8.879.427 K3. Cheltuieli cu marfurile 76.047 76.427 76.809 77.193 77.579 K4. Cheltuieli cu personalul 11.599.606 11.669.203 11.739.219 11.809.654 11.880.512 K5. Cheltuieli privind prestatiile externe 13.327.238 13.527.147 13.730.054 13.936.005 14.145.045 K6. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 244.556 244.556 244.556 244.556 244.556 K7. Alte cheltuieli de exploatare 701.434 706.344 711.288 716.267 721.281 L. Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA (J-K) 68.800.967 70.440.354 72.112.776 73.818.858 75.559.233 M. Plati pentru impozite si taxe (M1+M2) 21.255.711 21.747.072 22.248.204 22.759.290 23.280.518 M1. TVA de platit 12.861.526 13.134.243 13.412.300 13.695.796 13.984.835 M2. Impozit pe profit 8.394.185 8.612.829 8.835.904 9.063.494 9.295.684 N1 Rambursari de credite pe termen scurt 0 0 0 0 0 N2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurt 0 0 0 0 0 O1 Plati exceptionale (amenzi, penalitati) 0 0 0 0 0 O2 Dividende 0 0 0 0 0 P. Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii 21.255.711 21.747.072 22.248.204 22.759.290 23.280.518 Q. Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 47.545.256 48.693.282 49.864.572 51.059.567 52.278.715 III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) R. Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E) 47.545.256 48.693.282 49.864.572 51.059.567 52.278.715

In calculul prognozei s-au folosit preturi constante, atat contul de profit si pierdere cat si fluxul de numerar nu au fost ajustate cu rata inflatiei sau cu evolutiile preturilor de pe piata materiilor prime aferente acestei activitati sau piata fortei de munca pentru a avea comparabilitate intre diversele ipoteze de continuare a activitatii.

75

b. Marirea capacitatii de productie de var a societatii prin achizitia unui cuptor de var cu o capacitate de 200 tone / zi si a unei mori de macinat var cu o capacitate de 360 tone / zi Prin realizarea investitiei SC Celco SA va avea urmatoarele capacitati de productie: BCA Celco placari BCA Celco pereti despartitori BCA Celco pereti exteriori TOTAL BCA Adeziv placi ceramice C1 Mortar M 10 Mortar adeziv pentru polistiren TOTAL ADEZIVI SI MORTARE Var ( nestins sau bulgari ) Var hidratat vrac Var macinat pentru BCA Var hidratat CL 80 S TOTAL VAR

mc/an mc/an mc/an mc/an to/an to/an to/an to/an to/zi to/zi to/zi to/zi to/zi

4.676,81 454.728,50 24.396,17 483.801,48 1.531,80 14.251,04 853,54 16.636,38 280 1,92 200,00 94,08 296

Din acest tabel se observa ca investitia va avea efect doar asupra productiei de var a societatii. Astfel productia de BCA, adezivi si mortare a societatii va avea aceeasi structura ca si in varianta descrisa anterior. Productia de var se va dubla in urma investitiei si va fi alocata astfel: 280 de tone pe zi catre var macinat diferenta urmand a fi hidratata. Se pastreaza constante procentele de desfacere a varului hidratat vrac si a celui insacuit 2% respectiv 98%. Preturile produselor obtinute astfel de Celco SA vor avea aceeasi structura ca si in varianta descrisa anterior: BCA Celco placari BCA Celco pereti despartitori BCA Celco pereti exteriori TOTAL BCA Adeziv placi ceramice C1 Mortar M 10 Mortar adeziv pentru polistiren TOTAL ADEZIVI SI MORTARE Var ( nestins sau bulgari ) Var hidratat vrac Var macinat pentru BCA Var hidratat CL 80 S TOTAL VAR

76

Ron/mc Ron/mc Ron/mc

280,00 250,00 250,00

Ron/tona Ron/tona Ron/tona

460,00 560,00 780,00

Ron/tona Ron/tona Ron/tona Ron/tona

230,00 260,00 300,00

Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie varianta cu investitie Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie-varianta cu investitie Anul 1 Anul 2

