Studiu de Caz

CUPRINS

PARTEA I – PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ.....................................................................2 Studiu de caz 1:.................................................................................................................................2 Studiu de caz 2:.................................................................................................................................8 Studiu de caz 3................................................................................................................................14 RTEA a II-a - PREZENTAREA PROGRAMELOR DE INTERVENŢIE......................................17 Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la copilul cu dizartrie.....................................................................................................17 Fisa logopedica ...........................................................................................................................17 Program personalizat de interventie ...........................................................................................19 Program personalizat de interventie pentru invatarea limbajului şi corectarea tulburarilor de pronuntie la copilul cu autism ........................................................................................................25 Fişa logopedică............................................................................................................................25 Program de interventie personalizat............................................................................................27 Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la copilul cu întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului şi tulburări de opoziţie.....31 Fisa logopedica............................................................................................................................31 Program de interventie personalizat............................................................................................33 Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la copilul cu parasigmatism...........................................................................................36 Fisa logopedica ...........................................................................................................................36 Program de interventie personalizat............................................................................................38 PARTEA a III-a – RAPORT DE CERCETARE...............................................................................41 Aspecte ale intervenţiei specializate la copilul cu handicap mintal................................................41 Identificarea problemelor............................................................................................................41 Obiectivele cercetării ..................................................................................................................41 Obiective generale.......................................................................................................................41 Obiective specifice......................................................................................................................41 Subiecţi şi metode.......................................................................................................................41 Ipotezele cercetării......................................................................................................................41 Eşantionul cercetării....................................................................................................................48 Metode utilizate în cercetare .....................................................................................................48 Evaluarea folosind fisa de dezvoltare psihomotrică PORTAGE................................................48 Anamneza....................................................................................................................................49 Observaţia....................................................................................................................................49 Rezultatele cercetării...................................................................................................................52 Concluzii.....................................................................................................................................54 PARTEA a IV-a - RAPORT DE AUTOEVALUARE ....................................................................55

1

PARTEA I – PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ

Studiu de caz 1: Date de identificare: Nume si prenume: Alexandra S Data nasterii: 13.12.2002 Locul nasterii: Bucuresti Tata: George, 24 de ani (la naşterea copilului), de profesie electrician Mama: Mariana, 30 de ani (la naşterea copilului), de profesie croitoreasă, fară loc de muncă după naşterea copilului Fratria - singurul copil la părinţi Date despre familie: Copilul provine dintr-o familie organizată, cu o situaţie materială modestă. Iniţial ambii părinţi au lucrat, dar, după naşterea copilului, mama a renunţat la serviciu. Locuiesc într-un apartament de două camere, confort doi, proprietate comună cu bunicul patern. De la naşterea copilului bunicul patern a plecat din apartament, astfel, familia locuind singură. Etnia familiei este rromă, dar îşi neagă cu înverşunare etnia. Mai mult chiar, după naşterea copilului, pentru a-i ascunde acest fapt, părinţii nu au menţinut relaţia cu familia lărgită - mai ales cu familia tatălui care locuieşte în afara Bucureştiului, la ţară, şi care are o situaţie familială precară. Tatăl este extrem de exigent vis- a- vis de igiena casei, igiena corporală a membrilor familiei, nu acceptă nici cea mai mică dezordine în locuinţă, manifestându-se în mod vehement (uneori chiar agresiv) asupra soţiei (în opinia sa responsabilă exclusiv de igiena casei şi îngrijirea copilului, întrucât nu lucrează) şi chiar asupra copilului. Diagnosticul copilului la data intrării în program (v. cronologică – 4 ani): Întârziere psihică şi de limbaj, vm 3 ani, v.l. 18 luni, QD 65, dislalie polimorfă Anamneză: Din interviul realizat cu ambii părinţi vis- a- vis de datele anamnestice nu reiese vreun factor care ar putea fi încriminat pentru actualul retard al copilului. A fost prima sarcina a mamei, naşterea s-a produs prin cezariană la 38 de săptămâni. Evoluţia sarcinii foarte bună. Greutatea la naştere 2900 g, evoluţia de după naştere foarte bună. Pe parcursul primului an nu au fost sesizate probleme medicale sau de dezvoltare psihomotrică . După vârsta de 1 an copilul a suferit o stagnare în dezvoltarea motrică, dobândind mersul independent la aproape 2 ani, iar limbajul nu a mai evoluat semnificativ după vârsta de 1 an şi jumătate. La trei ani părinţii au constatat că fiica lor vorbeşte foarte puţin faţă de ceilalţi copii – motiv pentru care nu au înscris-o la grădiniţă – şi încep primele investigaţii neuropsihiatrice ale copilului. I se pune diagnosticul de „întârziere psihică şi de limbaj”, fapt care conduce la o stare de jenă a părinţilor, apelând la „ascunderea copilului” de ceilalţi membri ai comunităţii. Fetiţa a urmat un an tratament medicamentos cu Cerebrolizin, Tanacan, Encefabol, Tonotil, în diferite scheme de administrare.

2

În plan familial situaţia cunoaşte o deteriorare semnificativă. Tatăl o acuză iniţial pe mamă de starea copilului. Ulterior, acesta îl convinge că nu este vina ei şi că de fapt „copilul suferă de autism”, diagnostic pe care medicul s-a ferit , în opinia lor, să-l pună pentru a nu-i speria. Urmare a acestei convingeri, dar şi a convingerii că „pentru copiii cu autism nimic nu se poate face” părinţii abandonează ideea de a face ceva pentru copilul lor. Îi administrează medicamentele, refuză să o scoată din casă, o „disciplinează” prin metode dure să nu ţipe şi, pentru a evita crizele de protest ale copilului, îi oferă acesteia necondiţionat tot ceea ce doreşte. Înainte ca fetiţa să împlinească patru ani, mama află despre un copil autist care a deprins limbajul verbal în urma unei terapii specifice şi decide să ceară ajutorul logopedului. Din evaluarea efectuată asupra copilului, dar mai ales din specificul relaţiilor de familie - relaţiile între soţi, dar şi relaţiile acestora cu copilul – a reieşit că cea mai eficientă modalitate de recuperare a copilului este aceea de a i se face o terapie specifică

- logopedică, educaţională,

comportamentală - în paralel cu integrarea copilului în colectivitate. Astfel, copilul a fost integrat în Centrul de Recuperare din sectorul 4, centru la care îmi desfăşor activitate. Aspecte ale dezvoltării copilului înainte de înscrierea în centru: Dezvoltarea motorie, în general este bună. Întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte motricitatea fină, neavând exerciţii în acest sens. Motricitatea grosieră este dezvoltată corespunzător, întâmpinând greutăţi în coordonarea membrelor inferioare în timpul alergării sau al coborârii / urcării treptelor sau în menţinerea echilibrului în ortostatism pe suprafeţe înguste. Deprinderile alimentare sunt formate, în sensul că poate mânca independent toate tipurile de alimente (lichide, semisolide, solide). În schimb însă, comportamentul socializant în timpul mesei lipseşte cu desăvârşire, copilul mâncând cel mai adesea în faţa televizorului, privind desenele animate, iar dacă îi este refuzat acest fapt protestează prin plâns isteric, ţipete, trântirea obiectelor. Dat fiind faptul că părinţii doresc să ascundă problemele copilului cedează şi copilul mănâncă acolo unde vrea. Frecvent, pentru a se ascunde de familie, copilul fură mâncarea din frigider şi o mănâncă sub plapumă sau sub masă. Deprinderile de îmbrăcare şi încălţare lipsesc complet, copilul fiind dependent de adult. Nu are preferinţe vestimentare. Deprinderile de igienă: control sfincterian instalat la aproape 3 ani. Respectă programul de igienă personală, dar este dependentă de mamă. Nu suportă nici o haină murdare sau folosită cu o zi înainte. Dezvoltarea senzorio-perceptivă corespunzătoare, recunoscând stimulii din câmpul perceptiv. Dezvoltarea limbajului: are un număr de 7 „cuvinte” - în fapt cuvinte monosilabice, bisilabice sau silabe cu sens : mama, tata, apa, pa, baba, u – pentru tren, pi – pentru nevoia de a merge la toaletă. Auz fonematic nedezvoltat, aparatul fonoarticulator nedezvoltate -

ocluzie deschisă, lipsa de coordonare a limbii, musculatura feţei slab dezvoltată.

Comunicarea se realizează în principal prin semne şi sunete ţipate, care sunt înţelese de familie. În schimb limbajul receptiv este foarte bine dezvoltat. Memoria afectivă şi cea involuntară este foarte bine dezvoltată, cunoştinţele engramate sunt păstrate mult timp, recunoaşterea realizându-se fără probleme. Manifestarea afectivă este în concordanţă cu situaţiile reproduse de mamă (de exemplu, mama a povestit despre o întâmplare petrecută cu un an înainte în care bunicii, venind în vizită la ei,

3

constată că fetiţa nu este dezvoltă corespunzător şi atrag atenţia părinţilor. Ambii părinţi se lamentează, iar situaţia devine conflictuală. În acest timp copilul, reascultând povestea, începe să plângă, să ţipe, îşi aruncă hainele de pe ea, este vizibil panicată) . Spiritul de observaţie este foarte bine dezvoltat. Atenţia este deficitară, neputându-se concentra mai mult de 5 minute asupra unei sarcini de lucru. Motivaţia intrinsecă lipseşte cu desăvârşire, singura motivaţie fiind extrinsecă, prin primirea recompensei alimentare. În momentul în care recompensa nu era stimulativă, se declanşau tulburări de opoziţie şi refuzul oricărei activităţi. Ca manifestări comportamentale oscila între tipul melancolic (atunci când nu se intervenea în nici un fel asupra sa) şi tipul coleric (atunci când i se cerea ceva sau se încerca orice activitate). Caracterial se manifesta individualistă, nestăpânită, respingând celelalte persoane în afara mamei, nu era interesată de copii, ba chiar era violentă cu aceştia. Pentru a putea beneficia de serviciile centrului a fost necesar să i se scoată certificatul de încadrare în grad de handicap, motiv pentru care copilul a fost integrat în centru abia în martie 2007. În decembrie 2006, ianuarie şi februarie 2007 copilul a urmat program de terapie logopedică în familie, cu o frecvenţă de două ore pe săptămână. În această perioadă programul de terapie a fost axat pe trei mari coordonate: 1. antrenarea copilului în diverse activităţi educative (sortarea pe culori, mărimi, texturi, învăţarea schemei corporale, secvenţialitate, modelaj, activităţi de colorare, jocuri de construcţie, jocuri cu imagini în pereche ) 2. logopedie : dezvoltarea aparatului fonoarticulator, dezvoltarea auzului fonematic, dezvoltarea capacităţii de imitaţie verbală (sunete izolate, silabe, prima silabă dintr-un cuvânt – ex: „ca” pentru cap, onomatopee, învăţarea modalităţii de a cere ceva folosind cuvântul „dă” în locul ţipetelor) 3. activităţi de consiliere a familiei: clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor fiecărui părinte, schimbarea programului copilului, crearea unei atitudini pozitive faţă de copil, antrenarea părinţilor în activităţi educative cu copilul, stabilirea modului de petrecere a timpului liber cu copilul, stabilirea unui program de socializare. Pe parcursul intervenţiei, la nivel comportamental se constată o accentuare a tulburărilor de tip opoziţional. La nivelul limbajului achiziţiile sunt minime, realizându-se cu mare dificultate datorită refuzului copilului de a participa la orice activitate ce implică exprimarea verbală . Totuşi, la finalul celor trei luni de terapie, copilul este capabil să repete câteva cuvinte pe silabe, cunoaşte onomatopeele, este capabilă să urmărească în oglindă modalitatea de articulare a sunetelor, diferitele exerciţii pentru aparatul articulator şi să le realizeze prin imitaţie. În familie, mama încearcă să iniţieze o schimbare atitudinală, dar este împiedicată de tatăl copilului, care este foarte sceptic în ceea ce priveşte recuperarea copilului. De asemenea, pretenţiile acestuia vis a vis de îngrijirea casei, a copilului, lipsa de cooperare şi de participare a acestuia la activităţile cu copilului sunt factori de frenare a progresului. În martie 2007 copilul este integrat în Centrul de Recuperare, program de 4 ore pe zi (deşi copilul are posibilitatea de a rămâne 8 ore în Centru, tatăl se opune, dorind ca la prânz fetiţa să fie luată acasă de către mamă). Cu toate acestea, copilul participă la activităţile de recuperare desfăşurate în timpul dimineţii – activităţi educative, zilnic, 2 ore, în grupuri de 4-6 copii, terapia limbajului – 3 şedinţe pe săptămână, terapie cognitivă, ludoterapie, activităţi de socializare, serveşte două mese împreună cu ceilalţi copii – pentru învăţarea comportamentului socializant în timpul mesei, pentru formarea unui orar alimentar şi pentru diversificarea alimentaţiei. Pentru familie au fost desfăşurate programe de consiliere individuală, consiliere în grup, programe comune cu copilul în familie.

4

Obiectivele intervenţiei au fost stabilite în baza evaluării atente a nivelului de dezvoltare la momentul intrării în Centru. Au fost folosite ca instrumente de evaluare fişa de evaluare Portage şi scala de evaluare (Gessel). Metode folosite în evaluare - observaţia, interviul cu părinţii, teste proiective (Testul Familiei). În urma evaluării efectuate s-a constat că la vârsta de 4 ani şi trei luni copilul avea următorii indici de dezvoltare: Comportament motor – 4 ani şi 4 luni Dezvoltare cognitivă – 2 ani şi 9 luni Autoservire – 3 ani şi 7 luni Limbaj - 2 ani şi 3 luni Socializare – 3 ani şi 2 luni Astfel, V.M era de 3 ani şi 2 luni, QD 75 . În continuare am stabilit sarcini concrete de lucru, cu obiective specifice, măsurabile, abordabile, relevante, încadrate în timp. Spre exemplificare redăm câteva din obiectivele stabilite pe domenii specifice, în primele şase luni de intervenţie: Logopedie: Limbaj receptiv: -

să indice corect părţile corpului

-

să indice corect obiectele din încăpere (masă, scaunul, patul)

-

să indice corect jucăriile (păpuşa, maşina, trenul, mingea)

-

să indice corect persoanele cunoscute (imagini)

-

să cunoască poziţiile spaţiale

-

să indice animalele din diverse imagini

Limbaj expresiv -

să emită în faţa oglinzii sunete problemă in mod izolat (vocalele – i, ă şi consoanele c, g s, ş, l, t, ţ, f, v, r)

-

să emită consoanele urmate de o vocală

-

să folosească cuvinte sau silabe cu sens (stabilite de comun acord cu familia) în locul sunetelor şi ţipetelor fără sens („dă”, „na”, „pa”, „bu” – pentru bună)

-

să alăture două silabe de acelaşi fel pentru a denumi acţiuni, obiecte sau persoane (pipi - pentru a merge la toaletă, papa – pentru mâncare, Coco – numele bunicii, bobo – pentru bomboane)

-

să emită onomatopee

Activităţi matematice: -

să clasifice obiecte după criteriul culoare – Roşu, galben, Albastru, Verde

-

să clasifice obiectele după criteriul mărimii

-

poziţii spaţiale: să rezolve sarcini de tipul „Colorează obiectul aflat în faţă …../ în dreapta……../ sus…..jos …..”

