studiu calitate incaltaminte

Tema:

Studiul calitatii articolelor de incaltaminte

Capitolul I. Importanta marfurilor 1.1 Factori care determina calitatea: 1.1.1 Materii prime 1.1.2 Procesul tehnologic

1.1.2.1Design-ul 1.1.2.2 Productie 1.2 Factori care influenteaa inf luenteaa calitatea.

Capitolul II.Caracteriarea sortimentului produsului 2.1 Clasificarea sortimentului de produse: 2.2 Conditi de calitate ale produsului 2.! Caracteristici de calitate ale sortimentului de produse 2." Defectele produselor

Capitolul III.Comercialiarea sortimentului produsului !.1 Tipuri de magaine in care se comercialieaa produsul !.2 Merchandesing-ul magainelor care comercialieaa comercialieaa produsul !.! Forme de #anare practicate !." $tapele comercialiarii comercialiarii produsului

3.4.1 Verificarea calitatii produselor 3.4.2 Receptia cantitativa si calitativa a produselor  3.4.3 Prezentarea si etalarea produselor  3.4.4 Forme de promovare a produselor  Capitolul I%.Managementul calitatii 2&12&'(1)u totale ".1.Conceptul de calitate totala ".2.Principiile T*M ".! Modalitatea de implementare a sistemului T*M in organiatia economica

Capitolul %.Protectia consumatorilor in comercialiarea articolelor de incaltaminte +.1.Drepturile si o,ligatiile consumatorilor din $ +.2rmoniarea legislatiei romanesti cu cea din spatiul european

5.2.1 Continuarea procesului de armonizare a legislaiei rom!ne"ti cu cea european# $n domeniul calit#ii "i proteciei consumatorilor  +.! /rganisme si structuri pentru protectia consumatorului +." Modalitati de depistare a falsificarii produselor

Studiul calitatii articolelor de incaltaminte Capitolul I. Importanta marfurilor 1.1 Factori care determina calitatea: • • • •

%c&iparea cu o linie de asam'lare moderna Folosirea celor mai 'une materiale  (ivelul ridicat de pregatire al anga)atilor  %*perienta in domeniu

1.1.1 Materii prime • • • • •

Fi'ra sintetica Piele +puma, -deziv pentru lipirea talpilor  Cauciuc pentru talpi

1.1.2 Procesul tehnologic

1.1.2.1Design-ul aRealizarea design/ului • • • • • • •

Realizarea desenului talpilor 0ranspunerea desenului in 3 imensionarea talpi esenarea fetelor +ta'ilirea dimensiunilor optime 0ranspunerea fetelor in 3 Realizarea produsului finit in 3

 'Printarea unor matrite cu a)utorul carora se va realiza produsul finit cRealizarea unei perec&i prototip pentru testare 1.1.2.2 Productie n model o'isnuit este format din 2 de piese pentru fiecare 'ucata rezultand un total de 54 piese pentru perec&e. inia de productie pentru un model o'isnuit a)unge la apro*imativ 25 de lucratori cu activitati diferite. 0raseul o'isnuit al unui model este urmatorul:taierea materialuluicali'rarea lui'rodareaim'racarea iar la final asam'larea si impac&etarea a0aiearea materialului. +e face in concordanta cu dimensiunile date dupa procesul de design. +e creeaza o matrita cu a)utorul careia se taie materialul prin aplicarea presei la dimensiunile dorite .  'Cali'rarea materialului. +e realizeaza cu a)utorul industriei automatizate pe 'aza coordonatelor modelului cCrearea matritei pentru talpa. +e realizeaza conform informatiilor furnizate de la departamentul design d0urnare. +e creeaza talpa dupa matrita cu a)utorul industriilor automatizate prin prelucrarea cauciucului si turnarea accestuia in matrita e6roderie. Prin accest proces se aplica marcaem'lemamodeluldetalii despre produs7materii  primemasura8apeland la a)utorul masinilor specializate se aplica detaliile modelului7liniideseneetc f-sam'larea. %ste procesul care consta in finisarea produsului:lipirea si9sau coaserea talpii cu im'racamintea si adaugarea sistemului de prindere 7sireturiaricielasticetc gmpac&etarea. n acceasta etapa se adauga su'stante de intretinere7naftalina... se aran)eaza perec&ea in cutie si se distri'uie catre magazinele de desfacere. 1.2Factori care influenteaa calitatea.