Total Total Total Total Total Pret in An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 UM TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV RON/UM Vanzari fizice previzionate 1 BCA Celco placari 280,00mc 1.169 1.169 1.169 1.169 1.189 1.189 1.189 1.189 4.677 4.756 4.837 4.919 5.003 2 BCA Celco pereti despartitori 250,00mc 113.682 113.682 113.682 113.682 115.615 115.615 115.615 115.615 454.728 462.459 470.321 478.316 486.448 3 BCA Celco pereti exteriori 250,00mc 6.099 6.099 6.099 6.099 6.203 6.203 6.203 6.203 24.396 24.811 25.233 25.662 26.098 4 Adeziv placi ceramice C1 460,00to 383 383 383 383 389 389 389 389 1.532 1.558 1.584 1.611 1.639 5 Mortar M 10 560,00to 3.563 3.563 3.563 3.563 3.623 3.623 3.623 3.623 14.251 14.493 14.740 14.990 15.245 6 Mortar adeziv pentru polistiren 780,00to 213 213 213 213 217 217 217 217 854 868 883 898 913 7 Var ( nestins sau bulgari ) 265,00to 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 Var hidratat vrac 230,00to 144 144 144 144 146 146 146 146 576 586 596 606 616 9 Var macinat pentru BCA 260,00to 15.000 15.000 15.000 15.000 15.255 15.255 15.255 15.255 60.000 61.020 62.057 63.112 64.185 10 Var hidratat CL 80 S 300,00to 7.056 7.056 7.056 7.056 7.176 7.176 7.176 7.176 28.224 28.704 29.192 29.688 30.193 Vanzari valorice previzionate 1 BCA Celco placari 280,00RON 327.377 327.377 327.377 327.377 332.942 332.942 332.942 332.942 1.309.508 1.331.769 1.354.409 1.377.434 1.400.851 2 BCA Celco pereti despartitori 250,00RON 28.420.53128.420.53128.420.53128.420.53128.903.68028.903.68028.903.68028.903.680113.682.125115.614.721117.580.171 119.579.034121.611.877 3 BCA Celco pereti exteriori 250,00RON 1.524.761 1.524.761 1.524.761 1.524.761 1.550.682 1.550.682 1.550.682 1.550.682 6.099.043 6.202.727 6.308.173 6.415.412 6.524.474 4 Adeziv placi ceramice C1 460,00RON 176.157 176.157 176.157 176.157 179.151 179.151 179.151 179.151 704.626 716.605 728.787 741.177 753.777 5 Mortar M 10 560,00RON 1.995.146 1.995.146 1.995.146 1.995.146 2.029.064 2.029.064 2.029.064 2.029.064 7.980.585 8.116.255 8.254.231 8.394.553 8.537.260 6 Mortar adeziv pentru polistiren 780,00RON 166.440 166.440 166.440 166.440 169.269 169.269 169.269 169.269 665.760 677.078 688.588 700.294 712.199 7 Var ( nestins sau bulgari ) 265,00RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 Var hidratat vrac 230,00RON 33.120 33.120 33.120 33.120 33.683 33.683 33.683 33.683 132.480 134.732 137.023 139.352 141.721 9 Var macinat pentru BCA 260,00RON 3.900.000 3.900.000 3.900.000 3.900.000 3.966.300 3.966.300 3.966.300 3.966.300 15.600.000 15.865.200 16.134.908 16.409.202 16.688.158 10 Var hidratat CL 80 S 300,00RON 2.116.800 2.116.800 2.116.800 2.116.800 2.152.786 2.152.786 2.152.786 2.152.786 8.467.200 8.611.142 8.757.532 8.906.410 9.057.819 Venituri productie proprie – RON 38.660.33238.660.33238.660.33238.660.33239.317.55739.317.55739.317.55739.317.557154.641.326157.270.229159.943.823 162.662.868165.428.137 total RON 38.660.33238.660.33238.660.33238.660.33239.317.55739.317.55739.317.55739.317.557154.641.326157.270.229159.943.823 162.662.868165.428.137 Total productie vanduta RON 19.194 19.194 19.194 19.194 19.386 19.386 19.386 19.386 76.776 77.544 78.319 79.102 79.893 2 Venituri din vanzari marfuri RON 187.685 187.685 187.685 187.685 187.685 187.685 187.685 187.685 750.741 750.741 750.741 750.741 750.741 3 Alte venituri din exploatare RON 38.867.21138.867.21138.867.21138.867.21139.524.62839.524.62839.524.62839.524.628155.468.843158.098.514160.772.883 163.492.711166.258.771 Total venituri din exploatare

Nr. Crt

Categoria

Pentru fiecare an de prognoza s-a luat in calcul o crestere a productiei fizice de 1,7% aferenta specializarii productiei precum si prin castigarea unei cotei de piata superioara. Prognoza a fost realizata pentru toti cei 5 ani in preturi constante pentru a permite comparabilitatea datelor precum si raportarea la prezent pentru cuantificarea rezultatelor financiare viitoare. 77

Prognoza cheltuielilor a fost realizata pornind de la consumurile specifice de materii prime si materiale necesare fiecarui tip de produs fabricat de SC Celco SA. Costurile de productie aferente fiecarui produs sunt detaliate mai jos: Cost de productie pentru: Nr.crt 1 2 3 4 5

6 7 8

9 10 11 12 13

Specificatie

Ciment Var Nisip Ghips Pasta aluminiu Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Apa rece m3 Pret pentru Gaz m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

Cost de productie pentru: Nr.crt 1 2 3 4 5

6 7 8

9 10 11 12 13

BCA Celco placari – 1.000 m3 Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 195,00 415,00 to 22,00 146,74 to 224,00 23,50 to 25,00 58,00 kg 620,00 0,01

Specificatie

12.140,00 480,00 6.860,00

0,39 1,80 1,23

Cost/unitatea de produs finit (lei) 80.925,00 3.228,24 5.264,00 1.450,00 7,60 90.874,84 4.766,16 864,00 8.469,03 14.099,19 104.974,03 26.712,66 611,59 24.143,89 1.405,93 10.151,90 168.000,00

BCA Celco pereti despartitori – 1.000 m3 Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 195,00 415,00 to 22,00 146,74 to 224,00 23,50 to 25,00 58,00 kg 620,00 0,01

Ciment Var Nisip Ghips Pasta aluminiu Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Apa rece m3 Pret pentru Gaz m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

12.140,00 480,00 6.860,00

0,39 1,80 1,23

Cost/unitatea de produs finit (lei) 80925,00 3228,24 5264,00 1450,00 7,60 90874,84 4766,16 864,00 8469,03 14099,19 104974,03 19083,62 436,92 17248,48 1004,40 7252,55 150000,00

78

Cost de productie pentru: Nr.crt 1 2 3 4 5

6 7 8

9 10 11 12 13

Specificatie

Ciment Var Nisip Ghips Pasta aluminiu Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Apa rece m3 Pret pentru Gaz m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

Cost de productie pentru: Nr.crt

Specificatie

1 2 3 4 5 6 7 8

Ciment Creta extrafina Nisip Tylose Elotex Calcar micronizat Berolan LP 50 Berolan ST 500 Total cheltuieli materiale si materii prime Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

9 10 11 12 13

BCA Celco pereti exteriori – 1.000 m3 Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 195,00 415,00 to 22,00 146,74 to 224,00 23,50 to 25,00 58,00 kg 620,00 0,01

12.140,00 480,00 6.860,00

0,39 1,80 1,23

Cost/unitatea de produs finit (lei) 80925,00 3228,24 5264,00 1450,00 7,60 90874,84 4766,16 864,00 8469,03 14099,19 104974,03 19083,62 436,92 17248,48 1004,40 7252,55 150000,00

Adeziv placi ceramice C1 – 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 285,40 415,00 to 51,80 185,00 to 725,30 23,50 to 2,10 24.850,00 to 8,00 13.310,00 to 0,00 0,00 to 0,40 28.000,00 to 0,50 32.000,00

Cost/unitatea de produs finit (lei) 118441,00 9583,00 17044,55 52185,00 106480,00 0,00 11200,00 16000,00 330933,55 330933,55 5961,87 136,50 5388,55 313,78 2265,75 345000,00

