CSEI NR 2 COMANESTI
Studiu de caz - copil cu autism. Analiza SWOT.
Studiu de caz - copil cu autism. Analiza SWOT. Argument: E greu să fii înconjurat e tot ce e fru!os" e oa!eni care te iu#esc" e co$ii care %or să se joace cu tine &i să nu $o'i să(i în'e)egi" să nu $o'i să )e e*$)ici cu! e&ti tu &i e ce nu )e se!eni ec+t fi,ic. E greu să fii a)tfe)" fără %oia ta- într(un cu%+nt nu e u&or să ai elemente de autism. autism. Deficienţa $oate eter!ina o inca$acitate care )a r+nu) ei antrenea,ă o stare e
anica$ ce face ca $ersoana eficientă să su$orte cu ificu)tate e*igen'e)e !eiu)ui !eiu)ui în care trăie&te" !eiu ce $oate asi!i)a" asi!i)a" to)era sau res$inge res$inge $ersoana cu o anu!ită eficien'a. O !are ificu)tate înt+!$ină &i $ărin'ii co$ii)or af)a'i în această situa'ie" $entru că" $e e o $arte" deficienţa necesită !u)tă îngrijire &i e ureros" iar $e e a)ta $arte" societatea nu %ee cu oci $rea #uni aceste $ersoane. Deficienţa este ano!a)ie a unei structuri fi,io)ogice" anato!ice efiniti%ă sau te!$orară ca ur!are a unui accient sau a unei #o)i. /e regăse&te în for!a a cinci categorii0 !inta)e" sen,oria)e" fi,ice" e )i!#aj" e co!$orta!ent. Autismul este o tu)#urare a creieru)ui care interferă aesea cu a#i)itatea e a co!unica &i e a re)a'iona cu cei in jur. Autismul este este o #oa)ă #oa)ă caract caracteri eri,at ,atăă $rin $rin afecta afectarea rea e,%o e,%o)tă )tării rii creier creieru)u u)ui"i" a a#i)ită'i)or !enta)e" e!o'iona)e &i co!unica'iona)e a)e unei $ersoane. Cau,e)e autis!u)ui nu sunt cunoscute. E)e $ot fi e natură genetică" iar une)e ca,uri e autis! au fost asociate trau!e)or" #o)i)or sau ano!a)ii)or structura)e inainte sau in ti!$u) na&terii"
E re$t că astă,i e*istă anu!ite asocia'ii care asigură su$ort copiilor cu elemente de autism &i fa!i)ii)or acestora. Părin'ii tre#uie să între#e !eicu) $siiatru sau să contacte,e asocia'ii)e care se ocu$ă e co$iii cu autis! $entru a în%a'a trata!entu) autis!u)ui &i $entru a în%a'a cu! să se escurce cu !anifestări)e co$i)u)ui. co$i)u)ui. /(a arătat că acest ti$ e antrena!ent reuce stresu) !e!#ri)or fa!i)iei &i î!#unătă'este func'ionarea co$i)u)ui. 4n'e)egerea afec'iunii &i cunoa&terea ei" a e*$ecta'ii)or $osi#i)e" este o $arte i!$ortantă în ajutarea co$i)u)ui să e%ină ine$enent. 4n%ă'+n es$re autis!" $ărin'ii $ot fi" e ase!enea" $regăti'i $entru !o!entu) în care co$i)u) )or ajunge )a !aturitate. Co!un Co!unica icarea rea str+ns str+nsăă cu a)te a)te $erso $ersoane ane i!$)ic i!$)icate ate în eucar eucarea ea &i în îngrij îngrijir irea ea Cel ma maii bun bun co$i)u co$i)u)u )uii $re&co $re&co)ar )ar este este e un !are !are ajuto ajutorr $entr $entruu !e! !e!#ri #riii fa!i)i fa!i)iei. ei. Cel tratament pentru copiii cu elemente de autism este o abordare în echipă şi aplicarea unui program bine structurat, în mod constant.
Este i!$ortant ca $ărin'ii să ai#ă grija &i e ei în&i&i. Părin'ii sunt sfătui'i să în%e'e i%erse !oa)ită'i e a face fa'ă tuturor e!o'ii)or" te!eri)or &i îngrijorări)or care a$ar atunci c+n au în grijă un co$i) cu autis!. Pro%ocări)e e ,i cu ,i &i ce)e $e ter!en )ung )a care sunt su$u&i cresc !u)t riscu) $ărin'i)or &i a) ce)or)a)'i co$ii in fa!i)ie e a face e$resie sau a)te afec'iuni )egate e stres. :oa)itatea în care $ărin'ii fac fa'ă acestor $ro#)e!e îi inf)uen'ea,ă inf)uen'ea,ă $e cei)a)'i !e!#ri in in fa!i)ie. Este #ine ca $ărin'ii să ai#ă un o##;" să %i,ite,e a)'i $rieteni &i să în%e'e !oa)ită' !oa)ită'ii e re)a*are. /ă caute &i să acce$te acce$te su$ort su$ort in $artea $artea a)tora. a)tora. Pe )+ngă )+ngă acestea" acestea" gru$uri)e e tera$ie e su$ort $entru $ărin'i &i $entru a)te rue a$ro$iate sunt aesea foarte foarte uti)e uti)e-- $ersoa $ersoane) ne)ee care care $artic $artici$ă i$ă )a aceste aceste gru$u gru$uri ri $ot $ot #enefi #eneficia cia aeseo aeseori ri e e*$erien'a $e care a)'ii o î!$ărtă&esc. Consier" însă" că este foarte greu &i" e ase!enea" este un $roces îne)ungat" să $o'i să te eta&e,i e aceste griji $er!anente &i să te $o'i re)a*a" ar este foarte uti)" at+t $entru cu$)u) în care trăie&te un co$i) cu e)e!ente e autis!" c+t &i $entru co$i)u) în cau,ă. A&a cu! au arătat stuii)e" nu se $oate fugi in fa'a acestor trageii &i" !ai
Studiu de caz 1.Date de identitate umele şi prenumele:!. prenumele:!.". #$rsta: 10ani Se%: masculin Clasa :aIV-a 2.Deini!ea p!o"lemei
Parintii au sesi,at )a %arsta e 9 ani )i$sa e,%o)tarii )i!#aju)ui co$i)u)ui "re$t $entru care au consu)tat un s$ecia)ist care )(a iagnosticat cu autis! infanti). Co$i)u) a frec%entat a$oi cursuri)e grainitei cu $rogra! $re)ungit""5e)finu)<<in caru) Asociatiei Betania Bacau. In $re,ent" este inscris )a Centru) /co)ar e Eucatie Inc)u,i%a nr9 Co!anesti. &radul de manifestare al subiectului în acti'itatea cotidiană: F.R F.R.. este atent în timpul activităţilor desfăşurate dar are momente de a!itatie la fiecare lectie nou-predata atunci c"nd nu-i convine cevafiind re#istent re#istent la orice sc$im%are. #.Date amiliale$ umele şi prenumele părinţilor tata-Catalin mama-&lina Ocupa%ia p&!in%ilo! tata-inspector silvic mama-salariata la 'rimarie 'u(etul amiliei$ mediu St!uctu!a amiliei $ o familie care se ocupă de copii(familie or!ani#ata Componen%a amiliei$ tata mama R.&. Rela%ii amiliale$ %une
