Istoria Economica a Romaniei

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV  FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE  Invatamant la distanta

TEME   PRIVIND ISTORIA ECONOMICA A ROMANIEI 

Indrumator, Stelian SAON   Autor, Marin SIMONA, anul I, finate, banci.

2006 

1

CUPRINS Cap.I

Civilizatia materiala a geto-dacilor si viata economica in dacia romana ............................................ ................................................................... .............................................. ....................................pag. .............pag. 3

Cap.II

Trasaturi generale ale feudalismului romanesc si evolutia relatiilor  agrare in evul mediu.. ............................................ ................................................................... ..................................pag. ...........pag.

5

Cap.III Comertul si mestesugurile in epoca feudala........................... feudala............................................pag. .................pag. 7 Cap.IV Aparitia capitalismului in europa europa si formarea pietii mondiale.............pag. mondiale.............pag. 9 Cap.V

Revolutia industriala si consecintele sale asupra evolutiei economiei mondiale....................................... mondiale.............................................................. .............................................. ........................................pag. .................pag. 11

Cap.VI

Agricultura si relatiile agrare in tarile romane in sec.XIX. Reforma agrara din timpul lui Cuza............................................................... Cuza.........................................................................pag. ..........pag. 13

sistemului monetar si a celui bancar in romania................pag. romania................pag. 15 Cap.VII Instituirea sistemului

Cap.VIII Dezvoltarea industriei constructiilor si a transportului in romania in prima faza a revolutiei industriale 1878- 1914....................................pag. 1914....................................pag. 17

Cap.IX

mondial........................pag. 19 Economia Romaniei in timpul primului razboi mondial........................pag.

Cap.X

Trasaturi generale ale economiei mondiale in timpul perioadei interbelice............................................... interbelice........................ .............................................. .............................................. ............................pag. .....pag. 20

Cap.XI

Refacerea economiei romane dupa primul razboi mondial ...................pag. 23

Cap.XII Avantul economic dintre anii 1924-1928............................ 1924-1928........................................pag. ............pag. 26 Cap.XIII E conomia romaniei in anii marii crize economice mondiale - influenta ei asupra economiei romanesti...................pag. 28

Cap. XIV Maturizarea capitalismului in romania si dezvoltarea sustinuta a economiei romane intre anii 1934-1938-caracteristicile

Cap. XV Relatiile romano-germane intre anii 1939-1944 Cap. XVI Evolutia postbelica a lumii constemporane: economia si politica intre anii 45-89

Cap. XVII Trasaturi generale ale economiei romane intre anii 1945-1989. Cap. XVIII Economia romaniei intre anii 1989 – 2000

