Studiu de caz: Situația de criză din Ucraina ilustrată în mass-media românească
Situația de criză a statului ucranian După cum bine ştim, tulburările civile pro-ruse din Ucraina au început în anul 2014, mai exact, la sfârşitul lunii februarie. Aşa cum am fost anunţaţi de toate posturile de televiziune din România, în centrul Kiev-ului au avut loc manifestări sângeroase, atentate cu consecinţe de-a dreptul catastrofale. ...
Mass-media românescă și Ucraina În această lucrare vom discuta rolul pe care presa din România l-a avut de-a lungul acestui război civil şi care au fost consecinţele mediatizării excesive pe parcursul acestei crize. Toate posturile de televiziune (buletine de ştiri, dezbateri şi talk show-uri) din ţară au fost invadate de subiectul „Ucraina” şi indiferent de ora difuzării ne erau prezentate imagini copleşitoare din centrul Kiev-ului . Bătrânii, copiii, tinerii şi cadrele militare erau personajele principale ale acestui masacru care părea fără sfârşit. Fumul negru, clădirile distruste, sângele răniţilor şi imaginile în care părinţii îşi plangeau copiii, sunt doar câteva din secvenţele prezentate de jurnaliştii români pe toate posturile de televiziune, deseori la ore neadecvante.Fără gândul că aceste „episoade” vor traumatiza întreaga ţară, aceşti „purtători de informaţii” au fost conduşi de setea audienţei şi nu au luat în calcul teroarea pe care aceste imagini şi filmări le transmit publicului, care uneori este prea mic ca să înţeleagă realitatea(cu referire la copii). O altă problemă a presei în acea perioadă consta în distorsionarea
informaţiilor. De la un post de televiziune la altul, numărul răniţilor/deceselor creştea sau scădea considerabil, fiecare jurnalist urmărind să transmită o imagine de ansamblu cât mai sumbră pentru a capta atenţia publicului. Canalele de ştiri erau împânzite de subiecte cu„criza din Ucraina” iar emisiunile aveau o ediţie specială în care invitaţii îşi dădeau cu părerea despre situaţia dramatică din centrul Kiev-ului. Voi vorbi în continuare despre câteva publicaţii care au şocat întreaga ţară cu articole despre „filmul de groază” din Kiev.Spre exemplu, Mediafax deţine o rubrică specială numită „Ucraina”. În cadrul acestei rubrici, jurnaliştii oferă publicului ştiri de ultimă oră în legătură cu situaţia nu prea plăcută din Kiev. Pe 21 februarie 2014, mediafax postează un articol: „[...]cea mai sângeroasă zi a protestelor [...] cel puţin 100 de morţi.[...]”. Publicarea articolului a avut loc în jurul ore 10, iar update-urile s-au făcut până a doua zi de dimineaţă, în jurul orei 6. Din oră în oră jurnaliştii postau informaţii cutremurătoare cu situaţia din Piaţa Independenţei, de asemenea aceştia reveneau cu imagini de pe „câmpul de luptă”. Fără să analizeze prea mult conţinutul, fără să facă o selecţie a imaginilor, fără sa aplice cenzura pe chipurile victimelor, jurnaliştii au postat un „amalgam de informaţii”, cu scopul de a impresiona şi de data aceasta. Deşi situaţia este complicată deja, presa nu atenuează discuţiile, nu le simplifică, din contra, aceasta instalează frica şi nesiguranţa în rândul oamenilor şi oferă „informaţii calde” doar pentru numărul mare de vizualizări şi commentarii.