Aecti+itate$ emotivitate-insta%il imatur emoţional dependenţă de adult reacţii emotive cu caracter e*plo#iv +ţipete pl"ns aruncarea ,ucăriilor ,ucăriilor a!itaţie(din ce in ce mai rare) siomot!icitate$ coordonare motrică !enerală - relativ %ună. Re#istenţă Re#istenţă la dificultăţi: o%oseşte uşor se plictiseşte repede neîncrede edere re în sine sine timid timidit itate ate ne$otă ne$otăr"r r"re e T!&s&t &s&tu! u!ii de ca!a ca!act cte! e! 3n de+e de+eni ni!e !e$$ neîncr nesi!uranţă e!oism Aptitudini$ aptitudini pentru activităţile practice matematice. 4.Stil de 3n+&%a!e$ Rapid datorită faptului că se poate concentra mult timp. 'referă activităţile practice şi matematice +imită cu uşurinţă mişcările su!erate de te*tul ,ocurilor mu#icale si imita cu succes metoda de lucru in re#olvarea re#olvarea e*ercitiilor e*ercitiilor. . terapeutilor părinţilor părinţilor sau a profesorului. 5.Stil de munc& $ su% suprave!$erea terapeutilor
Analiza SWOT deficienţă de intelect şi limba( 6 )elemente 6 )elemente de autism*+ Analiza SWOT 6St!en(ts-Wea7nessee-Oppo!tunities-T!eats8 6uncte ta!i9 uncte sla"e9 Opo!tunit&%i *i Amenin%&!i8
(/e a*ea,ă $e rea)itatea internă &i e*ternă" e*a!in+n $ăr'i)e tari &i s)a#e în caru) !eiu)ui intern" ca &i o$ortunită'i)e o$ortunită'i)e &i a!enin'ări)e )egate e !eiu) e*tern. 1. S $ unc uncte te ta!i ta!i sunt as$ecte
$o,iti%e interioare interioare care $ot fi contro)ate &i fo)osite în a%antaj0
-interac'ionea,ă cu au)'ii cunoscu'i -!ani$u)ea,ă o#iecte acă sunt
)ucioase" $rouc ,go!ote" se )i$esc?e,)i$esc" -răsfoie&te căr'i cu co$er'i groase $entru $u'in ti!$ ti!$ ($sio!otricitate0 ($sio!otricitate0 cooronare !otrică genera)ă ( re)ati% #ună" #ună" re,isten'ă )a ificu)tă'i0 o#ose&te u&or" se $)ictise&te re$ee (a$tituini (a$tituini $entru acti%ită'i)e $ractice" !ate!atice(!e!orie $reo!inant !ecanică &i e )ung )ungaa ura urată tă-- %ite %ite,a ,a e !e !e!o !ora rare re %ari %ariat ată" ă" în func func'i 'iee e ti$u ti$u)) te*t te*tu) u)ui ui în%ă'at !e!orea,ă u&or !e)oii)e" ar ) t e ct i
2. W $ unc uncte te sla" sla"ee sunt efecte" as$ecte
negati%e care" $rin contro)" $ot fi !ini!i,ate &i î!#unătă'ite.
. Dificultate în comunicare
( )i!#aju) %or#it este e o#icei greoi sau e)oc" cu%inte)e fiin aesea fo)osite u$a i!agini"$ictogra!e. (fo)ose&te !ai !u)t gesturi ec+t cu%inte sau a)te !ouri e co!unicare non(%er#a)ă2 non(%er#a)ă2 (e*istă tenin'a tenin'a e a re$eta re$eta cu%inte !a!a"tata2 -.esociabilitate
( nu e e o#icei $rea interesat în a a%ea re)a'ii cu a)'ii. ( uneori" uneori" nu răs$un răs$unee cu $)ăcere $)ăcere a)tora a)tora &i nu î&i $ri%ea&te în oci inter)ocutoru). inter)ocutoru). ( $etrece !u)t ti!$ singur &i nu e$une $rea !u)t efort în a(&i face $rieteni. .Simţuri diminuate sau prea de/'oltate
#. O$ Opo! Opo!tu tuni nit& t&%i %ile le sunt coni'ii
$o,iti%e" necontro)a#i)e" necontro)a#i)e" ar care $ot fi fo)osite fo)osite în $ro$riu) $ro$riu) a%antaj. (Cu c"t ar sta !ai !u)t într(un co)ecti% sănă sănăto tos" s" cu at"t inte integr grar area ea %a fi !a !aii u&oară. ( /acă /acă %a continua sein'e)e e )ogo$eie" atunci )i!#aju) )ui ar e%eni !ai inte) te)igi#i gi#i))" iar e) se %a $utea utea e*$ri!a !ai u&or" ceea ce i(ar în)ătura &i frustrarea atorată fa$tu)ui ca nu este în'e în'e)e )ess ec ec+t +t e $u'i $u'ine ne $ers $ersoa oane ne $ărin'i" $sio)og" $sio)og" )ogo$e"$rofesor2 )ogo$e"$rofesor2..
). T $ Teme!ile me!ile 6ame 6amenin nin%&! %&!ile ile88 sunt
coni'ii necontro)a#i)e" necontro)a#i)e" ar a) căror efect $oate fi $re%ă,ut &i e%itat0 ( )i!#aju) %or#it este e o#icei greu sau e)oc ( nu e e o#icei o#icei $rea interesat interesat în a a%ea re)a'ii cu a)'ii. ( uneori" uneori" nu răs$un răs$unee cu $)ăcere $)ăcere a)tora a)tora &i nu î&i $ri%e&te în oci inter)ocutoru). ( $etrece !u)t ti!$ singur &i nu e$une $rea !u)t efort în a(&i face $rieteni. ( aue aue un ,go! ,go!ot ot u$ă u$ă care care isi isi aco$ aco$er eraa ureci)e $entru !u)t ti!$ ( nu este interesat în a intra în joc cu a)'i co$ii e%i e%ită tă co$i co$iii ii &i cia ciarr ani! ani!a) a)e) e)e2 e2 sau sau nu e ca$a#i) să intre într(un joc #a,at $e i!agina'ie( are reac'ii e*agerate sau $oate fi e*tre! e $asi%" $ut+n trece e )a o e*tre!ă e*tre!ă )a a)t ( este e$enent e au)t" (are reac'ii e!oti%e cu caracter e*$)o,i% e *$)o,i% 'i$ete" $)+ns" aruncarea jucării)or" jucării)or" agita'ie2 cri,e")a tot ce e nou.
