STUDIU DE CAZ I. Date anamnestice I. 1. Date Date biografic biograficee
Nume: S.P.
Vârsta: 6 ani
Sex: Feminin
Data nașterii: nașterii: 13.05.2008
Naționalitate: Naționalitate: Română Educație: Grădinița „Happy „Happy Kids”, Kids”, Cluj-Na Cluj-Napo poca ca
I. 2. Istoric Istoricul ul familiei familiei
Structura familiei: Fetița Fetița provine dintr -o -o familie formată din 4 membrii, ea fiind cea mai mică. Starea de sănatate sănatate a familiei este bună. Nici unul din membrii membrii familiei nu suferă de boli cronice sau sau mintale. de educație educație Relațiile intrafamiliale și climatul afectiv, atitudinea față de copil și față de
Familia extinsă locuieşte împreună împreună (mama, tatăl, cei 2 copii, bunicul bunicul şi bunica). Relațiile interfamiliale sunt foarte foarte bune, adulţii implicându-se implicându-se în educaţia celor 2 fete. Tatăl Tatăl lucrează, lucrează, iar mama mama este casnică casnică.Ven .Veniturile iturile câştigate câştigate le permit permit să ducă un trai de viață decent. Traseul educaţional medicale le şi S. frecventează grădini ța de la vârsta de 2 ani, absentân d doar în condiții medica atunci când este plecată din localitate.
I.3. Evaluare logopedică (din dosarul fetiței) fetiței)
Evaluarea logopedică logopedică a fost efectuată în urmă cu un an şi jumătate, jumătate, diagnosticul logopedic fiind de dislalie polimorfă (toate siflantele sifl antele şi şuierătoarele surde şi sonore, consoana vibrantă „r”). I.4. Intrumente utilizate în evaluare:
Fişa logopedică; Testul S/Z; TMF; Scala Crichton, seria 1; MLU; Observația; Observația; Fişe de lucru.
II. Date colectate în urma evaluării II.1. Examenul somatic
În urma examinării componentelor aparatului fono-articulator nu au fost identificate malformaţii, aspecte fiziologice deficitare. Conform informaţiilor din fişa medicală rezultă că valoarea perimetrului cranian este dezvoltată în parametrii specifici vârstei şi genului. II.2. Examenul funcţional
În urma examinării funcţionale a aparatului fono-articulator au fost identificate deficite la nivelul: - Motricităţii linguale; - Motricităţii labiale; - Auzului fonematic; - Actului fonator. II.3. Examenul preachiziţiilor
În urma examinării preachiziţiilor prin sarcini specifice vârstei au fost identificate următoarele aspecte: - Lateralitatea este dreaptă (atât la ochi, mână, ureche, cât şi picior), aceasta fiind evidenţiată cu ajutorul probelor de tipul: „loveşte cu piciorul mingea”, „indică obiectul cu degetul”, „priveşte cu un singur ochi prin gaura cheii” etc. - Schema corporală este funcţional configurată, copilul identificând părţile corpului, denumindu-le şi executând acţiuni la cerere folosindu-se de acestea. - Structurile senzorial-perceptive sunt funcţionale (formă, culoare,mărime, textură), copilulle diferenţiază, indică imagini corespunzătoare şi le poate denumi; - Demonstrează conservarea cantităţii, lungimii, formei în cadrul unor exerciţii prolematizatoare de tipul: „stabileşte dacă două pătrate sunt la fel sau sunt diferite ca şi mărime”, „indică numărul mai mare: 3 sau 5”; - Are achiziţionat conceptul de număr , numărând corect din unitate în unitate; - Poate diferenţia şi exprima cantitatea; - Utilizează necorespunzător în numeroase situaţii grupul verbal (timpurile şi flexiunea verbală în acord cu numărul şi persoana); - Utilizează corespunzător prepoziţiile (pe, sub, în, lângă) atât în sarcini de limbaj expresiv, câtşi în sarcini de limbaj receptiv. - Orientarea spaţio-temporală este bine configurată, utilizează structuri adverbiale corect; - Abilităţile de percepere a rimei sunt bine dezvoltate; - Abilităţile de procesare fonologică, inclusiv auzul fonematic sun deficitar structurate, atunci când în evaluare sunt utilizate structuri lingvistice care valorifică fonemele distorsionate în actul pronunţiei. - Abilităţile respiratorii sunt bine dezvoltate. Manifestă, totuşi tendinţa de a respira prin cavitatea bucală, deşi poate dirija aerul şi prin cavitatea nazală. - Motricitatea generală este bine dezvoltată, nefiind identificate dificultăţi în activităţi precum mersul, manipularea obiectelor etc.; - Motricitatea fină a aparatului fonoarticulator este deficitară, S. manifestând o serie de dificultăţi de coordonare a grupelor musculare ale aparatului fono-articulator (în special limbă). Copilul conştientizează aspectele deficitare, îşi exprimă nemulţumirea faţă de imposibilitatea efectuării anumitor mişcări şi fixează cu mâna atunci când nu reuşeşte să poziţioneze ca şi în modelul dat.