Activităţi de cunoaştere a mediului: -

să indice animalele sălbatice şi cele domestice

-

să observe transformările naturii în anotimpul primăvara (înverzirea copacilor, topirea zăpezii, florile, etc. )

5

-

să cunoască utilitatea diferitelor obiecte (obiecte de joacă, alimente, obiecte de uz personal, de uz gospodăresc)

Activităţi de socializare: -

să fie cooperantă în timpul activităţilor

-

să accepte regulile impuse de adulţi în activităţile individuale

-

să accepte regulile de comportament civilizat în timpul activităţilor cu ceilalţi copii

-

să se joace alături de alţi copii

-

să răspundă adecvat la contactele iniţiate de ceilalţi copii

-

să respecte orarul de masă

-

să mănânce la masă, alături de ceilalţi copii

-

să accepte alimente diverse

-

să iniţieze relaţii cu ceilalţi copii În această etapă programul a fost realizat de psiholog şi de educatoare şi a fost implementat şi în familie. O dată

cu primele progrese ale copilului familia a fost mai cooperantă şi de aceea programul a avut continuitate. Totuşi, adaptarea la programul centrului a fost dificilă, crizele de opoziţionism fiind foarte frecvente. În plus starea sănătăţii copilului a fost precară, contactând viroze în mod repetat, motiv pentru care prezenţa în centru a fost redusă. După şase luni de la înscrierea în centru, la o nouă evaluare se constată progrese în ceea ce priveşte socializarea (alimentaţie, interacţiune cu copiii caracterizată de reducerea comportamentului violent faţă de aceştia, înţelegerea recompensei sociale care începe să ia locul din ce în ce mai mult recompensei alimentare), achiziţiile cognitive sunt semnificative (recunoaşte culorile, animalele, pasările, clasifică obiecte după criterii, realizează în desen un om - cap, mâini, picioare, arată unde sunt mai multe/ mai puţine). La nivelul limbajului reuşeşte să imite toate sunetele, să spună cuvinte pe silabe şi chiar, pentru unele cuvinte uzuale, să completeze a doua silabă. Reacţiile afective sunt însă imprevizibile, copilul fiind foarte gelos, dorind atenţia celor din jur, exprimându-şi deseori frustrarea prin ţipete. În următoarele şase luni progresele au fost mult mai vizibile. În urma evaluării se constată că la vârsta cronologică de 5 ani şi 3 luni parametrii dezvoltării au fost următorii: Socializare – 4 ani şi 2 luni Limbaj – 4 ani şi 8 luni Autoservire – 3 ani şi 9 luni Cognitiv – 4 ani Motor – 4 ani şi 9 luni V.M. - 4 ani şi 2 luni QD 80 Programul a menţinut aceeaşi structură, obiectivele fiind, în funcţie de caz, fie menţinute – pentru cele neatinse în perioada anterioară, fie completate cu altele noi. Progresele semnificative sunt în sfera autoservirii (acceptă diversitatea vestimentară, anterior prezentând dorinţa obsesivă pentru anumite haine şi respingerea definitivă a altora, participă la îmbrăcare), în sfera limbajului (impresiv execută corect diverse sarcini dacă recompensa este prezentă, expresiv - emite sunete independent, fără a se privi în oglindă, rămânând deficitare sunetele f,v,r,ş,j şi gruprurile ghe, ghi sunt folosite incorect în loc de „negru” spunând „ghegu”, achiziţionează noi cuvinte în mod spontan, dar cu omisiuni, inversiuni sau sunete alterate, formează chiar şi

6

unele propoziţii prin unirea a două –trei cuvinte, dar lipsesc cuvintele de legătură. Dislalia accentuată ce caracterizează limbajul acestei etape este favorizată de atitudinea familiei care înţelege ceea ce spune copilul şi nu o corectează). Celelalte procese cognitive (gândire, atenţie, memorie, imaginaţie ) cunosc un salt foarte bun. Regresele semnificative din această perioadă au fost în sfera comportamentală - nu acceptă prezenţa altor copii în joc, domină grupul de copii prin comportamente agresive, tulburările de tip opozant sunt agravate, executând sarcinile în sens contrar, iar sancţionarea acestor comportamente (buline negre, confiscarea jucăriei preferate, etc.) este urmată de ţipete, crize de plâns, comportament violent. Toate aceste comportamente sunt cauzate de frecvenţa redusă a copilului la programul centrului, pe motive medicale. În al doilea an de activitate copilul a început să coopereze din ce în ce mai bine cu specialiştii. Frecvenţa în centru a fost mult îmbunătăţită, iar implicarea familiei mai mare. În sfera limbajului se menţine încă dislalia polimorfă – unele sunete sunt încă pronunţate defectuos, dar explicaţia constă în faptul că şi-a însuşit în mod eronat cuvintele şi se corectează mai greu. Se menţine pronunţarea lui Ş în loc de S, situaţie favorizată şi de un prognatism accentuat la maxilarului, căderea dinţilor, Ţ este încă neclar. În ultimele trei luni (martie 2009 până în prezent) se constată autocorecţia, pronunţarea cuvintelor pe silabe pentru a o pronunţie bună. Sub aspect educativ copilul a reuşit să asimileze numeraţia, cifrele, raportarea numărului la cantitate, scrierea cifrelor, a unor litere de tipar, îşi scrie numele (ALEX), face desene unitare, citeşte global câteva cuvinte (APA, MAMA, BUCURESTI, COPIL, COPAC, CASĂ, CREIOANE, CRETĂ), participă cu plăcere la activităţi, solicită din proprie iniţiativă activităţile cu logopedul fiind foarte motivată de perspectiva de a fi integrată în grădiniţa normală. Continuă să aibă comportamente agresive doar cu unii copii, dar are şi relaţii de prietenie cu copiii mai mari din centru dar şi din parc. Vine cu plăcere la centru, şi-a corectat comportamentul deviant din timpul mesei, nu mai face decât foarte rar proteste, manifestate prin plâns, fără ţipete. Familia şi-a schimbat atitudinea faţă de copil, tatăl este mult mai relaxat în ceea ce priveşte relaţia cu fiica sa, este mai atent la nevoia afectivă a acesteia, afişează o atitudine de mândrie faţă de progresele copilului. La vârsta de 6 ani (decembrie 2008) parametrii de dezvoltare a copilului erau următori: Socializare 5 ani si 6 luni Limbaj - 5 ani Autoservire - 5 ani si 4 luni Cognitiv - 5 ani si 4 luni Motor -5 ani si 6 luni Vm = 5 ani si 4 luni QD 88 La mijlocul lunii mai copilul a fost înscris la grădiniţa normală, grupa pregătiroare, urmând ca din septembrie să urmeze această formă de învăţământ. Până atunci copilul va urma programul Centrului de Recuperare, punându-se accent pe programul logopedic pentru corectarea dislaliei şi programul de socializare pentru îmbunătăţirea relaţionării cu copiii. Prezentăm în anexele acestui studiu de caz copii după evaluările în baza fişei Portage din decembrie 2006, martie 2007, martie 2008, diagrama Grunzburg, mai 2009

7

Studiu de caz 2: Date de identificare: Nume si prenume: An Data nasterii: 23.09.2003 Locul nasterii: Bucuresti Tata: Victor, 36 de ani (la naşterea copilului), de profesie paznic Mama: Elena, 34 de ani (la naşterea copilului), de profesie muncitoare,angajată ca asistent personal pentru copilul cu handicap. Fratria

- al doilea copil la părinţi. Mai are un frate mai mare cu doi ani, normal din punct de vedere al dezvoltării

psihosomatice Date despre familie: Copilul provine dintr-o familie organizată, cu o situaţie materială medie. Locuiesc într-o casă, proprietate personală, aflată încă în construcţie. În aceeaşi casă locuieşte şi bunica paternă, însă aceasta se gospodăreşte separat. Copiii au camerele lor, iar camera Anei Maria este adaptată nevoilor acestia (mochetată, canapele tapiţate). Ambii părinţi lucrează, tatăl ca paznic, iar mama este angajată ca asistent personal al copilului cu handicap sever. Relaţiile dintre părinţi sunt armonioase, ambii părinţi se orientaţi spre satisfacerea nevoilor copiilor. Totuşi, se constată comportamente relativ defirite faţă de cei doi copii, în sensul că fiul cel mare este implicat în activităţi cu sora mai mică, chiar dacă nivelul lor de dezvoltare şi de relaţionare al celor doi este diferit. De asemenea nivelul exigenţelor faţă de copilul mai mare este mult accentuat. Interesul pentru educaţia copiilor este pregnant în familie. Părinţii sunt însă mult mai atenţi faţă de nevoile Anei Maria şi la progresele făcute de ea, trecând relativ uşor peste progresele primului născut. În ceea ce priveşte implicarea părinţilor în relaţie cu Ana Maria se constată o mai mare impilcare a mamei în continuarea porgramului educativ şi recuperator de acasă, tatăl lăsând acest aspect doar în sarcina mamei. Diagnosticul copilului: a. la data intrării în programul Centrului de Recuperare - septembrie 2005: întârziere psihomotorie prin factori intraperi –postnatali, parapareză spastică, malnutriţie protein-calorică. b. diagnostic actual - septembrie 2008: IMC, întârziere psiho-motorie severă , sindrom piramido-extrapiramidal Anamneză: A fost a 8 sarcina a mamei, al doilea născut viu, celelalte şase naşteri fiind pierdute prin avort spontan la vâstre gestaţionale relativ mari (între 4 şi 6 luni). Inclusiv această sarcină a fost diagnosticată cu „iminenţă de avort”, naşterea producându-se totuşi la 32 de săptămâni. La naştere copilul a suferit un traumatism cerebral prin hipoxie, obţinând Scorul Apgar 5. A fost intubată şi ţinută la incubator timp de trei luni până a ajuns la o greutate normală (greutatea la naştere a fost de aproximativ 1 kg), aptă pentru respiraţie independentă şi pentru alimentaţie artificială. Primul diagnostic a fost pus la vârsta de 7 luni (IMC, tetrapareză spastică prin factori intra-peri-post natali, întârziere psihomotrică, sindrom extrapiramidal). De la naştere şi până în prezent se constată un deficit în dezvoltarea somatică a

8

copilului, copilul fiind subponderal. Masa musculară este foarte slab dezvoltată, iar cutia toracică foarte îngustă. Starea sănătăţii sale a fost în general bună. Au fost consemnate răceli şi viroze, dar fără complicaţii majore. Două episoade caracterizate de crize de hipoxie, stare de vomă şi migrene au rămas fără o etiologie clară.După unul dintre episoade s-a constat apariţia unei periode caracterizatede balbism şi creşterea instabilităţii generale a copilului. Aspecte ale dezvoltării copilului: La vârsta de trei ani copilul a devenit beneficiar al Centrul de Recuperare, solicitarea venind din partea familiei. La acea dată copilul avea un minimum de achiziţii cognitive, limitate doar la recunoaşterea persoanelor din anturaj (mama, fratele, tata), manifestarea bucuriei atunci când îi vedea, recunoaşterea unor imagini, capacitatea de a indica la cerere anumite imagini din cărţi cunoscute. Din punct de vedere motor, deşi făcea gimnastică recuperatorie de doia ani, reuşea doar să-i susţină capul şi să stea pentru câteva minute în şezut. Limbajul expresiv era constituit din sunete izolate, fără semnificaţie. Limbajul receptiv era mai dezvoltat, copilul înţelegând unele mesaje de tipul „hai să mâncăm”, „arată X imagine din carte”. Folosea câteva gesturi în mod adecvat (pentru a chema o persoană, pentru a –şi lua la revedere). Copilul a fost inclus într-un program de recuperare fizică, psihologică (terapie educaţională, logopedie) şi socializare. Familia a participat la şedinţe de consiliere individuale, dar şi de grup. Obiectivul major al intervenţiei iniţiale a fost acela de stimulare a copilului şi reducerea deficitului intelectual şi motor printr-o intervenţie multidisciplinară. În particular, pe arii de dezvoltare s-a urmărit: 1.

limbaj: dezvoltarea limbajului receptiv şi expresiv (recunoaşterea imaginilor, persoanelor, locurilor, emitere sunetelor în mod controlat, acordarea de semnificaţii pentru sunete, dezvoltarea şi coordonarea aparatului fonoarticulator)

2.

cognitiv: recunoaşterea obiectelor şi imaginilor

3.

motor: achiziţionarea posturii în şezut pentru un timp mai mare, rostogoliri din dorsal în ventral şi invers, efectuarea tracţiunilor cu un braţ.

4.

socilaizare: stimularea interacţiunii cu alţi adulţi decât părinţii, crearea sentimentului de siguranţă în absenţa mamei, stimularea interacţiunii cu alţi copii decât fratele mai mare.

5.

autoservire: simularea cooperării în timpul hrănirii, schimbării hainelor, introducerea mâncării semisolide servite cu linguriţa.

Evoluţia copilului a fost spectaculoasă în primul an. După o perioadă de acomodare relativ scurtă (până la o lună) copilul a reuşit să facă primele progrese. Şedinţele cu specialiştii durau între 10 şi 20 de minute şi se repetau de câteva ori pe zi. Programul copilului era fracţionat datorită nevoii de somn, la început dormind chiar de patru ori în timpul zilei. În principal metoda de lucru a fost individuală, copilul având săptămânal 3 şedinţe de terapie logopedică, 5 kinetoterapie, 5 şedinţe de stimulare senzorială. În primul an a reuşit a făcut următoarele progrese în planul dezvoltării psihice: Limbaj: vocabular încă redus, însă pronunţă patru cuvinte cu sens. Vocabularul pasiv este bine dezvoltat, identifică la cerere obiecte, face asocierea dintre obiect şi denumirea sa. Sunetele şi cuvintele sunt pronunţate pe o tonalitate joasă. Înţelege mimica şi gestica celor din jur şi utilizează gesturile pentru a răspunde la întrebări. Memoria: predomină meoria de tip afectiv, recunoaşte persoane, locuri, obiecte Orientarea în propria schema corporală : arată corect nasul, ochii gura.

