Studiu de caz:
Universitatea Cantemir – Facultatea de Relatii Economice Internationale Brasov 2011
Istoria companiei Marca Nike a fost creata de Phil Knight sub inspiratia performantelor sportivilor care se antrenau intr-unul dintre centrele olimpice ale SUA, aproape de casa sa. Knight a fost in colegiu alergator pe distante lungi si maraton. Se pare, insa, ca scurta experienta de sportiv i-a fost de folos din alta perspectiva. Pentru ca Nike, compania pe care a infiintat-o dupa ce-a absolvit MBA-ul, conduce detasat in cea mai lunga cursa din industria de imbracaminte sportiva. Dupa ce a absolvit Universitatea din Oregon, Knight a ales sa se specializeze in business, inscriindu-se la cursurile de MBA ale Universitatii Stanford. Intr-unul dintre proiectele pe care le-a realizat in aceasta perioada, Philip a prezentat un proiect de spargere a monopolului detinut de Adidas pe segmentul incaltamintei sportive. El preciza, in respectiva lucrare, ca singura sansa pentru a fabrica un pantof sport mai performant si mai ieftin este sa se lucreze cu mana ieftina din Asia. Dupa absolvire, Knight s-a hotarat sa-si puna planul in practica. In 1962 si-a cumparat un bilet de avion cu destinatia Japonia, unde s-a intalnit cu executivii Onitsuka Tiger, companie ce producea imitatii Adidas. Knight, care s-a dat drept seful companiei Blue Ribbon Sports - existenta doar in minte sa -, a reusit sa-i convinga pe japonezi sa trimita cateva perechi de proba pentru "asociatii sai" si, ceva mai tarziu, chiar sa exporte incaltaminte in SUA. Knight nu a vrut sa cheltuie bani pe promovarea produselor Nike. El a decis sa nu investeasca in reclama, asteptand, in schimb, recunoasterea calitatii produselor de la experti - antrenori si sportivi de performanta. Faptul ca acestia foloseau pantofii Nike pe pista de alergare sau pe terenurile de sport era cea mai buna reclama. Norocul i-a zambit in 1972, cand partenerul sau, Bill Bowerman, a fost numit antrenor al echipei olimpice de atletism a Statelor Unite. Multi dintre sportivii americani de top au ales atunci Nike. Iar daca americanii aveau performante bune - pantofii primeau laude. Cu fiecare medalie de aur castigata la Jocurile Olimpice de la Munchen, Nike urca spre prima treapta a podiumului producatorilor de echipament sportiv. Intuind un potential imens de imagine, Knight a inceput sa asocieze numele Nike cu sportivii de valoare. Primul "purtator de cuvant" al pantofilor Nike a fost Steve Prefontaine, un recordman atipic, care s-a afirmat intr-o perioada in care americanii cucereau medalii pe umerii sportivilor masivi de culoare, indeosebi la probele de viteza. Prefontaine - alb, slab si cu parul lung - dobora record dupa record la probele de distanta, incaltat cu pantofii "revolutionari" Nike - un model mult mai usor si mai elastic decat tot ce exista, la momentul respectiv, pe piata. Dupa ce a refuzat sa-si faca reclama (silit si de bugetul redus), Phil a inceput sa investeasca tot mai mult in asocierea numelui Nike cu performanta, apeland la cele mai cunoscute figuri ale sportului american. Insa, pentru a incheia un contract cu Nike, nu era de-ajuns sa fii campion, trebuia sa fii un show-man. Cel mai bun dintre cei mai buni. Cu timpul s-a ajuns sa se aloce 200 de milioane de dolari anual publicitatii, care au intrat in buzunarul unor vedete ca Michael Jordan, Tiger Woods sau Andre Agassi, transformati in adevarati ambasadori Nike.
