Studiu de caz
În România, de câţiva ani, se realizează monitorizări, sondaje şi studii privind influenta mass–mediei, în special a televiziunii, asupra publicului, inclusiv asupra copiilor şi tinerilor. Dintre sondajele şi studiile studiile relativ recent realizate, privind utilizarea utilizarea şi influenţa mass–media, cu metodoloii riuroase riuroase şi rezultate recunoscute, amintim! „Utilizare, e, atitudini atitudini şi aşteptări aşteptări ale consumatori consumatorilor lor români români de mass– mass– a" #tudiul „Utilizar media” realizat de $nstitutul de %ar&etin şi #ondaje – $%'#, în primăvara anului ())*,
la cererea cererea +', +', oferă oferă date date şi infor informaţ maţii ii asupra asupra relaţi relaţiilo ilorr compl comple-e e-e dintr dintree media media audiovizuale şi consumatorii consumatorii de toate cateoriile. cateoriile. +oncluziile acestui studiu studiu au arătat că /0ul continua să fie principalul mijloc de divertisment pentru cea mai mare parte a populaţiei iar vizionarea / a ajutat telespectatorii să înţeleaă mai bine problemele corupţiei şi criminalităţii, situaţia copiilor abandonaţi, abuzaţi, situaţia politică şi situaţia economică din România, problemele internaţionale. b" #tudiul 1 Expunerea copiilor la programele Radio şi TV” realizat de 2allup România şi %etrou %edia ransilvania, în octombrie ())3, la cererea +', oferă date reprezentative pentru familiile cu copii 450 6* ani", privind! accesul la mass0media7 comp compor orta tame ment ntee de petr petrec ecer eree a timp timpul ului ui libe liberr 4tip 4tipur urii de acti activi vită tăţi ţi,, frec frecve venţ nţaa lor, lor, preferinţele"7 semnificaţiile asociate /7 motivaţii şi satisfacţii ale vizionării /7 conte-tul social al vizionării7 e-punerea la conţinuturi cu potenţial neativ7 selecţia proramelor şi emisiunilor7 modificările induse de consumul Radio şi /. /. Dintre rezultatele acestui studiu reţinem! copiii se uită la /, în medie, peste 68) minute zilnic, iar în 9ee&end peste ()) minute zilnic7 creşterea consumului de / în timpul liber este asocia asociată tă cu frecve frecvenţa nţa scăzut scăzutăă a lectur lecturii7 ii7 / desens desensib ibili ilizea zează ză copii copiiii cu privi privire re la comportamentele violente, îi determină să creadă că violenţa este ceva firesc 4(): dintre ei" şi să acţioneze imitativ 46;: dintre ei". %ajoritatea părinţilor consideră că şcoala rămâne o instituţie importantă de socializare, dar (): dintre ei cred că / are efecte socializatoare mai puternice decât şcoala. c" #tudiul „Evaluarea reprezentării violenei !n programele de televiziune < realizat realizat de +entrul de #tudii %edia şi oi e=noloii e=noloii de +omunicare al >niversităţii ?ucureşti, ?ucureşti, în perioada iulie – decembrie ());, la cererea +', s0a bazat pe monitorizarea şi evaluarea
conţinuturilor violente din emisiuni difuzate pe 6) canale de televiziune. Dintre concluzii menţionăm! modelul cultural al identităţii editoriale a televiziunilor din România reproduce, în linii mari, modelul televiziunilor americane şi vest0europene7 în proporţie importantă, proramele / din România sunt producţii de import 4mai ales filme, seriale etc." sau producţii auto=tone în formate de import 4emisiuni de divertisment, clipuri muzicale etc.". #e constată! o tendinţă pozitivă, de reducere a numărului, ponderii şi duratei în prorame a scenelor de violenţă 1reală<4din elejurnale" şi violenţa 1ficţională< 4din filme"7 violenţa 1reală< are o pondere importantă7 în proramele difuzate de /, primul loc, este deţinut de violenţa fizică, urmată de violenţa verbală. +ercetarea de faţă a fost proiectată pentru a constata cum privesc diferiţi actori sociali raporturile dintre educaţie şi mass0media. @e lână elevi au fost c=estionaţi şi profesori, părinţi. În domeniul educaţiei şi al ştiinţelor educaţiei, mass0media este recunoscută ca un factor important al educaţiei informale. De asemenea, este cunoscută şi problematica efectelor neative ale mass0mediei asupra adolescenţilor. @rezenta cercetare şi0a propus să determine modul cum privesc diferiţi actori sociali statutul de factor educoen al mass0mediei. Dintre aspectele care au fost cuprinse în motivarea proiectului, aleerea scopului, a obiectivelor şi a ipotezelor fac parte ! a" "otivarea cercetării a pornit de la constatarea că mass0media este făcută răspunzătoare de accentuarea superficialităţii, violenţei şi a imoralităţii la copii dar nu se pune accentul şi pe faptul că aceste comportamente inadecvate ale adolescenţilor se datorează în parte şi adulţilor responsabili de creşterea şi educarea lor. 