( for! for!ar area ea"i "inn cont contin inua uare re"a "a uno unor r e$rineri s$ecifice )ucru)ui în co)ecti%" res$ es$ectă ectărrii uno unor reg regu)i e gru gru$ &i î!#unată'irii î!#unată'irii )i!#aju)ui)i!#aju)ui( ur!area sein'e)or )ogo$eice( a$reci a$recieri eri in in $artea $artea $rofe $rofesor sori)o i)or" r" în caru) co)ect ecti%u)ui "atunci c+n rea)i,ea,ă anu!ite sarcini si!$)e( acor acora are reaa e ro)u ro)uri ri în jocu jocuri ri)e )e &i acti acti%i %ită tă'i 'i)e )e a)es a)esee $rin $rin care care să ca$e ca$ete te încreere în for'e)e $ro$rii" $recu! &i încreerea co)egi)or(iscutii cu $arintii( $artici$area $ărin'i)or )a acti%ită'i)e in c)as c)asa? a?sc scoa oa)a )a cu sco$ sco$u) u) e a o#se o#ser% r%aa co$i)u) în !eiu) euca'iona)( consi)ierea $ărin'i)or în ur!a o#ser%ării co!$orta!entu)ui co$i)u)ui-
Terapie comportamentală ( $entru a() ajuta ( Terapie să se aa$te,e coni'ii)or sa)e e %ia'ă să se i!#race singur" să !ăn+nce singur" să fo)osească toa)eta corect" să se s$e)e2( $sio)og" $sio)og" $rofesor" $rofesor" $ărin'i 2rograme de integrare ( care să() ajute să se ( 2rograme aa$te,e )u!ii inconjurătoare "$e c+t $osi#i) socia)i,area2" $racticarea s$ortu)ui" ansu)ui $sio)og" $sio)og" $rofesori" $ărin'i" $ărin'i" Asigurarea unui mediu organi/at de 'iaţă ( ( Asigurarea este foarte i!$ortant să ur!e,e o rutină a acti%ită'i)or ,i)nice( $ărin'i" $rofesor" $sio)og Terapie audio3'i/uală ( $entru a() ajuta în (Terapie co!unicare se %or căuta !etoe a)ternati%e e co!unicare" cu! ar fi co!unicarea non( %er# %er#a) a)ă0 ă0 gest gestur uri" i" i!ag i!agin ini" i" etc2 etc2 $si $sio o)o )og" g" $rofesori" $ărin'i $ărin'i 4edicamente ( reco ( 4edicamente reco!a !an nat atee e !e !ei icu cu)) $siiatru( $siiatru( $ărin'i erapie fi/ică fi/ică ( $en (Terapie $entru a() a() aju ajuta în a(& a(&i contro)a stereoti$ii)e. 4i $)ace foarte !u)t să anse,e" să )i$ească" sa $otri%easca $iese)e e $u,,)es"sa $icte,e ( $sio)og" $sio)og" $rofesori" $ărin'i" erapia limba(ului limba(ului )ogo$ (Terapia )ogo$ei eie( e( )ogo$ )ogo$e" e" $ărin'i"$rofesori $ărin'i"$rofesori
2. W$ un unct ctee sl sla"e a"e sunt efecte" as$ecte negati%e care" $rin contro)" $ot fi
!ini!i,ate &i î!#unătă'ite. . Dificultate în comunicare
( )i!#aju) %or#it este e o#icei greu sau e)oc" cu%inte)e fiin aesea fo)osite necores$un,ător (fo)ose&te !ai !u)t gesturi ec+t cu%inte sau a)te !ouri e co!unicare non(%er#a)ă2 (e*istă tenin'a tenin'a e a re$eta re$eta cu%in -.esociabilitate
( nu e e o#icei $rea interesat în a a%ea re)a'ii cu a)'ii. ( uneori" nu răs$une cu $)ăcere a)tora &i nu î&i $ri%e&te în oci inter)ocutoru). inter)ocutoru). ( $etrece !u)t ti!$ singur &i nu e$une $rea !u)t efort în a(&i face $rieteni. .Simţuri diminuate sau prea de/'oltat
( aue un ,go!ot u$ă care isi aco$era ureci)e $entru !u)t ti!$ (e,interesat e ce)e)a)te acti%ită'i in scoa)a( nu este interesat în a intra în joc cu a)'i co$ii e%ită co$iii &i ciar ani!a)e)e2 sau nu ca$a#i) să intre într(un joc #a,at $e i!agina'ie0.1%cese în comportament
( neîncreere în sine" ti!iitate" neotăr+re" nesiguran'ă" egois! ( are reac'ii e*agerate sau $oate fi e*tre! e $asi%" $ut+n trece e )a o e*tre!ă ( este e$enent e au)ti" au)ti" (are reac'ii e!oti%e cu caracter e*$)o,i% 'i$ete" $)+ns" aruncarea jucării)or" agita'ie2 cri,e )a sci!#ari)e in jur#. O$ Opo! Opo!tu tuni nit& t&%i %ile le sunt coni'ii $o,iti%e" necontro)a#i)e" ar care $ot fi fo)osite
în $ro$riu) a%antaj. -/acă R ar participa la mai multe activitati in scoala si in afara ei " atunci s(ar înregistra
un $rogres în ceea ce $ri%e&te socia)i,area" aci,i'ionarea unor e$rineri e interac'iune în gru$ &i )i!#aju).