Strategia folosirii imaginii vedetelor a fost folosita si in batalia pentru piata fotbalului. Avand in vedere ca sportul rege din Europa nu se regaseste printre preferintele americanilor, Nike pierdea fara drept de apel lupta cu Adidas pe "batranul continent". Solutia a fost Nike Football. Cei mai spectaculosi fotbalisti au fost contractati si nume ca Ronaldo, Ronaldinho sau Henry au devenit imaginea Nike. In prezent, Nike recupereaza teren in lupta cu Adidas, Puma sau Lotto, sponsorizand din ce in ce mai multe echipe de fotbal (tendinta aparuta si in Romania) si pare ca nu mai joaca in deplasare. Cand nu a mai avut campioni cu a caror imagine sa se asocieze, Knight a speculat entuziasmul americanilor catre noi sporturi. Pentru cei ce practica jogging-ul, de exemplu, a lansat linii intregi de imbracaminte si incaltaminte. Curand, acest sport avea sa devina un mod de viata pentru americani, iar Nike dadea o noua lovitura concurentilor. Totodata, Nike a lansat trenduri in moda sportiva, scotand designuri inovatoare. Populatia de culoare a fost castigata definitiv odata cu lansarea modelelor Street-Nike si a accesoriilor pe gustul vedetelor hip-hop. Astfel, Knight a reusit sa depaseasca dimensiunea sportiva, produsele sale facand istorie nu doar de pe terenurile de sport, ci si in videoclip-uri sau prezentari de moda. In 1986, Knight isi indeplineste primul si cel mai important obiectiv, detronand Adidas de pe primul loc in clasamentul mondial al producatorilor de incaltaminte si imbracaminte sportiva. La momentul respectiv, vanzarile anuale ale companiei depaseau 1 miliard de dolari. Acum, Nike comercializeaza 40% din pantofii de sport de pe piata din SUA. La inceputul anilor ’90 apar probleme din cauza controversei care s-a nascut in jurul fabricilor Nike din Asia. Presa a condamnat la unison politica companiei lui Knight de a exploata forta de munca ieftina de peste ocean. Desi a avut o campanie mass-media potrivnica, in 1993, Sporting News l-a votat pe Philip Knight "cel mai puternic om din industria sportiva". Era pentru prima data cand o personalitate neimplicata direct in sport - Philip nu era nici sportiv, nici manager sau antrenor - primea acest premiu. In 1997 Business Weekly l-a alaturat pe Knight unor antreprenori ca Bill Gates si Michael Dell, in topul managerilor americani. Anul acesta intemeietorul Nike a donat Universitatii Stanford, unde a facut MBA-ul, 105 mil. dolari. A fost cea mai mare donatie facuta vreodata pentru o scoala de business si o dovada ca Phil nu a uitat de unde a plecat. Un gest deopotriva sportiv si nobil, pe masura unui adevarat "Cavaler". Succesul inregistrat de Nike de pe urma contractului individual cu Michel Jordan a dus compania la un grad de notorietate incredibil. A fost o perioada cand lumea numea compania Mike. Insa si reciproca este valabila, multi considerand ca, fara contractul cu Nike, Michael Jordan, cunoscut de altfel, si sub numele de Air Jordan ar fi fost ramas doar un excelent jucator de baschet, nu unul dintre cei mai mari sportivi ai tuturor timpurilor. Modelul pe care i l-a dedicat Nike a adus vanzari de 100 mil. dolari doar in anul lansarii 1985. Nike a primit şi Premiul Emmy pentru cea mai bună reclamă în 2000 şi 2002.