9

Motricitate: execută mişcări simple prin imitaţie, dar mişcările sunt necoordonate, însoţite de mişcări parazitare. Mimică şi gestică controlată (gesturi pentru salut, ameninţare, afirmare sau negare). Apucă obiecte de dimensiuni mici, cu mişcări învete, nesigure. Merge susţinută de sub braţe. S-a menţinut modalitatea de lucru individual şi a crescut numpărul şedinţelor de terapie a limbajului - 5 şedinţe pe săptămână În baza măsurătorilor testului Portage au reieşit următorii parametri: Vârsta cronologică - 3 ani şi 2 luni Comportament motor: 1 an şi 5 luni Comportament cognitiv: 1 an şi 6 luni Autoservire – 10 luni Limbaj: 11 luni Socializare: 2 ani şi 3 luni V.mentală – 1 an şi 7 luni QD: 48 În al doilea an de intervenţie dezvoltarea copilului a cunoscut un ritm accelerat. În planul limbajului îşi îmbogăţeşte vocabularul activ – expresiv şi receptiv. Înt-mpină dificultăţi în exoprimare, având diagnosticul logopedic de tulburare de tip dizartric. Se dezvoltă memoria de scurtă şi lungă durată, memoria voluntară, mecanică. Reproducerea informaţiei este rapidă. Gândirea are acarcter concret intuitiv, operează comparaţii, generalizări şi concretizări. Spiritul de observaţie este prezent şi se manifestă în toate împrejurările (învăţare spontană). Comportamentul devine socializant, salutând, cunoscând numele fiecărui copil, propriul nume. În planul dezvoltării motrice se consolidează achiziţiile anului precedent, dar mişcările pierd din acurateţe şi precizie. Se accentuază mişcările parazitare. Măsurătorile efectuate, în baza aceluiaşi test, relevă următoarele: Vârsta cronologică – 4 ani Socializare: 3 ani şi patru luni Limbaj: 3 ani şi o lună Autoservire: 1 an şi 6 luni Cognitiv: 3 ani şi 2 luni Motor: 2 ani V. mentală: 2 ani şi 7 luni QD: 68 În timpul celui de-al treilea an dezvoltarea continuă ritmul accelerat. În ceea ce priveşte dezvoltarea motorie se constată că este capabila sa execute miscari ale bratelor (prindere, aruncare, imbinare de piese, mutare de obiecteconstructie de turnuri, face semne cu creionul colorand in spatiu restrans si respectand limitele, urmareste un sablon, ridicare bratelor, etc). Se deplaseaza prin mers, dar are un echilibru prrecar. Mersul este dansant, caracterizat prin miscari necoordonate. Varsta motrica – 3 ani si patru luni.

10

Intampina dificultati privind aplecarea de la mijloc pentru a ridica obiectele, imitarea miscarii circulare, coordonarea miscarilor mainii (pentru a face bilute de plastelina, pentru a decupa, nu poate scrie semne grafice sau reda in desen figuri), coordonarea membrelor inferioare (saritura de la inaltime -20 cm, nu poate merge pe varfuri, nu poate sta intr-un picior, nu poate merge in echilibru pe o suprafata ingusta) Tempoul si ritmul miscarii, coordonare si varietate -

tempou si ritm alert al miscarilor, miscari sacadate (caracteristici ale sindromului extrapiramidal), coordonare

deficitara a membrelor, dar si oculo-motorie. Combinatirica miscarii, transfer al miscarilor: capacitate redusa de combinare a miscarilor. Transferul dintr-o mana in alta se realizeaza cu greutate, necesitand o capacitate mare de concentrare Lateralitatea in executia miscarii: Proba de lateralitate Harris Dominanta mainilor: D Dominanta ochiului: S Dominanta piciorului: D Interpretare: lateralitate incrucisata Spontaneitatea si initiative in executarea miscarilor: efectuaza miscari spontane, avand initiativa in desfasurarea activitatilor. Se deplaseaza pentru a lua diverse obiecte de care are nevoie, se deplaseaza dintr-o incapere in alta, se ridica de pe scaun si se deplaseaza pentru a atinge un scop. Invatarea miscarilor, plasticitatea in insusirea de miscari noi : Majoritatea miscarilor au fost invatate spontan, dar au fost perfectionate prin exercitiu. Sincinezii Proba pentru determinarea unor sincinezii digitale REY (adaptata) Interpretare : lipsa sinceziei, copilul nu ridica omologul mainii opuse Tipuri de miscari mai fregvente : - miscari de deplasare (mers in picioare, mers prin tarare) - miscari de prindere - miscari de apucare - imbinare de piese - manipulare obiecte mari si mici - desen, trasare linii, trasare dupa contur Abilitatii motorii: - se deplaseaza dintr-un punct in altul -

manipuleaza obiecte pentru a atinge un scop stabilit

11

-

deseneaza in spatiu dat respectand limitele

-

se hraneste cu alimente solide si semisolide, folosind lingura

-

bea dintr-un pahar folosindu-se de ambele maini

-

construieste un turn sau castele de diverse forme

Tipuri de jocuri motorii : se implica in jocuri motorii care implica mersul, impinsul sau trasul de obiecte, constructia de obiecte. LIMBAJ: se constată un volum mare de cuvinte . Întelege sensul cuvintelor si le utilizeaza corect in context Pronuntie deficitare a sunetelor, in special a consoanelor « R », « L », a grupurilor de doua consoane (omiterea lui S daca este urmat de o consoana) Structura gramaticala, alcatuirea de propozitii : respectă structura gramaticala corecta , atat in propozitii enuntiative cat si in cele interogative Legatura limbaj – activitate: a. indicative, verbale si performante: executa actiuni indicate verbal, corect 100% din cerinte b. stimulativ – verbale si performante: nu necesita promt in actiuni c. verbalizarea actiunii si performantei: denumeste corect actiunile pe care le face Forme de limbaj a. solilocviu : uneori, in joc b. dialog : da. Respecta regulile dialogului, dar domina partenerul de dialog c. monolog – colectiv : nu d. monolog : nu Expresivitatea verbala este ingreunata de dificultatea de pronuntare a cuvintelor si de dezechilibrul intre inspir si expir Comunicare verbala spontana prezenta. Diagnostic logopedic : tulburare de tip dizartric GANDIRE: operează cu cunoştinţe concrete dar şi abstracte (conceptul de număr, simbolul literelor) pentru realizarea sarcinilor educaţionale, înţelege relaţia de cauzalitate, operaţiile gândirii – generalizare, comparaţie, abstractizare şi concretizare - prezente. IMAGINAŢIE: prezentă în joc şi activităţile educative, sub următoarele tipuri: voluntară şi involuntară, folosind procedee precum augumentarea, combinarea, crearea de imagini noi. MEMORIA: se dezvoltă memoria voluntară. Viteza de memorare este mare. Reproduce cu uşurinţă evenimente, situaţii. Se remarcă ca şi calităţi ale memoriei fidelitatea reproducerii şi viteza de reactualizare.

12

ATENŢIA: durata de concentrare a atenţiei este de 30 de minute. Atenţia voluntară câştigă în volum. Se remarcă că şi calitate distributivitatea atenţiei. Comportamental se observă dorinţa de dominare a grupului de copii, a adulţilor cu care intră în relaţie. Doreşte atenţia exclusivă a celor din jur şi în special a părinţilor. Este geloasă în relaţia de fraternitate, dar şi în relaţia cu colegii. Ultimile măsurători – în baza testului Portage- relevă următoarele: V. cronologică: 6 ani Motor- 3 ani şi patru luni Socializare – 4 ani şi 10 luni Autoservire – aprox: 2 ani Cognitiv – 4 ani şi 7 luni Limbaj – 5 ani şi 2 luni V. mentală: 4 ani şi 1 lună QD: 77 Copilul continuă programul de recuperare în Centru, urmând ca anul viitor - septembrie 2010 - să fie integrată în învăţământul de masă (grupa pregătitoare). Obiectivele generale ale planului de recuperare sunt următoarele: 1.

îmbunătăţirea comunicării verbale prin terapia tulburărilor de limbaj (dizartrie)

2.

dezvoltarea motricităţii fine

3.

asimilarea de noi cunoştinţe şi deprinderi, specifice nivelului de dezvoltare intelectuală

4.

îmbunătăţirea relaţionării cu copiii

Anexăm copii după graficul Scalei de evaluare Portage din septembrie 2006, noiembrie 2007, februarie 2009.

13

Studiu de caz 3 Date de identificare: Nume si prenume: Cristi S Data nasterii: 12.09.2001 Locul nasterii: Bucuresti Tata: Valentin, 24 de ani (la naşterea copilului), de profesie muncitor Mama: Antoaneta, 23 de ani (la naşterea copilului), de profesie vanzătoare, fară loc de muncă după naşterea copilului Fratria - singurul copil la părinţi Date despre familie: Copilul provine dintr-o familie organizată, cu o situaţie materială modestă. Iniţial ambii părinţi au lucrat, dar după naşterea copilului mama a renunţat la serviciu. Locuiesc într-un apartament de trei camere, confort unu, proprietatea bunicii materne.În acelaşi apartament locuiesc şi bunica şi străbunica maternă. Diagnosticul copilului la data intrării în program (v. cronologică – 4 ani şi 8 luni): Întârziere psihică şi de limbaj, sindrom hiperkinetic, dislalie polimorfă Anamneză: Din interviul realizat cu mama a reieşit faptul că pe timpul sarcinii nu au existat factori care spă afecteze dezvoltarea ulterioară a copilului. Dezvoltarea în primul an a fost corespunătoare, copilul având achiziţiile motrice şi pshice în conformitate cu vârsta cronologică. A deprins mersul independent la 11 luni, starea de agitaţie psihomotrică accentuându-se treptat, culminând la 1 an şi patru luni cu episoade de plânset prelungit, nesomn în timpul nopţii, nerespectarea unui orar de masă deja format. La vârsta de doi ani şi jumătate se încearcă integrarea lui în creşă, încercare care a eşuat după numai câteva zile. Controlul sfincterian se instalează greu, în jurul vârstei de 4 ani. Limbajul nu se dezvoltă, iar starea de agitaţie devine o permanenţă. Este luat în evidenţa Policlinicii M.S.Curie şi diagnosticat cu sindrom hiperkinetic. Isoricul educaţional: la doi ani şi jumătate se încearcă integrarea lui în creşa, dar acest fapt eşuează. La 4 ani şi 8 luni se adresează Centrului de Recuperare pentru integrarea în program. Farmacoterapie: a avut tratament pe toată durata intervenţiei, în scheme de administrare diferită. I s-a administrat Cerebrolizin, Pikovit, Tanakan, Stratera La prima vizită în Centru copilul a fost însoţit de mama şi bunica maternă, prezentând un grad mare de agitaţie, instabilitatea atenţiei şi interes scăzut pentru orice jucărie. Mişcările erau stereotipe, lipsite de scop, limitându-se la aruncarea obiectelor. Atât mama cât şi bunica erau agitate, vorbeau simultan şi nu ofereau informaţiile cerute, oferind foarte multe detalii nerelevante. Evaluarea psihologică iniţială arătat următoarele competenţe ale copilului:

14

Motricitate bine dezvoltată, mişcările fiind voluntare, coordonate. Motricitate fină dezvoltată, manifestată în modelarea plastelinei, înşirarea mărgelelor mari pe aţă. Mers în echilibru prezent, pe o linie trasată. Coordonare oculo-motorie bună, desenând un pătrat după model, trasând linii drepte orizontale şi verticale Limbajul este sărac, formată din cuvinte monosilabice sau bisilabice. Are dificultăţi de pronunţie a sunetelor f,v, g, c, r. Vorbirea este caracterizată de balbism Memoria este caracterizată de recunoşatere rapidă a locurilor, persoanelor, simbolurilor (numărul mijloacelor de transport), a elementelor lipsă dintr-un întreg. Manifestă spirit de observaţie, dar nu se poate concetra mai mult de 3 minute asupra unei activităţi derulate faţă în faţă cu un adult. Activităţile independente nu există. Gândirea: înţelege acţiunea din imagine, explică o relaţie între obiecte şi acţiuni (ex: la ce folosim cana?) apelând la mimarea acţiunii. Condiută: acceptă cu greu normele grupului, nu se conformează regulilor de joc. Ştie formule de salut (buna, pa), ăşi cunoaşte numele şi ăl spune la cerere. Masurătorile în baza fişei Portage arată următorii parametri de dezvoltare (septembrie 2005): v.cronologică: 4 ani şi 8 luni - comportament motor: 3 ani şi 6 luni - autoservire: 3 ani şi 5 luni - limbaj – 3 ani - Socializare - 3 ani şi 4 luni V.mentală 3 ani QD 65 A fost cuprins într-un program de recuperare constând în terapie cognitivă (3 sedinţe / săptămână) terapie ocupaţională, logopedie (3 şedinţe/săptămână), activităţi recreative şi program de consiliere pentru familie. Perioada de acomodare la programul Centrului a fost relativ scurtă – de aproximativ trei săptămâni. Durata desfăşurării acivităţilor individuale a crescut de la 10-15 minute la 30 de minute. Programul început în Centru a fost continuat şi în familie. Obiectivele generale în etapa iniţiala a programului au fost: 1.

reducerea deficitului educaţional

2.

îmbogăţirea vocabularului, a exprimării verbale

3.

corectarea defectelor de vorbire, învăţarea pronunţiei sunetelor problemă

4.

formarea respiraţiei corecte, diafragmale

5.

creşterea duratei de concentrare în activitate

6.

creşterea gradului de implicare în activitate prin crearea unei motivaţii (extrinsecă, ulterior intrinsecă)

7.

formarea deprinderilor de autoservire

8.

dezvoltarea nivelului de cunoştinţe.