a-m'alarea aca procesul de am'alare nu se realizeaza corespunzator produsul finit poate avea de suferit astfel: •

•

aca nu se adauga naftalina orice insecta consumatoarea de te*tile poate deteriora produsul finit aca nu se adauga su'stantele care mentin umiditatea la nivelul optim astfel incat sa nu sufere modificari ale lipiturii

 ';arcarea si etic&etarea -cest proces tre'uie facut in conformitate cu standardele legale in vigoare c0ransportul 0re'uie facut in conditi optime:temperaturi 1
ncaltaminte sport:

apentru alergat  'pentru fot'al7sau alte sporturi cde dans • •

ncaltaminte pentru condus ncaltaminte de protectie7pentru uz profesional

a $nc#l#minte din piele "i din alte materiale cu e*cepia $nc#l#mintei  numai din cauciuc sau numai din polimer.  '$nc#l#minte numai din cauciuc complet vulcanizat# sau numai din polimer complet in)ectat#. •

ncaltaminte casual

•

ncaltaminte de ocazie

0.Clasificare in functie de materialul folosit la fa,ricare • • • •

ncaltaminte din piele ncaltaminte din piele intoarsa ncaltaminte din panza ncaltaminte din cauciuc sau polimer7pentru uz profesional

2.2 Conditi de calitate ale produsului

=ama noastra de incaltaminte este conceputa pentru adaptarea oricaror conditii avand calitate ma*ima.Printre conditiile de calitatein cazul produsului nostruse numara: a. +atisfacerea unei necesitati a unei utilitatiarticolele de incaltaminte fiind strict necesare oricui.  '. +atisfacerea asteptarilor clientuluiavand in vedere cerintele fiecarui individ in ceea ce  priveste confortul si aspectul incaltamintei. c. Respectarea standardelor si specificatiilor generale referitoare la produs d.-ccesi'ilitatea privitor la pret produsul fiind strict necesar oricarei persoane 2.! Caracteristici de calitate ale sortimentului de produse

Calitatea produselor noastre rezulta din folosirea celor mai 'une materiale com'inat cu oameni calificati cu o vasta e*perienta in domeniu si totodata folosirea ec&ipamentelor ro'otizatecele mai performante la ora actuala Pentru articole de incaltaminte etic&eta sau am'ala)ul tre'uie sa contina: • • • •

denumirea produsului 8 denumirea si>sau marca producatorului8 marimea culoarea modelul 8 modul de intretinere 7forma de prezentare uzuala a acestor instructiuni este un prospect introdus in am'ala)ul de comercializare8

-rticolele de incaltaminte tre'uie sa respecte conditiile de etic&etare a materialelor utilizate si sa ai'a aplicate: apictogramele care reprezinta cele 3 parti componente ale incaltamintei 7 fata8 captuseala si acoperis de 'rant8 talpa e*terioara   'pictogramele corespunzatoare materialelor utilizate 7piei cu fata naturala piei cu fata corectata materiale te*tile si alte materiale : 2." Defectele produselor

Calitatea produselor noastre reiese din rata mica de re'ut acceasta fiind de <1?  adica la 1<<< de perec&i confectionate una singura este cu defect.

Pentru deficientele de calitate constatate dup# vanzarea acestora cu e*cepia deficientelor cauzate de nerespectarea de catre consumator a instructiunilor de folosire si pastrare  consumatorul poate fi despagu'it de catre vanzator in termen de 3< de zile de la data cumpararii  produsului 7e*clusiv data formularii reclamatiei prin inlocuirea imediata a produsului defect cu altul de calitate corespunzatoare sau in cazul in care nu este posi'ila inlocuirea prin restituirea contravalorii actualizate a acestuia. Cu acordul consumatorului vanzatorul poate remedia produsul defect in termen cel mult 1< zile de la inregistrarea reclamatiei consumatorului sau sa/i ofere acestuia spre vanzare un alt  produs cu ac&itarea sau restituirea diferentei de valoare. n cazul retinerii produsului pentru remediere sau inlocuire  vanzatorul este o'ligat sa eli'ereze consumatorului o dovada care sa contina elementele de identificare a produsului retinut si termenul de solutionare a reclamatiei.  -ceste produse nu sunt insotite la vanzare de certificate de garanie dar consumatorul tre'uie sa solicite si sa pastreze 'onul de cumparare sau orice alt mi)loc pe 'aza caruia se poate sta'ili data si locul de cump#rare al produsului. Capitolul III. Comercialiarea sortimentului produsului !.1 Tipuri de magaine in care se comercialieaa produsul Supermagain • • •

