Pascariu Monica, CRP, anul II Schimbarea la fa a României, Emil Cioran. Recenzie Autorul
afirm c a scris aceste divagaii în 1935-36, la 24 de ani, cu pasiune i orgoliu, cu
isterie, îns la mai puin de 60 de ani de la acel moment, nu se mai regsete în text. i într-adevr, dea lungul le turii, sunt ât se poate de eviden te sentimentele sale: pasiune i poate revolt.
I.
Tragedia culturilor mici
Î n lumea istoric exist o ortogenez a culturilor, care justific individualitatea fiecreia prin
condiii i de terminante originare. Î ns ns exist relativ puine culturi mari, multe popoare ratându-i soarta neputându-se î mplini
spiritual i politic. Î n opinia lui E mil Cioran, culturile mici se complac cu statutul lor i venereaz culturile mari. Î n
plus, definiia is toriei dat de autor reprezint culturi care s-au individualizat pe toate planurile, legându-le
p rintr-o convergen i o coresponden intim, dar sesizabil. Aadar, celelalte culturi sunt
în afara istoriei? Limitarea numrului de culturi se justific prin faptul c, spune Emil Cioran, lumile de valori sunt limitate. Grecia i Frana, prezentate ca fiind poate cele mai î mplinite culturi, au soluionat toate problemele ce se pun omului, s-au echi librat cu toate incertitudinile i i-au inventat toate adevrurile. Labilitatea este îns caracteristic micilor culturi, nu numai în obiectivri, ci i în esena lor. Culturilor mici li se recomand s-i înf râng legea lor, care le condamn la anonimat. Culturile mici nu au nici mcar instinctul care s le conduc spre destinaia lor esenial. De la întâiul gest de via, un popor trebuie s aduc în lume ceva care, în timp, va deveni pentru el totul . Poporul român este d ur criticat, afirmându-se c situtaia geografic defavorabil, neprielnicia condiiilor, nvlirile barbare i vecinii s lbatici trebuie s constituie un motiv în plus de afirmare, de mrire
proprie. Culturile mari au, contient sau incontient, drept idee pentru care lupt aspiraia de a închega
lumea
întreag în jurul lor. Autorul
face apoi o comparaie între Germania i Frana referitor la caracterul lor mesianic.
Se recomand României, probabil ironic, s învee de la R usia pentru a p utea s -i croiasc un drum prin istorie. Urmeaz analiza mesianismului rusesc i a intrrii în istorie a Rusiei. Cu toate acestea, imaginea Rusiei este una sumbr: cu cât mai bine vor ti popoarele s se apere de Rusia, cu atât îi vor dovedi gradul de sntate. 1
Pascariu Monica, CRP, anul II Mai apoi de la rui se trece la evrei i f ur uria lor mesianic, se realizeaz chiar o comparaie între rui i ev rei.
Î n opinia lui Emil Cioran, evreii sunt condamnai la neacceptare i la nerealizare în plan istoric.
Un popor se integreaz în deveni rea culturilor când valorile pentru care se lupt se cristalizeaz într-o adevrat lume istoric. Precizarea momentului este inutil, deoarece afirmarea în lume
nu se face din tr-o dat pe toate planurile. Exist aadar i culturi intermediare, între cele mari i
cele mici, acele culturi a cror afirmare este doar un episod nerelevant în istorie. Aici sunt date drept exemple Spania, Olanda i cultura precolumbian Maya. Ritmul accelerat, precipitarea evenimentelor explic istovirea rapid a culturilor moderne i a unora
antice. Autorul
prezint apoi aspecte legate de ascensi unea Angliei, care i-a croit un destin prin
î mprejurri, i-a erpuit soarta printre contingene i nu s-a afirmat direct, mesianic. Aadar nu merit mai mult de o stim obiectiv.
Vladimir Soloviov: Naiunile n u sunt ceea ce gândesc ele, ci ceea ce cuget Dumnezeu despre e le . Capitolul se încheie cu o viziune sumbr: România este doar un ecou al ascensiunilor i prbuirilor altora.
II.
Adamismul românesc
Dup o mie de ani de subistorie, pentru a putea renate, România triete paradoxul istoriei sale: trezirea la via coincide cu o dilatare retrospectiv, pe care ce lelalte p opoare o cunosc în amurgul lor.
Cultura româneasc este o cultur adamic deoarece tot ce se nate în ea nu are precedent. Î ntreg capitolul nu este decât exprimarea f ru rustrrii i totodat a pasiunii pentru România a
autorului. Este condamnat lipsa de iniia tiv i de aci une a românilor i complacerea în situaia respectiv.