2

CAP I. CIVILIZATIA MATERIALA A GETO-DACILOR SI VIATA ECONOMICA IN   DACIA ROMANA. CIVILIZATIA CIVILIZATIA MATERIALA A GETODACILOR. Spatiul carpato –danubiano-pontic reprezinta o entitate geografico-economica ce a  permis locuirea locuirea sa din cele mai stravechi timpuri,cele timpuri,cele mai vechi urme avand o vechime de 600.000 – 800.000 ani.Dificultatile unei naturi necunoscute si nesupuse au determinat o viata  si o activitate comuna a omului primitiv,care parcurge astfel cateva etape importante : -   paleoli paleoliticu ticull – omul consuma fructel fructelee si roadele roadele pamantul pamantulii in stare stare naturala naturala ; culesul vanatoarea si pescuitul sunt singurele activitati pe care omul le desfasoara in cadrul cetei(hoardei).A urmat o perioada foarte importanta de trecere in care omuldescopera focul si producerea acestuia la nevoie. - neolitic neoliticul ul – descoper descoperirea irea arcului arcului cu sageti,c sageti,culti ultivare varea a plantel plantelor or si domesti domesticire cirea a animalel animalelor or au fost cele mai importan importante te cuceriri cuceriri ,care ,care au determi determinat nat apariti aparitia a diviziunii diviziunii sociale a muncii(separarea muncii(separarea cultivatoril cultivatorilor or de crescatorii crescatorii de animale si mai tarzi tarziu u de me meste stesug sugari ari).T ).Tot ot acum acum se trece trece la produc producere erea a celor celor necesa necesare re traiului prin : olarit ,tesut, prelucrarea pieilor ,a lemnului – urme ale neoliticului roma romane nesc sc fiin fiind d ates atesta tate te in cult cultur uril ilee Cris Cris,C ,Cuc ucut uten enii ,Vad ,Vadas astr tra a sau  Hamangia(ceramica  Hamangia(ceramica utilitara sau artistica).Relati artistica).Relatiile ile economice se caracterizeaza caracterizeaza  prin faptul ca nu exista schimbul si proprietatea particulara.  La sfarsitul acestei perioade oamenii descopera si incep sa prelucreze arama,lucru atestat de numeroase descoperiri arheologice care indica interiorul arcului Carpatic drept centrui de   prelucrare a aramei.Odata aramei.Oda ta cu venuirea triburilor indo-europene pe meleagurile noastra are loc indo-eur indo-europen openizar izarea ea populat populatiil iilor or autohton autohtonee care au dus la accelera accelerarea rea unor procese procese   social – economice : cresterea animalelor in turme,perfectionarea metalurgiei cuprului si trecerea la metalurgia metalurgia bronzului.Descoper bronzului.Descoperiri iri arheologice arheologice din epoca bronzului din spatiul  romanesc romanesc (Cotofen (Cotofeni,Ga i,Garla rla Mare,Oto Mare,Otomani mani,Mont ,Monteoru eoru)) evidenti evidentiaza aza progrese progrese insemnat insemnatee in  producerea unor arme si unelte cu productivitate sporita fata de acelea din piatra.Metalul  devin devinee al doilea doilea obiect obiect import important ant al munci munciii alatur alaturii de pamant pamant,un ,unel elte tele le se dife diferen renti tiaza aza definit definitiv iv de arme.In arme.In domeniul domeniul relatii relatiilor lor sociale sociale se institui instituiee propriet proprietatea atea privata privata asupra asupra animalelor si uneltelor,premisa a unor diferentieri de avere.   Ince Incepan pand d cu secol secolul ul VIII VIII i.e.n i.e.n.. are loc trece trecerea rea la produc producere erea a si prelu prelucra crarea rea  fierului,reprezentata la noi de cultura Basarabi si este perioada in care familia monogama   patr patriar iarhal hala a devin devinee forma forma de convi conviet etuir uiree si de produc producti tiee fundam fundament ental ala,p a,proc roces es care care se   finalizeaza finalizeaza prin constituirea constituirea obstilor obstilor satesti(forma satesti(forma de organizare bazata pe raporturi de vecinatate)Tot in aceasta perioada se dezvolta foarte mult schimbul prin intermediul monedei   ,ca ,care re a juca jucatt un rol rol impo import rtan antt in afir afirma mare rea a ca o enti entita tate te cu tras trasat atur urii spec specif ific icee a civili civilizati zatieima eimateri teriale ale si spiritu spirituale ale a geto-daci geto-dacilor. lor.Cont Contacte actele le si influent influentele ele reciproc reciprocee intre intre aceasta civilizatie civilizatie si cea iraniana,central iraniana,central europeanasi mai ales a coloniilor grecesti au facut  ca civilizatia autohtonilor autohtonilor geto-daci sa aiba un caracter de sinteza,fiind sinteza,fiind astfel singurul popor  din aceasta parte parte a Europei care si-a si-a edificat in sec I inainte inainte de Hristos o structura structura statala  proprie.  Astfel parintele istoriei Herodot vorbeste despre getii care traiesc la nord si la  sud de Dunare avand indrazneala de a se opune regelui persan Darius in 514 i.e.n., si care  patru secole secole mai tarziu au faurit un stat stat puternic sun Burebista Burebista care putea ridica ridica la lupta  pana la 200.000 de luptatori   Dacii Dacii aveau aveau o agricul agricultura tura dezvolt dezvoltata, ata,pric pricipal ipalele ele preocupa preocupari ri agricol agricolee fiind fiind crester cresterea ea animal animalel elor or si albina albinarit ritul ul.pr .prel elucr ucrare area a materi materiil ilor or prime prime agric agricole ole si animal animalee a dus la diversificarea mestesugurilor mai ales la prelucrarea aurului si argintului(demonstrata de tezaurel tezaurelee dacice dacice de la Hinova,A Hinova,Agigh gighiol, iol,Poia Poiana na Tecuci). Tecuci).prod produsel uselee mesteril mesterilor or locali locali erau