Programul terapeutic a fost elaborat având ca obiective specifice obiectivele desprinse din scala de adaptare socială Grunzburg

15

După un an progresele copilului au fost marcante în toate ariile de dezvoltare. Asfel la evaluarea din luna noiembrie 2007 se constată că îndeplineşte cu succes itemii corespunzători vârstei cronologice, dar cu anumite particularităţi ce vor fi subliniate în poarcursul expunerii. La nivel motric îşi menţine un nivel bun al dezvoltării, putând ţine un creion în mână, să tragă lii orizontale şi verticale, după model, să facă un cerc după model, să deseneze un om (cap, corp, picioare), scrie numele cu litere de tipar, copiază litere de tipartaie cu foarfeca, modelează plastelina (bastonaşe şi biluţe), decupează imagini fără a respecta însă cu stricteţe conturul. Sub aspectul controlului comportamental în etapa de final al ultimului an reuşea să se controleze pe tot parcursul lecţiei, instabilitatea manifestându-se doar prin spasticizarea membrelor inferioare şi emiterea unor ţipete guturale. Programul zilnic al copilului răspundea nevoii de mişcare a copiilor, astfel că după activităţi mai mult statice, urmau activităţi care îl solicitau din punct de vedere fizic. În ceea ce priveşte depărinderile de autonomie programul a fost însuşit în Centru, dar consolidat în familie. Ca şi progrese remarcăm: folosirea corectă a lingurei, a paharului, participă la alegerea îmbrăcămintei, are diverse sarcini casnice (distribuie tacâmurile sau şerveţelele la masă), cunoaşte şi aplică normele de igienă. Limbajul s-a îmbogoţit considerabil. A depăşit relativ uşor faza asimilare de noi cuvinte şi alăturare de două cuvinte. Exprimarea este în stereotipă, de multe ori deficitul de atenţie se manifestă în exerciţii prin alăturarea de cuvinte inadecvate contextului. Şi-a îmbunătăţit pronunţia, pronunţând corect sunetele f,v, l. Pe măsură ce capacitatea de concentrare a atenţiei s-a îmbunătăţit şi pe măsura consolidării respiraţiei corecte, ritmul vorbirii a devenit mai rar, astfel ca s-a diminuat şi bâlbâiala. Rămâne însă tributar exprimării la persoana a IIIa când vorbeşte despre sine, caracteristică care s-a menţinut până la plecarea din Centru. Prezintă deseori monologuri stereotipe, care pornesc de la un cuvânt rostit sau auzit (cel mai adesea evocă traseul mijloacelor de transport) Memoria mecanică este foarte dezvoltată. Reproduce cu uşurinţă o poezie de una –doua strofe. Necesită o revenire continuă la conţinuturile predate Atenţia se îmbunătăţeşte sub aspectul duratei concentrării. Volumul rămâne foarte mic, apelându-se adesea la contraste cromatice pentru captarea atenţiei. Gândirea depăşeşte încet limitele concret intuitive, îşi însuseşte număratul în limitele 1-20, scrierea cifrelor, raportarea cantităţii la număr, scrierea unor litere. Sub aspect cpomportamental se constată meninerea sociabilităţii, a dorinţei de a fi în compania copiilor. Iniţiază dialoguri cu aceştia, dar continuă să vorbească despre sine la persoana a IIIa. Capacitatea de respectare a normelor de grup este încă deficitară. Conduita socilizantă începe să se contureze. Salută din proprie în aproximativ 50 % din cazuri. Îşi cunoaşte numele şi adresa, cunoaşte numele fiecărie persoane din familie. În următoarele şase luni (până în iunie 2008) am continuat programul terapeutic, cu accent pe corectarea limbajului (construcţia propoziţiilor cu respectarea regulilor semantice, înlăturarea stereotipiilor din limbaj, învăţarea raportării la sine folosind persoana I, înlăturarea exerciţiilor pe care în mod independent le facea într-o mdalitate stereotipă), consolidarea cunoştinţelor despre mediu, animale, formarea capacităţii de observare dirijată, consolidarea numărelor, a literelor, îmbunătăţirea relaţionării cu ceilalţi copii. Familia a beneficiat pe parcursul celor doi ani de consiliere şi informare. De asemenea familai a fost un factor de consolidare permanentă a cunoştinţelor predate. Din luna septembrie 2008 a fost înscris la o grădiniţă normală, program

16

de patru ore/zi. Adaptarea a fost rapidă, iar integrarea foarte bună. În prezent finalizează grupa pregătitoare, rezultatele recomandându-l pentru învăţământul de masă.

RTEA a II-a - PREZENTAREA PROGRAMELOR DE INTERVENŢIE

Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la copilul cu dizartrie

-

1 -

Fisa logopedica

Date generale: Nume si presume: T.A.M. Data si local nasterii: 23.09.2003 Adresa: Bucuresti, sector 4 Istoric educational: inscrisa in septembrie 2006 in Centrul de Recuperare

Date familiale: Nume si prenume: mama - T.E, tata – T.V. Profesie si local de muncii: mama – asistent personal al copilului cu handicacap, tatal – paznic la … Fratria: al II-lea nascut Relatii in cadrul familiei: Intre parinti: relatii armonioase, fara tensiuni sau conflicte. Implicare inegala in recuperarea copilului (mama fiind cea care se ocupa exclusiv de copil) Intre frati: Relatii bune, de acceptare si ajutor Relatii intre parinti si copii : relatii foarte bune, axate pe satisfacerea nevoilor de educatie, de recuperare si integrare a copiilor ________________________________________________________________________________Diagnostic logopedic : tulburare de tip dizartric

Examen logopedic: Aparat fonoarticulator:

17

Respiratie: respiratie sacadata, ritm inspir –expir dezechilibrat (vorbeste pe inspir, ramane fara aer in timpul vorbirii datorita capacitatii respiratorii reduse) Sistem labio-comisural: normal configurat Aparat dentar: prezinta multiple carii dentare; implantarea dentitiei este corecta Maxilare: normal configurate, ocluzie normala, Mobile, insuficiente coordonate Limba: normal dezvoltată, dificultate de miscare Palatul dur: normal configurat Cavitate nazala: normal configurata Cavitate faringo- laringiala: normala

Aparatul auditiv: Acuitate auditiva: aude bine, distinge toate sunetele Control auditiv: relativ bun, prezinta capacitate de autocorectare daca i se atrage atentita asupra nevoii de a se corecta In antecendente : insusirea limbajului verbal a inceput in jurul varstei de 3 ani si jumatate, in conditiile in care de la doi ani face terapie logopedica In prezent se constata urmatoarele: -

sunete izolate: pronunta corect sunetele cu exceptia sunetelor S, R, Ş, Ţ

-

sunete in silabe: necesita exerciţii pentru sunetele problema enunţate mai sus

-

sunete in cuvinte: se constata o deformare a sunetelor in condiţiile vorbirii spontane

Componenta semantica: a.

întelegerea cuvintelor: cunoaste cuvinte denumiri, cuvinte actiuni, cuvinte insusiri, cuvinte de relaţie

Vocabularul: Activ: vocabular activ dezvoltat Pasiv : dezvoltat

Componenta afectiva: Ritmul vorbirii: ritm alert de vorbire, generat de dezechilibrul inspir-exprir Vocea si tonalitate: tonalitate joasa, vorbire şoptită

Concluzii si recomandari: Dg. Tulburare de tip dizartirc

18

Se constata o dezvoltare buna a limbajului – varsta limbajului (fisa Portage - 4 ani 10 luni). Copilul are o atitudine pozitiva fata de comunicare, transmite mesaje si insista pentru a fi inteleasa. Se recomanda continuare programului terapeutic pentru ameliorarea tulburarii, cresterea capacitatii de exprimare, echilibrului inspir-expir.

Program personalizat de interventie

1.

Nume si prenume: T.A.M

2.

Varsta: 5 ani si jumatate

3.

Nivel de dezvoltae intelectuală: QD - 65 

Motor – 3 ani si 4 luni



Socializare - 5 ani si 2 luni



Autoservire - 2 ani



Cognitiv - 4 ani şi 7 luni



Limbaj - 4 ani si 10 luni

4.

Tipuri de servicii prevăzute in Planul de recuperare acopilului cu dizabilităţi 

Kinetoterapie



Activitati educative



Logopedie



Psihoterapie si activitati terapeutice specifice

5.

Prezentarea pe scurt a dificultăţilor pentru care copilul are nevoie de intervenţie personalizată: 

De integrare in colectiv (tip dominant de relaţionare cu ceilalţi colegi)



De comunicare (tulburare de tip dizartric)



De deplasare (IMC, paralizie cerebrală, sindrom extrapiramidal)



De sănătate (afecţiuni de tip migrenă repetate, alergie generalizată)



De învăţare (retard uşor)

6.

Aria de intervenţie: comunicare şi limbaj

7.

Cine face intervenţia: 

Recuperare logopedică – logopedul



Dezvoltarea limbajului şi comunicării: logopedul, educatorul, familia

8.

Cand are loc acţiunea: perioada de desfăşurare 1 an

9.

Cum are loc actiunea: A.

Program de recuperare logopedica

Obiective terapeutice:

19

1.

Dezvoltarea motricitatii generale si a aparatului fonoarticulator

2.

Formarea respiratiei verbale

3.

Formarea si dezvoltarea auzului fonematic

4.

Corectarea miscarilor articulatorii

Obiectiv 1: Dezvoltarea motricitatii generale si a aparatului fonoarticulator 1.1. Exercitii generale: •

imitarea mersului

•

miscari ale gatului si rotirea capului

•

miscari ale bratelor

•

imitarea spalatului pe maini

•

initarea aplaudatului

•

exercitii pentru intarirea musculaturii toracelui

1.2. Exercitii pentru mobilitatea aparatului fonoarticulator •

Mobilitatea maxilarului : inchiderea / deschiderea gurii, exercitii de alternare a maxilarelor inainte – inapoi, muscatura

•

Exercitii de mobilitate pentru limba (limba iese si intra repede in gurita « pisicuta bea lapte », limba miscata de la dreapta la stanga « tic-taculpendulei, limba iese in forma de lopata, limba iese in forma de sageata, limba sterge buzele, limba sterge dintii pe deasupra/pe dedesupt, miscari circulare ale limbii, miscari ale limbii in sus si in jos, etc )

•

Exercitii pentru buze si obrajori : miscari de sugere a obrajilor, miscari de tuguiere a buzelor, miscari de intindere a buzelor, miscari alternative de rotunjire si intindere ale buzelor, tuguierea buzelor, umflarea obrajilor, vibrarea buzelor

•

Exercitii pentru valul palatin: exercitii de imitare a cascatului, exercitii de imitare a inghititului, a tusei, miscari de deglutitie

Durata de indeplinire a obiectivului : pe toata durata terapiei Obiectiv 2: Formarea respiratiei verbale Etapa Dezvoltarea nonverbale

respiratie

Obiective urmarite - educarea echilibrulu iinspir –expir

Exercitii A . exercitii pentru expiratie:

-

marirea capacitatii respiratorii

Sufla nasul in batista

-

formarea respiratiei diafragmale

Sufla aerul pe dosul palmei

-

obtinerea unei respiratii lungi, fara efort

Tine un fulg in are

-

obtinerea unui ritm respirator uniform

Stinge lumanarea Umfla balonul B. exercitii pentru inspiratie:

20

Etapa

Obiective urmarite

Exercitii Miroase florile Cainele la vanatoare Miroase parfumul C. inspiratie diferentiata Trei timpi inspiri, cinci timpi expiri Inspiratie alternativa pe o nara si pe cealalta Inspiratie pe gura

Dezvoltarea

respiratiei

-

verbale -

Obtinerea unei expiratii mai lungi decat

Inspiratie pe gura, expiratie pe nas Exercitii de pronuntioe a vocalelor

inspiratia la pronuntie

Exercitii de pronuntie intr-o expiratie

Vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat

a unei consoane Exerciti de pronuntie a unor grupe de vocale Exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale Exercitii de pronuntie a unor silabe in care se gasesc grupuri de vocale si de coinsoane Exercitii ritmice de respiratie insotite de miscare si cantec Exercitii de respiratie

(culcat pe

canapea, cu un saculet de nisip pe abdomen)

Obiectivul 3: Formarea si dezvoltarea auzului fonematic: Se vor urmari urmatoarele aspecte: 3.1. formarea capacitatii de diferentiere fonematica, prin distingerea si discriminarea sunetelor si a cuvintelor 3.2. formaea perceptiei fonematice corecte 3.3 educarea pronuntiei ritmice Exercitii: -

Imitarea sunetelor din natura si a pronuntiei onomatopeelor

-

Pronuntarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime

-

Diferentierea consoanelor surde de cele sonore

-

Transformarea cuvintelor prin inlocuiri de sunete sau silabe

-

Diferentierea sunetelor cu punct de articulare apropiat

-

Analiza fonetica (indica primul/ultimul sunet al cuvantului)

21

-

Pronuntarea ritmica

Obiectiv 4: Corectarea miscarilor articulatorii Etapa 1. emiterea sunetului

Metode Demonstrarea articulatorie

Procedee Analiza miscarilor articulatorii Sinteza miscarilor Articularea cu voce soptita articularea cu voce normala Articularea fata in fata cu logopedul Articularea singur in fata oglinzii

Exercitiul

Articulatoriu:

imitativ,

spontan,

independent Fonoarticulatoriu: imitativ, spontan, Consolidarea sunetului afectat

independent Analiza fonematica

Exercitiul

Diferentiere motrico –kinestezica Diferentierea sunetului nou de sunete din grupe mai indepartate Diferentierea sunetului de sunete mai indepartate Comparatia Automatizarea sunetului

Sonora

Exercitiul Compunerea Conversatia

Program terapeutic: Etapa terapeutica Obtinerea

si

sunetului deficitar

Demersul exersarea

urmarite Emiterea

si

obiective

sunetului

demonstratie si imitare

prin

Tehnici de terapie recuperatorie Sunetul S: Buzele trebuie bine intinse, dintii sunt usor departati, limba se sprijina pe incisivii inferiori se bombeaza si se formeaza de-a lungul sau un canal prin cae se scurge aerul. Coardele vocale un vibreaza Sunetul Z: se obtine la fel ca S doar ca de data aceasta coardele vibreaza Sunetul Ş: Se obtine cu buyele uşor rotunjite. Limba ia forma unei linguriţe, varful ramane liber iar marginile ating molarii superiori

22

Etapa terapeutica

Demersul

si

obiective

Tehnici de terapie recuperatorie

urmarite Sunetul Ţ: deriva din T şi S Sunetul R: derivat din L, prin vibrarea limbei si a Consolidarea sunetului

Introducerea

sunetului

problema in silabe

coardelor vocale Silabe directe şi inverse Structuri reversibile Logatoni Structuri silabice cu ritm

Introducerea

sunetului

in

cuvinte Diferentierea sunetelor

Diferentierea

Cuvinte cu fonemul in pozitie initiala Cuvinte cu fonemul in pozitie finala

la

nivelul

Cuvinte cu fonemul in pozitie mediana Exercitii si comparatii

la

nivelul

Se folosesc cuvinte paronime

silabelor Diferentierea Automatizarea

cuvintelor Exersarea sunetului deficitar in propozitii Exersarea sunetului deficitar in scurte povestiri, repovestiri, memorizari, ghicitori

B.