III.
Golurile psihologice
i istorice a României
1.
Pcatul originar al României, pe lâng vici ul substanial din suf letul românului, din care
deriv seria de ratri din trecut, este identificat în toate golurile trecutului. Verdictul este c istoria este produsul unor deficiene psih ologice structurale. Aceastea constituie specificul naional al României, care a inut-o 1000 de ani în ne micare. 2
Pascariu Monica, CRP, anul II Orice popor trebuie s tind s realizeze o cultur istoric i nu una popular. Elementele populare nu trebuie considerate finaliti. Ele sunt primitive i reacionare. Neamul românesc este caracterizat de pasivi tate, scepticism, autodispre, contemplare domoal, religiozitate minor i anistorie, caracteristici care nu duc la afirmare. Numai f ur uria deveni rii este vitalizant. Chiar elementele de f ol olclor sunt simboluri ale destinului românesc: timiditate, nehotrâre, resemnarea în faa des tinului.
Emil Cioran consider c România s-ar individualiza excepional în lume dac i-ar învinge scepticismul i i-ar exploata îndoielile ca elegane i ornamentaii ale spiritului su. Afirmaia urmtoare m-a impresionat
i mi-a artat pân unde duce pasiunea pentru România
a a utorului: România va fi mântuit când pe toi ne va sfâia s oarta, când ne vom sfâia cu toii pentru ea. Defectul autocriticii noastre este de a nu fi avut nimic dintr-un patos religi os, de a nu fi f cut din mesianism o soteriologie.
Dac problema mântuirii noastre nu va deveni o doctrin de mântuire, suntem
pierdui. Îmi pare puin forat afirmaia, d parc par c o not de disperare. Din nou se face o enumerare a slbiciunilor românului: slaba aderen la valori, îndoiala de sacrificiu, lipsa pasiunii distructive pentru ideal.
Eu personal nu sunt de acord cu afirmaia autorului cum c "Spiritul religios te întoarce cu faa spre trecut. Unui om care crede în Dumnezeu viitorul nu-i mai poate aduce nimic. Dumnezeu este totdeauna înapoia noastr." De fapt, pentru cretini, viitorul este totul. i Dumnezeu promite o veni ie u El. În ni iun az nu eti u faa spre tre ut. Acolo este viaa trit departe de Dumnezeu, pe care ni ci chiar
El nu vrea s i-o mai aminteasc. A poi, Dumnezeu a existat dintotdeauna i va exista mereu,
aadar nu putem spune c Dumnezeu este înapoia noastr. Da, a existat i în trecut. Dar este i în prezent i va fi i în viitor. Apoi
a utorul încadreaz ortodoxia în evoluia României, afirmând c vinovai pentru c nu ne-
am micat pân acum suntem noi, nu ortodoxia. Un trecut este numai atunci istorie, când ideea pen tru care se lupt atinge un nivel transistoric i este
2.
servit de o f or or echivalent valorii ei. (pg.76)
Legea româneasc este inspiraia de moment. Î ntreaga f orm orm de existen este
stpânit de geniul momentului. Cultura româneasc este o cultur a imediatului. Românii au trit o mie de ani ca plantele. Nu au o fizionomie proprie, un stil aparte, o arhitectur caracteristic. 3
Pascariu Monica, CRP, anul II Românii: -
au prea mult umilin i prea puin pietate fa de lucruri
-
sunt prea umani
-
nu au aproape nicio înelegere pentru istorie, creia îi substituie destinul
-
sunt prea buni, prea cumsecade i prea aezai, în c ontrast cu f rancezii, care sunt
expresia entuziasmului -
nu au cun oscut deliciile naivitii, ca o perioad de cultur
Î n trecutul României, totul s-a f cut anonim i chiar provinciile n-au cutat o aciune
convergent i au amânat netgduit România atâta ti mp. Emil Cioran vrea o Românie cu populaia Chinei i cu destinul Franei, f r r a construi îns imaginea unei Românii viitoare. Nici chiar apariia izolat a câtorva oameni mari nu ar salva România. Doar prezena unui geniu colectiv ar face-o. Culturile mici calc pe urmele pailor celor mari, din când în când da u natere la câte o revoluie local,
fac gesturi f r r ecou, cresc i se distrug f r r amploare apoi mor f r r s se întristeze
cineva. Emil Cioran rmâne totui optimist, i afirm c România se va salva, dar va rmâne mereu între culturile intermediare. 3. tot
Se i lustreaz spiritul de imitaie al României pen tru tot ce ine de Europa. Î ns ns România
a rmas orientat spre Orient, ceea ce îi duneaz. Cultura bizantin este acuzat c a f ost un vl
negru care ne-a ascuns lumina. Dezbate ap oi p roblema rnimii i a muncitorimii, a maselor. Geniul colectiv a l unui p opor se degradeaz în aspectul cantitativ al maselor. Drumul de la comunitate la mas este o degradare. La naterea fenomenului de mas au contribuit în acelai timp i individ ualismul i colectivismul. Cultura de mase se dovedete a fi antispiritual, antilibertar i antiindividualist. Revoluiile au f ost expresii ale maselor la putere, dar jertfele pe care le-au f cut au întrecut mult prea mult achiziiile.