suprafa# 4<< @ 25<< mp v!nzare rapid# a m#rfurilor  amplasare $n noile cartiere

ipermagain • • •

suprafa# peste 25<< mp v!nzare rapid# a m#rfurilor  amplasare la marginea ora"elor 

Magain uni#ersal • • •

suprafa# 25< mp v!nzare rapid# a m#rfurilor  amplasare in centrele ora"elor 

Magain popular • • •

suprafa# 1<< mp v!nzare rapid# a m#rfurilor  amplasare oriunde indiferent de zon#

!.2Merchandesing-ul magainelor care comercialieaa produsul

;erc&andisingul este specific punctului de vanzare si reprezinta un comple* de actiuni menite sa puna un produs in Acel mai mare pericolBde a fi vandut. Ca si maretingul merc&andisingul este totodata o stiinta si o arta. %ste o stiinta pentru ca se 'azeaza pe cunoastere organizata pe cercetare si pe rezultate previzi'ile. %ste o arta pentru ca nu se poate dezvolta fara creativitate. aca ne propunem sa influentam comportamentul consumatorului in punctul de vanzare este clar ca dorim sa/l determinam sa faca cumparaturi pe care nu si le/a planificat de acasa amorsand practic o cumparare de impuls. esigur astfel de cumparaturi nu pot avea valori mari 7in raport cu ce dispune cumparatorul dar statisticile arata ca in supermareturi vanzarea pentru mai mult de )umatate din produsele e*puse se 'azeaza pe impuls iar in magazine mi*te se poate conta pe o treime. 0ermenul merc&andising sau mercantizare este folosit in tarile %uropei de %st inclusiv in Romania pentru a desemna activitatile ce tin de stimularea vanzarilor la nivelul punctelor de vanzare 7PD+. ;erc&andising/ul se incadreaza astfel in activitatile de Emanagement al categoriilorE in vederea cresterii vanzarilor. -ici sunt incluse si: designul am'ala)elor modul de aran)are a marfurilor creatia si amplasarea de mi)loace de semnalizare si promovare a  produselor promotiile de pret sau vanzari evenimentele prezentarea fizica a produselor sampling/urile. Costurile de merc&andising se regasesc in mare parte in costul marfurilor vandute catre consumatori. atorita preocuparii pentru reducerea acestor costuri se cauta diverse modalitati pentru a realiza mercantizarea produselor intr/un mod eficient si eficace.  -sa se intampla ca producatorii si distri'uitorii aleg sa foloseasca servicii ale companiilor specializate care cu a)utorul ec&ipelor de merc&andiseri din teren deservesc mai multi producatori sau distri'uitori. -spectul general al raftului si organizarea marfurilor pe raft determina si stimuleaza decizia de cumparare. 3'rand 'loc fata de plasarea Epe segmenteE. -flati in fata raftului marcii pe acel raft. Cu alte cuvinte daca marfa nu se afla pe raft nu se vinde. Printre startegiile enumerate de merc&andisingin cazul articolelor de incaltamintese mai numara si alegerea unor vedete cunoscute si credi'ile pentru campaniile de promovare cat si designul si conceptul punctului specific de vanzare. !.! Forme de #anare practicate

Forma de vanzare desemneaza un comple* de activitati mi)loace si solutii organizatorice si te&nologice privind desfacerea marfurilor de catre organisme specializate in activitatea comerciala indifferent de raporturile economice sau )uridice in care s/ar afla cu producatori

intermediari sau comerciant.Cele mai uzuale forme de vanzare practicate in cazul articolelor de incaltaminte sunt :vanzarea clasicavanzarea asistatavanzarea cu preturi discount vanzarea specifica maretingului direct si vanzarea prin posta sau catalog. !.!.1 %anarea clasica