79

Cost de productie pentru: Nr.crt

Specificatie

1 2 3 4 5 6 7 8

Ciment Creta extrafina Nisip Var Tylose Elotex VAE Powder DA 1400 - DAIREN TER CELL HPMC BCF Total cheltuieli materiale si materii prime Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

9 10 11 12 13

Cost de productie pentru: Nr.crt

Specificatie

1 2 3 4 5 6 7 8

Ciment Creta extrafina Nisip Tylose Elotex Berolan ST 500 Berolan LP50 Tehnocel 150-2 Total cheltuieli materiale si materii prime Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

9 10 11 12 13

Mortar M 10 – 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 251,80 415,00 to 60,30 185,00 to 697,70 23,50 to 30,10 146,74 to 0,00 24.850,00 to 0,00 13.310,00 to 3,00 65.000,00 to 2,00 32.000,00

Cost/unitatea de produs finit (lei) 104497,00 11155,50 16395,95 4416,83 0,00 0,00 195000,00 64000,00 395465,28 395465,28 10398,69 238,08 9398,72 547,30 3951,93 420000,00

Mortar adeziv pentru polistiren – 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie Cost/unitatea de UM UM/1000 prima (lei) produs finit (lei) to 273,10 415,00 113336,50 to 88,80 185,00 16428,00 to 657,50 23,50 15451,25 to 2,50 24.850,00 62125,00 to 7,60 13.310,00 101156,00 to 0,40 32.000,00 12800,00 to 0,30 28.000,00 8400,00 to 4,80 49.000,00 235200,00 564896,75 564896,75 8520,48 195,08 7701,12 448,45 3238,13 585000,00

80

Cost de productie pentru: Nr.crt 1

2 3

4 5 6 7 8

Specificatie

Var ( nestins sau bulgari ) – 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 1.900,00 24,50

Piatra calcar Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Gaz m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

7680,00 86540,00

0,39 1,23

Cost/unitatea de produs finit (lei) 46550,00 46550,00 3015,17 106838,16 109853,32 156403,32 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 156403,32

ObservaŃie : in calculul costului varului nestins nu au fost integrate si costurile indirecte deoarece acesta este un semifabricat si nu este destinat direct vanzarii. Costurile indirecte au fost curpinse doar pe fisele de cost ale produselor care sunt destinate vanzarii. SC Celco SA isi propune sa comercializeze un sortiment de produse ce insumeaza un inalt grad de prelucrare in scopul obtinerii unor beneficii financiare aferente.

Cost de productie pentru: Nr.crt 1

2 3

4 5 6 7 8

Specificatie

Var hidratat vrac – 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 833,33 143,04

Var nestins Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Apa rece m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

14000,00 500,00

0,39 1,80

Cost/unitatea de produs finit (lei) 119198,60 119198,60 5496,40 900,00 6396,40 125595,00 32065,30 734,14 28981,80 1687,65 12186,12 201250,00

81

Cost de productie pentru: Nr.crt 1

2

3 4 5 6 7

Specificatie

Var nestins Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

Cost de productie pentru: Nr.crt 1 2

3 4

5 6 7 8 9

Var macinat pentru BCA – 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 1.000,00 143,04

Specificatie

10800,00

0,39

Cost/unitatea de produs finit (lei) 143038,32 143038,32 4240,08 4240,08 147278,40 34000,78 778,45 30731,16 1789,51 12921,68 227500,00

Var hidratat CL 80 S – 1.000 tone Consum specific Pret unitar/materie UM UM/1000 prima (lei) to 833,33 143,04 nr 40.000,00 0,20

Var nestins Saci Total cheltuieli materiale si materii prime Pret pentru Energie electrica KWh Pret pentru Apa rece m3 Total cheltuieli utilitati Cheltuieli materiale din productia vanduta - total Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortismente TOTAL

15500,00 500,00

0,39 1,80

Cost/unitatea de produs finit (lei) 119198,60 8000,00 127198,60 6085,30 900,00 6985,30 134183,90 54384,95 1245,15 49155,13 2862,37 20668,50 262500,00

82

Prognoza cheltuielilor RON

Nr. Crt

Categoria

Cheltuieli cu materiile 1 prime si cu materialele consumabile 2 Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afara 3 (cu energia si apa) Cheltuieli privind 4 marfurile Cheltuieli materiale – 5 total Cheltuieli cu personalul 6 angajat Cheltuieli cu asigurarile 7 si protectia sociala Cheltuieli cu personalul 8 – total Cheltuieli cu 9 amortizarile si provizioanele Cheltuieli privind 10 prestatiile externe Cheltuieli cu impozite, 11 taxe si varsaminte asimilate Alte cheltuieli de 12 exploatare Cheltuieli pentru 14 exploatare - total

UM

TRIM I

Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie-varianta cu investitie Anul 1 Anul 2 Total An 1 TRIM II TRIM III TRIM IV TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV

Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

RON 15.707.818 15.707.818 15.707.818 15.707.818 15.912.019 15.912.019 15.912.019 15.912.019 62.831.271 63.648.077 64.475.502 65.313.684 66.162.762 RON

0

0

RON

1.819.113

1.819.113

1.819.113

1.819.113

1.842.762

1.842.762

1.842.762

1.842.762

7.276.453

7.371.046

7.466.870

7.563.939

7.662.271

RON

15.976

15.976

15.976

15.976

16.056

16.056

16.056

16.056

63.905

64.224

64.546

64.868

65.193

RON 17.542.907 17.542.907 17.542.907 17.542.907 17.770.837 17.770.837 17.770.837 17.770.837 70.171.628 71.083.348 72.006.918 72.942.491 73.890.225 RON