II.4. Examinarea limbajului oral
În evaluarea acestor structuri a fost utilizat albumul logopedic, dar şi alte liste cu material lingvistic selectat, respectiv imagini şi fişe de lucru adaptate vârstei copilului. În urma evaluării s-a constatat faptul că sunetele distorsionate sunt „s”, „z”, „ş”, „j”, „ţ”, grupurile bifonematice „ce/ci”, „ge/gi”; distorsionată şi uneori omisă, vibranta „r”. Nivelul inteligibilităţii vorbirii este în ansamblu bine dezvoltat. Se remarcă tendinţa de a vorbi cu gura foarte puţin deschisă şi la o intensitate redusă (teama de răguşeală). II. 5. Rezultatele instrumentelor/probelor aplicate
Testul S/Z
Media S/Z = 1,255 Datele obţinute în urma pronunţării sunetelor „s” şi „z” pe expir sunt: „S” 1: 9, 41 secunde; „Z” 1: 6,89 secunde; „S” 2: 11,39 secunde; „Z” 2: 9,07 secunde; Luând în considerare datele tabelului A, S. a reuşit să menţină sunetele peste media vârstei atât pentru consoana „s”, cât şi pentru consoana „z”. Tabel A
Conform tabelului B, fetiţa a obţinut o valoare mai mare decât cea medie menţionată genului în care se încadrează (1,06). Valoarea finală înregistrată (1, 255) poate să ofere informaţii relevante legate de eficienţa funcţionării glotei (Gelfer & Pazera, 1997), buna funcţionare a corzilor vocale (Eckel & Boone, 1981), respectiv despre capacitatea de control asupra tractului respirator (Tait & Mechel et al., 1980). Tabel B
Timpul maxim de fonaţie (TMF) - reprezintă timpul în care o emisie vocală
Scala Crichton
poate fi susţinută pe o singură expiraţie fonatorie şi după o inspiraţie maximă. Limita inferioară de la care se consideră TMF patologic este de 15 s pentru bărbaţi şi 10 s pentru femei. S. a obţinut următoarele valori: Sunetul „a” 1 cântat: 8, 69 secunde Sunetul „a” 2 cântat: 12, 08 secunde Valoarea obţinută pentru sunetul „a” cântat a fost de 12,08 secunde. Având în vedere vârsta de 6 ani, se poate considera că rezultatul înregistrat este favorabil.
Seria I Briceag, morcov, flacără, şapcă, vapor, rochie, odihnă, camion, vedere, lăudăros, înfricoşat, petic, nefericit, deranj, continuă, umezeală, se amestecă, asemănare, vânează, primeste, se topeşte, vis, se sperie, recoltă, parfum, leagă, se îngrijeşte, aproape, controlează, curaj, ridică, crud, ceartă, încăpăţânat, bătălie, televizor, politicos, precis, dicţionar, diamante.