St!ate(ii SO !a*(!a*2Puncte)e !a*(!a*2Puncte)e tari sunt uti)i,ate $entru a e,%o)ta o$ortunită'i)e0 o$ortunită'i)e0
( e,%o)tarea în continuare a a$tituini)or $entru acti%ită'i)e acti%ită'i)e $ractice sau !ate!atice ( antrenarea în orice ti$ e acti%itate in scoa)a - con&tienti,area e către $ărin'i a res$onsa#i)ită'i)or res$onsa#i)ită'i)or care )e re%in în eucarea co$i)u)uico$i)u)ui( e,%o)tarea încreerii în for'e)e $ro$riiSt!ate(ii WO 6!in. !a*.2 Puncte)e s)a#e sunt i!inuate $rin $ris!a o$ortunită'i)or0
( !o#i)i,area aten'iei &i a %oin'ei $entru a ter!ina acti%itatea a cti%itatea înce$ută ( rea)i,area unui $rogra! aec%at $osi#i)ită'i)or ei" fără so)icitări sau eforturi în sa)t" cu sarcini $recise &i #ine efinite( fa%ori,area integrării în grăini'ă(orientarea către &ein'e e $siotera$ie $siotera$ie &i )ogo$eie. St!ate(ii ST !a*. !in.2 Puncte)e tari sunt fo)osite fo)osite $entru for!area unor e$rineri e$rineri
s$ecifice )ucru)ui în co)ecti%" co)ecti%" res$ectării unor regu)i e gru$ &i î!#unată'irii î!#unată'irii )i!#aju)ui( ur!area sein'e)or )ogo$eice( a$recieri in $artea eucatoarei în caru) co)ecti%u)ui atunci c+n rea)i,ea,ă anu!ite sarcini si!$)e( acorarea e ro)uri în jocuri)e &i acti%ită'i)e a)ese $rin care să ca$ete încreere în for'e)e $ro$rii" $recu! &i &i încreerea co)egi)orco)egi)or( %i,ite )a o!ici)iu) co$i)u)uico$i)u)ui( $artici$area $ărin'i)or )a acti%ită'i)e in scoa)a cu sco$u) e a o#ser%a co$i)u) în !eiu) euca'iona)( consi)ierea $ărin'i)or în ur!a o#ser%ării co!$orta!entu)ui co$i)u)uico$i)u)uiSt!ate(ii WT !in. !in.2 Puncte)e s)a#e sunt !ini!a)i,ate $entru a e%ita a!enin'ări)e0
!o(!am de inte!+en%ie indi+idulizat
Progra!u) e inter%en'ie ini%iua)i,at ini%iua)i ,at are !ai !u)te eta$e0 a2 planificare educati'ă ajuta )a fi*area o#iecti%e)or o#iecti%e)or &i $re%eerii inter%en'ii)or inter%en'ii)or &i resurse)or necesarenecesare- ea $er!ite sta#i)irea unui ca)enar a) rea)i,arii o#iecti%e)or o#iecti%e)or &i )a oronarea $riorita'i)or($rogra!u $riorita'i)or($rogra!u)) sta#i)e&te eta$e)e necesare" frag!ent+n $a&ii e inter%en'ie2 inter%en'ie2 #2 comunicarea se rea)i,ea,a ca o#iecti% &i ca !ij)oc0 co$i)u) tre#uie sa(&i e*$ri!e $erce$'ii)e su$ra situa'iei &i e)e!ente)e $e care e) ar ori sa )e !oifice- cei care a)cătuiesc $)anu) co!unica asu$ra ne%oi)or co$i)u)ui &i !ouri)or o$ti!e e a )e satisface2c2 participarea, concentrarea şi coordonarea se fa%ori,ea,ă î!$ar'irea res$onsa#i)ita'i)or res$onsa#i)ita'i)or &i eter!inarea eter!inarea ro)uri)or fiecarui $artici$ant0 co$i)" co$i)" $ărin'i" eucatoare" eucatoare" )ogo$e" )ogo$e" $sio)og" $sio)og" !eic $siiatru2$siiatru22 retroacţiunea ur!ărirea $rogrese)or co$i)u)ui &i re%i,uirea $rogra!u)ui0 $rogra!u)ui0 sci!#ari" reorientări2 e+cooperarea, acceptul parinţilor &i &i o for!a e res$onsa#i)i,are res$onsa#i)i,are co!ună a acestora cu $rofesiona)i&tii" $rofesiona)i&tii" i!$)ica'i formele de spri(in alese $rin $arteneriatu) cu s$ecia)i&ti i!$)ica'i f2 formele Ce) !ai #un $rogra! e inter%en'ie este ce) care se $otri%i&te co$i)u)ui? cerin'e)or? ne%oi)or sa)e. D1S!AS D1S!AS5"A"1A 5"A"1A S6 A276CA"1A A276CA"1A 2"8&"A4178" 2"8&"A4178" T1"A215T6C1 T1"A215T6C1 D1 C8421SA"1 C8421SA"1 S6 "1C521"A"1 "1C521"A"1 2erioada: 8biecti'e: • •
asigurarea conitii)or o$ti!e e a$)icare si esfasurare a $rogra!e)or e inter%entie $ersona)i,ate reajustarea $er!anenta a $rogra!e)or e tera$ie in functie e re,u)tate)e e%a)uarii $rogresu)ui in aci,itia )i!a#aju)ui si co!unicarii.
2"861CTA"1A 2"861CTA"1A 2"8&"A45756 2"8&"A45756 T1"A215T6C T1"A215T6C 21 &"521 D1 6#17 21T"5 ACT6#6TAT ACT6#6TAT671 671 D1 1D5CA"1 1D5CA"1 A 7649A5756 S6 A C8456CA"66 1'aluare : .e'aluarea ni'elului de comunicare: comunicare:
(este $re,ent )i!#aju) curent($ronunta corect sunete)e(fo)oseste )i!#aju) !i!ico(gestua) (fo)oseste $ro$o,itii i,o)ate sau $ro$o,itii si fra,e in co!unicare(inte)ege !esaju) si co!ana %er#a)a(o$erea,a cu i%erse )i!#aje in co!unicare!i!ico(gestua)"%er#a)" !ani$u)ati%"grafico($ictura)2 !ani$u)ati%"grafico($ictura)2 -.e'aluarea limba(ului oral ;relatia semantica e%primata printr3un cu'ant+:
($oate enu!i $arti)e $ro$riu)ui cor$($oate enu!i o#iecte)e e i!#raca!inte $e catre )e fo)oseste curent($oate enu!i i%erse actiuni $e care )e e*ecuta e) sau cei)a)ti($oate enu!i o#iecte si in#susiri a)e acestora.e'aluarea limba(ului oral:
($oate face iferenta intre ce)e 3 $ersoane a)e $ronu!e)ui $ersona)(iferentia),a ti!$uri)e %er#e)or($oate for!u)a corect $osesiunea(uti)i,ea,a corect $osesiunea0.e'aluarea situatiilor de comunicare:
($oate for!u)a $ro$o,itii si!$)e c)are($oate for!u)a $ro$o,itii e,%o)tate($oate rea continutu) unei $o%estiri($oate !e!ora o scurta $oe,ie<. e'aluarea limba(ului scris:
($oate uti)i,a instru!ente e scris($oate scrie e)e!ente $regrafice si!$)e($oate scrie e)e!ente $regrafice co!$)e*e.
Tratarea diferenţiată a copiilor cu cerinţe educati'e speciale ;C1S+ în grădiniţele de masă
Sprijinul trebuie să includă şi un curriculum fexibil care să permită adaptările curriculare ce se impun, metodologie specică dieritelor tipuri şi grade de decienţă, materiale didactice individualizate, documente şcolare adaptate la nevoile de învăţare şi dezvoltare a elevilor, elevilor, specialişti în dierite domenii: sprijin în învăţare, terapii specice de compensare şi recuperare, consiliere şcolară şi a amiliei Programele de intervenţie personalizate presupun folosirea unor modalităţi eciente de
adaptare curriculară care variază în funcţie de tipul cerinţei educative speciale CES: dicultăţi de învăţare sau decienţe specice.