Practicata in mod curent in cadrul unitatilor comerciale cu amanuntul vanzarea traditionala se caracterizeaza prin servirea clientilor in mod direct de catre personalul commercial in cadrul salii de vanzare. -vanta)ul acestei forme il constituie faptul ca marfurile sunt puse in valoare prin decor am'ianta si prin modalitatea de etalare utilizata. e asemenea sunt valorificate aspectele calitative ale marfii si personalizate si personalizate serviciile oferite. n rol ma)or in ce priveste eficientizarea acestei te&nici de vanzare revine personalului comercial a carui contri'utie in fidelizarea clientilor este ma)ora. !.!.2 %anarea asistata li,era alegere3

Principala particularitate a acestei te&nici de vanzare consta in faptul ca im'ina circulatia li'era a clientilor in spatiul comercial in cadrul caruia e*punerea marfurilor este desc&isa cu  prezenta vanzatorului caruia ii revin sarcinile de supravag&ere incasare a contravalorii marfurilor si am'alare a acestora !.!.!

%anarea cu preturi discount

-paruta in 1G5< in +..-. vanzarea cu preturi discount se caracterizeaza prin comercializarea produselor in general de marca la preturi inferioare celor practicate de catre magazinele universale. +erviciile furnizate catre clienti de magazinele care comercializeaza produse la  pret redus sunt minimale manifestandu/se insa tendinta de im'unatatire a acestora ca urmare a sporirii competitiei intre unitatile de tip discount. -semenea servicii privesc in egala masura aspecte legate de perfectionarea decorului acceptarea cartilor de credit sau e*tinderea retelei in zonele su'ur'ane.

!.!." Forme de #anare specifice mar4etingului direct.

D inovatie te&nologica care este pe cale sa revolutioneze modul de derulare a tranzactiilor in comertul cu amanuntul o reprezinta arsenalul de mi)loace moderneperformantede comunicare interactive8termenul respective se aplica cu deose'ire la comunicarea in am'ele sensuriasistata de calculatorintre alteleprin videote*care adduce informatii cu c&aracter commercial in locuintele consumatorilor.  !.!.+ %anarea prin posta sau catalog

Comertul prin corespondentanumit in tarile de lim'a englezacomanda prin postasiin altelevanzare pa 'aza de catalogdesi dateaza pe peste 1<< de ani este considerate o forma moderna de vanzare ca urmare a perfectoinarilor permanente a modului sau de practicare.

n Romania acest sistem de vanzare este practicat intr/o masura e*trem de restransaca urmare a mediului actual de afaceriinca deose'it de tur'ulentplin de riscuriin care actioneaza intreprinzatorii. -cest mod de vanzare se 'azeaza pe: •

•

%fectuare de catre cumparatori a unor comenzi preala'ile/prin postadar si prin telefon sau in cadrul unor puncte de preluare a comenzilor8 ivrarea ulterioara a comenzilorin urma consultarii unor cataloage cu oferta comerciantuluila domiciliul solicitantilor.

nstrumentul promotional essential al firmelor care practica vanzarea prin corespondenta il constituie catalogul/realizatde regulape doua sezoane:primavera/vara si toamna/iarna/in cadrul caruia se prezinta o oferta deose'it de comple*ain principal de marfuri nealimentarela nivelul celei specifice marilor magazine universale. !." $tapele comercialiarii produsului

3.4.1 Verificarea calitatii produselor n conceptia moderna rolul controlului este de a actiona si interveni in mod operativ pentru ca produsul final sa corespunda conditiilor cerute/ sa indeplineasca calitatea de conformitate sau altfel spus toate elementele care caracterizeaza produsul final sa corespunda cu cele inscrise in documentatia de proiect  pe desenele de ansam'lu sau in contract. ;etodele de control al calitatii in procesul de fa'ricatie au in vedere toate etapele de realizare a unui produs si sunt urmatoarele: a. -utocontrolul8  '. Controlul in lant8 c. Controlul integral8 d. Controlul prin sonda) empiric8 e. Controlul statistic al calitatii n ceea ce priveste incaltamintea verificarea calitatii tine de etic&etare si materiile prime folosite. Reglement#rile din acest domeniu se aplic# tuturor produselor care sunt destinate s#  prote)eze "i s# acopere piciorul e*cepie f#c!nd $nc#l#mintea second/&and 7Conform H= 32G>2<<1 sunt interzise importul comercializarea distri'uirea gratuit# a $nc#l#mintei folosite 7a'rogat# de H= nr.1.I22>2<<5 ce intr# $n vigoare de la 1 ianuarie 2<< $nc#l#mintea de  protecie $nc#l#mintea pentru )uc#rii "i $nc#l#mintea la producerea c#reia s/au folosit su'stane "i preparate c&imice periculoase d#un#toare s#n#t#ii "i interzise comercializ#rii. . Ce tre,uie s5 con6in5 eticheta7