'ceştia de multe ori nu cunosc preocupările copiilor lor şi nu intervin în procesul de selectare al informaţiilor care îi
@entru îndeplinirea obiectivelor a fost proiectat un instrument de cercetare 4c=estionar" pentru detectarea parametrilor obiectivi, precum! dotarea cu mijloace de receptare, nivelul consumului de mass0media, utilizarea timpului liber s.a., ca şi a unor parametri subiectivi, precum! motivaţia, orientările de valoare, aşteptările, evaluările şi satisfacţiile în leătură cu mass0media, pe care subiecţii investiaţi le recunosc. +ercetarea este realizată pe un eşantion reprezentativ de elevi aflaţi la vârsta adolescenţei, având totodată că obiectiv şi investiarea opiniilor profesorilor şi ale părinţilor, ca mediu educaţional. /ârsta adolscenţei a fost aleasă ca perioada în care se structurează atitudinile tinerilor faţă de viaţă, societate, cultură. +=estionarul pentru părinţi, cel pentru profesori şi cel pentru elevi a cuprins 8 întrebări cu răspunsuri înc=ise.'vantajul itemilor cu răspuns înc=is consta în aplicarea şi prelucrarea mai uşoară. >n alt aspect metodoloic privitor la proiectarea instrumentelor, îl constituie utilizarea unor itemi de leătură 0 itemi comuni pentru două sau toate cele trei c=estionare, care să evidenţieze corelarea răspunsurilor oferite de cele trei cateorii de subiecţi, sau, cu alte cuvinte, identificarea influenţelor socio0educaţionale asupra formării opiniei elevilor. 'dministrarea şi aplicarea instrumentelor de cercetare s0a făcut în #coala #uperioara +omerciala 1icolae retzulescu< din ?ucuresti. +=estionarele au fost confidenţiale. Evaluarea percepţiei şi a impactului mass0mediei de către şi asupra tinerilor s0a realizat pe baza unor instrumente specifice 0 c=estionare de opinie adresate elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor acestora. În cadrul cercetării a fost investiat un eşantion de 5) de subiecţi, dintre care () elevi în vârstă de 68065 ani, aflaţi în a F0a de liceu, din anul şcolar ()6B0()6*, () părinţi, un părinte al fiecarui elev intervievat şi () profesori din cadrul şcolii. În aceste condiţii, cercetarea s0a desfăşurat simultan pe trei eşantioane de subiecţi, iar procedeul de selecţie s0a realizat aleatoriu. +a urmare a investiaţiei, au rezultat următoarele caracteristici ale populaţiei eşantionate, cele mai importante referindu0se la principalii factori de influenţă privind educaţia elevului! a) Eşantionul elevilor Ø
Eşantionul cuprinde 8): băieţi şi 8): fete7
Ø
@uţin peste jumătate din eşantion sunt elevi proveniţi din familii cu educaţie de nivel mediu! liceu sau scoala te=nică, în timp ce un sfert din eşantion sunt elevi ai căror părinţi au absolvit o instituţie universitară de scurtă sau lună durată.
b) Eşantionul pro%esorilor Ø
oţi subiecţii sunt absolvenţi ai învăţământului universitar, doi dintre ei absolvind şi studii postuniversitare7
Ø
Eşantionul cuprinde cadre didactice din diverse arii curriculare, 6) aparţinând ariei matematica şi ştiinţe, 5 sunt profesori de limba sau comunicare şi * sunt profesori de ştiinţe socio0umane 7
Ø
Dintre profesorii investiaţi, aproape ;): sunt profesori titulari, restul sunt suplinitori7
Ø
'pro-imativ o treime dintre cadrele didactice investiate 45" sunt profesori diriinţi7
Ø
În ceea ce priveşte e-perienţa didactică, aceasta este susţinută şi de vec=imea declarată în învăţământ, eşantionul prezentând o distribuţie cvasiuniformă pe întreaa plajă de ani0 vec=ime, de la * ani la peste () ani predaţi în învăţământ. /ârsta subiecţilor este şi ea uniform reprezentată în eşantion.