Pentru a-şi demonstra angajamentul faţă de protecţia mediului Nike a lansat, în 1993, programul “Reuse A Shoe”. Acesta presupune colectarea pantofilor vechi şi reciclarea lor. Materialele obţinute au fost folosite de Nike pentru a fabrica suprafeţe pentru terenuri de sport de înaltă performanţă. Suprafeţele au fost realizate în mod gratuit, în beneficiul unor comunităţi care altfel nu şi le-ar fi putut permite. În acest fel, compania a adus şi mai multă valoare programului său “NikeGO”, care urmăreşte să-i convingă pe copii să facă sport. Până în 2005, peste 170 de terenuri de sport din şcoli au beneficiat de ajutorul materialelor refolosite oferite de Nike. Cealaltă importantă metodă prin care Nike promovează produsele este sponsorizarea, atât a unor echipe din mai multe sporturi, dar şi a unor figuri importante din sport. Primul sportiv profesionist sponsorizat de Nike a fost jucătorul de tenis român Ilie Năstase,iar primul alergător de pistă ce a semnat cu Nike a fost Steve Prefontaine, un fost elev al lui Bowerman, de pe vremea când era antrenor laUniversitatea din Oregon. Cel mai mare succes la avut însă contractul de sponsorizare realizat de companie cu baschetbalistul american Michael Jordan. Astăzi compania sponsorizează mai mulţi jucători de tenis din întreaga lume, echipa de cricket a Indiei ( intre 2006-2010, valoarea contractului fiind de 45 de milioane de dolari), echipe de fotbal (Arsenal, Manchester United, FC Barcelona, Inter Milan, Juventus, Steaua, Borussia Dortmund, Aston Villa, Celtic), jucători de golf (Tiger Woods, Paul Casey). Printre premiile primite atât pentru reclame, cât şi pentru condiţiile de muncă şi implicarea în societate putem menţiona: includerea în lista FORTUNE 2008 “Best Companies To Work for”, merit recunoscut de alte 2 ori în 2006 şi 2007 cel mai mare punctaj oferit de Ceres pentru inovaţie în design. includerea în cele mai eficiente 100 de companii din lume în materie de dezvoltare durabilă punctaj maxim la lista de companii Climate Counts.
Concurenţi Principalii concurenţi ai companiei Nike sunt Adidas şi Reebok. Adidas a devenit în perioada 1928-1990 una dintre cele mai mari firme internaţionale producătoare din industria încălţămintei şi îmbrăcămintei sport. Printre punctele tari ale acestei firme se numară: notorietatea mărcii la nivel internaţional,diversificarea articolelor ,adaptabilitatea şi inventabilitatea; însă punctele slabe îi scad acesteia potenţialul: insuficienta inovare a produselor, imagine depaşită, promovare insuficientă, strategii de marketing greşite. În ceea ce priveşte firma REEBOK, avantajele competitive care au condus la creşterea vânzărilor şi la crearea unei notorietăţi au fost generate de aplicarea unei strategii diferenţiate a produselor prin orientarea către nişe de piaţă neexploatate, prin elaborarea unei politici de distribuţie originale, inovare permanentă a produselor sale şi printr-o agresivă politică de sponsoring a sportivilor. În 2006, Adidas dă lovitura prin achiziţionarea tuturor acţiunilor Reebok, cu suma de 3,8 miliarde de dolari, astfel punând în dificultate marele concurent Nike. Achiziţia a oferit companiei şansa de a avea mai multă putere