%tic&eta tre'uie s# conin# numele "i>sau firma produc#torului adresa produc#torului ara de origine m#rimea instruciuni de folosire "i p#strare. Pe etic&et# tre'uie de asemenea s# se indice materialul principal din care este confecionat# partea de deasupra c#ptu"eal# "i talpa $nc#l#mintei. -cest lucru poate fi f#cut fie  prin folosirea unor pictograme 7sim'oluri fie prin e*primare $n cuvinte. ac# sunt utilizate pictogramele unul dintre v!nz#tori tre'uie s# ofere clientului e*plicaii despre aceste sim'oluri. Pictogramele tre'uie s# fie suficient de mari astfel $nc!t s#  poat# fi v#zute "i $nelese.

0. Cum tre,uie etichetat5 8nc5l65mintea7

%tic&eta tre'uie s# fie ata"at# la cel puin unul din pantofii dintr/o perec&e. Poate fi pe am'ala) dar tre'uie s# apar# de asemenea "i pe pantof.  Pictogramele de mai jos care ajută la identificarea faţei, a căptuşelii şi acoperişului de branţ şi, respectiv, a tălpii exterioare a pantofului:

 Pictograme de mai jos se referă la materialele utilizate la confecţionarea încălţămintei,  simbolizând piei cu faţa naturală, alte materiale, piei cu faţa corectată, şi, respectiv, textile:

!. Cine este responsa,il pentru etichetare7

Produc#torul sau a importatorul este responsa'il pentru asigurarea etic&et#rea $nc#l#mintei "i pentru corectitudinea marca)elor. Persoana care vinde cu am#nuntul are responsa'ilitatea de a se asigura c# $nc#l#mintea  pe care o comercializeaz# este etic&etat# corect "i $n conformitate cu reglement#rile $n vigoare "i acolo unde este cazul tre'uie s# furnizeze o not# e*plicativ# pentru afi"area pictogramelor. Persoana care vinde cu am#nuntul poate lua informaii despre compoziia materialului direct de la produc#tor sau importator. 3.4.2 Receptia cantitativa si calitativa a produselor 

9ecep6ia m5rfurilor J operaia de identificare "i verificare calitativa "i cantitativa a m#rfurilor

ce se primesc $ntr/un depozit. 9ecep6ia calitati#a J verificarea calitativa a m#rfurilor consta $ntr/o serie de operaiuni cum

sunt: identificare e*aminare verificare etic&et#ri analiza e"antionului. 9ecep6ie cantitati#a J se realizeaz# prin num#rare m#surare sau c!nt#rire $n funcie de felul

m#rfurilor. !.".! Preentarea si etalarea produselor

+uprafaa unui magazin se poate diviza $n funcie de m#rimea "i profilul s#u vec&imea cl#dirilor $n care acestea $"i desf#"oar# activitatea modul de realizare a construciei 7cu unul sau mai multe niveluri astfel :

a sala de v!nzare $n cadrul c#reia are loc procesul de v!nzare a m#rfurilor8 ' depozitul de m#rfuri destinat p#str#rii m#rfurilor "i continuit#ii procesului de v!nzare8 c spaial te&nic 7vestiare grupuri sanitare instalaii te&nice 'irouri. D importan# deose'it# pentru organizarea magazinului o are printre altele forma "i m#rimea s#lii de v!nzare. %*periena demonstreaz# c# e*ist# o mare diversitate de forme ale s#lii de v!nzare. +unt preferate formele p#trate "i dreptung&iulare 7c!t mai apropiate de forma p#trat# datorit# condiiilor optime de vizi'ilitate "i de orientare a cump#r#torilor $n sala de v!nzare de amplasarea mo'ilierului "i utila)elor de sta'ilirea celor mai raionale flu*uri ale m#rfurilor  personalului "i cump#r#torilor. +ala de v!nzare tre'uie s# ai'# create condiii de iluminare natural# care s# asigure $n timpul zilei vizi'ilitate p!n# $n cele mai $ndep#rtate locuri s# permit# studierea am#nunit# a m#rfurilor e*puse precum "i distingerea f#r# efort a $ntregii palete coloristice a m#rfurilor. orma de 8nc5rcare pe mp suprafa65 de etalare tre'uie s# fie rezultatul