Ø
'semănător ponderii feminine ridicate în rândul cadrelor didactice din învăţământ, eşantionul are o componentă preponderent feminină, cu o pondere de 3): a cadrelor didactice femei.
c) Eşantionul părinilor Ø
În componenţa eşantionului, aproape un sfert 4(8:" dintre subiecţi au studii universitare, aproape jumătate 48):" sunt absolvenţi de liceu, 68: au urmat cursurile unei şcoli profesionale şi 6): au doar şcoala enerală absolvita7
Ø
%area majoritate a subiecţilor sunt mame ale copiilor 43):"7
Ø
Gumătate dintre subiecţi 458:" reprezintă familii cu un copil, un sfert 4(8:"au familii cu doi copii, restul 46):" având câte trei sau mai mulţi copii7
Ø
+ateoria de vârsta cel mai frecvent reprezentată în eşantion este cea a părinţilor de B50*8 ani, cu 38:, urmată de cea a părinţilor de *508) ani 4(8:".
Rezultatele cercetării
1. Rezultatele privind elevii.
+=estionarul a fost adresat elevilor adolescenţi din clasa a F0a de liceu. 'm considerat ca aceşti elevi sunt la o vârstă la care au acumulat deja o e-perienţă în raport cu mass0media, la care se pot raporta cu discernământ şi interes. evoia de socializare, care depăşeşte cercul relaţiilor de familie, scoala şi vecinătatea, are în oferta de mass0media un orizont posibil, şanse, dar şi capcane, bariere, pe care elevii pot să le sesizeze. Hiind în clasa a F0a, elevii nu suportă presiunea adaptării sau absolvirii unui ciclu de învăţământ, astfel încât se afla într0o situaţie în care pot să privească mai rela-at mediul în care trăiesc şi modul în care îşi estionează timpul. 'flându0se la vârsta la care tinerii îşi definesc identitatea personală, comunicarea opiniilor proprii reprezintă o e-perienţă care le este favorabilă şi astfel pot să perceapă c=estionarea în mod areabil, fără suspiciuni şi reticenţe. #0a putut constata că tinerii au răspuns cu sâruinţă, seriozitate şi cu interes, rare fiind cazurile de terebilism în atitudine şi e-primare. @entru prezentarea rezultatelor am considerat că sunt importante câteva domenii de interes care au fost instrumentate cu întrebările din c=estionar. 6" Rezultate& Din
+um este văzută televiziunea
răspunsurile oferite la primul item rezulta că cei mai mulţi dintre elevi,
*):, se uită la / pentru a0şi umple timpul liber iar 6): dintre ei pentru a0şi forma o părere despre diferite fenomene şi evenimente sociale, politice, mondene. 'nterpretare&'nalizând răspunsurile la întrebarea 6 observam că
ponderea cea mai mare
de o are varianta c, adică televiziunea este un mod de a umple timpul liber al elevilor. 'stfel, deducem că timpul liber reprezintă o resursă importantă şi o condiţie pentru consumul de mass0 media. #e mai observă că televiziunea este mai puţin considerată un mijloc de informare şi un formator de opinii decât un stil de viaţă şi Iun devorator< de timp liber.
Televiziunea
mod de viata
Timpul petrecut in fata TV
formator de opinie
sursa de informare; 4; 20% mod de viata; 6; 30%
sub 1 ora; 3; 17% peste 4 ore; 6; 33% sub 1 ora 1-2 ore 2-4 ore
peste 4 ore
umple timpul formator sursade deopinie; informare 2; 10% 2-4 ore; 2; 11%
umple timpul; 8; 40%
1-2 ore; 7; 39%
(" +onsumul de mass0media Rezultate&
+ea mai mare pondere de elevi se uită la /, în medie cel mult * ore pe zi,
urmată de cei care petrec mai mult de * ore în faţa televizorului. 'nterpretare&'nalizând
rezultatele la întrebarea ( şi corelându0le cu cele de la întrebarea
6, putem concluziona că elevii petrec foarte mult timp liber în faţa televizorului, fără a avea însă un scop bine definit 4cum ar fi aflarea de informaţii, înţeleerea unor fenomene, dezvoltarea culturii enerale etc".