2.289.086

2.289.086

2.289.086

2.289.086

2.302.820

2.302.820

2.302.820

2.302.820

9.156.342

9.211.280

9.266.548

9.322.147

9.378.080

RON

654.358

654.358

654.358

654.358

658.284

658.284

658.284

658.284

2.617.432

2.633.137

2.648.935

2.664.829

2.680.818

RON

2.943.443

2.943.443

2.943.443

2.943.443

2.961.104

2.961.104

2.961.104

2.961.104 11.773.774 11.844.417 11.915.483 11.986.976 12.058.898

RON

1.237.644

1.237.644

1.237.644

1.237.644

1.237.644

1.237.644

1.237.644

1.237.644

RON

3.256.609

3.256.609

3.256.609

3.256.609

3.305.458

3.305.458

3.305.458

3.305.458 13.026.436 13.221.833 13.420.160 13.621.463 13.825.785

RON

54.013

54.013

54.013

54.013

54.013

54.013

54.013

54.013

216.050

216.050

216.050

216.050

216.050

RON

171.400

171.400

171.400

171.400

172.600

172.600

172.600

172.600

685.602

690.401

695.234

700.101

705.001

4.950.577

4.950.577

4.950.577

4.950.577

4.950.577

RON 25.206.017 25.206.017 25.206.017 25.206.017 25.501.657 25.501.657 25.501.657 25.501.657100.824.068102.006.626103.204.423104.417.658105.646.536

83

Cheltuielile cu materiile prime si materiale au fost calculate insumand consumurile specifice detaliate pe fisele de productie corelate cu productiile prognozate ca vor fi realizate de catre societate. Preturile acestor produse au fost cele medii inregistrate pe piata in perioada curenta actualizate. Costul utilitatilor considerat in prognoza a fost cel afisat de principalii furnizori ai acestora catre SC Celco SA. Acestea sunrt urmatoarele: Energie electrica - 0,3926 RON / kWh Gaze naturale - 1,234 RON / Nmc Apa - 1,8 RON / mc Atat in varianta fara investitie cat si in cea cu investitie au fost pastrate constante costurile cu materia prima si utilitatile. Cheltuielile cu marfurile au fost prognozate extrapoland aceste cheltuieli din anul 2007 si 2008 si indexate cu indicii de crestere aferenti de 0,5 % pe an. Cheltuielile cu personalul au fost prognozate luand in consideratie angajarea unui numar suplimentar de 5 angajati celor 333 aflati in prezent in societate. Societatea si-a prognozat pentru primul an de implementare al proiectului un salariu mediu brut pe angajat de 2.257,48 RON pe luna. Taxele si contributiile aferente atat angajatului cat si angajatorului sunt detaliate in tabelele urmatoare: Contributii angajat Salariu brut Somaj (0,5%) CAS (9,5%) CASS (6,5% Venit net Deducere personala Baza de impozitare Impozit pe salarii (16%) Salariu net

2.257,48 11,29 214,46 146,74 1.885,00 250,00 1.635,00 261,60 1.623,40

Contributii angajator Salariu brut Somaj (1%) CAS (19,5%) CASS (5,5%) Concedii (0,85%) ITM (0,75%) Fond garantare salarii (0,25%) Coeficient accidente de munca calculat in functie de cod CAEN Fond salarii Cheltuieli salariale totale Salariu net lunar Salariu brut Salariu brut + contributii firma

Angajat 1.623,40 2.257,48 2.902,80

Total angajati lunar 548.708,19 763.028,50 981.147,83

2.257,48 22,57 440,21 124,16 19,19 16,93 5,64 16,62 2.902,80

lei lei lei lei lei lei lei lei lei

lei lei lei lei lei lei lei lei lei

Total ch angajati anuale 6.584.498,28 9.156.342,00 11.773.773,92

Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele au fost prognozate raportand valoarea mijloacelor fixe ramase de amortizat in cadrul societatii cu duratele normale de amortizare folosite pentru aceste tipuri de bunuri. Cheltuielile privind prestatiile externe precum si alte cheltuieli de exploatare sunt cheltuielile indirecte ale societatii raportate pe fisele de cost ale fiecarui produs in functie de ponderea acelui produs in formarea cifrei de afaceri a societatii.

84

Din corelarea veniturilor prognozate de societate cu cheltuielile aferente acestora a fost prognozat Contul de profit si pierdere al societatii Celco SA pe urmatorii 5 ani.

Previzionari varianta cu investitie AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 Cifra de afaceri neta 154.718.102,34157.347.772,65160.022.141,98162.741.970,16165.508.029,94 Productia vanduta 154.641.326,37157.270.228,92159.943.822,81162.662.867,80165.428.136,55 Venituri din vanzarea marfurilor 76.775,97 77.543,73 78.319,17 79.102,36 79.893,38 Alte venituri din exploatare 750.740,99 750.740,99 750.740,99 750.740,99 750.740,99 VENITURI DIN 155.468.843,33158.098.513,64160.772.882,97163.492.711,15166.258.770,93 EXPLOATARE - TOTAL Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 62.831.270,63 63.648.077,14 64.475.502,15 65.313.683,68 66.162.761,56 Alte cheltuieli din afara (cu energia , apa, gaz) 7.276.452,62 7.371.046,50 7.466.870,10 7.563.939,42 7.662.270,63 Cheltuieli privind marfurile 63.904,94 64.224,46 64.545,58 64.868,31 65.192,65 Cheltuieli cu personalul 11.773.773,92 11.844.416,57 11.915.483,07 11.986.975,97 12.058.897,82 Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale 4.950.576,98 4.950.576,98 4.950.576,98 4.950.576,98 4.950.576,98 Cheltuieli privind prestatiile externe 13.026.436,42 13.221.832,97 13.420.160,46 13.621.462,87 13.825.784,81 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 216.050,40 216.050,40 216.050,40 216.050,40 216.050,40 Alte cheltuieli de exploatare 685.601,92 690.401,13 695.233,94 700.100,58 705.001,28 CHELTUIELI DE 100.824.067,82102.006.626,15103.204.422,69104.417.658,20105.646.536,14 EXPLOATARE - TOTAL REZULTATUL DIN 54.644.775,51 56.091.887,49 57.568.460,29 59.075.052,96 60.612.234,79 EXPLOATARE VENITURI FINANCIARE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL Cheltuieli privind dobanzile 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Alte cheltuieli finaciare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 CHELTUIELI FINANCIARE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 REZULTATUL FINANCIAR 54.644.775,51 56.091.887,49 57.568.460,29 59.075.052,96 60.612.234,79 REZULTATUL CURENT Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 REZULTATUL 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 EXTRAORDINAR 155.468.843,33158.098.513,64160.772.882,97163.492.711,15166.258.770,93 VENITURI TOTALE 100.824.067,82102.006.626,15103.204.422,69104.417.658,20105.646.536,14 CHELTUIELI TOTALE 54.644.775,51 56.091.887,49 57.568.460,29 59.075.052,96 60.612.234,79 REZULTATUL BRUT 8.743.164,08 8.974.702,00 9.210.953,65 9.452.008,47 9.697.957,57 IMPOZITUL PE PROFIT REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINACIAR 45.901.611,43 47.117.185,49 48.357.506,64 49.623.044,48 50.914.277,22