3

destinate destinate consumului local dar si schimbului schimbului cu grecii.Vanatoarea grecii.Vanatoarea si pescuitul raman cele cele mai importante surse de hrana .Existau doua categorii importante : -ta -tarabo rabost stees – daci acii cu avere ere care are inde ndepli plineau eau anumi numitte atrib ributi utii militare,admnistrative ori religioase - comati – multimea oamenilor simpli dar liberi. Statul lui Burebista avea ca intindere tinuturile cuprinse intre Slovacia la vest, Carpatii  Padurosi la nord ,Marea Neagra la Est si Muntii Balcani in sud si a constittuit o puternica  forta politico-militara economica.Forta economica a lumii dacice a fost una din cauzele ce au permis continuitatea acestui stat pana in epoca lui Decebal,cand bogatiile Daciei vor  constitui o puternica motivatie a razboaielor cu romanii din anii 101 -102 si 105 -106 in urma carora cea mai mare parte a pamantului locuit de daci va fi transformata in provincie romana. VIATA ECONOMICA A DACIEI ROMANE.   In aceast aceasta a provin provinci ciee (Dacia (Dacia Felix Felix)) toate toate pamant pamanturi urile le au fost fost consi consider derat atee ager  ager   publicus fiind proprietatea imparatului ,alaturi de care exista proprietatea privata deplina ( a colon colonist istil ilor or si vete veteran ranil ilor) or)si si propr proprie ietat tatea ea in folos folosint inta a ( a basti bastinas nasil ilor or ) numit numita a ager  ager   stipendiarius.Ca si in restul imperiului in Dacia se folosea sistemul arendarii exceptand  exploatarea exploatarea aurului facuta de statul roman (prin procurator procurator aurarium) si pentru strangerea strangerea  granelor si administrarea acestora statul roman numind un procurator frumentaria.. Caracteristici Caracteristici importante ale acestei perioade : se diversifica diversifica mult mestesugurile(mai mestesugurile(mai ales ales in domeni domeniul ul const construc ructi tiil ilor, or,ce ceram ramic icii ii si bijut bijuteri eriilo ilor) r) ; se inten intensif sific ica a ,in ,in domeni domeniul  ul  comertului relatiile de schimb intre diverse categorii de locuitori ai Daciei ; romanii au costruit costruit excelent excelentee drumuri drumuri care stateau stateau la baza comertul comertului ui intre intre provinci provinciii ; vamile vamile erau arendate si denarul roman a devenit singura moneda oficiala unica ; agricultura a ramas ramur ramura a princ principa ipala la a econom economie ieii ; exist existau au relati relativv putine putine propri proprieta etati ti intin intinse se lucra lucrate te de  scalvi(latifundii)- potentialul economic al noii provincii a atras pe langa politica oficiala a  statului un numar mare de colonisti si un masiv aparat administrativ care alaturi de armata vor conferi un caracter intens profund si sitematic procesului procesului de romanizare atat in perioada de ocupati ocupatiee cat si in secolel secolelee urmato urmatoare are in timpul timpul carora carora se va infaptu infaptuii etnog etnogen eneza eza romaneasca. romaneasca. O alta componenta importanta importanta in aceasta perioada perioada a fost fiscalitatea fiscalitatea – cale importanta de stoarcere a unor venituri insemnate pentru imperiu din Dacia si se manifesta  sub forma : impozitelor directe(impozite personale si pe proprietatea funciara) si impozite indirecte indirecte (vami,taxe de mostenire sau pe circulatia circulatia marfurilor).Arendarea marfurilor).Arendarea acestor impozite a  sporit presiune fiscala asupra contribuabililor care aveau si unele obligatii directe catre autoritatile de stat si unitatile militare cantonate in Dacia.  Prezenta autoritatilor autoritatilor romane a colonistilor colonistilor si a negustorilor,au negustorilor,au determinat un salt in nive nivelu lull de cult cultur ura a si civi civili liza zati tie( e( mai mai ales ales in viat viata a urba urbana na unde unde s-au s-au cons constr trui uit  t  amfiteatre,apeducte,temple) ; diferite izvoare istorice documenteaza existenta a 9 colonii si mai multe municipii ( in care locuiau si bastinasi).Pe toata perioada stapanirii romane in   Dacia Dacia influ influent enta a acesto acestora ra s-a exerc exercit itat at si asupra asupra dacil dacilor or liberi liberi din din Maramu Maramures res si Moldova,fapt care explica romanizarea pe intreg teritoriul locuit astazi de romani .

4

TRASAT ATUR URII GENE GENERA RALE LE ALE ALE FE FEUD UDAL ALIS ISMU MULU LUII ROMA ROMANE NESC SC SI  CAP II. TRAS  EVOLUTIA RELATIILOR AGRARE IN EVUL MEDIU.