B" imp liber Rezultate&
B8: dintre elevi ale să0şi petreacă timpul liber în compania prietenilor, un
sfert ale televizorul iar cea mai mică pondere, de 8:, ale să răsfoiască reviste. 'nterpretare& +u toate că, în ultima vreme, mass0media a
câştiat teren în ceea ce priveşte
petrecerea timpului liber, majoritatea elevilor,dacă ar fi să aleaă, ar opta pentru ieşirile în oraş sau plimbările cu prietenii, ceea ce arată că / nu creează o dependenţă foarte mare în rândul elevilor.
*" %otivaţia consumului de mass0media Rezultate&
+ei mai mulţi elevi, *8: , urmăresc o emisiune din plictiseală, iar un procent
însemnat o urmăresc deoarece şi cei din jurul lor o urmăresc. 'nterpretare& Jbservăm că răspunsul predominant la întrebarea * este plictiseala, la
fel ca
în cazul întrebării 6. J pondere destul de importantă dintre elevi însă urmăresc diverse prorame de televiziune din curiozitate, fie au auzit fie le0a fost recomandată de colei, prieteni sau cunoscuţi. 'cest lucru arată ca adolescenţii pot fi influenţaţi de aleerileKpreferinţele celor cu care intră în contact. 8" Rezultate&
@referinţele în raport cu mediile de comunicare
+ei mai mulţi elevi ale să se uite la filme şi să asculte muzică în detrimentul
ştirilor şi tal&0s=o90urilor. +ărţile şi documentarele sunt o alternativă mai viabilă decât emisiunile de divertisment şi ştiri. 'nterpretare&
răspunsurile la această întrebare nu sunt deloc surprinzătoare, adolescenţii
fiind mai receptivi la vizionarea filmelor şi ascultarea de muzică decât la urmărirea emisiunilor de ştiri sau tal&0s=o90uri. 'cest lucru este demonstrat de %ars=all %cLu=an care crede că ne putem raporta la mass0media în două feluri. În primul rând se ţine cont de faptul că orice mijloc de comunicare reprezintă o prelunire a simţurilor sau a unei părţi a propriului trup. În al doilea rând, mass0media are puterea de a ne sc=imba mentalitatea, lucru oferit din clipa în care teleraful le0a oferit oamenilor comunicarea rapidă la mare distanţă, adică ideea că pot Idistrue< spaţiul.
În opinia lui %ars=all %cLu=an, un reper după care media modifică mentalitatea este forma ori fidelitatea semnalului. >nele semnale media ajun la noi într0o formă completă, de înaltă fidelitate. 'ltele, dimpotrivă, într0o formă lacunară, de fidelitate redusă. @rima presupune puţine eforturi pentru asamblarea semnalelor într0un mesaj înc=eat. +ea redusă ne solicită simţurile pentru a converti semnalele în mesaje. 'celaşi mesaj, e-pediat prin media diferite, va fi diferit. %edia Icalde< se referă la imaini cu o claritate înaltă, uşor de receptat, bine conturate sau înreistrate. u este nevoie să prelucrăm imainea sau sunetul prin sistemul nervos central. Hidelitatea şi claritatea reduse caracterizează media Ireci<. %esajele lor trebuie prelucrate, fiind vai şi nedefinite.
2. Rezultatele privind părinţii
În cadrul cercetării e-istă şi o dimensiune care vizează percepţia şi opinia părinţilor faţă de impactul pe care mass0media îl are asupra adolescenţilor. Hamilia este un important suport al educaţiei informale. De aceea, când vorbim despre tânărul adolescent nu putem face abstracţie de câteva aspecte importante! vârsta şi caracteristicile specifice ale vârstei, mediul social eneral şi cel şcolar, precum şi mediul familial. #tudiind în particular influenţa mass0mediei asupra tinerilor, precum şi nivelul calitativ şi cantitativ al consumului de mass0media, ne dăm seama de importanţa obişnuinţelor din familie, a nivelului cultural al părinţilor şi a mediului socio0emoţional în care tânărul s0a născut, a crescut şi s0a format. Jpiniile părinţilor au creat o imaine de ansamblu asupra ofertei educaţionale din familie făcută copiilor lor adolescenţi, asupra obiceiurilor de consum de mass0media şi asupra învestirilor simbolice faţă de mass0media. În proiectarea c=estionarului au fost incluşi itemi care să evidenţieze eventualii factori care îşi pun amprenta asupra educaţiei copilului pentru consumul mass0media, atât factori personali, cât şi factori de natură familială.