de negociere cu furnizorii. Însă această alăturare nu şi-a reuşit scopul de a detrona Nike. Nike domină afacerile cu încălţăminte sportivă şi pare că nu va pierde această poziţie prea curând. În SUA, unde piaţa pantofilor sport nu s-a schimbat în ultimii 10 ani, controlează 36,3% din piaţă, comparativ cu 21,1% cât au Adidas şi Reebok împreună, potrivit publicaţiei Sporting Goods Intelligence. Dar cursa este mult mai stransă în ceea ce priveşte pieţele internaţionale cu dezvoltare accelerată, unde Nike controlează 30,9% din vânzari, comparativ cu 28%, cât au Adidas şi Reebok împreună. Piaţa articolelor sportive în 2008 a valorat 600 mil.euro iar Nike a fost lider pe această piaţă, urmată pe locul doi de Adidas. În 2007 Nike a fost cotat la o valoare de piaţă de 17 mld. $, iar anul 2008 a adus o creştere până la valoarea de 18,6 mld. $. Veniturile Nike al doilea trimestru au scazut cu 4%, la 4.4 miliarde dolari de la 4.6 miliarde dolari în perioada a anului trecut. In anul 2010 deşi salariile sale, de asemenea, a scăzut, el bate încă estimările Wall Street, cu al doilea trimestru venitul net care se încadrează 4% la 375 milioane dolari de la 391 milioane dolari cu un an în urmă. câştigurile sale diluat pe acţiune a scăzut cu 5% până la 76 de cenţi, depăşind estimările Wall Street de 71 de centi pe actiune. In al doilea trimestru al anului 2010, Nike a generat o mare parte din veniturile sale din pietele emergente. În timp ce veniturile companiei au scăzut în toate sale de pe alte pieţe globale, aceasta observat o creştere a veniturilor cu 8% la 555 milioane dolari în pieţele emergente, unde a făcut bine în special în încălţăminte. O altă sursă de creştere a veniturilor Nike în al doilea trimestru a fost afacerile sale, inclusiv Cole Haan, Converse, International Hurley, Golf Nike si Umbro. Ei au fost de 1% până la 556 milioane dolari. Nike a fost, de asemenea, ajutat de vânzare mai mici şi a costurilor administrative, care pot fi atribuite în mare măsură la acţiuni de restructurare a completat în ultimul an fiscal Privind în perspectivă, compania a anunţat o creştere de 4% din comenzile viitoare în valoare de 7 miliarde dolari pentru Nike încălţăminte şi îmbrăcăminte la nivel mondial. Sunt programate pentru a fi livrate din decembrie până în aprilie 2010, din nou, o mare parte dintre ele pentru pieţele emergente. Profilul net al Nike a crescut cu 53 de procente in trimestrul al patrulea al anului financiar incheiat pe 31 mai, de la 341,4 milioane de dolari la 521,9 milioane de dolari. Potrivit analistilor de la Reuters, actiunile celui mai mare producator de imbracaminte si incaltaminte sport din lume au scazut cu 2% pe bursa de la New York pentru ca veniturile au fost sub asteptari. Veniturile companiei au inregistrat o crestere de aproape 8% in perioada martie-mai fata de acelasi interval al anului anterior si s-au situat la 5,08 miliarde de dolari, comparativ cu incasarile estimate de analisti, 5,15 miliarde de dolari. Pe regiuni, vanzarile produselor Nike au crescut in America de Nord, Europa si China, insa au inregistrat o scadere in Japonia. Potrivit sursei citate, marja de profit brut a fost de 47,7%, fata de 43,4% in perioada similara a anului trecut.
Asemenea principalilor concurenti, Nike se bucura de publicitatea adusa de Cupa Mondiala de fotbal din Africa de Sud, eveniment care genereaza la fiecare editie incasari mari producatorilor de echipament sportiv. Nike este sponsor tehnic pentru zece echipe nationale la editia de anul acesta a Campionatului Mondial, printre care Brazilia, Portugalia si Anglia, ultima prin intermediul marcii Umbro.