13
Pentru copiii preşcolari cu cu decienţe mintale şi de limbaj o parte din curriculumul curriculumul !eneral pentru din învăţăm"ntul prşcolar de masă poate parcurs de copiii cu CES fără adău!area altor elemente comple#e sau între!ul curriculum poate simplicat. Curriculumul general poate f completat cu elemente noi (activităţi individuale, compensator-terapeutice) destinate recuperării copiilor cu CES şi a asigurării restabilirii compensator-terapeutice) participării lor, n mod efcient, efcient, la procesul de nvăţăm!nt nvăţăm!nt obişnuit"
$ulte eforturi au fost întreprinse de $inisterul Educaţiei cu sprijinul important al %&'(urilor în %&'(urilor în vederea asi!urării formării continue a profesorilor din învăţăm"ntul de masă pentru a(i ajuta să înţelea!ă şi să accepte diferenţele între copii pentru a adapta curriculumul şi metodele de lucru la nevoile copiilor şi pentru a adopta o abordare incluzivă în şcoli şi !rădiniţe. Copiii cu defcienţe integraţi n nvăţăm!ntul de masă au dreptul la terapii specifce de recuperare realizate de specialişti n domeniu, n #uncţie de dizabilitatea lor şi, n plus, pro#esorul de spri$in spri$in realizează un plan de intervenţie intervenţie personalizat personalizat şi adaptarea curriculară curriculară necesară, n urma consultării cu cadrul didactic de la clasă .
)ouă tipuri de planuri sunt elaborate în acest sens:
Planul de servicii personalizat (PSP) şi Planul de intervenţie personalizat (P%P), Planul de servicii personalizat (PSP) este un instrument de planifcare si coordonare a serviciilor individuale care vizează asi!urarea continuităţii complementarităţii şi a calităţii serviciilor ca răspuns la cerinţele multiple şi comple#e ale copilului cu CES" PSP include: informaţii bio!race data şi numărul dosarului responsabilul de caz şi membrii
ec*ipei tipuri de servicii +educaţionale sociale medicale psi*olo!ice psi*o(terapeutice şi alte forme de recuperare, competenţele preferinţele şi dicultăţile copilului ca şi scopurile şi obiectivele învăţării. -esponsabilul de caz este ales din cadrul ec*ipei multidisciplinare în funcţie de dicultatea dominantă a copilului. ceastă persoană trebuie să supervizeze planul şi să urmărească îndeplinirea lui. &emersul de elaborare a PSP într(o ec*ipă multidisciplinară presupune parcur!erea următoarelor etape: ( informarea ca urmare a solicitării de servicii ( evaluarea !lobală a capacităţilor şi a cerinţelor speciale ale copilului
1=
( elaborarea PSP în cadrul ec*ipei pluridisciplinare ( coordonarea şi monitorizarea planului de servicii (operaţionalizarea şi actualizarea planului de servicii prin intermediul unor planuri de intervenţie personalizate +P/P,. PSP trebuie sa specifce : ( obiec obiectivel tivele e privind privind dezvoltar dezvoltarea ea şi învăţa învăţarea rea pe domenii domenii de interve intervenţie nţie ( tipuri de servicii disponibile in comunitate pentru atin!erea obiectivelor ( stabi stabilirea lirea term termenelor enelor de de realizar realizare e si actualiz actualizare are a PSP PSP.. PSP promovează drepturile şi interesele copilului prin p rin stabilirea şi denirea serviciilor şi a responsabilităţilor. PSP se asi!ură că intervenţiile sunt complementare şi ţine cont de conte#tul familial şi de mediul de viaţă al copilului. PSP coordonează activităţile partenerilor: copil părinţi specialişti şi comunitate. PSP trebuie să e revizuit anual şi actualizat ori de c"te ori este nevoie la propunerea responsabilului de caz pentru a răspunde nevoilor speciale ale copilului în ceea ce priveşte dezvoltarea sa autonomia personală şi incluziunea socială. )acă la început s(a realizat o analiză !lobală corectă a cerinţelor copilului revizuirea anuală a PSP este sucientă. Evaluarea cerinţelor trebuie să ţină însă cont de v"rsta şi de modicările majore ce au intervenit între timp justic"nd anticiparea revizuirilor şi modicarea acţiunilor de intervenţie. Planul de intervenţie personalizat (P%P) este o componentă a !S! !S!,, reprezent"nd un instrument de planifcare şi de coordonare" 'cesta este este un instrument instrument de lucru permanent permanent n direcţia direcţia realizării obiectivelor obiectivelor propuse n PSP pentru copilul respectiv, respectiv, pe fecare f ecare domeniu de intervenţie şi se elaborează de către specialiştii din domeniul educaţiei"
PSP serveşte ca orientare pentru ecare P/P. P/P. cesta din urma detaliază modalităţile de d e intervenţie pe domenii. Cele doua instrumente sunt complementare iar raportul între ele este de: între! +PSP, la parte +P/P,. Procesul de elaborare a P/P implică mai multe etape: a, evaluarea0e#pertiza iniţială comple#ă în vederea stabilirii cu e#actitate a competenţelor şi dicultăţilor de dezvoltare şi învăţare ale copilului
1>
b, analiza aprofundată a situaţiei şi stabilirea necesităţilor prioritare ale copilului c, întocmirea P/P1 punerea în aplicare ap licare a P/P evaluarea efectelor P/P şi revizuirea sa pe baza datelor furnizate de evaluare. !#! trebuie să specice: ( per persoa soanel nele e implic implicate ate în în realiz realizare area a planul planului ui ( obiec obiectivel tivele e pe termen mediu mediu şi scurt scurt +în termeni termeni comportame comportamentali, ntali, care care trebuie trebuie atinse atinse ( mijlo mijloacele acele şi resurse resursele le necesar necesare e atin!erii atin!erii obiec obiectivel tivelor or propuse propuse ( du dura rata ta inte interv rven enţi ţiil ilor or ( crite criteriile riile minimale minimale de aprecier apreciere e a pro!reselor pro!reselor copilului copilului modalită modalităţile ţile şi instrumente instrumentele le de evaluare evaluare ( revi revizuir zuirea ea P/P în ec*ipă ec*ipă în vederea vederea adaptării adaptării lui permanent permanente e la cerinţele cerinţele !lobale !lobale ale copilului. copilului. 2n realizarea P/P sunt implicaţi: profesioniştii care realizează intervenţia copilul părinţi0reprezentanţi le!ali ai copilului alţi colaboratori. evizuirea P%P trebuie efectuată la intervale re!ulate cuprinse între trei şi şase luni în funcţie de domeniul de intervenţie v"rsta specicul dizabilităţii evoluţia copilului etc. Procesul de revizuire include evaluarea !radului de realizare a obiectivelor stabilite şi a ecienţei intervenţiei decizia cu privire la continuarea planului de intervenţie personalizat în funcţie de pro!resele realizate şi de dicultăţile înt"mpinate. P/P include date bio!race domeniul de intervenţie specialiştii şi alte persoane implicate şi
data elaborării acestuia şi a revizuirii lui.
Modalit&%i de p!omo+a!e a p!incipiilo! *colii incluzi+e
.