1
1 http://www.mediafax.ro/externe/criza-ucraina-dupa-cea-sangeroasa-zi-protestelor-soldata-cel-
putin-100-morti-ianukovici-acord-alegeri-anticipate-sustine-premierul-poloniei-opozitia-anuntaexista-acord-video-foto-12119683
Noul cod civil din anul 2015 în articolul 252 dedicat ocrotirii personalității umane specifică: ”Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică” . Conform articolului 255 orice persoană care consideră că a fost denigrată și demnitatea sa a fost lezată poate cere unei instanțe de judecată să ia măsuri provizorii sub aspectul conservării acestor date, aceste măsuri pot fi luate în calcul doar dacă persoana reclamantă poate demonstra că aceste fapte îi crează un prejudiciu greu de reparat. 2 Articolul 72 din Noul Cod civil consideră în primul alineat că fiecare ființă umană are dreptul la demnitate, iar al 2-lea alineat precizează că: ”este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.” Articolul 75 specifică limitele pe care le are o persoană în respectarea dreptului la viața privată cât și respectarea dreptului la demnitate. În primul alineat se specifică că: ”nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte”, iar al 2-lea articol consider că: ”exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bunăcredinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune”3 Cu toate că demnitatea persoanelor este protejată de lege, iar insulta și calomnia sunt condamnate, nu de multe ori, jurnaliștii români uită de aceste principii, în cazul crizei ucrainiene au fost publicate numeroase articole care încălcau nenumărate principii și norme etice. 2 http://legeaz.net/noul-cod-civil/art-252-ocrotirea-personalitatii-umane-dispozitii-speciale-
incetarea-persoanei-juridice 3 http://legeaz.net/noul-cod-civil/art-75-limite-respectul-vietii-private-si-al-demnitatii-persoanei-
umane-respectul-datorat-fiintei-umane-si-drepturilor-ei-inerente
În data de 21 februarie 2014, ştirile ProTv prezintă în exclusivitate situaţia dramatică din centrul Kievului. Pe site-ul oficial al programului tv, putem observa o galerie de fotografii cu oameni răniţi, decedaţi, în câmp de luptă şi disperaţi pentru viaţa lor. De menţionat este faptul că oricine poate avea acces la aceste imagini, chiar şi la video-ul ataşat articolului; site-ul nu este restricţionat şi nici nu sunt puse condiţii de vârstă pentru vizionarea imaginilor. Ba mai mult, încă din titlu ne este ataşat site-ul cu filmările live din centrul Kievului, unde oricine poate privi întregul eveniment „ca la cinema.”4
„SÂNGE, MOARTE, DURERE şi DISPERARE în Ucraina! Kievul este capitala horror.Imaginile victimelor sunt şocante.” , aşa se intitulează un articol de pe site-ul libertatea.ro. Evident, şi de această dată întâlnim imagini cutremurătoare, aşa cum ne avertizează şi titlul. Militarii cu cagule şi simplii cetăţeni sar în ajutorul persoanelor rănite care zac inconştiente pe pământ sperând ca printre victime să nu existe vreo persoană apropiată lor. 5Tot libertatea scrie un articol în data de 20 februarie 2014 în care ne anunţă ca 35 de oameni şi-au pierdut viaţa în confruntările de la Kiev.Imaginile de asemenea sunt sinistre cu răniţi transportaţi pe targă iar centrul oraşului pare a fi un sângeros câmp de luptă. Jurnaliştii menţionează că războiul poate degenera dacă nu se va ajunge la o concluzie. Evident că aceste informaţii accelerează pulsul cititorilor oferindu-le sentimentul de 4 http://stirileprotv.ro/stiri/international/live-acum-ciocniri-intre-manifestanti-si-politie-la-kiev-
politia-a-folosit-grenade-si-a-tras-cu-gloante-de-cauciuc.htm 5 http://www.libertatea.ro/detalii/articol/sange-moarte-durere-si-disperare-in-ucraina-kievul-este-
capitala-horror-imaginile-victimelor-sunt-socante-l-foto-482801.html
nesiguranţă. Rolul presei într-o situaţie de criză este de a ţine sub control evenimentele, de a oferi informaţii de maximă importanţă publicului, de a transmite oamenilor sentimentul de siguranţă şi linişte ; în cazul presei din România, lucrurile stau exact invers: presa oferă informaţii pe bandă rulantă, subiectele nu sunt cu scop informativ ba din contră, detaliile atacurilor fac diferenţa atunci cand vine vorba de audienţă (cu cât sunt mai mulţi răniţi, cu atât ştirea este mai interesantă, cu cât Kievul este mai distrus, cu atât imaginile vor fi mai multe iar publicul va deveni un fidel consumator, etc.)