Strategii de marketing in cadrul companiei Nike Asocierea marcii Nike cu sportivii de performanta, facuta printr-un marketing agresiv, a facut ca acest brand sa fie asemuit cu performanta. Folosirea atenta a diferitelor tipuri de strategii a facut ca Nike sa devina numarul unu pe piata echipamentelor sportive. Cand Nike era in stadiul de “dilema” managementul companiei a aplicat strategii de crestere mai ales prin concentrare (penetrare si dezvoltare de piata, dezvoltarea produsului), lucru care a dus la trecerea intr-un nivel superior, cel de “vedeta”. Odata ajuns aici, metodele de integrare orizontala si verticala au facut ca in anii ’90 Nike sa fie la stadiul de “cash cow”. Asistand la scaderea economica de pe pietele din Asia si afectati de schimbarile frecvente in moda adolescentilor, vanzarile echipamentelor sportive au stagnat dupa anul 2000. Sub aceasta presiune, Phil Knight lupta pentru a reconstrui compania de la varf in jos. Acest lucru presupune o schimbare majora de atitudine la sediul general al Nike, in Beaverton, Oregon, sintetizat de declaratia lui Phil intr-un ziar de business: “Nu mai suntem la fel de rebeli ca acum 5 ani”. In ultimii ani, Knight si numarul doi in conducere Thomas E Clarke au restructurat personalul, 1600 de angajati (8%) fiind concediati. Specialistii in management sunt convinsi ca nu a fost de ajuns calitatea echipamentelor Nike pentru ca brandul sa supravietuiasca. Publicitatea agresiva si marketingul inteligent au asigurat o crestere in progresie geometrica a afacerii. Este de mentionat ca Phil Knight, la inceputurile afacerii sale, declara public ca „nu crede in publicitate“. A dat insa dovada de o elasticitate incredibila, iar sloganul „Just do it“ a intrat deja in manuale. Cat despre marketing, este suficient sa dam exemplu ultima gaselnita a celor de la Nike - colaborarea cu... Apple, unul dintre liderii mondiali in IT. Impreuna au lansat, in mai 2006, noul kit sport Nike+ iPod. Echipamentul permite pantofilor sport Nike+ sa „comunice“ cu Apple iPod nano, dând alergatorilor informatii audio despre distanta, viteza si calorii consumate în timpul alergarii. Nike se extinde si in alte domenii cheie. In momentul actual sunt necesare 18 luni pentru a proiecta si confectiona un pantof. Cei de la Nike incearca sa reduca aceasta perioada la 12 luni. Restructurarea ciclului de design si productie are implicatie la ambele capete ale lantului de vanzari. In acest moment Nike trebuie sa planifice in avans fata de tendintele actuale, devenind vulnerabil la schimbarile bruste din moda. Pentru a alinia Nike la tendintele actuale ale pietei mondiale este necesar un efort amplu si sustinut. Knight trebuie sa se desprinda de Nike,
uneori chiar in sens literal. Anul trecut a creat o noua divizie numita ACG destinata sporturilor extreme. Grupul ACG are acum propriul sediu, propriul personal, buget si plan de marketing. Aceasta separare s-a produs ca urmare a esecului Nike de a castiga increderea adeptilor sporturilor nontraditionale, o categorie mica, dar care da tonul in moda adolescentina. Knight a pus aceasta afacere in grija lui Gordon O. McFadden, un veteran al echipamentelor sportive, care a lucrat 17 ani pentru Helly Hansen, Norvegia. Dar ACG nu va rezolva singura problemele Nike. Compania are nevoie de o noua imagine care sa fie in concordanta cu acestea. McFadden intentioneaza sa deschida zeci de magazine ACG langa partiile de schi si centrele de agrement. Se preconizeaza o crestere dubla a vanzarilor ACG de cand divizia este independenta. Crearea diviziei ACG este o strategie de penetrare a pietei echipamentelor de sporturi extreme.