6"
+onsumul de mass0media 4copii"
Rezultate& Gumătate
din părinţii intervievaţi au apreciat că, în medie, copii lor se uită
ma-im ( ore la /, iar ponderi eale de 68 : au considerat că se uita fie mai puţin de o oră, fie mai mult de * ore. 'nterpretare& +orelând rezultatele cu cele
ale întrebării 6 din c=estionarul adresat elevilor,
se observă că părinţii nu cunosc foarte bine proramul copiilor în ceea ce priveşte petrecerea timpului. 'cest lucru este un semnal de alarmă, deoarece adolescenţii nu au un spirit critic dezvoltat şi fără să e-iste cineva care să le selecteze proramele astfel încât să fie în concordanţă cu nevoia lor de dezvoltare şi modelare a comportamentului, riscă să fie influenţaţi neativ.
(" Rezultate& cei
+onsumul de mass0media 4părinţi"
mai mulţi dintre părinţi, 3): au răspuns că se uită la / ma-im ( ore şi
numai 8 : peste ( ore. 'nterpretare&
'ceastă întrebare are o strânsă leătură cu întrebarea 6, deoarece arată cum
influenţează comportamentul părinţilor comportamentul copiilor. Răspunsurile la cele ( întrebări arată ca părinţii nu cunosc proramul real al elevilor şi ar putea e-ista o posibilă influenţă din partea părinţilor în ceea ce priveşte numărul de ore petrecute în faţa /. 'dolescenţii au tendinţa de a0i imita pe adulţi, copiindu0le comportamentul şi preluându0le activităţile. B" Rezultate& *)
#electarea proramelor
: dintre părinţi ar recomanda copiilor lor vizionarea de documentare şi
procente eale de 6) : vizionarea de filme, ştiri, emisiuni şi tal&0s=o90ruri. 'nterpretare& faptul că *) : dintre părinţi ar recomanda copiilor emisiuni educative arată
faptul că aceştia sunt conştienţi că mass0media este un puternic factor educoen.
*"
$mplicarea în procesul de învăţare
Rezultate& jumătate dintre părinţi îşi ajută copii la rezolvarea temelor pentru acasă, B8 :
îi ajută ocazional şi 68 : niciodată. 'nterpretare& cu toate că mai mult de o treime dintre părinţii intervievaţi au declarat că se
preocupă în mod special de evoluţia copiilor lor la învăţătură, ajutându0i pe aceştia în mod constant la rezolvarea temelor pentru acasă, jumătate dintre ei îi ajută pe aceştia ocazional. 'cest lucru implică un risc major pentru copii deoarece sunt nevoiţi să ăsească sinuri surse de informare pentru a realiza sarcinile de lucru şi de multe ori acestea nu sunt din cele mai siure şi corecte surse. 8" Rezultate& o
'titudinea faţă de recomandările posturilor de televiziune
pondere de 8): dintre părinţi ţin cont uneori de restricţiile de vizionare a
proramelor /, ramânând ca cealaltă jumătate să ţină cont 4(8:", respectiv să nu ţină cont de recomandări 4(8:". 'nterpretare& cei mai mulţi dintre părinţi ţin cont de
recomandările făcute de posturile /
pentru proramele difuzate însă procentul celor care nu acordă suficientă atenţie şi a celor care nu respectă aceste recomandări este destul de mare. #0a demonstrat prin diverse studii că vizionarea unui proram neadecvat vârstei poate duce la un comportament violent şi iresponsabil din partea copiilor care adoptă 1realitatea< din filme drept realitatea curentă. De ac eea, părinţii ar trebui să acorde importanţă restricţiilor de vizionare a proramelor / precum şi a site0urilor cu conţinut e-plicit sau inadecvat adolescenţilor.