Programul educaţional de dezvoltare a limbajului si comunicarii

Obiective cadru: 1.

dezvoltarea exprimarii orale, intelegerea si utilizarea corecta a semnificatiilor structurilor verbale orale

2.

educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical si sintactic

3.

educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere gramatical

Obiectiv de referinţa 1: Dezvoltarea exprimarii orale, intelegerea si utilizarea corecta a semnificatiilor structurilor verbale orale

23

Copilul va putea: Sa participe la activitati de grup, inclusiv la actiovitatile de joc, in calitate de vorbitor, dar si de auditor Sa inteleaga si sa transmita mesaje simple Comporatmente pe care trebuie sa le manifeste: Ia parte la discutii in grupuri mici, informale Intreaba si raspunde la intrebari Utilizeaza corect saluturile Face prezentari Ia parte la activitatile de invatare in grup Metode: jocul de rol, jocul de constructii, povestiri, repovestiri Activitati: 

jocuri de rol pe diverse teme - “de-a doctorul”, “de-a mama”



“Timpul povestirilor” - discuii în grup, cu carácter informal, în care copiii povestesc diferite întâmplari din viaţa personala, audierea unor descrieri (obiect, fiinţa, întâmplări),



realizarea descrierilor (descrierea familiei, a unui prieten, a modului de organizare a zilei de naştere)

Obiectiv de referinta 2: educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical si sintactic Copilul va putea: Sa transmita un mesaj simplu in cadrul jocului sau activitaţilor de învăţare şi în activitatea de zi cu zi Sa primeasca mesaje, să îndeplineasca instrucţiuni simple Să răspunda adecvat – verbal şi comportamental - la ce i se spune Metode: jocul de rol, jocul cu reguli, jocul de construcţii, jocuri structurate pe căutarea unui obiect ascuns pe baza de indicaţii, activităţi spontane de cereri de obiecte sau identificare de obiecte Activităţi: 

Joc de rol pe diverse teme



“telefonul fără fir”



Joc de construcţii



“Cauta cutia magică” - copilul trebuie să dea indicii despre locul unde se afla un anume obiect

Obiectiv de referinţa 3: educarea unei exprimari corecte din punct de vedere gramatical: Copilul va putea Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect Să-şi îmbunătăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei Să utilizeze un limbaj corect din punct de vedere gramatical Metode: joc didactic, activităţi de învăţare spontană Activităţi: 

găseşte sunetul cu care încep cuvintele (corelat cu programul logopedic se insistă asupra sunetelor care trebuie învăţate)



exerciţii lexicale - completează propoziţia



contruirea de propoziţii – enunţiative, interogative, exclamative

24

10. Evaluarea procesului de invatare si a interventiilor Evaluarea se va face periodic - la fiecare 6 luni Modalitatea de efectuare – prin raportare la obiectivele stabilite la punctul anterior (pentru aria “comunicare si dezvoltarea limbajului”), raportare la probele de dezvoltare a limbajului -

prin raportare la testul Grunzbourg, fisa Portage pentru arii precum socializarea, autonomie personala, cognitie, socializare Program personalizat de interventie pentru invatarea limbajului şi corectarea tulburarilor de pronuntie la copilul cu autism -2-

Fişa logopedică

Date generale: Nume si presume: C.V. Data si local nasterii: 24.09.2005 Adresa: Bucuresti, sector 4 Istoric educational: inscris in aprilie 2009 in Centrul de Recuperare

Date familiale: Nume si prenume: mama - C.E, tata – C.G. Profesie si local de muncii: mama – arhivar, tatal – administrator Fratria: al II-lea nascut Relatii in cadrul familiei: Intre parinti: relatii armonioase, fara tensiuni sau conflicte. Implicare inegala in recuperarea copilului (mama fiind cea care se ocupa exclusiv de copil) Intre frati: Relatii slab dezvoltate,fratele mare nu il accepta pe fratele mai mic, nu se implica in activitati de joaca cu el, diferenta fiind de 10 ani intre cei doi copii Relatii intre parinti si copii : relatii foarte bune, axate pe satisfacerea nevoilor de educatie, de recuperare si integrare a copiilor

Diagnostic psihologic : tulburare de spectru autist Diagnostic logopedic : întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului

Examen logopedic:

25

Aparat fonoarticulator: Respiratie: respiratie sacadata, ritm inspir –expir dezechilibrat (inspira si exprira pe gură) Sistem labio-comisural: normal configurat Aparat dentar: prezinta multiple carii dentare, incisivii superiori lipsind în totalitate Maxilare: normal configurate, ocluzie normala, maxilare mobile, insuficient coordonate Limba: normal dezvoltate, mobilă Palatul dur: normal configurat Cavitate nazala: normal configurata. Prezintă polipi nazali neoperaţi Cavitate faringo- laringiala: normala

Aparatul auditiv: Acuitate auditiva: aude bine, distinge toate sunetele produse in mediu Control auditiv: nu poate fi evaluat

In atecendente: nu pronunţa nici un cuvânt cu sens. În joc (joc stereotip, cu carácter autostimulativ) pronunţa sunete izolate. In prezent se constata urmatoarele: -

limbajul expresiv inexistent. Un pronunţa nici un cuvânt cu sens

-

limbajul receptiv - slab dezvoltat. Răspunde cu greutate la câteva comenzi.

Componenta semantica: a.

întelegerea cuvintelor: cunoaste câteva cuvinte denumiri şi cuvinte actiuni

Vocabularul: Activ: vocabular activ nedezvoltat. Pasiv :slab dezvoltat

Componenta afectiva: Ritmul vorbirii: Vocea si tonalitate: voce groasă

Concluzii si recomandari: Dg logopedic . întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului Se constata lipsa limbajului expresiv

26

Se recomandă terapie logopedică si terapie comportamentală.

Program de interventie personalizat

1.

Nume si prenume: C.V.

2.

Varsta: 3 ani si jumatate

3.

Tipuri de servicii prevăzute in Planul de recuperare a copilului cu dizabilităţi

4.



Terapie comportamentală



Logopedie



Activitati educative



Activităţi de socializare


De integrare in colectiv (manifestarea anxietăţii de separare, manifestarea anxietăţii în medii fizice şi sociale noi)



De comunicare (lipsa limbajului receptiv şi expresiv)



De învăţare (generate de specificul handicapului si dificultăţilor în sfera relaţională)

5.


6.






7.

Cand are loc acţiunea: perioada de desfăşurare 6 luni

8.

Cum are loc actiunea A. Obiective urmarite în terapie: 1.

să deprindă capacitatea de imitare non verbală şi verbală a unui model pentru facilitarea învăţării

2.

creşterea dorinţei de comunicare

3.

dezvoltarea folosirii spontane a limbajului

4.

să ofere un răspuns corect la o comandă, într-un timp scurt.

5.

să formeze corespondenţe între obiecte / imagini identice

6.

să indice diferite obiecte/imagini din mediul apropiat

7.

să denumească obiecte/imagini

8.

să –şi formeze schema corporală proprie

9.

să indice părţile componente ale corpului la o persoană din faţa sau sau la o păpuşă

10. să indice anumite caracteristici ale obiectelor 11. să spună caracteristici ale obiectelor 12. să cunoască poziţiile spaţiale (în, pe, sub)

27

B. Exerciţii propuse: Imitare nonverbală: COMANDA „FĂ CA MINE!” Etapa 1: manevrarea obiectelor: Exerciţii propuse: Plimba masinuţa Bate toba Sună clopoţelul Aruncă mingea în coş Pune bila în cutie Cântă la pian Exerciţiile de imitare non verbală sunt printre primele exerciţii efectuate în programul terapeutic.Modalitate de lucru – individual, faţă în faţă, recompensă alimentară. Etapa 2: o dată învăţate cinci probleme din etapa anterioară se poate trece la această etapă, care constă în învăţarea problemelor motorii mari. Exerciţii propuse: Ridica braţele Bate din palme Fă cu mâna Bate din picioare Atinge ochii Atinge nasul Etapa 3: Imitarea unei alte persoane decât logopedul. Sunt efectuate exerciţii din etapa 1 şi 2 Etapa 4: comanda “Fă asta!” este înlocuită cu comanda directă de realizare a unei acţiuni. Ex. Bate toba! Imitare verbală: Se menţine comanda “Fă ca mine!”, având însă de imitat sunete izolate, onomatopee, cuvinte simple : EXERCIŢII: a.

selectarea şi propunerea spre imitarea a sunetelor emise cel mai frecvent de către copil

28

b.

selectarea şi propunerea spre imitarea a sunetelor funcţionale sau stimulatoare pentru copil (onomatopee)

c.

selectarea şi propunerea spre imitarea a cuvintelor funcţionale (bomboană, prăjitură, yupiii, ieee, sus)

d.

cuvintele vor fi rostite accentuând primul sunet (A-pă)

e.

asocierea gesturilor cu sunete

Răspuns la comandă: Exerciţii propuse: Răspunde la propriul nume Deschide uşa Stai jos pe scăunel Vino la mine Ţine mâinile cuminţi Dă-mi X (obiecte de pe masă sau din încăpere) . Formarea corespondenţei între obiecte de acelaşi fel: COMANDA: POTRIVEŞTE! Exerciţii propuse: Cuburi identice Maşinuţe identice Cărţi identice Creioane colorate

Limbaj receptiv şi expresiv COMANDA: a. ARATA X! b. CE ESTE? EXERCIŢII PROPUSE: a. Indică şi să denumeacă obiecte din mediu: Pat Masă Scaun Uşă Oglindă Jucării: maşina, bebeluşul, cubul, mingea

29

b. Indică şi denumeşte animale (imagini şi jucării): Vaca Oaia Capra Cainele Pisica Vulpea Lupul Cocoş Gaina Iepuraş Calul Porcul Leul

c. Indică şi denumeşte părţile propriului corp: Cap Ochi Nas Gura Mână Barbia Degetele Picioarele d. Indică şi denumeşte articole de îmbrăcăminte (pe imagini): Pantaloni Tricou Mănuşi Bluza Geaca Papuci e. Indică şi denumeşte fotografii cu acţiuni f. Indică şi denumeşte acţiuni prezentate pe viu g. Fotografii cu oameni: Cine este aici? h. Oameni i. Indică şi denumeşte culorile: roşu, galben, albastru, verde, mov. EXERCITII: Arată culorile peşantion pe masă Oferă jucării de o anumită culoare. Ex: Dă-mi cuburile roşii!

30

Aşază jucării într-o succesiune cerută, cel mai adesea urmărindu-se aceeaşi succesiune de culori (anticiparea secvenţialităţii): exemplu: Hai sa construim un trenulet din cuburi! Pune cubul albastru, apoi roşu, apoi albastru, roşu….. Alătură un substantiv şi un adjectiv: ex: Mingea galbenă, cub roşu Învăţarea poziţiilor spaţiale: pe, în – exerciţii la masă cu materiale Exerciţii pentru dezvoltarea interacţiunii sociale: a. salutul b. părţi de propoziţie “Vreau să….”, « Este o….. », « Văd …. » c. Invăţarea unor răspunsuri de tipul « Aici », « Acolo », d. exerciţii de alternare a unei activităţi cu un partener

Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la copilul cu întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului şi tulburări de opoziţie -3Fisa logopedica

Date generale: Nume si presume: S.A.M. Data si local nasterii: 13.12.2002 Adresa: Bucuresti, sector 4 Istoric educational: inscrisa in martie 2006 in Centrul de Recuperare

Date familiale: Nume si prenume: mama – S.M., tata – S.G. Profesie si local de muncii: mama – casnica, tatal – electrician Fratria: singurul copil Relatii in cadrul familiei: Intre parinti: relatii tensionate, dominarea familiei de către tatăl copilului Relatii intre parinti si copii : copilul este marginalizat de proprii părinţi, este ascuns de familie şi comunitate ________________________________________________________________________________Diagnostic logopedic : întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului

31

Examen logopedic: Aparat fonoarticulator: Respiratie: respiratienormală, ritm inspir –expir echilibrat Sistem labio-comisural: normal configurat, ocluzie deschisă Aparat dentar: prognatism superior, lipsa cariilor dentare Maxilare: normal configurate, ocluzie normala, Mobile, suficiente coordonate Limba: normal dezvoltată, mobilă, lipsa de coordonare a limbii în exerciţii, musculatura feţei slab dezvoltată. Palatul dur: normal configurat Cavitate nazala: normal configurata Cavitate faringo- laringiala: normala

Aparatul auditiv: Acuitate auditiva: aude bine, distinge toate sunetele Control auditiv: incapacitatea de a reda toate sunetele auzite. După exerciţii repetate reuşeşte să redea vocalele şi silabe (consoană şi vocală), rata de exerciţii corecte fiind de 75 %

In antecendente: copilul a refuzat să vorbească, familia ignorand aspectul vocabularului. In prezent se constata urmatoarele: are un număr de 7 „cuvinte” - în fapt cuvinte monosilabice, bisilabice sau silabe cu sens: mama, tata, apa, pa, baba, u – pentru tren, pi – pentru nevoia de a merge la toaletă. Auz fonematic nedezvoltat, aparatul fonoarticulator nedezvoltate - ocluzie deschisă, Comunicarea se realizează în principal prin semne şi sunete ţipate, care sunt înţelese de familie. În schimb limbajul receptiv este foarte bine dezvoltat. Componenta semantica: întelegerea cuvintelor: cunoaste cuvinte denumiri, cuvinte actiuni, cuvinte insusiri, cuvinte de relaţie

Vocabularul: Activ: vocabular activ nedezvoltat - 7 cuvinte Pasiv : dezvoltat

Componenta afectiva: Ritmul vorbirii: emite cu repeziciune sunete Vocea si tonalitate: tonalitate înaltă

Concluzii si recomandari:

32

Dg. Întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului, întârziere psihică. Tulburări de comportament de tip opoziţional Se recomandă terapie logopedică şi comportamentală, înscrierea în Centrul de Recuperare pentru program educaţional şi de socializare

Program de interventie personalizat

1.

Nume si prenume: S.A.M.

2.

Varsta: 4 ani şi 3 luni

3.

Nivel de dezvoltae intelectuală: QD - 75 Comportament motor – 4 ani şi 4 luni Dezvoltare cognitivă – 2 ani şi 9 luni Autoservire – 3 ani şi 7 luni Limbaj - 2 ani şi 3 luni Socializare – 3 ani şi 2 luni

4.

5.

Tipuri de servicii prevăzute in Planul de recuperare acopilului cu dizabilităţi 

Logopedie



Terapie comportamentală



Activităţi educative



Activităţi de socializare


De integrare in colectiv (refuză activităţile cu majoritatea copiilor)



De comunicare (întârzierea în apariţia şi dezvoltarea limbajului)



De învăţare (retard uşor)



De comportament (tulburare de opoziţie)

6.


7.






8.

Cand are loc acţiunea: perioada de desfăşurare 1 an

9.

Cum are loc actiunea: A. Frecvenţa şedinţelor de logopedie: 2/săpt. B. Obiective:

O1: să-şi dezvolte motricitatea generală şi aparatul fonoarticulator O2: să articuleze corect sunetele O3: să-şi îmbogăţească vocabularul activ prin însuşirea de cuvinte noi (monosilabice, bisilabice – silabe identice şi ulterior silabe diferite combinate)

33

O4: să-şi formeze deprinderea de a se exprima folosind cuvinte şi asociari de cuvinte, ulterior propoziţii O5: să-şi îmbogăţească expresivitatea verbală O6: să-şi formeze motivaţia de a se exprima în cuvinte

Obiectiv 1: Dezvoltarea motricitatii generale si a aparatului fonoarticulator 1.

2.