 Forma  Formarea rea si evolu evoluti tia a orand oranduir uirii ii feuda feudale le la poporu poporull roman roman a avut avut loc in stran stransa sa legatura cu procesul de feudalizare in Europa,cunoscand totusi o serie de deosebiri datorate unor elemente specifice(atat privitor la caile de formare cat si la formele de manifestare a relatiilor feudale ,in conditiile unei indelungate dominatii straine) In Apusul Europei aceasta oranduire a cunoscut forme clasice de manifestare,luand manifestare,luand nastere prin destramarea destramarea relatiilor    scla sclavag vagist iste,i e,in n timp timp ce in Rasari Rasaritu tull europ european ean acest acest lucru lucru s-a produ produss prin prin destr destrama amarea rea indelung indelungata ata a obstilo obstilorr taranesti taranesti libere libere care au coexi coexistat stat cu cu propreiet propreietate atea a feudala.L feudala.La a maghiari,poloni,bulgari,rusi si romani generalizarea relatiilor feudale a avut loc pana prin  sec XV secol care a marcat un moment de cotitura in intreaga istorie europeana ca urmare a marilor descoperiri geografice – determinate de intreruperea drumurilor comerciale care legau legau din vechime vechime Europa Europa de lumea lumea oriental orientala a datorata datorata expansiu expansiunii nii otomane. otomane.Domi Dominata nata istoriei popoarelor sud-est europene a constituit-o lupta acestora pentru independenta,cu consecinte favorizante pentru evolutia social – economica a statelor din Europa apuseana.  Pentru tarile romane dominatia instaurata pentru cinci secole a intrerupt evolutia normala a acestora acestora si i-a conferit unele unele coordonate specifice specifice in cadrul carora va avea loc dezvoltarea lor politica economica si culturala,materializata intr-o desprindere culturala si econo economi mica ca de Europa Europa si insta instaura urarea rea unui unui monopo monopoll turce turcesc sc asupra asupra vieti vietiii econom economic icee a  Pricipatelor.Formarea Tarilor Romane ca state feudale care cuprindeau un popor unitar   prin geneza ,limba ocupatii s-a datorat unor factori care au perturbat formarea unui singur   stat feudal al romanilor si unele momente (unirea lui Mihai Viteazu la 1600 ) marcheaza incercari de reconstituire a unitatii romanilor .  In toata perioada feudalismului feudalismului romanesc agricultura agricultura a reprezentat reprezentat principala forma de activitate economica,cultivandu-se mai ales meiul(hrana de baza a romanilor), graul,orzul    si ovazul,a ovazul,acest cestee culturi culturi fiind fiind specif specifice ice in intreg intreg spatiul spatiul rasarite rasaritean an al Europei. Europei.Graul Graul era cult cultiva ivatt pe supraf suprafet etee redus redusee In Moldov Moldovee si Tara Tara Romane Romaneasc asca a ,cult ,cultiv ivand andu-s u-see grau grau de  primavara slab productiv si slab nutritiv,graul de toamana fiind introdus in Transilvania abia in sec XVI si dincolo de Carpati in sec XVIII Graul era exportat in mica masura si mai ales catre piata otomana.Dupa secolul XVII se raspandeste la noi cultura porumbului(de origine americana) americana) care se extinde rapid datorita faptului ca nu era cerut pe piata turceasca.Din sec   XVI XVIII II dins dinspr pree Gali Galiti tia a se rasp raspan ande dest stee cult cultur ura a cart cartof oful ului ui., .,pr prim imit ita a la ince incepu putt cu neincredere.Agricu neincredere.Agricultura ltura avea un predominat caracter extensivprin extensivprin defrisarea unor suprafete impadurite perpetuindu-se sistemul prin care o suprafata era cultivata pana la epuizare dupa care era lasata sa se refaca cativa ani.Pe langa cereale,se mai cultivau viile livezile si egum egumel elee care care intr intreg egea eau u hran hrana a trad tradit itio iona nala la alat alatur urii de prod produs usel elee anim animal alie iere re.D .Dee aseme asemenea nea,cr ,crest estere erea a vite vitelor lor a fost fost princ princip ipala ala bogat bogatie ie a Taril Tarilor or Romane Romane in sec XVI XVI –   XVIII,fiind principalul produs de export.In intinsele zone impadurite erau crescute turme mari de porci ,cirezi de vite,turme de oi si cai, insa inventarul agricol precar si dependenta agriculturii de fenomenele climatelice au determinat randamente scazute ,desi pamantul era  foarte fertil.In fertil.In schimb relatiile relatiile agrare au fost mai intense ,mai dinamice dinamice mai ales dupa sec  XVI cand are loc aservirea in masa a taranilor liberi si legarea lor de pamant (rascoala lui Gheorghe Doja) , care a dus la sporirea puterii nobililor.Taranii aserviti trebuiau sa dea rent renta a feud feudal ala a in munc munca, a,pr prod odus usee si bani bani,p ,pee lang langa a aces aceste tea a tara tarani niii treb trebui uind nd sa mai mai indep indepli linea neasc sca a o serie serie de oblig obligati atiii fata fata de domn, domn,boi boier er sau biser biseric ica a precum precum si anumit anumitee corvezi.Inmultirea acestor obligatii adus la intensificarea fugii de pe mosie(reformele lui Mavrocordat vor urmari incetarea incetarea acestui fenomen)In fenomen)In Transilvania rezerva feudala (partea (partea de mosie cultivata si administrata de nobil) era mai mare in timp ce in Principate aceasta era nesemnificativa,ceea ce indica situatia grea a taranilor iobagi.