Interpretare cantitativă Tabel 1
Rezultatele obținute în urma aplicării Scalei Crichton, Cuvinte Seria I Explicate Explicate Puse în Cuvinte corect greșit context neştiute 8 2 26 4
Interpretare calitativă
În urma aplicării primei serii a scalei Crichton s-a remarcat faptul că: 8 cuvinte au fost explicate corect, 2 cuvinte au fost explicate greșit, 26 cuvinte au fost puse în context, iar 4 cuvinte nu au fost cunoscute. Exemple de cuvinte explicate corect: Morcov = „are multe vitamine; este o legumă; dacă nu ar fi morcovii, iepu raşii nu ar avea ce să mănânce.” Şapcă = „că când e soare mult, mult, mult ne punem şapcă; e aşa ca o căciulă, numai că în faţă are aşa ca o limbă care ne păzeşte de soare.” Asemănare = „adică când ceva e exact la fel cu ceva.”
Debutul aplicării primei serii de cuvinte din scala Crichton, a avut loc odată cu explicarea sarcinii pe care S. o are de realizat. Aceasta s-a arătat dispusă să coopereze și să răspundă întrebărilor adresate. Multe dintre definițiile oferite cuvintelor din prima serie sunt propoziții simple alcătuite din adverbul relativ ”când” și verbul de definit sau substantivul care și -a schimbat valoarea gramaticală din substantiv în verb. Spre exemplu: ”nefericit- când nu ești fericit”. Se remarcă tendinţa crescută de a pune cuvintele în context şi nu de a le oferi o definiţie,o explicaţie putând fi şi lipsa exerciţiului în acest sens. S. a demonstrat că ştie semnificaţia cuvintelor, însă nu are un vocabular activ bine dezvoltat care să îi permită să le definească cu alte cuvinte, în afară de cele rezultate în urma schimbării valorii gramaticale. La cele 4 cuvinte necunoscute, S. a folosit sintagmele : „nu știu” / „n-am auzit de aşa ceva”. Aceste cuvinte nedefinite sunt termeni cu care S. nu este familiarizată: briceag, recoltă, dicționar , precis.
Lungimea Medie a Enunțului (MLU -cuvinte, respectiv morfeme)
Au fost culese 2 mostre verbale, una la debutul evaluării logopedice (luna martie) şi alta la sfârşitul lunii mai.
Interpretarea cantitativă
În urma înregistrării vorbirii spontane și transcrierii enunțurilor din prima mostră s-a ajuns la următoarele cifre: 17 enunțuri; 217 cuvinte. Astfel, valoarea MLU - cuvinte = 217cuvinte/17 enunțuri = 12,76 Valoarea 12, 76 obţinută este o valoare peste medie, având în vedere faptul că valoarea medie în limba romană este dublă (9) faţă de valoarea medie internațională (4,5). Aşadar, valoarea medie a MLU- cuvinte în limba română e 9, iar S. a obținut 12,76. În ceea ce priveşte MLU – morfeme, situaţia s-a prezentat astfel: 273 morfeme/ 17 enunţuri =16,058. Rezultatul obţinut indică depăşirea valorii mediei, evidenţiind performanţa bună la nivel de grupă mare. În ceea ce priveşte cea de-a doua mostră verbală, datele culese au evidenţiat următoarele rezultate: 39 propoziţii; 381 cuvinte; 470 morfeme. MLU – cuvinte = 9,76 MLU – morfeme = 12,28 Valorile obţinute depăşesc şi de această dată valoarea medie. A crescut însă numărul propoziţiilor, iar firul narativ şi-a conturat o nouă formă, semn că intervenţia oferită şi antrenamentul propus au efecte pozitive.