3. Rezultatele privind profesorii
'naliza următoare se va concentra pe răspunsurile profesorilor 4care au făcut parte din eşantionul reprezentativ ale cărui caracteristici au fost descrise în lucrare" la anc=eta curentă. 6" Rezultate&
#urse de informare e-ternă
ponderea profesorilor care încurajează folosirea resurselor e-terne de
informare este eală cu ponderea celor care nu sunt de acord cu acest lucru 'nterpretare&
răspunsurile la această întrebare arată că profesorii nu sunt pe deplin
convinşi de utilitatea mass0mediei în procesul de învăţare.
(" Rezultate& cei
+um e văzută mass0media de profesori
mai mulţi dintre profesori 4B8:" considera că mass0media este un mijloc
de manipulare şi mai puţin o sursă siură de informare 'nterpretare& 'nalizând
rezultatele de mai sus şi corelându0le cu cele de la prima
întrebare, reiese că profesorii sunt împotriva mass0mediei şi îi recunosc mai mult părţile neative decât părţile pozitive.
B"
%odele promovate de mass0media
Rezultate& majoritatea profesorilor ar alee ca prima opţiune pe
adia +omăneci şi nu pe
Elena ?ăsescu ca model demn de urmat. 'nterpretare&
faptul că profesorii ar alee0o pe adia +omăneci arata ca profesorii
respin promovarea falselor modele şi recunoscând valorile.
*" Rezultate& un
Disciplina %ass0media
procent semnificativ de profesori sunt de acord cu introducerea unei noi
discipline, intitulată "ass(media) 'nterpretare & profesorii recunosc faptul
că este nevoie de o educaţie a tineretului în ceea
ce priveşte mass0media şi ceea ce promovează ea. 8" Rezultate& părerile
+onsumul de mass0media 4copii" sunt împărţite când vine vorba de atribuţiile profesorului în educarea
tinerelor eneraţii asupra influenţei mass0mediei. B8: consideră că profesorii nu sunt interesaţi să formeze elevii să deosebească părţile neative ale medie de cele pozitive, iar un procent mai mic sunt de acord că profesorii fac demersuri de educare a elevilor în privinţa mass0mediei.
Concluziile cercetării
+onsumul de mass0media reprezintă prima condi ție a determinării influen țelor acestora asupra tinerilor. 'dolescenților le sunt dedicate multe dintre produc țiile media 4pres ă, radio, televiziune, internet, jocuri electronice". Este vârsta la care se formează atitudini şi deprinderi culturale specifice, pasiuni şi aspirații, pentru care se acordă importante resurse de încredere, de timp, de bani. +onsumul de mass0media este caracterizat prin factori care pot fi identifica ți prin parametrii obiectivi ! accesul la mass(media, timpul li$er și utilizarea mass(mediei, controlul utilizării)
J concluzie enerală este constatarea consumului ridicat al tinerilor de mass0media și mai ales de televiziune, internet, reviste specifice vârstei și muzică. 'stfel, este posibilă manifestarea unor influențe puternice asupra tinerilor consumatori în cadrul educa ției informale pe care ei o primesc din e-perien țele cotidiene repetate și semnificative. %ass0media reprezintă un mediu la care tinerii se raportează constant, fară ca ei să fie preătiţi pentru a face și a utiliza diferențele dintre realitate şi ceea se li se prezintă prin intermediul mass0mediei. În timp ce elevii sunt preocupați de a0 și intermedia raportarea la realitate prin mass0media, adul ții consideră că prin consumul de mass0media, tinerii se îndepărtează de realitatea autentică, că î și pierd timpul, c=iar, mai rav, că nu mai ajun să0şi trăiască vârsta în mod normal.