6
Ziarul Adevărul și ziarul Gândul au publicat în data de 8 mai 2015 câte un articol referitor la declarațiile președintelui ucrainian Petro Poroșenko la vizita sa în Polonia, acesta compară situația actuala a statului ucrainian cu situația statului polonez de acum 70 de ani. Acesta consideră că se poate declanșa un al 3-lea război mondial și roaga ONU să intervină în această siatuație și să împiedice dezvoltarea unui nou conflict de proporții mondiale.7 Articolul 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea generală a Națiunilor Unite în 19 decembrie 1948, reglementează dreptul la informație, dreptul la opinie și dreptul la libera exprimare. ”Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără
6 http://www.libertatea.ro/detalii/articol/kiev-insangerat-482754.html
http://adevarul.ro/international/europa/petro-porosenko-conflictul-scara-larga-europa-pare-maiaproape-decat-19391_554c01a0cfbe376e35f6dd99/index.htmlhttp://www.gandul.info/international/porosenkoamintiti-va-cat-de-fragila-era-lumea-in-1939-si-remarcati-cum-arata-in-2015-14228741 7
imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat .”8 Libertatea de exprimare este un drept fundamental cu toate acestea consider că o persoană publică trebuie să fie responsabilă de ceea ce spune. Pre ședintele ucrainian Petro Poroșenko în declarația sa poate alarma cetățenii și presupune niște ac țiuni pe care nu le poate susține cu argumente solide. Agenția de știri Mediafax și ziarul Gândul au publicat tot în data de 8 mai 2015 articole referitoare la întâlnirea dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele cubanez Raul Castro. Aceste articole sunt titrate astfel: ”Întâlnire de gradul III la Moscova. Putin s-a văzut cu Castro” în Gândul și ”Raul Castro s-a întâlnit cu Putin la Moscova.”9 Consider că titlul ales de publicația Gândul este unul nepotrivit deoarece nu este obiectiv și face apel la latura emoțională a cititorului, transformă o informa ție de interes public, intr-o informație creată pentru interesul publicului. Tot în aceste articole putem observa un discurs critic despre statutul Rusiei în Europa, presa condamnă parada pe care o vor avea rușii în perioada următoare, consideră că această paradă este un spectacol sfidător pentru a arăta puterea sa militară. Acestă abordare a subiectului crează o imagine distorsionată a informației și situează Rusia într-o lumină proastă. În Declarația Îndatoririlor și Drepturilor Ziariștilor, adoptată în 1971, la Munchen, de Federația Ziariștilor din Comunitatea Europeană sunt reluate ideile din Declarația Universală a Drepturilor Omului, adaugându-se un drept fundamental, opinia jurnalistului 8 Szabo, Lucian-Vasile, ”Libertate și comunicare în lumea presei”, editua Amarcord, Timișoara,
1999, p. 9 http://www.mediafax.ro/externe/raul-castro-s-a-intalnit-cu-putin-la-moscova14227260http://www.gandul.info/international/intalnire-de-gradul-iii-la-moscova-castro-s-avazut-cu-putin-14227541 9
poate fi critică: ”Dreptul la informație, la libera exprimare și la critică este una din libertățile fundamentale ale oricărei ființe umane”. Publicul are dreptul de a fi informat, acest drept susține o relație constantă între public și presă, astfel jurnalistul are o misiune socială: ”În acest drept al publicului de a cunoaște faptele și părerile își au sursa toate îndatoririle și drepturile ziariștilor.” Astfel jurnalistului îi este recunoscut dreptul general la informație și opinie, dar are și un drept special de a aduna și transmite informații. Ziaristul are responsabilitatea de a culege, selecta și publica informa ții de interes public care afectează viața cetățeanului, conform Declarației Îndatoririlor și Drepturilor Ziariștilor, el îndeplinește această îndatorire cu prioritate față de orice altă obligație, în special față de patroni sau organismele statului. Jurnalistul răspunde în fa ța autorită ților statului atunci când încalcă anumite drepturi.10 Chiar dacă jurnaliștii au o misiune socială față de public aceștia de multe ori încalcă aceste norme și uită să aducă la capăt acestă misiune socială.
Agentia de stiri Media Fax si ziarul business magazine au publicat in data de 7 mai 2015 cate un articol referitor la Prețurile de consum din Ucraina ce au crescut cu 60.9% cu mult în ultimii 10 ani. Ambele situri de stiri folosesc aceiasi fotografie cu batrani, apeland la latura sentimentala a cititorului cu privire la cei mai putini norocosi. Articolul relateaza despre cresterea energiei , ce a crescut dramatic de peste 5 ori in aprilie, dubland facturile pentru utilitatile suportate de populație. Si alimentele au crescut cu mai mult de 4.4% fata de cresterea consemanta de guvern fapt ce a facut foarte mulți batrâni să nu-și mai permită mâncare. Chiar daca guvernul ucrainean negociază în prezent 10 ”Libertate și comunicare în lumea presei”; Szabo, Lucian-Vasile; editua Amarcord,
Timișoara, 1999, p. 10
cu creditorii pentru restructurarea datoriilor țării , acestia au nevoie de foarte multe suvenții pentru bătrani. Din păcate acesta informație de interes public sa transformat într-o stire lacrimogena, deoarce accentul stirii este pusă pe situația materială a bătranilor, și nu pe situația economică a țării.11