Greseli in planul de marketing al Nike Sunt greu de gasit greseli de marketing la Nike, o companie care are o cota de piata de 40% din totalul pietei echipamentelor sportive. Cu toate acestea nu pot fi trecute cu vederea problemele aparute cu muncitorii din strainatate, printre care se pare ca erau si copii, platiti cu sume modice (cativa centi pe zi). Cand vanzarile au scazut simtitor, Knight a aparut in media, pentru a se distanta aceasta problema, declarand ca Nike nu este proprietara acelor fabrici si initiind un program de alfabetizare conceput pentru muncitorii din Indonezia. Pentru a imbunatati conditiile de lucru, cei de la Nike au inlocuit toluenul, o substanta foarte toxica, cu un liant pe baza de apa pe majoritatea liniilor de productie. In ciuda intuitiei sale extraordinare, si Knight a facut, de-a lungul timpului, greseli de marketing. Prima s-a intamplat la mijlocul anilor '80, cand Nike a neglijat segmentul de fitness si aerobic, ceea ce a dus la o scadere cu 18% a vanzarilor in perioada '86-'87. Asta in timp ce concurentul Reebok se confrunta cu o cerere imensa pe segmentul respectiv. Phil n-a stat mult pe ganduri si le-a oferit ca raspuns celor de la Reebok modelul Nike Air. Erau primii pantofi cu perna de aer lansati de Nike si nu aveau nicio legatura cu celebrul model dedicat lui Jordan. Gratie vanzarilor inregistrate de Nike Air, compania revine pe prima pozitie in 1990. O alta greseala a celor de la Nike a fost intarzierea cu care au intrat cu vanzarile in spatiul virtual. Observand rezultatele spectaculoase ale concurentei pe internet, managementul firmei a invitat o echipa de specialisti in domeniul IT pentru a educa angajatii Nike in legatura cu internetul. Acum Knight se intalneste cu echipa sa specializata zilnic. Printre subiectele de discutii se numara si modalitati de atragere a utilizatorilor catre Nike.com. Stilul neconventional al lui Knight, care era cunoscut pentru sustragerea de la activitatile zilnice cu saptamanile, a contribuit la scaderea companiei. In 1998 Knight a convocat staff-ul sau si si-a cerut scuze pentru lipsa de concentrare in anii de expansiune ai Nike si pentru ca a esuat sa pregateasca compania pentru vremurile dure ce au urmat.
Alte erori de marketing au fost: expectative gresite in moda, suprapopularizarea numelui, reclame sterse. Pentru a riposta, compania este foarte atenta la ceea ce isi doresc tinerii, in loc sa presupuna ca deja stie, asa cum o facea in trecut.
Analiza Swot Punctele tari: Ø Nike este o organizaţie foarte competitivă, fondatorul Phil Knight fiind adesea citat ca afirmând : “Business înseamnă război fără gloanţe”; Ø Nike este un brand global, este numărul unu în lume în categoria sa; Ø Logo-ul său este recunoscut instantaneu; Phil Knight îl are tatuat pe gleznă; Ø Succesul magazinelor virtuale; Ø Firma se bazează pe o singură marcă, despre care se pate spune că are o personalitate proprie, între marcă şi clienţi existând o relaţie de natură emoţională Ø Firma este implicată în domeniul sportiv, unul dintre sectoarele care în ultimele decenii înregistrează o creştere continuă şi susţinută în ceea ce priveşte priza la public, sportul devenind în multe zone ale lumii o adevărată cultură.. Ø Abordarea unei politici de returnare a produselor cu defecte; Ø 30000 de angajaţi în întreaga lume; Ø Deţine o puternică strategie de marketing ce presupune implicarea sportivilor de primă-clasă din lume în bine cunoscuta campanie mondială “Just do it”; Ø Operează un lanţ de magazine Niketown cu care are un mare success Ø Deţine o varietate de produse pentru toate tipurile de sport ,orientându-se pe activităţi; Ø Sprijină sportul prin numeroasele sponzorizări a importante evenimente, şi a celor mai de success sportivi; cât şi prin organizarea unor campanii de genul “ Reuse a Shue”, prin care a ajutat la construirea unor terenuri de sport de înaltă performanţă. Punctele slabe: Ø Nike refuză să dezvăluie informaţii privind activităţile sale cu companiile partenere, fapt care a dus la critici dure din partea CorpWatch şi alte companii; Ø Oferă condiţii proaste de muncă şi tinde spre exploatarea forţei de muncă ieftină din strainătate; Ø În 1990, Nike a fost raportat că în Pakistan şi Cambodgia a folosit în producerea mingilor de fotbal munca copiilor; Ø Este subiect permanent de critică pentru grupurile anti-globalizare; Ø Preţuri ridicate, inaccesibile anumitor categorii de oameni ; Ø Nike a fost raportată cu practici de muncă incorecte, şi condiţii de muncă insuficiente.