5

CAP III. COMERTUL SI MESTESUGURILE IN EPOCA FEUDALA Mestesugurile aveau un caracter preponderent casnic ,atat in domeniul feudal cat si in gospod gospodar aria ia taran taranea easca scadat dat fiind fiind caract caracteru erull econom economie ieii natura naturale le inchi inchise se aflat aflata a sub sub dominatie.Dezvoltarea mai tarzie a oraselor si a pieteti interne nu a fost de natura sa aduca o   spec special ializa izare re a me meste stesug suguri urilor lor si nici nici la despri desprinde nderea rea lor de agric agricul ultur tura.L a.La a incep inceput  ut  mestesugurile mestesugurile erau satesti,domeniale satesti,domeniale ,apoi orasenesti.Pe orasenesti.Pe domeniul feudal lucrau mestesugari liberi dar si robi tigani.In Transilvania mestesugurile au cunoscut o dezvoltare mai timpurie datorata sasilor colonizati aici din sec XII ,asezati mai ales la orase.in a doua jumatate a  secoluli XIV in mai multe orase transilvanene sunt mentuinate 25 de feluri de mestesugari   ,iar in sec XVI la Cluj sunt atestate 30 de bresle grupand 60 de mestesuguri.La inceput  mestesugarii produceau numai la comanda ,mai apoi au inceput sa produca pentru o piata mai larga cu circulatie pe intreg spatiul romanesc.Mestesugarii de la orase erau grupati in bresle care erau organizate pe baza unor regulamente regulamente care cuprindeau prevederi prevederi riguroase cu privire privire la insusire insusirea a meseriei meseriei ,calitatea ,calitatea si preturil preturilee produsel produselor.E or.Ele le aveau aveau atributi atributiii in conducerea si apararea militara a oraselor si au avut un rol progresist pana monopolul lor a deven devenit it o piedic piedica a in calea calea spori sporirii rii produ product ctie ieii de masa masa pentru pentru o econo economie mie de piata. piata..In .In  perioada feudalismului dezvoltat au luat fiinta ateliere care foloseau un numar mare de muncitori si diviziunea muncii,apoi au aparut manufacturile (de postav ,de hartie,sticla) dar  care aveau un caracter sezonier si care foloseau ca mana de lucru taranii si muncitorii  specializati si care in sec XIX vor fi capitaliste evoluand spre productia de fabrica.Mineritul  a avut avut o impo import rtan anta ta deos deoseb ebit ita a dato datori rita ta resu resurs rsel elor or natu natura rale le si dezv dezvol olta tari riii aces aceste teii ocupatii(datorata in Transilvania dominatiei habsburgice),care a fost intensificat in urma   pierd pierderi eriii Silezi Sileziei ei de catre catre austr austrie ieci( ci(in in Princi Principat patee aceas aceasta ta activ activit itate ate a decazu decazutt dupa dupa instaurarea monopolului turcesc).  De la inceputurile inceputurile feudalismului romanii au schimbat intre ei sau cu vecinii produsele produsele domeniilor domeniilor boierestisau ale gospodariilor gospodariilor taranesti pentru asigurarea unor nevoi uzuale(prin uzuale(prin balc balciu iuri ri ,ioa ,ioarm rmar aroa oace ce,s ,sau au baza bazaru ruri ri)) mai mai ales ales la gran granit ita a dint dintre re Tari Tarile le Roma Romane ne(a (asa sa explicandu-se dezvoltarea demografica a Brasovului,Sibiului si Bistritei).Pana in sec XVI  Marea Neagra a fost o adevarata placa placa turnanta a comertului comertului european cu lumea lumea orientala  fapt ce a deschis cale aspre relatiile economiei de piata.Principalele bunuri care faceau obiectul tranzactiilor erau : pamantul ,vitele,produsele casnice si cele mestesugaresti.In lipsa banilor locali (emisi sub Vlaicu in Tara Romaneasca si sub Petru Musat in Moldova,practica Moldova,practica de altfel abandonata sub dominatie otomana) schimbul se facea facand socoteala in galbeni turcesti,zloti tatarasti sau grosi polonezi(mai tarziu guldeni,coroane,aspri,florini,ruble),dar  cel mai adesea in blanuri sau vite.Ca si la activitatile mestesugaresti mestesugaresti mentionam si aici rolul  important al sasilor in dezvoltarea comertului ,a armenilor si apoi mai tarziu a grecilor –  care au practicat mai intai camataria si apoi infiintand companii comerciale in care cu timpul au intrat si negustori sarbi si romani.Negustorii erau drumeti ,cei mai multi evrei asezati cu case de comert si dughene dughene in orase Multi negustori negustori se bucurau de protectia protectia unor  tari straine si nu se supuneau statutelor bresleleor locale.Comertul exterior se facea cu ridicate si cu amanuntul in pravalii,iar puterea centrala realiza venituri insemnate din vamile   percepu percepute te ( de hotar,in hotar,interi terioare oare – pe domenii domenii feudale feudale , si vama domneasca). domneasca).Impo Importan rtanta ta cetatilor de hotar ,deci si de vama rezulta din faptul ca turcii s-au starduit necontenit sa le transfor transforme me in raiale( raiale(Chil Chilia,C ia,Cetat etatea ea Alba,Tig Alba,Tighin hina,Bra a,Braila, ila,Giur Giurgiu) giu)cu cu conseci consecinte nte negative negative  pentru visteria Tarilor Romanesti..Produsele care faceau obiectul exportului romanesc erau mai ales vitele in numar mare,unii mare,unii negustori cerand ca plata sa se faca in galbeni unguresti unguresti   si catifea, catifea,mata matase se atlas ,damasc si postav,c postav,ceea eea ce atesta atesta moravuri moravuri europenizat europenizatee la curte domeasca si nu numai acolo.