Exercitii generale: •

imitarea mersului

•


•


•


•


•


Exercitii pentru mobilitatea aparatului fonoarticulator •


•


•


•


Durata de indeplinire a obiectivului: 1 lună Obiectiv 2: Să articuleze corect sunetele 2a: întărirea sunetelor şi silabelor pe care copilul le ştie: a,e, i, o , u, b, c, pi, ma, 2b: imitarea sunetelor noi 2c: emiterea de sunete onomatopeice: sssssss!, mu!, beeee!,oac! Ga! Ham! Miau! Auuuuu! U-a-a! Durata de indeplinire a obiectivului: 1 lună şi jumătate

34

Obiectiv 3: să-şi îmbogăţească vocabularul activ prin însuşirea de cuvinte noi (monosilabice, bisilabice – silabe identice şi ulterior silabe diferite combinate) 3a: cuvinte formate din silabe duble: Mimi, bebe, papa, bobo, Nana, Coco, Cucu, etc. 3b: cuvinte formate din două silabe în care consoana se repetă, dar vocalele sunt diferite: mami, pupă, Nina, Tita, duda, Dida, Coca, Nina 3c: cuvinte formate din două silabe, în care consoanele au locuri diferite de articulare: toba, patul, fata, cana., vaca, etc 3d: cuvinte formate dintr-o singură silabă care încep cu o vocală şi se termină cu o consoană: an, am, un, ac, os etc. 3e: cuvinte formate dintr-o singură silabă, care încep şi se termină cu o consoană: cap, mic, pom, pun, lac, lup, duc, ban, bun, loc, sac, Dan, etc 3f: cuvinte formate dintr-o silabă deschisă şi una înschisă: capac, boboc, pitic, balon, motan, cocoş 3g: cuvinte formate dintr-o silabă închisă şi una deschisă: bancă, palm, lampă, carte, fundă, punte, tunde, etc 3h: cuvinte trisilabice formate din silabe deschise: găină, pepene, banană, bunica, bunicul, lumina, păpuşa, cămaşa, cămila. Structura programului de învăţare a cuvintelor: martie –august 2007 TEMA/ Etapa Familia

Părţile corpului

I Mama, tata

Ochi,

nas,

II Mamaia, tataia, nenea

buze,

limbă, dinţi

Sprâncene,

frunte,

III Numele

membrilor

IV Noţiuni integratoare :

familiei

enumerarea

Funcţiile organelor

membrilor familiei Enumerare părţile

bărbie, obraji, ureche,

corpului,

funcţiile

umăr,

acestora,

construcţii

cot,

palmă,

talpă

propoziţii de tipul: Fata are ochi.

Jucării

Toba, minge, păpuşa,

Verb: are Tren, avion, cuburi,

Ce facem cu…..?

maşina

găleată, balon

Verbe: cumpără

Enumeră jucăriile

Plimbă, suflă, toarnă Culori

Verbe: ia, dă Roşu, verde

Verb: are, e (pt. Este) Alb, negru, galben,

Timpul

Acum., Maine

maro Azi –ieri Noapte –zi

Dimensiuni

Mare, mic

Zilele săptămâniii Gros, subţire, lung, scurt

Obiectivul 4: Să-şi formeze deprinderea de a se exprima folosind cuvinte şi asociari de cuvinte, ulterior propoziţii

35

Durata desfăşurării: august- decembrie Etapa 1.SINTEZA

Categorii gramaticale Substantiv şi verb

Material verbal Ia, dă, pune, cade, bate, taie Cubu cade Dă cana

2.EXTENSIA PROPOZIŢIILOR

Subiect, predicat, complement

Bate toba Fata bea apă cu cana Bebe papă ou Coco bate toba Bunica dă apă Tataia ia cubul Mama stă jos Mama udă cu apă Mama scrie la masă

3

EXTENSIA

LĂRGITĂ

PROPOZIŢIILOR

A

Pronumele personal

Eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele

Pronume posesiv

Al meu, al tău

Prepoziţii

Pe, sub, în

Articulol nehotărât

Un, o

Adverbul de mod

Bine, rău, rece, cald

Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la copilul cu parasigmatism

-4-

Fisa logopedica

Date generale: Nume si presume: T.V. Data si local nasterii: 08.03.2003 Adresa: Bucuresti, sector 4 Istoric educational: Înscris la grădinţa nr. …… la vârsta de 3 ani şi jumătate. În prezent este la aceeaşi grădiniţă, în grupa mare

Date familiale:

36

Nume si prenume: mama – T.A.., tata – T.G. Profesie si local de muncii: mama – contabilă, tatal – manager Fratria: primul născut, mai are o soră în vârstă de doi ani Relatii in cadrul familiei: Intre parinti: relatii armonioase, lipsite de conflicte sau tensiuni Relatii intre parinti si copii : relaţii foarte bune, părinţii sunt orientaţi spre copii Relaţiile dintre fraţi : fratele mai mare este foarte gelos şi face orice pentru a acapara atenţia părinţilor ________________________________________________________________________________Diagnostic logopedic : parasigmatism

Examen logopedic: Aparat fonoarticulator: Respiratie: respiratie superficială, toracică. Sistem labio-comisural: normal configurat Aparat dentar: dentiţie normal implantată, lipsa cariilor dentare Maxilare: normal configurate, ocluzie normala, mobile, suficiente coordonate Limba: normal dezvoltată, mobilă, Palatul dur: normal configurat Cavitate nazala: normal configurata Cavitate faringo- laringiala: normala

Aparatul auditiv: Acuitate auditiva: aude bine, distinge toate sunetele Control auditiv: reda toate sunetele auzite.

In antecendente: copilul a a vorbit foarte repede, dar a prezentat o dislalie de evoluţie prelungită. Treptat şi-a corectat unele sunete, dar după apariţia surorii mai mici şi-a accentuat defectele de pronunţie. In prezent se constata urmatoarele: emite sunete izolate cu excepţia lui „s”, de cele mai multe ori îl înlocuieşte cu „ş” Componenta semantica: întelegerea cuvintelor: cunoaste cuvinte denumiri, cuvinte actiuni, cuvinte insusiri, cuvinte de relaţie

Vocabularul:

37

Activ: vocabular activ dezvoltat Pasiv : dezvoltat

Ritmul vorbirii: emite cu repeziciune cuvintele, lipsa expresivităţii adecvate (de cele mai multe ori vorbeşte ca personajele din desenele animate, sacadat) Vocea si tonalitate: tonalitate înaltă

Concluzii si recomandari: Dg. Parasigmatism. Posibile cauze: 13. de concentrare a atenţiei, copilul lăsând impresia că este mereu preocupat de altceva când vorbeşte (fie se joacă, fie urmăreşte altceva, ăşi întrerupe discursul pentru a semnala cu totul alte aspecte) 14. de ordin afectiv: este foarte gelos pe sora mai mică şi face orice pentru a avea şi el „statutul privilegiat ” de copil mic şi pentru a atrage atenţia asupra sa 15. de ordin cognitiv: a automatizat pronunţia cuvintelor în mod greştit 16. de ordin funţional – incapabil să discrimineze între „s” şi „ş”

Program de interventie personalizat 1. Nume si prenume: T.V 2. Varsta: 6 ani şi 3 luni 3. Tipuri de servicii prevăzute in Planul de recuperare acopilului cu dizabilităţi 

Logopedie

4. Prezentarea pe scurt a dificultăţilor pentru care copilul are nevoie de intervenţie personalizată: 

De pronunţie (parasigmatism)



De interacţiune (cu părinţii şi sora mai mică)

5. Aria de intervenţie: limbaj 6. Cine face intervenţia: Recuperare logopedică – logopedul 7. Cand are loc acţiunea: perioada de desfăşurare - 2 luni 8. Cum are loc actiunea: A. Frecvenţa şedinţelor de logopedie: 2/săpt. B. Obiective: O1: să-şi dezvolte aparatul fonoarticulator O2: să-şi dezvolte auzul fonematic

38

O3: să diferenţieze sunetul “s” de alte sunete, în special de “ş” O4: să înveţe să emită sunetul “s” prin articulare după model, în faţa oglinzii O5: să emită singur sunetul “s”, izolat O6: să emită sunetul “s” în silabe şi cuvinte, în diferite poziţii O7: să-şi automatizeze sunetul “s” în vorbire Obiectiv 1: Dezvoltarea motricitatii generale si a aparatului fonoarticulator I.

II.

Exercitii generale: •

imitarea mersului

•


•


•


•


•


Exercitii pentru mobilitatea aparatului fonoarticulator •


•


•


•


III.

Educarea respiraţiei: •

Exerciţii pentru inspiraţie şi expriraţie –inspiraţie pe nas, expiraţie cu gura larg deschisă, inspiraţie pe o singură nară

•

Suflarea într-o lumânare

•

Umflarea balonului

•

Aburriera oglinzii

Obiectiv 2: Să-şi dezvolte auzul fonematic Exerciţii propuse: -

reproducerea unor ritmuri

-

imitarea onomatopeelor

39

-

imitarea unor sunete propuse de logoped Obiectiv 3: Să emită “s” după model 1.

utilizarea onomatopeelor: şarpele, gâscanul ssssssssssssssssî!

2.

demonstrarea articulării sunetului în faţa oglinzii:

-

buzele întinse ca la un zâmbet

-

dinţii sunt unii peste alţii, distanţa dintre dinţii superiori şi inferiori fiind de 2 mm (grosimea unui băţ de chibrit)

-

limba este poziţionată jos, sprijinită de incisivii inferiori, bombată, având un şanţ central prin care se scurge aerul

-

aerul scurs este rece 3. Emisia sunetului:

Metoda ortofonică: învăţarea pas cu pas a a aşezării componentelor fono-articulatorii Metoda comparaţiei: recunoşate pronunţia corectă a sunetului în exemple – unul corect şi unul greşit 3.

introducerea sunetului în silabe

sa, se, si so, su (iniţial cu pauză între s şi vocală, după care pauza s-a redus considerabil) as, es, is, os, us 4. Intorducerea lui “s ” în cuvinte -

”s” în poziţie iniţială în cuvinte monosilabice: sac, sat, soc, sec, suc

-

”s” în poziţie iniţială în cuvinte bisilabice: sa-lă, so-bă, si-tă

-

cuvinte cu sunetul “s” în poziţie mediană: pisc, pasc, casă, vase, fasole, penson

-

cuvinte cu sunetul “s” în poziţie finală: nas, cos, vas, serios, curios, mustăcios 1.

diferenţierea sunetelor “s” şi “ş”

-

cuvinte paronime: scoală – şcoala, soc- şoc

-

cuvinte care conţin atât “s” cât şi “ş”: şosea, şosetă, saşiu 6. Alcătuirea de propoziţii cu cuvinte care îl conţin pe « s »

Sanda are sandale Sandu are ţosete Sile se dă cu sania. Sacoşa este roşie Strada e mare. Sorin stă la Suceava.

40

PARTEA a III-a – RAPORT DE CERCETARE

Aspecte ale intervenţiei specializate la copilul cu handicap mintal

Identificarea problemelor Procesul de recuperare a copiilor cu handicap mintal este un act profesional de mare anvergură, întrucât variabilele care intervin în acest proces pot conduce la progrese marcabile, într-un timp relativ scurt, progresele copiilor fiind marcante. Dată fiind această situaţie, cercetarea de faţă îşi propune să identifice cum implementarea unui program terapeutic structurat, climatul familial în care trăieşte copilul şi implicarea directă a părinţilor înfluenţează progresul copilului. Obiectivele cercetării Urmărind obţinerea unor rezultate cât mai bune în recuperarea copiilor cu dizabilitate, precum şi sistematizarea unor modalităţi concrete de lucru cu aceşti copii şi cu familiile lor, în cercetarea de faţă am vizat următoarele obiective: Obiective generale Cunoaşterea modalităţilor de îmbunătăţire a performanţelor activităţii de recuperare a copiilor cu handicap Obiective specifice Să demonstreze impactul factorilor PROGRAM TERAPEUTIC,

CLIMAT FAMILIAL şi IMPLICAREA

PĂRINŢILOR în procesul de recuperare al copilului cu handicap;

Subiecţi şi metode Pentru testarea primelor trei ipoteze cercetarea a fost realizată pe 20 de copii cu handicap intelectual, cu vârste între 2 şi 4 ani, şi pe părinţii acestora. Metode: compararea rezultatelor obţinute prin completarea fişei de evaluare Portage, înaintea programului terapeutic şi după aplicarea programului terapeutic, completarea şi interpretarea a două chestionare pentru testarea climatului familial şi al gradului de implicare familială în procesul terapeutic şi corelarea rezultatelor cu progresul înregistrat după aplicarea programului terapeutic, aplicarea Scalei de maturitate sociala (Grunzburg) – itemii din aria socializare. Ipotezele cercetării Ipotezele pe care le-am presupus şi pe care le-am testat în partea statistică a lucrării au fost următoarele: 1.

copiii care participă constant la un program de recuperare individualizat îşi îmbunătăţesc performanţele în toate ariile dezvoltării.

2.

climatul familial favorabil reprezintă un factor de îmbunătăţire a procesului de recuperare a copilului cu handicap

3.

implicarea părinţilor în activităţile de recuperare ale copilului asigură succesul procesului de recuperare.

Pentru verificare primei ipoteze am utilizat următoare procedură: evaluarea iniţială a cazului (anamneza, testul Portage, interviul cu părinţii, metoda observaţiei), elaborarea programului terapeutic (obiective, activităţi specifice) pe o perioadă de aproximativ 7 luni, şi reevaluarea copilului (Testul Potage) şi compararea statistică a rezultatelor obţinute la cele două evaluări.

41

Celelalte două ipoteze au fost verificate prin aplicarea unor chestionare de evaluare a climatului familial, respectiv a gradului de implicare al părinţilor în activitatea de recuperare a copilului şi corelarea statistică a rezultatelor cu rezultatele obţinute în urma reevaluării copilului.

42

Evaluarea climatului familial Ipoteza 2 Familia este normal constituită Da

Nu

Da

Nu

Relaţiile dintre soţi lor sunt lipsite de conflicte

Resursele financiare asigură familiei un nivel de trai decent Da

Nu

Locuinţa este proprietatea familiei si asigură confortul membrilor Da

Nu

Lipsa dependentei de alcool in cazul adulţilor din familie Da Ceilalţi membri ai familiei sunt lipsiţi de boli sau handicapuri Da

Nu Nu

Familia are mai mulţi copii Da

Nu

Membrii familiei îşi gestionează corect îndatopririle Da

Nu

Da

Nu

Familia lărgită oferă sprijin Familia beneficiază şi de alt sprijin din partea societăţii civile, alte servicii publice Da

Nu

Familia este informata corect despre diyabilităţile copilului şi despre evoluţia sa Da Nu Toţi membrii familiei accepta dizabilitatea copilului Da

Nu

Da

Nu

Familia nu este izolată de restul comunităţii Familia îşi rezervă un timp anume pentru a-l petrece împreună cu copilul Da Nu Comunicarea între membrii familiei este foarte bună Da

Nu

43

Evaluarea gradului de implicare al părinţilor ipoteza 3 1. Ambii părinţi decid modalitatea de recuperare a copilului lor (Când? Unde? Cine se ocupă de procesul de recuperare?) Da 2.