Interpretarea calitativă
Înregistrarea vorbirii spontane a S. s-a desfășurat într -o sală liniştită şi confortabilă, fără factori distractori, care să permită o bună concentrare asupra sarcinii din partea fetiței. Debutul conversației a avut ca și subiect ziua de naştere a fetiţei. A fost nevoie să se intervină cu întrebări ajutătoare pentru a da un contur celor spuse de S. În momentul în care când a ales ca si subiect povestea „Ţinutul îngheţat” și a fost rugată să descrie acțiunea poveștii, activitatea a avut nevoie de susţinerea oferită de întrebările ajutătoare. Limbajul a fost expresiv şi suplimentat de gesturi. Propozițiile folosite sunt complexe, dar unele nu au legătură cu celelalte. Au fost utilizate descrieri, menite să contribuie la înţelegerea adecvată a poveştii. Uneori, grupurile verbale sunt folosite necorespunzător, timpurile şi flexiunea verbală în acord cu numărul şi persoana fiind folosite incorect. Elementele suprasegmentale ale vocii, ritmul și fluența au fost constante. Din punct de vedere ale fluenței vorbirii a întâmpinat câteva dificultăți în exprimare , manifestate prin repetarea unor conjuncţii sau prin pauze lungi în actul de vorbire . Limbajul comprehensiv este bine dezvoltat, neîntâmpinându-se dificultăți în elaborarea răspunsurilor prevăzute sarcinilor. Limbajul expresiv este dezvoltat, însă S. are dificultăți în utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate. Se observă creşterea numărului enunţurilor în cea de-a doua mostră verbală şi modificarea modului de elaborare a discursului. Întrebările ajutătoare sunt semnificativ mai puţine, iar modalitatea de formulare a propoziţiilor se îmbunătăţeşte. Se remarcă însă, un vocabular destul de redus şi păstrarea tendinţei de a folosi conjuncţia „şi” la începutul propoziţiei. Mai mult decât atât, la fel ca şi în prima mostră, S. obişnuieşte să formuleze fraze
lungi sau să nu adauge o acţiune unor propoziţii enunţate. Cu toate acestea, s-a identificat existenţa unor structuri verbale mai ample, care indică abilităţi morfo-sintactice în dezvoltare (forme adjectivale acordate în gen, număr şi caz, prepoziţii, conjuncţii, formele verbale corelate cu persoana şi numărul,formele de plural în acord cu genul), abilităţi lexicale în expansiune (faţă de evaluarea iniţială) demonstrată prin utilizarea unor seriide elemente în structuri de tip enumerativ (ex. „Elsa era o regină frumoasă, înaltă, cu puteri magice în mâini”).Spre deosebire de evaluarea iniţială, complexitatea producţiilor lingvistice şi creşterea inteligibilităţii cuvintelor rostite sunt evidenţiate, semn că intervenţia logopedică este eficientă. În cadrul acestor sarcini se pot observa cu ușurință tulburările fonetico -fonologice care afectează pronunția corectă a sunetelor limbii române , dar şi tendinţa de auto-corectare. S. se străduieşte să folosească noile sunete învăţate şi să respecte modul de articulare, însă în momentul în care vorbeşte liber sau îi place subiectul despre care vorbeşte, atenţia asupra pronunţiei acestora scade. Prezenţa structurilor „o zis”, „le-o plăcut” reprezintă o marcă locală a specificului regional de vorbire din Transilvania (structuri lingvistice subdialectale,regional marcate), iar S. apelează frecvent la ele. Dat fiind faptul că tulburările de pronunţie pot afecta nivelul de expresivitate al limbajului se remarcă nevoia de îmbogățire a vocabularului activ și de a consolida suneteler şi cuvintele deja învățate. Mai mult decât atât ar trebui să se insiste pe modalitatea adecvată de formulare a propoziţiilor, astfel încât acest lucru să îi faciliteze adaptarea la cerinţele şcolare viitoare.