6

APARITIA IA CAPITAL CAPITALISM ISMULU ULUII IN EUROPA EUROPA CAP CA P IV  . APARIT

SI FORMARE FORMAREA A PIETI PIETII  I 

 MONDIALE.

Capitalismul Capitalismul ca sistem economico-soc economico-social ial a luat nastere in in Europa unde alaturi alaturi de unii unii fact factori ori econo economic micii cu valoar valoaree gener general ala a au exist existat at si alti alti factor factorii speci specifi fici ci de ordin ordin economic legati de dezvoltarea dezvoltarea vietii orasenesti,antagonismele orasenesti,antagonismele politico-religio politico-religioase,spirit ase,spiritul  ul  intreprinzator si de inovatie,gustul pentru cunoasterea lumii si pentru descoperiri geografice.  Daca pana in Evul Mediu Marea Mediterana si Marea Neagra reprezentau pentru Europa o adevarata placa turnanta a vietii economice,cruciadele din primele secole ale mileniului al  doile doilea a si mai ales ales maril marilee desco descoper perir irii geogra geografi ficec cecare are au urmat urmat dupa dupa sec sec XV aveau aveau sa deschida posibilitati uriase pentru intreprinzatorii europeni pentru imbogatirea rapida in urma comertului cu matase si mirodenii ,a jefuirii aurului din Lumea Noua si mai apoi comertului cu sclavi in Africa.Mai ales aurul a contribuit la o acumulare insemnata de capital in orasele europene.Lungul drum al formarii capitalismului in Europa a avut drept  consecinta formarea burgheziei negustoresti si bancare ,afirmarea si constituirea natiunilor   si a statelor nationale pentru care activitatea economica devine principala sursa fiscala in vederea acoperirii cheltuielilor administrative si militare.In prima faza a a capitalismului european avutia natiunilor consta in cantitatile tot mai mari de metale pretioase de care dispu dispune neau au aceste acestea a : ulteri ulterior or accen accentul tul avea avea sa se punapuna- dupa dupa declan declansar sarea ea revol revoluti utiei ei industriale – pe marimea produsului national si a capacitatii sporite de a avea o balanta comerciala activa. In toate tarile aparitia societatii capitaliste este legata de desfasurarea a trei procese fundamentale : -separarea producatoril producatorilor or directi de principalele principalele lor mijloace mijloace de productie (inclusiv pamantul) si aparitia masiva a muncii salariate - const constit ituir uirea ea prin prin proces procesul ul de acumu acumular laree prima primara ra a averi averilor lor banest banesti( i( a capitalurilor) necesare desfasurarii activitatilor de tip capitalist  - crearea unei pieti interne functinale si mai tarziu a pietei mondiale in care   statele capitaliste capitaliste europene la inceput inceput sunt actorii principali principali care isi vor construi construi in timp adevarate imperii coloniale. Toate aceste progrese apusene aveau sa isi arate insa si o fata mai putin placuta : pe masura ce cantitatea de metale pretioase era tot mai mare ,avea loc cresterea rapida a   pre pretu turi rilo lorr marf marfur uril ilor or.E .Era ra nevo nevoie ie de inte interv rven enti tia a stat statul ului uida darr mai mai ales ales de o noua noua conceptie,astfel conceptie,astfel ca in Anglia Anglia ,statul european european cu cea mai mare dezvoltare dezvoltare economica economica din epoca,se solicita in mod expres stoparea importurilor straine care puteam fi produse in tara   si cresterea cresterea exporturi exporturilor. lor.Mai Mai tarziu revolutia revolutia industri industriala ala avea sa aduca aduca si alte aspecte negative legate legate de somaj,conflicte somaj,conflicte sociale sociale si proiecte utopice de reorganizare reorganizare a societatii societatii pe baze mai echitabi echitabile.A le.Acest cestee procese procese specifi specifice ce formari formariii capitali capitalismul smului ui se regasesc regasesc in toate toate tarile insa perioadele in care au avut loc (si proportiile) sunt diferite de la tara la tara in  functie de conditiile istorice si caracteristicile ecomomice-sociale specifice.  Dupa marile descoperiri geografice axa comertului european se muta din Mediterana Mediterana in Atlantic si apoi mai tarziu in Pacific,avand drept consecinta intensificarea schimburilor  dintre statele occidentale europene si diferite zone mai indepartate ale  planetei,configurandu-se astfel piata mondiala.O prima directie a fluxului masiv de resurse venea dinspre teritoriile nou descoperite spre Europa occidentala(Anglia,Franta,Tarile de   Jo Jos) iar din dinspr spre Euro Europa pa spre pre ace aceste ste zone zone me merg rgeeau mari ari canti ntitati de marf arfuri uri manufacturate.Flux manufacturate.Fluxurile urile secundare cuprindeau cuprindeau comertul comertul facut de negustorii negustorii si bancherii europeni in zone extraeuropene,cel extraeuropene,cel mai profitabil profitabil fiind comertul cu sclavi negri.In timp ce in  Europa occidentala aveau loc aceste procese c,in tarile din rasarit(intre care se aflau si

7

Tarile Romane)progresele Romane)progresele erau ingreunate de existenta existenta indelungata a dominatiilor dominatiilor straine si de mentalitatile boierimii feudalecare impiedicau acumularea primara a capitalului.