1@
Copiii cu defcienţe CES au acces n şcolile publice şi pot benefcia de servicii de spri$in care să le #acilitezeaces #acilitezeacestt tip de integrare" e#orma sistemului educaţiei speciale este cu at!t mai amplă cu c!t ea trebuie să includă at!t principiile noi noi abordate de şcolile şcolile obişnuite c!t şi şi principiile noi dezvoltate de educaţia specială din lume"
Grăini'a constituie o eta$ă funa!enta)ă în e,%o)tarea co$i)u)ui" nu oar $rin con'inutu) &tiin'ific a) li%ertatea de acţiune acţiune a preşcolarului preşcolarului care-i care-i stimulea#ă stimulea#ă interesele interesele de cunoaşter cunoaşteree şi $rocesu)ui $rocesu)ui instructi% eucati% eucati%"" ci &i prin li%ertatea contri%uie la lăr!irea c"mpului de relaţii sociale.
Aesea" c+n e*$)oră! uni%ersu) fiin'ei u!ane ne confruntă! cu o !are i%ersitate. i%ersitat e. Co$iii care ne trec $ragu) gru$e)or noastre ne $un în situa'ia e a căuta !ereu so)u'ii )a $ro#)e!e)e riicate. 5e ce)e !ai !u)te ori găsi! so)u'ii)e ce)e !ai #une $entru co$ii. Uneori sunte! însă $use în ificu)tate e co!$)e*itatea $ro#)e!e)or. Ce este #ine $entru co$i)u) în cau,ăH 5ar $entru cei)a)'i co$ii in gru$ăH A%e! resurse suficiente $entru a e$ă&i $ro#)e!e)e a$ăruteH 8rice copil se confruntă, la un moment dat cu o situaţie specială care necesită o inter'enţie personali/ată. 1ducaţia pentru toţi $oate să fie un un !ij)oc e î!#unătă'ire î!#unătă'ire a euca'iei euca'iei în genera) genera) $rin reconsierare reconsierareaa s$rijinu)ui ce se acoră anu!itor co$ii. 4n orice institu'ie e*istă o !anieră e a î!$ăr'i co$iii în categorii eter!inate" atorită $articu)arită'i)or e e,%o)tare &i în%ă'are a acestora. 1ducaţia pentru toţi $orne&te e )a $re!isa că orice co$i) este este o $ersoană care în%a'ă într(un într(un anu!it anu!it rit! &i sti) &i eci eci $oate a%ea ne%oia e un s$rijin iferit. 4n 5ec)ara'ia e )a /a)a!anca se s$une că )=coala obişnuită cu o orientare inclu/i'ă repre/intă mi(locul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mi(loc care creea/ă comunităţi primitoare, construiesc o societate inclu/i'ă şi oferă educaţie pentru toţi> mai mult, ele asigură o educaţie eficientă pentru ma(oritatea copiilor şi îmbunătăţesc eficienţa şi, p$nă la urmă, chiar şi rentabilitatea sistemului de în'ăţăm$nt*.
Euca'ia $entru to'i a fost efinită /a)a!anca" 1DD=2 ca acces )a euca'ie &i ca)itate a acesteia $entru to'i co$iii. Pentru a se aresa tuturor co$ii)or &i a e%eni escisă" f)e*i#i)ă" aa$tată &i orientată s$re fiecare &i $entru to'i" euca'ia tre#uie să $resu$ună în $ractică o sci!#are e o$tică &i anu!e o nouă orientare care $une accentu) $e coo$erare" $arteneriat" în%ă'are socia)ă &i %a)ori,are a re)a'ii)or $o,iti%e" u!aniste în euca'ie. =coala inclu/i'ă se referă în sens restr+ns )a integrarea? inc)uerea tuturor co$ii)or iniferent e ca$acită'i)e &i co!$eten'e)e co!$eten'e)e e aa$tare &i eci e în%ă'are" într(o for!ă e în%ă'ă!+nt. 4n sens )arg" ea însea!nă ca fiecare co$i) să fie s$rijinit &i să se )ucre,e în #eneficiu) tuturora. Fiecare co$i) este în'e)es ca un $artici$ant acti% acti% )a în%ă'are &i $reare $reare $entru $entru că auce auce cu sine0 o e*$erien'ă" e*$erien'ă" un sti) sti) e în%ă'are" un un !oe) socia)" socia)" o interac'iune interac'iune s$ecifică" un rit! $ersona)" un !o e a#orare" un conte*t cu)tura) căruia îi a$ar'ine.
1
Specificul integrării înseamnă0
( a euca co$iii cu cerin'e s$ecia)e în &co)i o#i&nuite" a)ături e co$ii nor!a)i( a asigura ser%icii e s$ecia)itate recu$erare" tera$ie euca'iona)ă" euca'iona)ă" consi)iere &co)ară" asisten'ă !eica)ă &i socia)ă" etc.2( a acora s$rijin $ersona)u)ui $ersona)u)ui iactic &i !anageri)or &co)ii în $rocesu) e $roiectare &i a$)icare a) $rogra!e)or $rogra!e)or &co)are( a $er!ite accesu) efecti% a) co$ii)or cu cerin'e s$ecia)e )a $rogra!u) &i resurse)e &co)ii o#i&nuite #i#)iotecă" terenuri e s$ort" etc.2( a încuraja re)a'ii)e e $rietenie &i co!unicarea între to'i co$iii in c)asă?&coa)ă( a euca &i ajuta to'i co$iii $entru în'e)egerea &i acce$tarea iferen'e)or intre ei( a 'ine cont e $ro#)e!e)e &i o$inii)e $ărin'i)or" încuraj+nu(i încuraj+nu(i să se i!$)ice în %ia'a &co)ii( a asigura $rogra!e e s$rijin ini%iua)i,ate $entru co$iii cu cerin'e s$ecia)e( a acce$ta sci!#ări în organi,area acti%ită'i)or instructi%(eucati%e. 5e )a cea !ai frageă %+rstă conştiinţa copiilor trebuie formată şi de/'oltată, în'ăţ$ndu3i că primirea celor )diferiţi* alături de ei înşişi trebuie făcută nu doar din obligaţie sau milă, ci pentru că fiecare indi'id are dreptul de a participa la acţiuni comune care să conducă la de/'oltarea lui ulterioară şi la de/'oltarea comunităţii în care trăieşte.
To'i co$iii tre#uie să în'e)eagă că o $ersoană instruită are o &ansă în $)us $entru o %ia'ă !ai #ună" !ai sănătoasă" c+n se %a af)a în situa'ia e a )ua $ro$rii)e eci,ii &i a(&i ecie singură ru!u) în %ia'ă. Acceptarea necondiţionată a di'ersităţii într3un grup şi stimularea toleranţei este o ade'ărată pro'ocare pentru educatori.