Produsele NIKE: Nike produce o gamă largă de echipamente sportive. Primele produse au fost pantofii sport pentru alergări.În prezent, produce pantofi, compleuri , pantaloni scurţi, etc . pentru o gamă largă de sporturi. Nike vinde o vastă gamă de produse, inclusiv încălţăminte şi îmbrăcăminte pentru activităţi sportive ca fotbal, baschet, alergari , lupte, tenis, fotbal american, atletism, golf şi cross pentru barbaţi, femei şi copii. Nike a făcut recent echipă cu Apple Inc pentru a produce Nike + produs care monitorizează un alergător de performanţă prin intermediul unui aparat de radio în pantof care se leagă la iPod nano. Cele mai recente produse sunt adidaşii Nike 6.0, Nike NYX, şi Nike SB, concepute pentru Skateboarding. Nike a introdus recent pantofii de crichet denumiţi Zoom Air Yorker, proiectat pentru a fi cu 30% mai uşori decât concurenţii lor. În 2008, Nike a prezentat Air Jordan XX3, un pantof de baschet de înaltă performanţă proiectat cu gandul la protecţia mediului. Unii dintre cei mai noi de pantofi ,Nike Flywire conţine Spuma Lunarite . Acest material este folosit pentru a reduce masa în mai multe tipuri de pantofi. În jocul video Gran Turismo 4 este o maşină proiectată de către Nike numit NikeOne 2022, realizată de către Phil Frank. Compania Nike a scos pe piaţă în 2008 Nike Trash Talk, pantoful de baschet produs din materiale reciclate. Noul model este creat după talpa lui Steve Nash de la echipa americană Phoenix Sun şi întruneşte standardele de calitate Nike, informează Environmental Leader. Partea din faţă a pantofului este creată din deşeuri de piele şi piele sintetică rămase în fabrică. Partea din mijloc este confecţionată din rămăşiţe de spumă, iar talpa este din cauciuc prietenos cu mediul şi încorporează materialul Nike Grind din deşeurile rămase de la fabricarea încălţămintei. Pantofii în culorile Phoenix Sun vor avea şireturi şi întărituri din materiale eco şi vor fi livraţi în cutii din hârtie reciclată.
Concluzie: Nike Inc. este numărul unu în lume în industria încălţămintei şi îmbrăcămintei sportive, cel mai cunoscut, cu un logo si un slogan familiare aproape tuturor tinerilor din lume. Pentru că ştiu cum să marketeze inovaţia şi pe cine să aleagă ca imagine a companiei, Nike este considerat cel mai mare brand sportiv, un brand ca la carte pentru calitate, pentru inovaţie, pentru povestea cu intrigă şi deznodământ fericit, pentru personajele faimoase din poveste. Nike înseamnă lifestyle.
Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
http://en.wikipedia.org/wiki/Nike,_Inc. http://www.nikebiz.com http://www.marketingteacher.com/SWOT/nike_swot.htm http://www.exampleessays.com/viewpaper/65781.html http://www.trendagent.ro/lupta-pentru-suprematie-nike-versus-adidas http://metropotam.ro/La-zi/2009/03/art6165793068-Brand-Nike/ http://www.green-report.ro/stiri/nike-lanseaza-pantoful-produs-dinmateriale-reciclate 8. http://www.yuppy.ro/articol/lifestyle/2706/Ce-nu-stiai-despre-Nike-siAdidas.html 9. http://www.curierulnational.ro/Economie%20mondiala/2010-0625/Profitul+Nike+a+crescut+cu+53%25 10. http://www.stiridebine.ro/nike-a-inregistrat-un-profit-de-peste-521-demilioane-de-dolari