In cadrul Contului de profit si pierdere nu au fost prognozate venituri si cheltuieli financiare sau venituri si cheltuieli extraordinare. Societatea va acoperi din surse proprii programul de investitii aferent acestui proiect astfel ca nu au fost prognozate cheltuieli financiare. La linia alte venituri din exploatare au fost incadrate subventiile primite sub forma de ajutor financiar nerambursabil obtinute prin implementarea acestui proiect raportate pe intreaga perioada de functionare a investitiei.

85

Prognoza fluxului de numerar a fost realizata indexand valorile din contul de profit si pierdere cu valoarea TVA-ului pentru veniturile si costurile ce suporta aceasta taxa. Lei Flux de numerar - varianta cu investitie Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 OPERATIUNEA/PERIOADA I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE A. Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3) 0 0 0 0 0 A1. Aport la capitalul social A2. Vanzari de active, inclusiv TVA 0 0 0 0 A3. Credite pe termen lung 0 0 0 0 0 B. Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3) 0 0 0 0 0 B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA 0 0 0 0 0 B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs C. Excedent/Deficit de lichiditati (A -B) 0 0 0 0 0 D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.1.1.+ D.1.2.) 0 0 0 D.1.1. Rate la imprumutul banca: 0 0 0 0 0 D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0 D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, 0 0 0 0 0 din care: (D.2.1.+D.2.2) D.2.1. La imprumutul banca: 0 0 0 0 0 D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0 E. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si 0 0 0 0 0 finantare (C-D1-D2) II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI F. Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA 184.114.542187.243.849 190.426.349193.662.944196.954.556 (F1+F2+F3) Vanzari generate de afacere 184.023.178187.151.572 190.333.149193.568.813196.859.482 Alte venituri din exploatare 91.363 92.277 93.200 94.132 95.073 G. Incasari din activitatea financiara 0 0 0 0 0 H. Incasari din activitatea exceptionala (amenzi, penalitati) 0 0 0 0 0 I. Credite pe termen scurt 0 0 0 0 0 J. Total Intrari de numerar (F+G+H+I) 184.114.542187.243.849 190.426.349193.662.944196.954.556 K. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa 111.811.387113.205.210 114.617.085116.047.252117.495.951 caz), din care: K1. Materii prime si materiale consumabile 74.769.212 75.741.212 76.725.848 77.723.284 78.733.686 K2. Alte cheltuieli din afara (energia si apa) 8.658.979 8.771.545 8.885.575 9.001.088 9.118.102 K3. Cheltuieli cu marfurile 76.047 76.427 76.809 77.193 77.579 K4. Cheltuieli cu personalul 11.773.774 11.844.417 11.915.483 11.986.976 12.058.898 K5. Cheltuieli privind prestatiile externe 15.501.459 15.733.981 15.969.991 16.209.541 16.452.684 K6. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte 216.050 216.050 216.050 216.050 216.050 asimilate K7. Alte cheltuieli de exploatare 815.866 821.577 827.328 833.120 838.952 L. Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA 72.303.154 74.038.640 75.809.264 77.615.693 79.458.604 (J-K) M. Plati pentru impozite si taxe (M1+M2) 22.187.119 22.706.885 23.237.041 23.777.783 24.329.311 M1. TVA de platit 13.443.955 13.732.183 14.026.087 14.325.774 14.631.354 M2. Impozit pe profit 8.743.164 8.974.702 9.210.954 9.452.008 9.697.958 N1 Rambursari de credite pe termen scurt 0 0 0 0 0 N2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurt 0 0 0 0 0 O1 Plati exceptionale (amenzi, penalitati) 0 0 0 0 0 O2 Dividende 0 0 0 0 0 P. Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii 22.187.119 22.706.885 23.237.041 23.777.783 24.329.311 Q. Flux de numerar din activitatea curenta (L-P) 50.116.035 51.331.755 52.572.223 53.837.910 55.129.293

In calculul prognozei s-au folosit preturi constante, atat contul de profit si pierdere cat si fluxul de numerar nu au fost ajustate cu rata inflatiei sau cu evolutiile preturilor de pe piata materiilor prime aferente acestei activitati sau piata fortei de munca pentru a avea comparabilitate intre diversele ipoteze de continuare a activitatii.

86

Ipotezele care au stat la baza evaluarii sunt urmatoarele  Durata de viata a investitiei este de 8 ani conform cu duratele de amortizare ale activelor prevazute a fi achizitionate. Dupa acesta data fabrica mai poate functiona doar cu investitii substantiale pentru achizitia de utilaje tehnologice si revovarea cladirilor.  Valoarea reziduala a fost calculata ca fiind 10 % din valoarea investitiei fiind recuperabila din dezafectarea fabricii de var si comercializarea rezidurilor astfel obtinute  Rata de actualizare a cash-flow-urilor generate de investitie a fost de 9 %  Prognoza a fost realizata pe 5 ani pentru a urmari daca societatea inregistreaza un cash-flow pozitiv pe perioada de monitorizare a investitiei. Fluxul de numerar aferent anilor 6-8 care vor fi luati in calculul valorii actualizate nete si a ratei interne de rentabilitate este egal cu fluxul de numerar al anului 5 indexat cu rata de actualizare de 9 %

Varianta fara investitie

Varianta cu investitie

Cifra de afaceri ( RON ) 143.503.142,34 145.942.158,33 148.422.632,22 150.945.268,73 153.510.784,58