Ei tre#uie să încuraje,e coo$erarea" )ucru) în $ereci sau for!area e gru$uri eterogene" cunoa&terea &i iscutarea i%erse)or o#iceiuri"trai'ii" o#iceiuri"trai'ii" %a)ori. 5esigur că re,u)tate)e nu se %ă i!eiat" ci în ur!a !u)tor acti%ită'i eucati%e eucati%e a%+n )a #a,ă o#iecti%e c)ar $reci,ate &i accesi#i)e accesi#i)e co$ii)or co$ii)or $re&co)ari. $re&co)ari. 6nclu/iunea preşcolară 'i/ea/ă implementarea unor strategii coerente de de/'oltare a conştiinţei şi formare a comportamentelor copiilor în spri(inul toleranţei şi nediscriminării, al acceptării şi oferirii de şanse egale pentru toţi.
Aceasta $resu$une $resu$une $regătirea ce)or)a)'i co$ii în %eerea acce$tării co$ii)or cu cerin'e s$ecia)e &i e a)te etnii în !o firesc" $entru a nu face face iferen'e iferen'e în !anifestarea !anifestarea co!$orta!enta)ă co!$orta!enta)ă sau %er#a)ă. E%a)uarea ini'ia)ă ne ă nouă" eucatoare)or" $osi#i)itatea $osi#i)it atea e a ana)i,a ni%e)u) e cuno&tin'e a) co$ii)or $recu! &i !ou) e socia)i,are a) )or )a gru$u) res$ecti%" în %eerea e)a#orării unei o$ti!e strategii e inter%en'ie. Ca atare a! încercat să fac un in%entar a) cuno&tin'e)or cuno&tin'e)or co$ii)or $re&co)ari es$re co)egii )or iferi'iJ" es$re $ro#)e!e)e acestora &i cu! reac'ionea,ă ei în situa'ii)e iferiteJ înt+)nite. 6 )elemente de autism*+ in cei 1= co$ii cu e,%o)tare nor!a)ă Astfe)" Astfe)" în gru$ă a! o feti'ă cu deficienţă de intelect şi limba( 6 s$ecific =(> ani. 5u$ă a$artenen'ă )a etnie0 - copii de etnie musulmană &i 19 sunt ro!+ni. 5u$ă a$artenen'a re)ijioasă0 3 co$ii cato)ici" D co$ii ortoo*i" 9 !usu)!ani.
1
Unii co$ii &tiu in fa!i)ie că nu au %oie să se joace cu co$ii e a)tă etnie" s$un+n es$re ei că nu &tiu să %or#ească fru!os" că )e iau jucării)e" că se $oartă a)tfe)" că nu(&i s$un rugăciuni" rugăciuni" etc. /au nu au %oie să stea să se joace cu anica$a'iJ anica$a'iJ că $ot i!ita co!$orta!entu) )or" îi agită &i tensionea,ă" #ruscea,ă" etc Discut$nd cu părinţii indi'idual am reuşit să3i determin să înţeleagă faptul că la grădiniţă, trebuie să se comporte ci'ili/at şi să se respecte unii pe alţii.
5e atunci cei oi co$ii e etnie !usu)!ană" feti'a cu eficien'ă e inte)ect sunt acce$ta'i în gru$u) e joacă0 re)a'ionea,ă" coo$erea,ă &i se ajută reci$roc. 2rin acti'ităţi educati'e folosind diferite strategii " $un+n accent $e !etoe)e &i tenici)e interacti%e" a! reu&it să(i în%ă' $e co$ii ce însea!nă toleranţa. Prin te!a e iscu'ie ) Diferiţi dar egali*, care a a%ut &i su$ort intuiti% &i anu!e0 re%iste" căr'i"a)#u!e căr'i"a)#u!e i)ustr+n %ia'a co$ii)or in a)te 'ări" am reuşit să3i familiari/e/ pe copii cu di'ersitatea oamenilor ;de culoare, de aspect, de deficienţă+ în general. Le(a! re)atat înt+!$)ări înt+!$)ări in %ia'a e ,i cu ,i $un+nu(i în situa'ia e a s$une &i ei a)te înt+!$)ări au,ite &i cu! ar fi $roceat în astfe) e situa'ii. Ku !ică !i(a fost !irarea c+n am sesi/at că anumiţi copii pornesc de la pre(udecăţi în'ăţate în familie. 4n gru$uri e 3(= co$iii au sortat u$ă $referin'ă i!agini cu co$ii iferi'iJ" ar $e care i(ar a)ege ca $rieteni. Fiecare gru$ a !oti%at a)egerea făcută &i a a)cătuit o $o%este intitu)ată A&a %reau să fie $rietenu) !euJ. 5u$ă fiecare e*$unere" co$iii in a)te gru$uri tre#uiau să găsească un a)t sf+r&it $o%e&tii. A! sesi,at că în ur!a ce)or iscutate se pot reduce pre(udecăţile copiilor prin diminuarea concentrării atenţiei asupra diferenţelor intergrupale şi creşterea atenţiei asupra rele'ării indi'idualităţilor.
A! antrenat co$iii în $o%estiri create e ei cu te!a0 O fa$tă #ună $entru $rietena !ea af)ată în ificu)tateJ ificu)tat eJ $e care )e(a! ana)i,at î!$reună0 4n ce a constat fa$ta #unăH" Tu cu! ai fi $roceatH" Ce a)te fa$te #une se !ai $ot faceH" Consieri că 7 a $roceat #ineH. Tot Tot î!$reună î!$reună cu ei a! tras tras ur!ătoare)e ur!ătoare)e conc)u,ii conc)u,ii : indiferent de rasă, aspect fi/ic, deficienţă toţi copiii au aceleaşi drepturi. 5ar oare î&i !ai a!intesc ce re$turi auH 4n !ij)ocu) unei co)i e +rtie a! esenat c+te un co$i) cu eficien'ăJ iferită &i fiecărui co$i) i(a! cerut să esene,e sau să )i$ească in autoco)ant23 e)e!ente cu tot ceea ce cree e) că are ne%oie ace) co$i) esenat. A! fo)osit tenica BrainMriting @?3?>2. Cu! a! $roceatH Gru$u) este for!at in @ co$ii. Fiecare $ri!e&te o foaie cu un co$i) cu eficien'ăJ iferită. Tre#uie să esene,e trei e)e!ente să )i$ească in autoco)ant2 fiecare într(un ti!$ e > !inute. Pentru scurgerea ti!$u)ui a! fo)osit c)e$sira. A$oi foaia se trans!ite co)egu)ui in rea$ta" care &i e) %a esena a)te trei e)e!ente să )i$ească in autoco)ant2 autoco)ant2 &i a&a !ai e$arte $+nă ce foaia re%ine )a co$i)u) ini'ia). 5u$ă ce ti!$u) a e*$irat" co$iii s(au gru$at gru$at &i au co!$arat esene)e co)aje)e2. Un re$re,entant a) fiecărui gru$ a $re,entat iei)e co!une re,u)tate in esene co)aje2 $e care )e(a! notat în jurna)u) c)asei c)asei &i care îi %or ajuta ajuta &i )a a)te acti%ită'i. acti%ită'i. Din această acti'itate copiii au în'ăţat că indiferent de )deficienţă*, toţi au elemente comune:au părinţi, (ucării, iubesc natura, au o casă, au dreptul să în'eţe ;o fetiţă a desenat o carte+, au o ţară.