IV.
Totui, revoluia este singurul mijloc prin care masele se salveaz în naiune.
Rzboi i revoluie
Toate naiunile au f cut rzboaie, vrând-nevrând. Rzboiul este o condiie fatal umanitii i trebuie acceptat ca atare.
4
Pascariu Monica, CRP, anul II O naiune, cu cât poart mai multe rzboaie, cu atât îi accelereaz ritmul de viaâ. Dar în acelai timp îi epuizeaz rezistena vital prin acestea. Atâta timp cât un p opor n-a purtat rzboaie de agresiune, el nu exist ca factor activ al istoriei. Neutralitatea, pe care România a adoptat-o atât de des, este un semna de lâncezire i de evadare din arena internaional. Obstacol în calea pcii este lupta pentru hegemonie. Urmeaz apoi o comparaie între revoluie i rzboi. Revoluia afirm socialul i este mai unive rsal decât rzboiul, dei acesta se desf oar i în afar de spaiul naional. Revoluiile a u o valabilitate mult mai mare c u cât se fac în numele unei idei, dar rzboaiele îi extrag vitalitatea din imediatul naional. Capitolul se încheie c u: România nu-i va rata momentul su revoluionar. Dar revoluia pe care va face-o, de nu va da rii p roporii peste c ondiiile ei fireti, nivelul nostru istoric n u va c unoate un
salt, i ca atare revoluia noastr n-a f cut decât s mreasc superf luul luul nostru în lume.
Oare revoluia din 1989 a reuit s realizeze un salt în istoria României?
V.
Lumea politicului
1.
Politicul reprezint aspectul central al vieii i ins trumentul adevrat al istoriei.
Unui geniu politic i se cere s fie un d ominator prin excelen. Bogaii au avut totdeauna p rea mult spirit politic, pe când s racii n-au contiin politic decât
2.
în revoluie.
Pentru România, istoria înseamn cultura occidental c u ea se pune în rând i nivelul
ei ni se pa re accesibi l. Dar exist un nivel istoric obligatoriu. Revoluia noastr trebuie s aib ca finalitate integrarea noastr în istorie. Î n continuare, autorul prezint rolul epocilor i a limitrilor acestora în istorie.
Problema psihologic a R omâniei: trebuie s treac de a l infinitul negativ a l dorului la infinitul pozitiv al eroismului.
VI.
Spirala istoric a României
Este absolut necesar pentru România s lichideze orice este balcanic în noi pentru ca s se poat spune c intrm în istorie.
5
Pascariu Monica, CRP, anul II România are în plus, fa de celelalte ri mai mici care ne înconjoar, o contiin nemulumit în permanen. România viitoare trebuie s -i trezeasc la via contiina, care es te an tecedentul fiecrui act de via într-o ar f r r istorie.
Impresia mea este c Cioran aspir prea sus când pune urmtoarele întrebri, care de fapt constituie dorina lui: Fi-va România ara unificatoare a Balcanului, fi-va Bucuretiul noul Constantinopol? Astzi îns, prerea mea este i în niciun caz
c România s-a îndreptat spre Occident, prin Uniunea European,
înspre Balcani.
Dar Cioran afirm: decât s se nasc în România numai un mesianism de circumstan, mai bine s ne târâm soarta f r r contiina unei sortiri. Nu vreau o Românie logic, ordonat, aezat i cuminte, ci una agitat, contradictorie, f ur urioas i amenintoare. Sunt mult prea patriot ca s doresc fericirea rii mele. Dei pare contradictoriu, caracteristicile pe care le dorete Cioran României ar
scoate-o probabil din conul de umbr .
Volumul se încheie cu urmtoarea afirmaie, care se dorete a fi mobilizatoare: De nu vom tri ap ocaliptic destinul acestei ri, de nu vom pune febr i pasiune de sfârit în începuturile noastre, suntem pierdui i nu ne mai rmâne decât s ne recâtigm umbrele trecutului nostru...
6