e*periment#rilor lu!ndu/se $n consideraie tipul "i dimensiunile mo'ilierului utilizat caracteristicile de prezentare comercial# a m#rfurilor 7ga'arit am'ala) etc formele de e*punere  pe mo'ilier. Posi'ilit#ile de $nc#rcare cu m#rfuri a mo'ilierului se afl# $n relaie direct# cu $n#limea l#imea "i ad!ncimea acestuia 7 raft stender etc. cu distana dintre polie 7respectiv 'are / elemente ce variaz# de la o grup# de m#rfuri la alta. -re $n vedere $n#limea purt#torilor de m#rfuri 7rafturi gondole stendere etc. num#rul "i dimensiunea polielor distanele minime dintre acestea. +e va urm#ri totodat# : •

•

•

-sigurarea unei lungimi optime a frontului de e*punere 75/1< m 8 tilizarea la ma*imum a mo'ilierului de/a lungul pereilor pe $n#limi variind $ntre 2 "i 22< m 8 Folosirea $n general a unui mo'ilier cu 4/5 niveluri 7polie de e*punere.

Prin operaiunea de implantare se urm#re"te amplasarea raioanelor a mo'ilierului "i a  produselor astfel $nc!t s# se asigure prezentarea unui stoc de m#rfuri ec&ili'rat $n raport cu cerinele clientelei precum "i u"urarea alegerii de c#tre cump#r#tori a m#rfurilor e*puse. Fundamentarea implant#rii raioanelor implic# ela'orarea unui plan concret de aran)are spaial# a suprafeei de v!nzare. Fiecare raion are importana "i un rol 'ine definit $n utilizarea cu ma*imum de eficien# a suprafeei de v!nzare a magazinului. Kn general scopul compartiment#rii pe raioane  este de a se crea un raport optim $ntre suprafaa raionului "i volumul v!nz#rilor respective. Kn practic# se utilizeaz# $n acest scop regula care se 'azeaz# pe o'servaiile curente asupra flu*ului cump#r#torilor $n magazine  potrivit c#rora ace"tia se opresc $n cea mai mare parte $n apropierea intr#rii $n magazine evit!nd drumul p!n# $n partea opus# intr#rii. Pe 'aza acestor o'sevaii regula cere ca suprafaa

magazinului s# fie $mp#rit# $n patru p#ri egale : $n prima p#trime din vecin#tatea intr#rii urmeaz# s# fie amplasate acele raioane care particip# cu o cot# glo'al# de 4
Pu'licitatea are ca rol promovarea produselor a marfii unei intreprinderi. LProdusulB se refera intr/un sens larg la finalitatea activitatii firmei8 el poate lua forma unor  'unuri materiale servicii sau com'inatii ale acestora. Dricare ar fi infatisarea lui concreta  produsul ocupa un loc dominant in politica firmei. %l este in esenta masurarea activitatii economice a firmei oglinda volumului structurii si calitatii acesteia. n acelasi timp prin destinatiile sale produsul constituie Lmesa)ulB principal adresat pietei de catre firma mi)locul central de legatura cu piata si totodata )ustificarea economica si sociala a e*istentei firmei. n multiplele sale ipostaze produsul este o'iect de studiu al multor discipline stiintifice incepand cu cele te&nice si inc&eind cu psi&ologia economiei. -cceptiunea ce/i este atri'uita difera intrucat ung&iul din care este e*aminat si laturile asupra carora cad o'servatiile tin de natura fiecarei discipline. -celasi 'un material de e*emplu poate fi interpretat succesiv ca o'iect al productiei al circulatiei marfurilor sau al consumatiei poate fi e*aminat ca suma de insusiri fizico/c&imice sau ca valoare de sc&im' poate fi raportat la performantele te&nologiei moderne sau la gusturile consumatorilor. Produsele trimise pe piata reprezinta prin ele insele adevarate Lmesa)eB prin intermediul carora firma intra in contact cu mediul e*tern se conecteaza la dinamismul cerintelor acestuia. -laturi de acesti LmesageriB in sistemul communicational prin care isi asigura contactul  permanent cu mediul e*tern in mod deose'it cu agentii pietei o pozitie speciala o detine activitatea promotionala. Cuprinzand in esenta ansam'lul actiunilor prin intermediul carora se realizeaza un comple* flu* de informatii idei mesa)e intre firma si mediul e*tern activitatea promotionala a devenit in epoca noastra un adios indispensa'il la flu*ul propriu/zis de marfuri. (egli)ata uneori suprasolicitata cel mai adesea promovarea ocupa un insemnat loc in teoria si in practica firmei: e*plica'il prin rolul cu care promovarea este investita in finalizarea rezultatelor activitatii economice dar si prin eforturile pe care le antreneaza. → Continutul si rolul activitatii promotionale