Nu

Ambii părinţi se informează despre posibilitatea reală de recuperare a copilului lor Da

Nu

3.

Ambii părinţi participă ca observator la activităţile de recuperare ale copilului lor. Da Nu

4.

Ambii părinţi participă la traininguri de instruire privind tehnici şi modalităţi de lucru cu copilul lor Da

5.

În familie, adulţii sunt preocupaţi să continue ceea ce terapeutul a făcut în cadrul activităţilor; Da

6.

Nu

Părinţii trec cu uşurinţă peste perioadele de regres ale copilului; Da

14.

Nu

Ambii părinţi cred în ameliorarea stării copilului ca urmare a programului terapeutic Da

13.

Nu

Ambii părinţi recunosc aceleaşi cauze pentru apariţia handicapului copilului; Da

12.

Nu

Ambii părinţi împărtăşesc aceleaşi credinţe vis a vis de viitorul copilului; Da

11.

Nu

Ambii părinţi încearcă integrarea copilului într-un grup de copii cu vârste apropiate; Da

10.

Nu

Ambii părinţi au relaţii de prietenie cu familii care au copii cu dizabilitate Da

9.

Nu

Ambii părinţi îşi petrec timpul în mod egal cu copilul Da

8.

Nu

Ambii părinţi participă la şedinţe de consiliere; Da

7.

Nu

Nu

Ambii părinţi cred că menţinerea copilului în familie este cel mai important aspect

44

Da 15.

Nu

Părinţii îl sprijină pe copil în orice activitate care reprezintă un progres pentru el; Da

Nu

45

Tabel cu date brute obţinute pentru testarea ipotezei 1, 2 şi 3

V cronologica Sb. 1 Sb. 2 Sb. 3 Sb. 4 Sb. 5 Sb. 6 Sb. 7 Sb. 8 Sb. 9 Sb. 10 Sb. 11 Sb. 12 Sb. 13 Sb. 14 Sb. 15 Sb. 16 Sb. 17 Sb. 18 Sb. 19. Sb. 20

Vm 1 2.3 2 5 4 5.5 3 4 3.5 2.5 5.5 4 2.5 4.5 2 4.5 2.5 3.5 4 4.5 3.5

QD1 2 1.4 3 2.3 1.5 1.5 2.2 1 0.3 0.4 1.4 2 1 0.4 2.5 1.2 2.2 2.3 3.5 1.5

Varsta cronologica 80 48 60 57 27 50 55 29 12 7 35 80 22 20 55 48 55 57 77 42

3 2.5 5.5 4.5 6 3.5 4.5 4 3 6 4.5 3 5 2.5 5 3 4 4.5 5 4

Vm2 2,4 1.9 3.5 3.5 2 2 3.4 1.5 0.7 0.7 2.7 2.3 1.4 1 3 2.3 3 3 4 2

QD2

Ip. 2 82 55 70 88 34 57 75 38 23 11 60 83 28 40 60 77 75 66 80 50

Ip. 3 9 8 12 6 5 13 6 8 14 6 12 14 8 14 11 8 9 11 9 10

7 8 12 10 8 12 10 10 7 5 14 12 6 13 13 10 12 10 12 13

46

Rezultatele obtinute la cele doua evaluari QD1, QD2 100 90 80 70

Valoare QD

60 50

QD 1

40

QD 2

30 20 10 0 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

subiecti

Grafic 1 Rezultatele obtinute la cele doua evaluari - QD 1, QD 2

47

Eşantionul cercetării Eşantionul cercetării a fost format din 20 de copiii, cu vârste între 2 şi 6 ani, cu diferite forme handicap, care implică o deficienţă de intelect (testarea ipotezei 1) şi 20 de părinţi (testarea ipotezei 2 şi a ipotezei 3) Tipuri de handicap prezente în eşantionul format din copii: Sindrom Longdon Down – 4 subiecţi Note autiste, întârziere psihică – 3 subiecţi Hidrocefalie internă congenitală – 2 subiecţi Microcefalie – 1 subiect Sindromul Pierre Robin – 1 subiect Întârziere psihică şi a limbajului – 6 subiecţi Tetrapareză spastică - 3 subiecţi Structura pe vârste a copiilor: Grupa de vârstă Nr. subiecţi

2-3 ani 7

3-4 ani 7

4-5 ani 6

Grafic 2 Structura pe vârste a copiilor

Metode utilizate în cercetare Evaluarea folosind fisa de dezvoltare psihomotrică PORTAGE Cum se completeaza / interpreteaza testul Portage ?

48

In testul Portage (ca la marea majoritate a testelor de evaluare ) exista 5 secţiuni care cuprind întrebări in funcţie de stadiul normal de dezvoltare al unui copil . Acestea sunt: SOCIALIZARE LIMBAJ AUTOSERVIRE COGNITIV MOTOR Fiecare secţiune are un număr de întrebări la care trebuie răspuns, întrebări împărţite pe paliere de vârsta de la 0 –1 an ; 1 - 2 ani ; 2 - 3 ani ; 3 - 4 ani ; 4 -5ani ; 5 - 6 ani . In grila de evaluare trebuie răspuns începând cu întrebarea numarul1 de la fiecare secţiune (chiar daca copilul are 4 ani si întrebarea 1 se refera la o vârsta de 0 – 1 an). Răspunsul afirmativ se traduce prin încercuirea numărului întrebării pe grila de evaluare, iar răspunsul negativ se traduce prin lăsarea neîncercuita a întrebării respective. Toate întrebările din test sunt întrebări de genul : “face copilul dvs. asta ?” …răspunsul nu poate fi decât da sau nu . In condiţiile in care nu sunteţi sigur ca executa in mod uzual o sarcina, faceţi o proba cu copilul si apoi încercuiţi sau nu răspunsul la întrebarea respectiva. De asemenea, daca o face doar din când in când, atunci când vrea el si in marea majoritate a timpului nu o face, cel mai corect este sa daţi un răspuns negativ la întrebarea respectiva. Mergând mai departe cu evaluarea, se va răspunde la fiecare întrebare începând cu întrebarea nr. 1 de la fiecare secţiune. Atunci când răspunsurile dvs. sunt pozitive la un palier de vârsta in proporţie de 90% din întrebări, treceţi la următorul palier de vârsta; in momentul in care ajungeţi la un palier de vârsta la care răspunsurile dvs. pozitive sunt sub 50% -60% din întrebări va opriţi .

Anamneza Anamneza este foarte importantă pentru stabilirea momentului producerii handicapului şi a cauzelor acestuia. Pentru studiul evoluţiei subiectului şi al momentelor mai importante din viaţa sa. În realizarea acestei forme vor avea loc discuţii cu părinţii, cu rudele cu cei din anturajul copilului, şi evident, acolo unde este posibil, se iau în consideraţie propriile sale relatări. Istoricul va fi totdeauna consemnat sistematic şi în aceeaşi ordine, pentru a avea certitudinea că punctele importante nu au fost uitate de către psiholog. Există însp nevoie şi de o anumită doză de flexibilitate, astfel încâzt pacientul sau rudele acestuia să ne se simtă constrânse. Observaţia

49

Are ca scop culegerea unor date cu privire la comportamentul copilului cu handicap, caracteristicile şi evoluţia lor psihică, formarea deprinderilor de activitate şi a aptitudinilor intelectuale, acumularea cunoştinţelor şi a experienţelor recuperative pentru inserţia socio-profesională. Observaţia are avantajul de a permite

studiul

subiectului în condiţii normale de activitate şi evită situaţiile artificiale. Pentru a fi cât mai eficientă psihologul trebuie să-şi fixeze dinainte cadrul în care se va desfăşura observaţia, scopul urmărit şi să noteze, sub formă de protocoale, datele rezultate pe care să le prelucreze ulterior. Pe cât posibil, este indicat să se apeleze la mijloacele tehnice de înregistrare, dar în acelaşi timp este indicat ca subiectul să nu ştie că este observat în mod special, pentru a-l feri de impactul cu unele modalităţi neobişnuite de activitate şi de elaborare a răspunsurilor la variabilele neprevăzute. Pentru a se delimita de abordare a reflexivă, speculativă a filosofiilor şi a face din psihologie o disciplină ştiinţifică, psihologii au instituit comportamentul ca obiect principal al studiului lor. Comportamentul este ansamblul actelor accesibile observaţiei directe. Conţinutul acestei noţiuni este extrem de divers şi se situează la diferite niveluri: neurofiziologic – a roşi, a transpira, motric – a ridica un braţ, a întoarce capul, al tranzacţiilor individului cu mediul fizic, al tranzacţiilor între indivizi. O dată cu dezvoltarea tehnicilor de psihoterapie cognitiv – comportamentală tot mai mulţi psihologi nu mai utilizează termenul de comportament doar cu referire la manifestările motorii direct observabile, ci includ în sfera noţiunii de comportament şi alte două tipuri de manifestări: gândurile sau comportamentul cognitiv şi sentimentele, emoţiile sau comportamentul psiho-emoţional. Evaluarea clinică promovată de terapia cognitiv – comportamentală presupune o extindere a definiţiei comportamentului. În multe abordări clinice este observat nu numai comportamentul ţintă, ci şi antecedentele şi consecinţele acestuia. Caracterul sistematic al observaţiei este asigurat de grilele sau ghidurile de observaţie. Aceste grile conţin mai multe unităţi de comportament ce urmează a fi observate. În alegerea acestor unităţi trebuie respectate mai multe condiţii: a.

unităţile trebuie să fie discrete şi exclusive. Ele se referă la un număr finit de comportamente

care au în comun anumite proprietăţi prin care se diferenţiază net de comportamentele care aparţin altei categorii. b.

Fiecare unitate trebuie constituită ca o categorie omogenă, adică să cuprindă doar

comportamente echivalente din punctul de vedere al criteriului folosit (formă, cauză, efect, funcţie, etc.) c.

Fiecare unitate de comportament trebuie bine precizată şi definită. Scopul definiţiei este acela

de a asigura fidelitatea şi constanţa unui instrument de măsură. d.

Numărul de unităţi dintr-o grilă de observaţie trebuie să fie limitat în funcţie de obiectivele

cercetării. Este dificil să observi şi să notezi un număr mare de unităţi de observaţie e.

Timpul – ca element al definiţiei unităţilor comportamentale. Anumite comportamente au

tendinţa să se manifeste într-o manieră repetitivă. În acest caz ne punem întrebarea dacă vom nota o singură apariţie sau toate apariţiile diferite. Dacă, de exemplu, o categorie a grilei de observaţie a comportamentului unui copil cuprinde manifestările ludice ale acestuia observatorul va trebui să-şi pună mai multe întrebări: va nota la rubrica respectivă orice manipulare a jucăriei, va considera că are o altă unitate comportamentală doar când copilul trece la o altă jucărie? Cât timp va trebui să treacă de la o secvenţă comportamentală la alta pentru a considera că jocul a fost întrerupt? Pentru ca toţi observatorii să dea aceleaşi răspunsuri la aceste întrebări , în astfel de situaţii, definiţiile unităţilor comportamentale trebuie să conţină şi informaţii temporale.

50

Procedee statistice Statistică primară - medii şi abateri standard Media aritmetică se calculează doar pentru variabile masurate la nivel de interval sau de raport şi se defineşte ca rezultate al împărţirii sumei tuturor scorurilor la numărul total de scoruri din acea mulţime. Abaterea standard este definită ca fiind rădăcina pătrată din dispersie. Calculul variaţiei implică ridicarea la pătrat a abaterilor scorurilor individuale faţă de media lor aritmetică. Abaterea standard poate fi considerată un caz particular al unei cantităţi mai generale, cunoscute sub numele de medie pătratică de la valoarea arbitrară Statistica corelaţională (analiza corelaţiilor şi a semnificaţiilor statistice) Ipoteze statistice: dicţionarele definesc ipoteza, în mod uzual, ca o presupunere, o explicaţie provizorie, enunţată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la esenţa, cauza, legea, mecanismul intern al unui fenomen şi care este supusă verificării sau demonstrării. Se utilizează noţiunea de ipoteză statistică deoarece verificare se face pe baza evidenţei statistice, pe baza informaţiilor obţinute, în general, de eşantionare. . Verificarea unei ipoteze statistice este o procedură riguroasă, în sensul că, în final, putem spune că o ipoteză este adevărată sau falsă. Procesul verificării este complicat, bazându-se pe criteriul falsificabilităţii (concept lansat de Karl Popper în Logica cercetării), care afirmă că, în timp ce este posibil să determinăm când o ipoteză este falsă, este mult mai dificil, dacă nu imposibil, să demonstrăm că o ipoteză este adevărată. Dacă evidenţa empirică a adtelor este contrară ipotezei, ipoteza este falsă. Dar dacă evidenţa coincide cu ipoteza, nu rezultă, în mod necesar că ipoteza este adevărată. În acest caz singurul lucru rezonabil care se poate afirma este acela că evidenţa disponibilă nu a arătat încă falsitatea ipotezei. Testul statistic este caracterizat de ipotezele de nul şi cea alternativă: Ipoteza de nul - H0: între cele două variabile nu există diferenţe semnificative Ipoteza alternativă - H1 : între cele două variabile există diferenţe semnificativă Procedura de testare a unei ipoteze constă în: I. formularea unei ipoteze H0 şi a unei ipoteze H1 II. obţinerea de date statistice III. calcularea unei statistici din datele experimentale, statistică pentru care se ştie repartiţia în ipoteza H 0 IV. decizia pe baza probabilităţii critice şi a nivelului de semnificaţie α fixat Testele statististice por fi bilaterale sau unilaterale. V. Testul bilateral: ipoteza alternativă nu fixează sensul abaterii. VI. Testul unilateral: ipoteza alternativă fixează sensul abaterii. În cazul cercetăriii noastre este necesară folosirea testelor bilaterale. În mod particular am aplicat Testul Student pentru eşantioane independente, abateri standard inegale. Mărimi ale corelaţiei: Sunt mărimi statistice complemantare testelor de semnificaţie şi permit cuantificarea importanţei unei relaţii între variabile. Mărimile corelaţiei sunt folosite pentru înţelegerea relaţiilor cauzale dintre variabile şi pentru predicţia de la o variabilă la alta.