 Formarea pietei mondiale a parcurs un lung proces istoricinceput in sec XVI si care a durat pana la sf sec XIX si care a avut la baza diviziunea internationala a muncii ,formarea  statelor nationale nationale si a imperiilor imperiilor coloniale.Schimburile coloniale.Schimburile economice economice pe distante mari existau din atichitatedar atichitatedar acestea devin devin expresia pietei mondiale mondiale numai atunci cand sunt masive masive si  permanente si influenteaza semnificativ evolutia fiecarei economii nationale sau regionale.   Piata Piata mondial mondiala a avea sa sa cuprinda cuprinda in relati relatiile ile econom economico ico –socia –sociale le atat state statele le dezvolta dezvoltate te economic economic cat si pe acelea acelea mai putin putin dezvolt dezvoltate( ate(menit menitee pentru pentru o indelung indelungata ata  perioada istorica sa fie doar furnizoare de materii prime ).   In ansamblul ansamblul pietei pietei mondiale mondiale se pot distinge distinge din punct de vedere cronolog cronologic ic trei  segmente : -  piata mondiala a marfurilor  -  piata mondiala a capitalurilor (exportul de capital) -  piata mondiala a muncii, care dau definitia pietii mondiale ca fiind ansamblul relatiilor de schimb care se stabilesc intre agentii economici(particulari,c economici(particulari,companii ompanii ori state) din tari si zone geografico-economice geografico-economice diferite ,pe baza capitalurilor si a muncii,in cadrul diviziunii internationale a acestora.   Din Din punct punct de veder vederee al evolu evoluti tiei ei pana pana la incep inceput utul ul sec XX se distin disting g doua doua etape .Prima etapa a fost cea manufacturiera : forma predominanta comertul comertul international  international  cu marfuri(iau fiinta bursele de marfuri),principalii actori fiind Spania si Portugalia apoi Olanda si spre sf sec XVII pe primul plan se va situa Anglia secondata indeaproape de  Franta.Politica  Franta.Politica economica predominanta predominanta a fost ce mercantilista concretizata concretizata printr-o serie de privile privilegii gii si ingradir ingradirii sub aspect aspect vamal ,maritim ,maritim si colonial colonial(ave (aveau au cas cop intarir intarirea ea metropolelor).Cea de a doua etapa a fost aceea a masinismului carea avea sa inceapa cu revolutia industriala in Anglia(sf.sec XVIII).Politicile economice promovate au fost liberul   schimb(cand produsele industriale engleze apoi cele americane nu intalneau o concurenta  serioasa din partea altor state din zona) si protectionismul protectionismul ( atunci cand creste concurenta si  se afirma lupta dintre principalele state capitaliste pentru piete de desfacere si impartirea lumii in zone de influenta).   Dezvolt Dezvoltarea area pietei pietei mondial mondialee a determi determinat nat revolut revolutiona ionarea rea cailor cailor si mijloace mijloacelor lor de transpor transportt si comunica comunicatii tii si producti productia a masiva masiva de marfuri marfuri necesara necesara infaptu infaptuirii irii comertul comertului ui mondial care va fi rezultatul revolutionarii revolutionarii mijloacelor mijloacelor de munca(inlocuirea munca(inlocuirea muncii manuale cu masinile-unelte in cadrul revolutiei industriale).

8

CAP V. RE REVO VOLU LUTI TIA A INDU INDUST STRI RIAL ALA A SI CONS CONSEC ECIN INTE TELE LE SA SALE LE AS ASUP UPRA RA  EVOLUTIEI ECONOMIEI MONDIALE.