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

154.718.102,34 157.347.772,65 160.022.141,98 162.741.970,16 165.508.029,94

Evolutia cifrei de afaceri la SC Celco SA 170.000.000,00 165.000.000,00 160.000.000,00 155.000.000,00 Varianta fara investitie

150.000.000,00

Varianta cu investitie

145.000.000,00 140.000.000,00 135.000.000,00 130.000.000,00 An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

In varianta cu investitie cifra de afaceri creste cu 7,81 % comparativ cu varianta fara investitie. Acest lucru este datorat cresterii capacitatii de productie a varului in toate sortimentele acestuiacu 100 %

87

Varianta fara investitie

Varianta cu investitie

Rezultatul din exploatare ( RON ) 52.463.659,22 53.830.183,09 55.224.400,97 56.646.836,73 58.098.023,82

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

54.644.775,51 56.091.887,49 57.568.460,29 59.075.052,96 60.612.234,79

. Evolutia rezultatului din exploatare la SC Celco SA 62.000.000,00 60.000.000,00 58.000.000,00 56.000.000,00

Varianta fara investitie

54.000.000,00

Varianta cu investitie

52.000.000,00 50.000.000,00 48.000.000,00 An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Rezultatul din exploatare urmeaza trendul cifrei de afaceri in ambele variante de investitie. In cazul SC Celco SA mentinerea ecartului intre cele doua variante de investitie atat in cazul cifrei de afaceri cat si a rezultatului din exploatare mentine propunerea de diversificare a activitatii. Cresterea personalului cu 1,5 % dupa implementarea proiectului comparativ cu varianta fara investitie ( 338 angajati comparativ cu 333 angajati ) nu produce modificari substantiale in costurile cu forta de munca la nivelul societatii. Varianta cu investitie prevede angajarea unui numar de 5 persoane. Gradul ridicat de performante si productivitate ale utilajelor prevazute a fi achizitionate permit cresteri substantiale ale rezultatelor societatii fara a fi necesara angajarea unui personal numeros. Criza de forta de munca manifestata la nivelul intregii economii romanesti poate fi compensata prin investitii in mijloace de productie performante. Varianta fara investitie Productivitatea muncii ( RON ) 143.503.142,34 Cifra afaceri 333 Personal 430.940,37 Productivitatea muncii/CA 52.463.659,22 Rezultat exploatare 157.548,53 Productivitatea muncii/rezultat exploatare

88

Varianta cu investitie 154.718.102,34 338 457.745,86 54.644.775,51 161.670,93

Evolutia productivitatii muncii 460.000,00 455.000,00 450.000,00 445.000,00 440.000,00 435.000,00 430.000,00 425.000,00 420.000,00 415.000,00

Varianta fara investitie Varianta cu investitie

Productivitatea muncii raportata la cifra de afaceri

In varianta cu investitie are loc o crestere a productivitatii muncii raportata la cifra de afaceri cu 6,22 % comparativ cu varianta fara investitie. Evolutia productivitatii muncii 162.000,00 161.000,00 160.000,00 159.000,00

Varianta fara investitie

158.000,00

Varianta cu investitie

157.000,00 156.000,00 155.000,00 Productivitatea muncii raportata la rezultatul din exploatare

In varianta cu investitie are loc o crestere a productivitatii muncii raportata la rezultatul din exploatare cu 2,62 % comparativ cu varianta fara investitie. Ratele de crestere diferite ale productivitatii muncii raportate la cei doi parametrii financiari ai firmei releva urmatoarele aspecte:  Se va manifesta o crestere a cifrei de afaceri si a rezultatului din exploatare / angajat datorata gradului ridicat de tehnologie incorporat in noua investitie  Investitia propusa a se realiza nu are acelasi grad de profitabilitate pe unitatea de masura cu afacerea de baza a societatii ( producerea betonului celular autoclavizat ) dar aduce in formarea cifrei de afaceri a unui aport consistent comparativ cu efortul depus

89

Structura de productie a societatii in varianta fara investitie si cea cu investitie Pondere in formarea cifrei de afaceri Varianta fara investitie 84,43% 6,52% 9,05% 100,00%

BCA Mortare si adezivi Var TOTAL

Varianta cu investitie 78,30% 6,05% 15,65% 100,00%

Pondere in cifra de afaceri a principalelor categorii de produse la SC Celco SA 90,00% 80,00% 70,00% 60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00%

Varianta fara ivestitie Varianta cu investitie

BCA

Mortare si adezivi

Var

Prin realizarea acestei investitii SC Celco SA va avea in continuare in producerea betonului celular autoclavizat activitatea dominanta care va influenta intr-o proportie majoritara evolutia viitoare a societatii. Totusi prin diversificarea gamei de produse ( 2007 producerea de mortare si adezivi iar in prezent producerea varului ) societatea reuseste sa isi diminueze riscul de piata. De asemenea prin aceste investitii Celco SA reuseste sa devina propriul furnizor pentru anumite game de produse dar si pentru concurentii din anumite segmente de piata. Evolutia fluxului de numerar in varianta fara investitie si cea cu investitie Varianta fara investitie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

Evolutia fluxului de numerar Varianta cu investitie 47.545.256 48.693.282 49.864.572 51.059.567 52.278.715

90

50.116.035 51.331.755 52.572.223 53.837.910 55.129.293

Evolutia fluxului de numerar la SC Celco SA 56.000.000 54.000.000 52.000.000 50.000.000

Varianta fara investitie

48.000.000

Varianta cu investitie

46.000.000 44.000.000 42.000.000 An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Realizarea acestei investitii va oferii SC Celco SA stabilitatea si capacitatea financiara pentru o strategie de dezvoltare durabila prin cresterea cash-ului detinut de societate.

Valoarea actualizata neta generata de proiectul de investitii si rata interna de rentabilitate a acestuia.