J altă concluzie este aceea că potenţialul educativ pe care ar putea să0l ofere mass0media este conceput, oranizat, utilizat de către adulți în coresponden ță cu propriile nevoi, aşteptări și beneficii, fară a se ține seama de nevoile de dezvoltare sănătoase ale vârstei tinere. 'bandonarea copiilor în faţa televizorului și, mai recent, în faţa computerului, substituirea func țiilor de comunicare, de ajutare la rezolvarea temelor, de petrecere a timpului liber în raporturile directe cu adulții din familie, cu educatorii din școal ă sau cu tinerii de aceeaşi vârstă reprezintă consecințe pe care societatea, școala, familia mai cu seamă trebuie să le conştientizeze şi să le contracareze sau înlăture. Receptarea de către tineri a mass0mediei poate să fie caracterizată prin! motivație, calitatea comunicării, orientarea spre valori și modele, e-primarea opiniilor. @rofesorii cunosc impactul pe care mass0media îl are asupra elevilor, recunosc că este nevoie de o educaţie în acest sens, însă nu sunt foarte implicaţi. %ajoritatea părinţilor cunosc faptul că nu toate proramele / sunt benefice copiilor, însă nu sunt destul de conştienţi de efectele acestora, ei neacordând o mare atenţie proramului pe care copiii lor îl au în fiecare zi. În această situaţie, fără a e-ista o îndrumare din partea adulţilor 4atât părinţi cât şi profesori", copiii nu ştiu să aleaă proramele / la care să se uite şi o fac din lipsă de ocupaţie. ANEXA NR. 1: Chestionar pentru elevi
6.
@entru tine televiziunea este!
a"
>n mod de viaţă
b"
Hormator de opinie
c"
>n mod de a0ţi umple timpul d" J simplă sursă de informare
(.
+âte ore petreci zilnic în faţa televizorului!
a"
#ub 6 oră
b"
60( ore
c"
(0* ore d" @este * ore
B.
Dacă ar fi să alei, ai!
a"
avia pe internet
b"
'i asculta muzica
c"
e0ai uita la /
d"
'i citi reviste e" e0ai pimba cu prietenii
*.
>rmăreşti o anumită emisiuneKserial pentru că!
a"
Este interesantă
b"
+oleii de clasaKprietenii o urmăresc c" Din plictiseală 8. Hormează un clasament cu următoarele medii de informare începând cu cel preferat 46" şi terminând cu cel mai puţin preferat 43"! +ărţiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..M HilmeKseriale4/K$nternet"M.MMMMMMMMMMM.MM Emisiuni muzicale 4radioK/"MMMMMMMMMMMMM Emisiuni de divertismentMMMMMMMMMMMMMMM. Documentare şi emisiuni culturaleMMMMMMMMMMM.. CtiriMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM al&0s=o90uri şi emisiuni cu caracter culturalKpoliticMMMM. ANEXA NR. 2 Chestionar pentru părinţi
6.
+âte ore petrece zilnic copilul dvs. în faţa televizorului!
a"
#ub 6 oră
b"
60( ore
c"
(0* ore
d"
@este * ore
(.
+âte ore petreceţi dvs în faţa televizorului!
a"
#ub 6 oră
b"
60( ore
c"
(0* ore
d"
@este * ore
B.
+are din următoarele prorame îl sfătuiţi pe copilul dvs să le urmărească 4răspuns multiplu"!
a"
Hilme
b"
Ctiri
c"
Emisiuni de divertisment
d"
al&0s=o90uri
e"
Documentare
f"
Emisiuni muzicale
*.
/ă ajutaţi copilul să îşi rezolve temele pentru acasă!
a"
Da, mereu
b"
u
c"
+âteodată
8.
În eneral ţineţi cont de recomandările privind vizionarea unui proram 4acordul părinţilor, interzis minorilor sub 6( aniK65 ani etc"!
a"
Da, mereu
b"
u
c"
În unele cazuri ANEXA NR. 3 Chestionar pentru profesori
6.
Încurajaţi elevii să utilizeze surse de informare e-terne 4internetKbibliotecăKpresă" pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru!
a"
Da, mereu
b"
u
c"
+âteodată
(.
În opinia dvs., mass0media este!
a"
J sursă siură de informare
b"
>n mijloc de manipulare
c"
>n instrument de educare
d"
>n mod de rela-areKdivertisment
B.
Dacă ar fi să recomandaţi elevilor un model demn de urmat, acesta ar fi!
a"
adia +omăneci
b"
Elena ?ăsescu
c"
Dinu @atriciu
d"
@ărintele $lie +leopa
*.
+onsideraţi că ar fi necesară introducerea unei discipline despre conţinutul mass0media!
a"
Da, ar fi foarte utilă
b"
u cred că ar sc=imba ceva
8.
+redeţi că profesorii fac suficiente eforturi pentru a informa elevii asupra naturii bivalente ale informaţiilor difuzate în mass0media!
a"
@rofesorii sunt implicaţi
b"
E-ista o tendinţă dar nu suficient de puternică
c"
u se depune deloc efort