Ca varia'ila aflata su' controlul firmei promovarea serveste unei multitudini de o'iective si ia forme practice dintre cele mai diverse. Pro'a'il ca aceasta ar fi una dintre  principalele eplicatii ale impreciziunilor si inconsecventelor in acceptiunile atri'uite notiunii LpromovareB si unor componente din structura @ la randul eifoarte 'ogata @ a activitatii  promotionale. -sa de e*emplu nu sunt rare cazurile cand termenii LpromovareB si Lpromovarea vanzarilorB sunt folositi cu aceleasi inteles cand notiunile LpromovareB si Lpu'licitateB sunt asezate pe acelasi plan ca elemente distincte cand Lreclama B este fie opusul fie incorporate  pu'licitatii. Pe de alta parte unele am'iguitati privesc prezentarea scopului urmarit de variatele actiuni promotionale. n acest cadru ies in evidenta aprecierile potrivit carora o'iectivul unora dintre activitatile promotionale 7de genul pu'licitatii relatiilor pu'lice nu/l constituie stimularea

vanzarilor influentarea in aceasta directie a consumatorului ci doar informarea acestuia comunicarea unui mesa) crearea unui climat favora'il si alte asemenea o'iective necomerciale. n esenta termenul LpromovareB sugereaza ansam'lul actiunilor de impulsionare a  patrunderii produselor 7serviciilor pe piata si in consum de stimulare a vanzarilor. ;odul concret si locul de desfasurare a acestor actiuni destinatarii lor o'iectivele imediate vizate etc. sunt diferite de unde si delimitarea mai multor activitati promotionale. Prin notiunea generica de LpromovareB se desemneaza insa ansam'lul acestor activitati: ea se utilizeaza ca un fel de Lum'relaB pentru un set de termeni desemnand fiecare cate un domeniu mai restrans din campul activitatilor promotionale.  (otiunea LpromovareB nu tre'uie insa confundata cu Lpromovarea vanzarilorB8 ele nu sunt sinonime ci se afla in raporturi ca de la intreg la parte. D asemenea confuzie e*plica pro'a'il e*cluderea de catre unii autori a pu'licitatii din sfera promovarii acestea considerandu/se activitati diferite de acelasi rang in cadrul sistemului comunicational al firmei. n privinta o'iectivelor urmarite de notat mai intai ca promovarea in ansam'lul ei este un process de comunicare si persuasiune.desigur formele sale concrete actioneaza potrivit specificului in faze diferite ale procesului de formare si manifestare a comportamentului consumatorului. 0elul imediat poate fi deci diferit8 dar telul final mai apropiat sau mai indepartat al tuturor activitatilor promotionale fara e*ceptie nu poate fi altul decat stimularea sustinerea vanzarilor. aca nu ar avea o asemenea finalitate nu ar e*ista nici un motiv pentru includerea lor in arsenalul firmelor cu atat mai mult cu cat activitatile promotionale reclama nu de putine ori c&eltuirea unor insemnate resurse financiare La'sor' parte leului din 'ugetul de maretingB.