Valoarea actualizata neta este un indicator pentru evaluarea oportunitatii realizarii unei investitii. In calculul acestuia sunt necesare fixarea anumitor parametrii specifici investitiei:  Durata de viata sau considerata relevanta a acestuia – in situatia investitiei propuse de Celco SA aceasta este de 8 ani echivalenta cu durata de amortizare a investitiilor ce urmeaza a fi realizate  Valoarea reziduala a investitiei – in cazul nostru 10 % din valoarea initiala a investitiei si consta in comercializarea materialelor rezultate din desfiintarea fabricii de var  Rata de actualizare a fluxurilor de numerar generate de investitie care este compusa de obicei din rata medie a dobanzii la depozitele bancare sau obligatiuni emise de stat. In functie de nivelul ratei inflatiei aceasta poate fi adaugata in componenta ratei de actualizare. In cazul investitiei propuse de Celco SA rata de actualizare considerata oportuna a fi folosita este de 9 %. Pentru a putea calcula fluxurile de numerar generate de investitie am ales solutia calculului fluxurilor de numerar atat pentru varianta fara investitie cat si pentru cea cu investitie. Diferenta rezultata este generata astfel de proiectul de investitie. Varianta fara investitie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 Total Flux brut 47.545.256 48.693.282 49.864.572 51.059.567 52.278.715 52.278.715 52.278.715 52.278.715 406.277.537 Rata actualizare 9% Flux actualizat 43.619.501 40.984.161 38.504.599 36.171.885 33.977.578 31.172.090 28.598.247 26.236.924 279.264.984

91

Varianta cu investitie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 Total Flux brut 50.116.035 51.331.755 52.572.223 53.837.910 55.129.293 55.129.293 55.129.293 55.129.293 428.375.095 Rata actualizare 9% Flux actualizat 45.978.014 43.204.911 40.595.402 38.140.133 35.830.258 32.871.796 30.157.611 27.667.533 294.445.658

Flux generat de investitie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 Total Flux brut 2.570.779 2.638.473 2.707.651 2.778.343 2.850.578 2.850.578 2.850.578 2.850.578 22.097.558 Rata actualizare 9% Flux actualizat 2.358.513 2.220.750 2.090.804 1.968.248 1.852.680 1.699.706 1.559.364 1.430.609 15.180.674

Valoarea investitie 12.011.855,85 RON Valoare reziduala 1.201.185,59 RON Valoare actualizata neta a investitiei ( VAN ) = Flux actualizat generat de investitie – Valoare investitie + aloare reziduala a investitiei In perioada de prognoza nu s-a luat in calcul realizarea de investitii suplimentare care ar fi generat un plus de cash flow care sa fi fost atribuit acestei investitii. Astfel din calcul avem valoare actualizata neta VAN = 4.370.003 RON In conditiile in care valoarea adaugata a unei investitii este supraunitara aceasta este rentabila pentru a fi implementata si ofera un mai bun randament al investirii banilor decat ipotezele luate in calculul stabilirii ratei de actualizare. Deficientele acestui indicator provin din faptul ca nu ia in calcul si valoarea investitiei realizate, prin faptul ca nu se raporteaza la ce anume se investeste. Din acest motiv in cazul unui efort financiar considerabil pentru realizarea investitiei modificarea anumitor parametrii utilizati in prognoza necesita si utilizarea raportarii unitatii monetare castigate la unitatea monetara investita. In cazul acestei investitii valoarea actualizata neta generata de investitie pentru o unitate monetara investita pe un orizont de timp de 7 ani este de VAN / Valoare investitie = 0,36 RON castigat / 1 RON investit Un alt indicator util in determinarea rentabilitatii si oportunitatii efectuarii unei investitii este rata interna de rentabilitate. Aceasta exprima procentual rata maxima de actualizare ce poate fi folosita in cadrul evaluarii unui proiect pentru ca acesta sa fie considerat rentabil de implementat. Este calculata ca rata de actualizare a fluxurilor monetare pentru care Valoarea actualizata neta a unei investitii este egala cu zero. In calculul acestei rate sunt folosite fluxurile de numerar deja actualizate cu rata de actualizare standard in cazul nostru de 9 %. Obtinerea unei rate interne de rentabilitate negative este corespunzatoare unei valori actualizate nete negative ( astfel proiectul nu este rentabil sa fie implementat ), daca acesta este pozitiva reprezentand castigul suplimentar generat de investitie pentru beneficiarul acesteia. In cazul proiectului propus de Celco SA rata interna de rentabilitate are valoare de RIR = 9,05%

92

Investitia propusa a se realiza in cadrul prezentului proiect consta in marirea capacitatii de productie a fabricii de var a societatii comerciale Celco SA de la 200 tone var / zi la 400 tone var/zi prin achizitia de utilaje tehnologice performante si constructia cladirilor aferente necesare integrarii utilajelor in fluxul tehnologic. Obiectivul general al proiectului este intarirea pozitiei pe piata si cresterea capacitatii de a se confrunta cu presiunile concurentiale crescute, a SC Celco SA, prin valorificarea optimala a oportunitatilor create de dezvoltarea actuala a sectorului de constructii caruia ii sunt destinate produsele societatii. Obiectivele specifice investitiei sunt:  Dezvoltarea si cresterea competitivitatii SC Celco SA  Achizitionarea de tehnologii si echipamente noi, precum si realizarea constructiilor necesare de catre SC Celco SA  Promovarea dezvoltarii durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului  Crearea de noi locuri de munca si mentinerea celor existente, simultan cu cresterea productivitatii pe angajat Oportunitatea realizarii acestei investitii poate fi definita atat din prisma beneficiilor pe care aceasta le aduce pentru societate cat si prin beneficiile aduse la nivel local sau regional luandu-se in considerare dimensiunea activitatii societatii.