51

Două variabile sunt corelate dacă distribuţia scorurilor uneia dintre acestea se schimbă sub influenţa scorurilor celeilalte. Rezultatele cercetării Ipotezele de nul ale cercetării sunt: H01 – Progresul înregistrat (în baza fişei de evaluare Portage) la copiii participanţi la cercetare nu este influenţat de programul terapeutic; H02 - Progresul înregistrat în baza fişei de evaluare Portage la copiii participanţi la cercetare nu este influenţat de climatul familial în care aceştia trăiesc; H03 - Progresul înregistrat în baza fişei de evaluare Portage la copiii participanţi la cercetare nu este influenţat de implicarea părinţilor în programul terapeutic. H04 - comportamentul de adaptare sociala a copilului cu deficienta mintala nu este determinat de trăsăturile de specificitate ale personalităţii acestora si nivelul intelectual. Ipoteza 1: copiii care participă constant la un program de recuperare individualizat îşi îmbunătăţesc performanţele în toate ariile dezvoltării. Nr. Sb. IQ1

20

IQ2

20

Media

Abaterea stansard

45.800 0 57.600 0

21.3901 22.2956

Tabelul 1. Abaterea standard, media aritmetică la scorurile obţinute la cele două evaluări.

Grad de libertate IQ1

9.576

19

IQ2

11.55 4

19

Test Value = 0 T Media Intervalul de confidentialite . 000 . 000

45.800 0 57.600 0

35.7891

55.8109

47.1653

68.0347

Tabelul 2. Valoarea testului t

52

După cum rezultă din tabelul 2, valoarea obţinută la testul T Student este semnificativă. Ipoteza noastră conform căreia copiii care participă la un program terapeutic îşi îmbunătăţesc performanţele se confirmă, valoarea lui t fiind mai mică de 0,05. Ipoteza 2. Climatul familial reprezintă un factor de îmbunătăţire sau, după caz, înfrânare a procesului de recuperare a copilului cu handicap IQ2 IQ2

Coeficientul de variatie Pearson

CLIMAT_F

Nivel de încredere Nr. De cazuri Coeficientul de varitie Pearson Nivel de încredere Nr. De cazuri

CLIMAT_F

1.00 0 . 20 .037 .876 20

.037 .876 20 1.000 . 20

Tabelul 3. Valoarea corelaţiei între variabilele IQ2 şi climat familial Rezultatele obţinute în urma corelării celor două variabile („IQ” şi „Climat familial favorabil”) nu confirmă ipoteza noastră. Infirmarea acestei ipoteze se explică prin faptul că părinţii nu au fost oneşti în completarea chestionarului. Întrucât cerinţele metodologice ale lucrării nu lăsau posibilitatea completării chestionarului sub semnul anonimatului, părinţii participanţi la cercetare au avut tendinţa de a completa chestionarul astfel încât să menţină imaginea familiei aşa cum au prezentat-o ei personalului centrului. Pe de altă parte, se face resimţită şi natura dizabilităţii copiilor, potenţialul lor de recuperare în raport cu handicapul. O altă explicaţie ar fi aceea că, fiind incluşi în programul Centrului de Recuperare, copiii stau în acest centru întreaga zi, 6 zile pe săptămână, în familie mergând doar seara.

Ipoteza 3. implicarea părinţilor în activităţile de recuperare ale copilului asigură succesul procesului de recuperare. IQ2 IQ2

Coeficientul de variatie Pearson Nivel de încredere Nr. De cazuri IMPL_PAR Coeficientul de variatie Pearson Nivel de încredere Nr. De cazuri * Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

IMPL_PAR

1.000 . 20 .479(*) .032 20

.479(*) .032 20 1.000 . 20

Tabelul 4. Valoarea corelaţiei între IQ2 şi gradul de implicare al părinţilor Datele obţinute la corelaţia variabilelor IQ2 şi implicarea părinţilor confirmă ipoteza noastră. Spre deosebire de ipoteza anterioară, părinţii au fost nevoiţi să ofere un răspuns onest la întrebări, întrucât implicarea lor în procesul de recuperare al copilului a fost evident pe toată perioada derulării procesului.

53

Concluzii În cadrul acestei cercetări au fost testate trei variabile – program terapeutic, climat familial, implicarea părinţilor în programul de recuperare al copiilor – stabilind dacă există o corelaţie între aceste trei variabile şi performanţele copiilor, după o perioadă de 7 luni. De asemenea, am comparat capacitatea de adaptare a copilului cu deficienţă mintală cu cea a copilului în normalitate, pentru a vedea dacă trăsăturile de specificitate şi nivelul intelectual al acestora sunt factori care influenţează în mod direct adaptarea copilului cu handicap. Astfel, au fost stabilite 3 ipoteze, şi anume: 1.

copiii care participă constant la un program de recuperare individualizat îşi îmbunătăţesc performanţele în toate ariile dezvoltării.

2.

climatul familial favorabil reprezintă un factor de îmbunătăţire a procesului de recuperare a copilului cu handicap

3.

implicarea părinţilor în activităţile de recuperare ale copilului asigură succesul procesului de recuperare. În urma aplicării testelor statistice am constatat că cercetarea noastră confirmă ipoteza 1 şi ipoteza 3 şi 4. Se observă astfel o influenţă indiscutabilă a factorilor „program terapeutic” şi „implicarea părinţilor” asupra

procesului de recuperare al copiilor cu handicap intelectual. Deşi este unanim recunoscută influenţa climatului familial asupra evoluţiei copilului cu handicap, totuşi cercetarea noastră nu confirmă această ipoteză. Explicaţia acestui fapt este aceea că părinţii nu au fost oneşti în completarea chestionarului. Întrucât chestionarele au fost completate în nume personal, părinţii au optat pentru acele variante care confirmau imaginea pe care au creat-o familiei lor. Pe de altă parte , diferenţele mari între specificul handicapului copiilor poate fi o altă explicaţie, plaja afecţiunilor şi implicit gradul de afectare intelectual al copilului fiind foarte variat. Astfel, procesul de recuperare poate fi influenţat într-o măsură mai mare de tipul de handicap. O ultimă explicaţie ar putea fi aceea că, dată fiind faptul că perioada de şedere în centru este foarte mare (8-10 ore/ zi, 6 zile /săptămână) acest factor nu influenţează în mod direct performanţele copiilor. Limitele cercetării sunt date de numărul relativ mic de subiecţi pe care am realizat cercetare şi de diversitatea tipurilor de handicap. Aceste limite au fost impuse de cazurile prezente în centru, iar specificul lucrării, prin faptul că a impus efectiv lucrul cu copiii şi părinţii o perioadă destul de întinsă în timp, a limitat cercetarea mea doar la acest grup (practic este imposibil să lucrezi cu copii din alte centre de recuperare). Cercetarea mea o voi continua în viitor, pe eşantioane omogene din punct de vedere al handicapului. Cu siguranţă rezultatele cercetării şi programele – cadru stabilite pot fi generalizate şi la alte eşantioane de copii, într-o altă categorie de vârstă, întrucât există copii care, chiar dacă au vârsta cronologică mai mare, vârsta mentală este aceeaşi ca şi a celor din eşantionul analizat.

54

PARTEA a IV-a - RAPORT DE AUTOEVALUARE

Scopul întocmirii raportului: trecerea de la treapta de psiholog practicant în supervizare la treapta de practicant autonom Durata stagiului de supervizare: 1 an (12.06.2008- 12.06.2009) Date privind pregătirea educatională şi activitatea profesională: Iunie 2009 – absolventă a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Ştiiţele Educaţiei, Masterul „Recuperare şi Terapie în psihopedagogia specială” Iunie 2006 – absolventă a Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti, Facultatea de Psihologie Iunie 2000- absolventă a Universităţii Al. I. Cuza, Facultatea de Filosofie, Secţia Asistenţă Socială După cum reiese din succesiunea stadiilor de pregătire profesională, formarea mea ca specialist a urmat un parcurs orientat către specificul lucrului cu persoanele cu dizabilităţi, în particular cu copiii cu handicap. După absolvirea primei facultăţi am lucrat în

Fundaţia H, din Bucuresti , fundaţie care se ocupa de persoanele cu

handicap. În perioada 2000-2005 am fost colaboratoare în cadrul mai multor proiecte cu finanţare europeană privind copiii cu dizabilităţi. În această perioadă am descoperit afinităţile pe care le aveam faţă de aceşti copii, plăcerea lucrului de a lucra cu aceştia şi, din această cauză, am decis să urmez şi cursurile facultăţii de psihologie. În prezent îmi desfăşor activitatea profesională în calitate de psiholog, angajat cu carte de muncă în Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, sector 4 Centrul de Zi şi Recuperare pentru Copilul cu Handicap Sever şi, în regim de voluntariat, în cadrul Asociaţiei pentru Servicii Psiho-Sociale – COPIL ŞI FAMILIE, Bucureşti. În anul 2005 am fost angajată în Centrul de Recuperare, iniţial în funcţia de asistent social, ulterior, după finalizarea studiilor de specilitate în domeniul psihologiei, am ocupat funcţia de psiholog. Centrul de Recuperare deserveşte un număr de 29 de copii cu handicap sever, dintre care 13 copii sunt diagnosticaţi cu autism, 4 copii cu paralizii cerebrale, 5 copii cu maladii genetice (Sindrom Down), 3 copii cu ADHD şi 3 cu întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului. În mod concret activitatea mea este orientată către recuperarea limbajului acestor copii. În anul 2008, împreună cu alţi specialişti care lucrează cu copiii cu dizabilităţi, am înfiinţat Asociaţia pentru Servicii Psiho-Sociale – COPIL ŞI FAMILIE, asociaţie care are ca obiective şi derularea de programe de logopedie şi alte forme de terapie pentru copii cu handicap. În cadrul acestei organizaţii am semnat un protocol de colaborare cu Grădiniţa nr. 207, Floare Albastră, pentru derularea unor activităţi diverse pentru copiii cu handicap şi pentru oferirea de servicii de logopedie pentru copiii din grădiniţa respectivă.

De asemenea, serviciile asociaţiei sunt

accesate de copii cu diverse tipuri de handicap sau maladii cronice, proveniţi din medii defavorizate.

55

Date despre copiii cu care lucrez: În perioada iunie 2008-iunie 2009 am lucrat cu un număr de peste 50 de copii cu diverse afecţiuni, cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani. În Centrul de Recuperare sunt copii cu handicap sever, a căror recuperare pe limbaj se derulează cu greutate datorită specificului handicapului. Cu toate aceste, în anul 2008, au fost integraţi în învăţământl de masă un număr de 4 copii dintre care un copil cu autism, un copil cu hidrocefalie, un copil cu întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului şi un copil cu ADHD, întârziere pshică şi de limbaj. Toţi aceşti copii au urmat programul de recuperare propus de mine întregii echipe a centrului, recuperarea acestora făcându-se într-un timp relativ scurt, comparativ cu gravitatea diagnosticului (maxim 2 ani). În acest an alţi 3 copii vor merge la grădiniţe normale, având următoarele diagnostice: tulburare de spectru autist (2 cazuri), întârziere psihică şi de limbaj, tulburări de comportament (1 caz). În cadrul Asociaţiei am lucrat cu copii cu tulburări de limbaj – dislalii, rinolalie, întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului, afazii.

Şi cu aceşti copii rezultatele activităţii au fost foarte bune, recuperarea

copiilor cu dislalie fiind de 100%. Pentru copiii cu afazie (2) şi rinolalie (2),deşi programul continuă, progresele făcute de către copii, sunt marcante. Dotarea cabinetului logopedic: Cabinetul în care îmi desfăşor activitatea este dotat cu materiale care de lucru şi materiale informaţionale care conduc ctre desfăşuarea unei activităţi profesionale performante. Materialele de lucru – jocuri, cărţi, jucării, imagini, caiete şi variate fişe de lucru – au fost achiziţionate de mine, selectate cu mare grijă şi ordonate, pentru a permite utilizarea eficientă a resurselor pentru fiecare caz. De asemenea, în actrivitatea pe care o desfăşor utilizez diverse probe de evaluare a cazurilor. Resursele informaţionale pe care le deţin sunt reprezentate de cărţi de specialtate, procurate din ţară şi din străinătate, şi care îmi asigură suportul teoretic al abordării fiecărui caz. Aspecte procedurale ale activităţii: Pentru fiecare caz este realizată o evaluare iniţială care se desfăşoiară pe perioada a trei-patru şedinţe. În cadrul acestei evaluări aplic diverse probe (probe pentru determinarea vârstei psihologice a limbajului, proba pentru determinarea nivelului de dezvoltare a limbajului, înţelegerea unor cuvinte familiare, etc), la finalul acestei evaluării obţinând un profil al fiecărui copil şi a nvelului de dezvoltare a limbajului. În funcţie de această evaluare stabilesc un plan personalizat de recuperare cuprinzând obiective generale şi operaţionale, actvităţi specifice, exerciţii adaptate fiecărei etape de intervenţie. Actvitatea desfăşurată la cabinetul de logopedie este continuată în familie, dar şi în cadrul activităţilor educative desfăşurate de educatorii centrului. Periodic reevaluez fiecare copil şi adaptez obiectivele operaţionale (unele menţinându-se, altele, în funcţie de progresele copiilor, modificându-se). Principii respectate în activitatea logopedică: •

Orientarea intuitiv-practică a terapiei

•

Asigurarea accesibilităţii şi varietăţii materialului intuitiv verbal

•

Eşalonarea exerciţiilor de la simplu la complex

•

Diferenţierea şi individualizarea materialului şi a exerciţiilor terapeutice

56

•

Participarea activă a copiilor în terapie

•

Cultivarea interesului pentru comunicarea autentică, cât mai corectă

•

Păstrarea achiziţiilor verbale câştigate

•

Continuarea exerciţiilor în familie

Obiective generale ale activităţii terapeutice: Respectarea particularităţilor individuale si de vârstă ale limbajului •

Implicarea familiei în recuperarea deficienţelor de limbaj ale copilului

•

Monitorizarea copiilor după încheierea procesului de terapie a limbajului

•

Colaborarea permanentă cu alţi specialişti care se ocupă de copil (neuropsihiatru, medica recuperator, educator)

Întrucât copiii cu care lucrez sunt cu handicap sever, cea mai frecventă formă de activitate este cea individuală, durata unei activităţi variind între 40 şi 50 de minute. O dată cu ameliorarea problemelor de limbaj şi a celor comportamentale, copiii sunt grupaţi câte doi- trei participanţi la şedinţă, activitatea desfăşurându-se pe sarcini diferenţiate de lucru (ex: denumire de obiecte pentru un copil / alcătuire de propoziţii cu cuvântul respectiv, pentru un alt copil). Pentru continuarea lucrului cu copiii în familie am înfiinţat un caiet de corespondenţă în care sunt notate activităţile desfăşurate şi temele propuse pentru acasă. Periodic organizez întâlniri cu familia pentru a discuta aspecte importante ale evoluţiei copilului. În vederea uâderulării unei activităţi performante menţin permanent legătura cu medicul neuropsihiatru şi medicul recuperator, medicul ortodont, specialişti din afara instituţiei în care lucrez. Intenţiile de viitor constau în continuarea perfecţionării profesionale prin cursuri de specialitate, participarea la conferinţe, derularea de activităţi comune cu alţi specialişti, stabilirea unui parteneriat cu instituţii de specialitate din ţară şi străinătate.

57

Studiu de Caz

Recommend Documents