1D
La a$ari'ia unor inciente ne$)ăcute care se i%esc uneori ,i)nic" în gru$ă" a! fo)osit &i fo)osesc #rainstor!ing(u). #rainstor!ing( u). Această !etoă îi eter!ină $e co$ii să e)a#ore,e so)u'ii $ersona)e $entru $ro#)e!e)e ientificate în i%erse situa'ii. Atunci c+n în gru$ă s(a $etrecut un incient $rin care s(a încercat îne$ărtarea unui co$i) intr(un gru$ sau o a)tă situa'ie ne$)ăcută" ne$)ăcută" )e(a! a!intit co$ii)or regu)i)e iscutate es$re re$turi)e fiecăruia" es$re !ou) în care tre#uie să ne co!$ortă! co!$ortă! unii cu a)'ii. Fiin în gru$uri e =(> co$ii" )e(a! cerut să se g+nească &i să găsească so)u'ii )a incientu) $rous. Kot+nu()e toate iei)e în )ista e o$inii )e(a! citit $e r+n" )e(a! ana)i,at î!$reună" căut+n so)u'ia cea !ai #ună $entru to'i. Cei care gre&eau î&i sci!#au o$inii)e" acestea e%enin $o,iti%e. Po%e&ti)e re$re,intă un i,%or e re,o)%are re,o)%are a situa'ii)or situa'ii)or conf)ictua)e &i a#orare a#orare a )or in $ers$ecti%a $ers$ecti%a c+&tig(c+&tigJ. c+&tig(c+&tigJ. 4n acest acest sens a! a)es $o%e&ti cunoscute e co$ii" cu $ersonaje $o,iti%e &i negati%e af)ate într(un conf)ict $er!anent. Lucr+n tot $e gru$uri" co$iii tre#uiau să ientifice conf)ictu) $ersonaje)or negati%e. Ajuta'i Ajuta'i e între#ări)e0 Cine este fericit?nefericit )a sf+r&itu) $o%e&tiiH 5e ceH- Au fost încă)cate re$turi)e %reunui $ersonajH 5e către cineH" Le(a! cerut co$ii)or să recree,e $o%estea in $unctu) e %eere a) $ersonaju)ui negati% care este $ee$sit e o#icei e către autor. I(a! încurajat să e*$)ice atituinea &i co!$orta!entu) $ersonaje)or negati%e e e*e!$)u" toate ani!a)e)e r+eau e %ocea groasă a )u$u)ui" #unicu'a sforăia tare &i e aceea s(a otăr+t )u$u) să(i $ee$sească2. Co$iii tre#uie să găsească întoteauna so)u'ii e re,o)%are $a&nică a tuturor situa'ii)or conf)ictua)e astfe) înc+t toate $ersonaje)e să fie !u)'u!ite. !u)'u!ite. 4n ace)a&i ti!$" copiii constată că oricine are dreptul la o a doua şansă şi are dreptul să se apere. Astfe) )ieru) gru$u)ui co!unică re,u!atu) iscu'ii)or &i so)u'ia $a&nică ao$tată e gru$. 5e e*e!$)u0 Lu$u) cite&te ie,i)or o $o%este c+t ti!$ !a!a )or este $)ecată u$ă u$ă !+ncare!+ncare- o ajută $e /cufi'a /cufi'a ro&ie să cu)eagă cu)eagă f)ori &i ciu$ercu'e ciu$ercu'e $entru $entru #unica" etc. 5esigur că acestea sunt c+te%a e*e!$)e in acti%itatea acti%itat ea noastră. :oe)+n co$iii e )a cea !ai frageă %+rstă a%e! a%antaju) că anu!ite $rejuecă'i $rejuecă'i în%ă'ate în fa!i)ie $ot fi i!inuate" iar ieea e a$artenen'a etnică nu este încă for!ată. 5ar" $ute! s$une că !unca noastră a a%ut succes" acă se i!$)ică &i fa!i)ia în $ro$ria for!are a co$ii)or 7a orice copil, în mod particular la copiii cu cerinţe speciale, gradul de interes şi de colaborare a l părinţilor este direct proporţional cu re/ultatele şi e'oluţia copiilor. Psio$eagogia !oernă" centrată $e co$i)" se #a,ea,ă $e con%ingerea că fa!i)ia
este $ri!u) eucator &i are ce) !ai !are $oten'ia) e !oe)are.
"olul educatoarei este acela de a spri(ini familiile să aibă încredere în resursele proprii, să facă faţă greutăţilor cu care ele se confruntă.
4n conc)u,ie0 acă a%e! între#ări în )egătură cu co$iii e )a gru$e)e noastre este #ine să ne aresă! organe)or a#i)itate. Este !u)t !ai #ine să cere! infor!a'ii &i s$rijin atunci c+n este ne%oie" ec+t să e%ită! co$iii cu $ro#)e!e sau !ai gra%" să îi îne$ărtă! e )a gru$e)e noastre. 1ste bine să ne alegem cele mai eficiente strategii în acti'itatea instructi' 3 educati'ă ţin$nd co nt de particularităţile indi'iduale şi de '$rstă ale copiilor.
9
Bi#)igrafie 0 Csor#a" 5iana 8coa)a $entru i%ersitate" &coa)a $entru to'iJ su$ort curs $sio$eagogie s$ecia)ă" Creis 9 Gergu&" A. Psio$eagogia $ersoane)or cu cerin'e s$ecia)e. /trategii e euca'ie integratăJ" E. Po)iro!" Ia&i" 91 :.E.C." UKICEF" JGi !a!ageria)(e,%o)tarea $ractici)or inc)u,i%e în &co)iJ" Bucure&ti" 1DDD :u&u" I."Taf)an A."JTera$ia euca'iona)ă integrată6" Eitura Funa'iei Nu!anitas" Bucure&ti -1DD Po$o%ici 5.V."( E)e!ente 5e Psio$eagogia IntegrariiJ" Bucuresti" E. Pro(Nu!anitate" 1DDD. Rau G."( Psio$eagogia Psio$eagogia /co)ari)or Cu Nanica$ :inta)J" Bucuresti" E. Pro(Nu!anitate" Pro(Nu!anitate" 9. Ungureanu" 5. Euca'ia integrată &i &coa)a inc)u,i%ăJ" Eitura eVest" Ti!i&oara" 9 Ver,a E.( Tratat 5e Logo$eie Vo)u!u) IJ" Eitura Funatiei Nu!anitas Ver,a" E. Psio$eagogie s$ecia)ăJ !anua) $entru c)s. III &co)i Kor!a)e" E.5.P." Bucure&ti"1DD> Vră&!a&" T. 8coa)a &i euca'ia $entru to'iJ" Eitura :ini$e" Bucure&ti 9= • • • •
MMM.autis!.ro MMM.es$reco$ii.ro MMM.iactic.ro MMM.co$i)u).ro
91