Beneficii directe pentru societate rezultate in urma implementarii acestei investitii:  Cresterea rentabilitatii economico - financiare a societatii  Diversificarea gamei de produse promovand brandul Celco drept un furnizor de solutii complete in industria constructiilor  Dezvoltarea pe verticala a societatii, produsele nou obtinute fiind atat comercializate cat si integrate in activitatea deja existenta ( fabricarea betonului celular autoclavizat )  Reducerea riscului de piata prin diversificarea ofertei si implicit minimizarea impactului avut asupra societatii de fluctuatiile de pe piata manifestate la anumite grupe de produse

Beneficii pentru mediul in care activeaza Celco SA  Cresterea competitivitatii pe piata varului avand drept consecinta directa eficientizarea acestei piete ca beneficiu pentru clientii acestui segment  Cresterea cuantumului taxelor si impozitelor platite de Celco SA ca rezultat al cresterii activitatii societatii, beneficiu pentru comunitate cat si pentru economia regionala si nationala

93

 Raporturi economice superioare in relatia furnizori  Celco  clienti ca beneficiu pentru economia adiacenta celei de fabricare a materialelor de constructii  Prin implementarea proiectului Celco isi doreste sa devina principalul furnizor de var la nivel regional incluzand in piata de desfacere si tarile vecine Romaniei. Fiind o societate integral privata cu actionariat romanesc, neintegrata intr-o corporatie internationala din domeniul materialelor de constructii societatea isi poate comercializa produsele pe orice piata fara a avea restrictii privind concurenta in cadrul aceluiasi grup de firme. In acest context beneficiara cresterii exportului si respectiv a reducerii deficitului comercial este considerata economia nationala in ansamblu.  Crearea de noi locuri de munca si mentinerea atat a celor existente cat si a celor nou create pe intreaga perioada de functionare a investitiei.  Dezvoltarea durabila a zonei Corbu, judetul Constanta si promovarea acesteia ca o zona propice pentru investitiile in domeniul materialelor de constructie. In apropierea fabricii de var exista deja doua cariere de piatra de calcar. Infrastructura necesara acestor tipuri de investitii este existenta iar apropierea de principalul nod de trafic al Romaniei este un atu suplimentar. Toate aceste investitii sunt conditionate de o dezvoltare responsabila fata de toti factorii ambientali : mediu, asezari umane, etc.

6.2. Analiza riscurilor (identificarea riscurilor potenŃiale şi metodele de reducere propuse) Principalele riscuri cu care se confrunta SC Celco SA sunt cele legate de cresterea preturilor materiilor prime si a pretului fortei de munca. Pentru a evalua impactul acestor doi factori asupra planului de investitii al societatii s-au luat in calcul urmatoarele ipoteze: 1. cresterea pretului la utilitati cu 10 % peste valorile prognozate 2. cresterea pretului la principalele materii prime cu 5 % peste valorile prognozate. Prin implementarea acestui proiect Celco SA isi asigura integral necesarul de var pentru producerea betonului celular autoclavizat riscul privind scumpirea acestui factor de productie fiind indepartat. 3. cresterea costului cu forta de munca cu 10 % peste valorile prognozate. Au fost astfel analizate impactul acestor scumpiri asupra indicatorilor de performanta a investitiei pentru Celco SA. 1.

2.

cresterea costului utilitatilor cu 10 % determina o crestere in valoare absoluta cu 727.645 RON si o micsorare a rezultatului net din exploatare cu 1,5 %. Acest factor determina o scadere nesemnificativa de 0,12 % a ratei interne de rentabilitate a proiectului cresterea pretului la principalele materii prime cu 5 % va determina o crestere a acestor costuri cu 3.141.563 RON la nivelul intregii societatii variatia ratei interne de rentabilitate a proiectului de investitii fiind in limita a 0.65%. 94

3.

cresterea costului cu forta de munca cu 10 % datorata unei crize de personal manifestata in intreaga economie nationala va determina o crestere a costurilor totale ale societatii cu 1.177.377 RON si o scadere a rezultatului net din exploatare cu 2,56 %. Impactul acestei variatii asupra ratei interne de rentabilitate a proiectului este de 0,2 %.

Metodele prin care societatea poate gestiona aceste situatii sunt urmatoarele:  incheierea de precontracte ferme pentru achizitia de materii prime  negocierea de discounturi cuvenite in conditiile achizitionarii unor catitati importante  fidelizarea personalului prin remunerarea acestuia in functie de rezultatele societatii Un risc semnificativ care planeaza asupra pietei constructiilor este generat de inghetarea tranzactiilor pe segmentul imobiliar de locuinte in anul 2008. Celco SA nu s-a confruntat cu acest fenomen in acest an, intermediarii imobiliari fiind primii afectati de aceasta tendinta a pietei. Totusi acest blocaj are un impact puternic asupra cladirilor vechi existente in piata, si mai putin asupra constructiei de noi locuinte. Prin prezentul proiect Celco SA vizeaza intocmai diversificarea activitatii, reducerea costurilor cu materiile prime la anumite categorii de produse prin obtinerea proprie a acestora in vederea pastrarii competitivitatii pe o piata a materialelor de constructii puternic concurentiala

7. FINANłAREA INVESTIłIEI

7.1.Necesar de finanŃare Valoarea proiectului de investitii propus de SC Celco SA este de 12.011.855,85 RON ( fara TVA ) sau 14.294.108,46 RON ( inclusiv TVA ).

7.2.Sursele de finanŃare: sursa proprie, sursa atrasă

Costuri eligibile Costuri neeligibile Costuri totale

RON Contributie proprie Finantare nerambursabila Costuri totale 5.957.527,93 5.957.527,93 11.915.055,85 2.379.052,61 0,00 2.379.052,61 8.336.580,54 5.957.527,93 14.294.108,46

95

8. ANEXE: 8.1.Avize şi acorduri necesare proiectului de investiŃii (dacă este cazul)







Certificat de Urbanism nr. 135 din data de 04.09.2006 eliberat de Primăria Comunei Corbu AutorizaŃia de construire Nr. 121 din 06.12.2006 eliberată de Primăria Comunei Corbu Acord de mediu nr. 1 din data de 11.01.2007 eliberat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului, AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului GalaŃi Aviz de gospodărire a apelor nr. 58 din data de 20.11.2006 eliberat de AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, DirecŃia Apelor Dobrogea – Litoral Aviz de amplasament favorabil nr. 6041175/02.10.2006 eliberat de ENEL Electrica Dobrogea, Sucursala ConstanŃa Aviz sanitar nr. 2-11 123/06.09.2006 eliberat de Ministerul SănătăŃii Publice, Autoritatea de Sănătate Publică JudeŃeană ConstanŃa

II. PĂRłI DESENATE

a. b. c. d.

Plan de amplasament Plan situaŃie – Plan general al incintei Plan situaŃie – Studiu topografic SchiŃă flux tehnologic

96