Observația
Observația fetiței s-a desfășurat pe durata lunilor ianuarie-mai 2014. În urma desfăşurării activităţilor cu caraccter observaţional și a evaluărilor inițiale și finale s-au constat următoarele aspecte pe mai multe domenii: Domeniul limbă și comunicare: S. înțelege semnificațiile structurilor verbale utilizate în limbajul cotidian, ia parte la discuții şi știe să se prezinte. De asemenea, înțelege mesajele transmise şi îndeplinește acțiuni simple, ca răspuns adecvat la ceea ce i se spune. Sunetele afectate în pronunția fetiței sunt : „r” care e înlocuit cu „l”, respectiv sunetele „s”, „z”, „ş”, „j” şi grupurile bifonematice „ce/ci; ge/gi”. Deprinderea de a utiliza cuvinte noi în contexte adecvate este încă în dezvoltare, iar un punct forte în acest proces este reprezentat de faptul că manifestă inițiativă în comunicarea orală și alcătuiește propoziții simple despre obiecte sau ființe familiare. Creativitatea și expresivitatea limbajului oral sunt ilustrate prin capacitatea S. de a re ține expresii ritmate și poezii cu respecta rea elementelor suprasegmentale ale limbajului. S. urmărește linia unei povești concomitent cu imaginile din carte reușind să facă legătura dintre cuvintele pronunțate oral și imaginile la care acestea se refer ă. Își compune propriul nume și deține capacitatea de a recunoaște cu ajutorul adultului sunetul cu litera corespondentă. Domeniul Științe (Abilități prematematice): Abilitățile intelectuale prematematice ale
fetiței sunt bine dezvoltate reușind să utilizeze figuri deschise sau închise utilizând diferite materiale. S. poate indica poziția ei față de un obiect an ume, plasându-l în spațiu și de asemenea, poate pune în ordine oral, împreună cu adultul, evenimente din viața cotidină. Poate să clasifice obiecte după criteriul culorii, al mărimii și al formei. Deţine capacitatea de a așeza obiecte după culoare (inclusiv nuanțe), după mărime (cel puțin trei mărimi) și după lungime (cel puțin trei lungimi). S. numără de la 1 la 25 și recunoaște cifrele de la 1 la 19 în limba română. Poate pune în corespondență cifra cu numărul de obiecte în intervalul 1-15 și identifică vecinii acestor numere. În intervalul 1-10 reușește să efectueze operații de adunare și scădere cu 1/2/3 elemente. Recunoaște și denumește formele geometrice de bază: cerc, pătrat și triunghi , dreptunghi, romb.
Domeniul Om și Societate ( Deprinderi practice): S. are deprinderile de autonomie
bine dezvoltate, reușind să se descurc e în situații simple, cum ar fi la masă şi la pregătirea pentru somn. Își ordonează obiectele din mediul ambient si pa rticipă la aranjarea și servirea mesei. Își cunoaște responsabilitățile din cadrul grupului din care face parte și deține abilitatea de a aștepta într -o situație dată, fără a obiecta. Se implică și își asumă responsabilități în timpul activităților desfășu rate în cadrul grupei, manifestând încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine și cu ceilalți. Toate aceste
aptitudini sunt evidențiate în grupa de grădiniță, însă lucrurile nu stau la fel și în mediul familial, unde cere ajutorul în activitatea zilnică. Acest lucru se datorează disponibilității constante a mamei de a o ajuta și de a realiza acţiuni în locul ei. Concluziile
Vocabularul copilului este dezvoltat la un nivel mediu, cu posibilitate de îmbogățire a acestuia prin metode de educare a limbajului aplicate într-un anumit interval de timp. În urma aplicării Scalei Crichton, a interpretării analizei conversaționale conform MLU- cuvinte/morfeme rezultă faptul că nivelul morfologic al limbajului al S. e influențat de nivelul fonologic al limbajului. Datorită tulburărilor de limbaj existente S. întâmpină dificultăți în expresivitatea limbajului la nivel morfologic. Pentru a sprijini dezvoltarea fetiței, propun următorul plan educațional de intervenție Plan educațional individualizat Domenii Verbal/Comu nicațional
Obiective operaționale
Activități
Metode și strategii utilizate
Criterii minimale
Metode de evaluare
-să pronunțe corect sunetele siflante şi şuierătoare; - să pronunțe corect cuvinte care conțin în alcătuirea lor sunetele vizate; - să se exprime corect din punct de vedere gramatical; -să citească o poveste după imagini; -să respecte regulile unui joc didactic;
-sarcini care vizează pronunţarea sunetelor singulare (cu ajutorul albumului logopedic, imaginilor şi fişelor specifice); -activități care antrenează pronunţarea sunetelor în silabe, cuvinte şi propoziţii; -povestirea după imagini; -jocuri didactice; -formarea de propoziții cu cuvinte date.
-explicația; -demonstrația; - conversația; -povestirea.
-să atingă minim 4 obiective din 5
-vorbirea spontană; -povestirea; -conversația; -lectura după imagini;
Socioemoțional
-să accepte -sarcini care o -explicația; diversitatea implică în -povești de opinii; activități terapeutice. -să cunoască colective atât și să respecte acasă cât și la atât regulile grădiniță; grupei cât și -activități de regulile din citire a unor mediul povești familial; terapeutice.
-să atingă minim 1 obiective din 2.
-observația; -verbalizarea acțiunilor