In data de 6 Mai 2015 ziarul Evenimentul Zilei a publicat pe platforma sa online o stire în care titlul și corpusul stirii conțin informații eronate. Titlul ,, UCRAINA. Situaţia din Donbas s-a înrăutăţit, rebelii folosesc intensiv artileria grea sugerează folosirea unor arme de calibru mare precum ,, mitraliere,lansatoare de rachete,lansatoare de flacari, ce pot produce mai multe daune către victime , accentul din acest titlu cade sip e adjectival ,,intensive,, fapt ce detonată o serie continuă de împuscături și violen țe între cele două tabere. Din con ținut aflăm ca de fapt sau tras doar 3 focuri de arma de avertisment între grupările inamice ,, În regiunea Doneţk, formaţiunile militare separatiste au tras de trei ori asupra poziţiilor NATO din artilerie de calibru 152 şi 122 milimetri,. Prin aceste informa ții eronate se manipulează opinia publica cu privire la situa ția reală din Donbas. După aceste informa ții stirea mai prezintă un citat fară a da sursa de provenien ță. O altă metodă de manipulare a maselor. De asemenea, în apropiere de Kirovo, „duşmanul a deschis focul din tanc, lansatoare de mine şi arme de foc. 12 http://www.businessmagazin.ro/actualitate/preturile-de-consum-din-ucraina-au-crescut-cu-609-in-aprilie-cel-mai-mult-in-ultimii-peste-10-ani14221604http://www.mediafax.ro/economic/preturile-de-consum-din-ucraina-au-crescut-cu-609-in-aprilie-cel-mai-mult-in-ultimii-peste-10-ani-14221113? utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+mediafax%2FQddx+ %28Mediafax_ALL%29 11
12 http://www.evz.ro/ucraina-situatia-din-donbas-s-a-inrautatit-rebelii-folosesc-intensiv-
artileria-grea.html
Intruziunea în viața privată este o violare a vieții private, acest concept cuprinde un număr ridicat de fapte care au ca punct comun spațiul privat. De ceea intruziunea în viața privată reprezintă violarea de domiciliu și orice altă pătrundere și procurare de date din spațiul privat al unei personae, fără acordul persoanei în cauză. 13 Presa poate filma, fotografia si înregistra ceea ce se întâmplă în locuri publice, atâta timp cât nu este vorba de hărțuire, violarea intimității sau încălcarea vie ții private. Persoanele publice au dreptul să se retragă pe o proprietate privată unde sunt liberi să se comporte după bunul plac, de aceea legea consideră că este ilegal să tragi cu ochiul, să tragi cu urechea sau să cotrobăitul prin lucruri de aceea toate acestea sunt considerate intruziune în viața privată. În aceiași categorie intră și deschiderea corespondenței, accesarea de documente din computer sau înregistrarea convorbilor telefonice. 14 În data de 30 mai 2015 ziarul Kankan pe platforma sa online, a publicat un articol cu privire la viața personal a presedintelui ucrainian Petro Porosenko , titrând acest articol : ,,Detalii din viața personala a miliadarului Porosenko”. Acesta este considerat miliardar nu presedinte de catre mass-media românească, un titlu mult mai neînsemnat decât onoarea de a fi presedinte. Articolul precizează ca sotia presedintelui ucrainian Marina, a renunțat sa profeseze pentru a fi alături de familia sa. Toate aceste informa ții nu servesc interesului public și nu sunt relevante. Prin acest articol au fost încălcate numeroase drepturi, precum dreptul la viața privată.15 Care a fost rolul presei în cazul crizei din Ucraina? După cum bine știm, presa reprezintă o armă a puterii iar scopul este acela de a educa 13 ”Introducere în etică și legislația presei”, Runcan, Miruna, edituta All, București, 1998, p.138 14 Legislația comunicării publice”, Middleton, Trager, Chamberlin, editura Polirom, București,
2002, pp.86-88 15 http://www.kankan.md/detalii-din-viata-personala-a-miliardarului-porosenko-noul-
presedinte-al-ucrainei-fotovideo/
și organiza publicul larg. În prezent mass-media reprezintă sursa principală de transmitere a informației și tot mass-media oferă „modele bune” de urmat (sau cel puțin așa ar trebui) întregii societăți. Libertatea presei și libertatea de exprimare devin astăzi totuși o problemă. Deși aceste drepturi sunt protejate de stat, jurnaliștii uită sa-și impună limite și deseori observăm cum sunt încălcate drepturile, dar de data aceasta ale oamenilor. În situaţia de faţă Ucraina nu reprezintă decât un pion pe care presa îl mută cu scopul de a da “sah mat” celorlalte publicaţii/programme tv. La final, iese triumfător trustul care a avut cea mai mare audienţă în urma subiectelor prezentate. Deşi jurnaliştii îşi cunosc drepturile şi codurile deontologice după care sunt nevoiţi să lucreze, se pare că există un impediment atunci când vine vorba de o bună redactare a articolelor. În mediul online informaţiile curg într-un număr foarte mare, dar accentul este pus pe detalii, evitându-se esenţialul. De ce? Pentru că detaliile sunt cele care acaparează atenţia publicului. Pentru că fiecare publicaţie se zbate să vină cu ceva nou, un plus faţă de concurenţă. Cu astfel de titluri “La fiecare oră, una din două persoane moare”, “6.000 de morti şi slabe şanse de pace”, “Lupte sângeroase la Kiev, 100 de morţi”, “Baie de sânge în Ucraina”etc. , presa nu face altceva decât să pună situaţia într-o lumină mai neagră decât este deja.