Model Modelul ul clasic clasic al declan declansar sarii ii revol revoluti utiei ei indus industr trial ialee este este Angli Anglia,u a,unde nde proces procesul  ul  investitional a fost facilitat de soliditatea organizarii statale,de stabilitatea monezii bazate pe aur,s aur,sii de exist existen enta ta unui unui siste sistem m banca bancarr care care asigur asigura a efici eficient ent colec colectar tarea ea si rediri redirija jarea rea capitalurilor disponibile spre sectoare profitabile.Activitatea economica in aceasta tara era intr-o legatura directa cu mentalitatea populatiei dat de etica religiei protestante .Pe de alta   parte institutiile institutiile politice politice si juridice ale Angliei Angliei burgheze garantau garantau dreptul de proprietate proprietate ceea ce a determinat o mentalitate sociala in cadrul careia initiativa particulara se afla la adapostul adapostul legislatiei,desfas legislatiei,desfasurandu-se urandu-se intr-un cadru contractual contractual si legislativ legislativ astfel ca pana la  sf sec XIX Anglia nu a cunoscut razboiul.Acest lucru a permis continuarea procesului de acumulare de capital,in comparatie cu acele tari europene unde razboaiele erau foarte dese in urma carora cunosteau periodic nimicirea sau jefuirea resurselor.(cazul romanilor).   Anglia a cunoscut revoluti revoluti aindustriala aindustriala ca urmare a coexistente coexistenteii simultane a unor    factori factori favorizan favorizanti ti care au constat in : revoluti revolutia a demograf demografica ica – populati populatia a s-a triplat triplat in acewasta perioada,caracterizata printr-un inalt grad de urbanizarecu cerinte crescute de   prod produse use alimen alimentar taree si text textil ile,, e,,cu cu un mare mare dispo disponi nibil bil de forta forta de munca munca elib elibera erata ta de agricultura ,producandu-se si o revolutie agrara pe marea proprietate agricola unde s-au imbunatatit tehnicile agricole,semintele ,septelul.De asemenea pe tyeritoriul englez existau importan importante te zacamint zacamintee de fier si carbune carbune indispen indispensabi sabile le industri industrializ alizarii arii.Mode .Moderniz rnizarea area trans transpor portu turil rilor or in cadrul cadrul statul statului ui unitar unitar a incep inceput ut cu moder moderni nizar zarea ea drumu drumuril rilor, or,apo apoii constructia unei vaste retelede canale interioaresi aporoape de sfarsitul revolutiei industriale   ,cons ,constru tructi ctia a de cai ferat ferate.S e.Sub ub aspect aspect tehnic tehnic revolu revoluti tia a indust industri riala ala a fost fost decla declansa nsata ta de inventarea ‘suveicii zburatoare’in 1733 , urmata de inventarea masinii de tors mecanicasi a razboiului mecanic de tesut.Inventarea masinii cu aburi (J.Watt) a dat un puternic avant  industriei constructoare de masini si transporturilor pe calea ferata Astfel la finele anilor  1830 Anglia devenea singura putere industriala si dupa ce fusese ‘carausul lumii ‘ , devenea ‘ atelierul lumii’In aceasta dezvoltare a Angliei un rol deosebit l-a avut vastul domeniu colonial care se intindea in America ,Asia,Australia si Africa..  Franta  Franta reprezinta reprezinta un alt model al revolut revolutiei iei industrial industrialee in cadrul caruia caruia procesul  procesul  dema demara raju julu luii indu indust stri rial al s-a s-a prod produs us cu inta intarz rzie iere re,a ,ava vand nd loc loc mai mai inta intaii o peri perioa oada da de   preindustrializar preindustrializaree reprezentata reprezentata de dezvoltarea dezvoltarea unui amplu sistem manufacturier manufacturier a cariu cariu viabilitate depindea in mare masura de nevoile statului.Aceste conditii de ‘sera’ i-a facut pe intreprinzatori mai putin dinamici si mai putin dispusi la asumarea unor riscuri.Numeroasele razboaie purtate la sf sec XVIII ,sustinute de impozite tot mai mari impiedicau eforturile de rein reinve vest stir ire. e.De Desi si a avut avut o pute putere re poli politi tica ca mai mai mare mare si o popu popula lati tiee mai mai mare mare deca decat  t    Anglia Anglia,Fran ,Franta ta avea pana pana la mijloc mijlocul ul sec XIX XIX o economie economie predom predominan inantt agrara,d agrara,deci eci un  proces de urbanizare redus..Abia la mijlocul sec XIX in perioada lui Napoleon se poate constata un avant in ce priveste procesul de urbanizare si modernizare a oraselor mai mari  ,valorificarea industriala a materiilor prime autohtone(carbune,fier,lana) sau acelea aduse din colonii( colonii(mata matase,b se,bumbac umbac).O ).O alta caracte caracterist ristica ica a revolut revolutiei iei industri industriale ale franceze franceze este avans avansul ul indust industria riall din din partea partea de nord nord a tarii tarii fata fata de sudul sudul in care care persis persista ta activ activita itati ti economice traditionale.

9

AGRIC CULTU ULTURA RA SI RE RELA LATI TIIL ILE E AGRA AGRARE RE IN TARI TARILE LE ROMA ROMANE NE IN  CAPVI. AGRI  SEC.XIX.REFORMA  SEC.XIX.REFORMA AGRARA DIN TIMPUL LUI CUZA .

  In In aceast easta a per perioada oada,p ,prrogre ogrese selle in agri agriccult ultura nu au cunosc noscut ut asp aspecte  semnificative,dar sub aspectul relatiilor agrare se constata o continua deposedare a taranilor  de pamanturile lor,atat a celor liberi cat si o reducere a locurilor aflate in folosinta celor  aserviti aserviti - prin extinderea extinderea rezervei feudala,inter feudala,interesata esata de realizarea realizarea unei productii de piata. piata. (mai ales dupa incetarea monopolului turcesc).   Are loc o crestere crestere generala generala a suprafet suprafetelo elorr agricole agricole(pri (prin n defrisar defrisarii si transfor transformare marea a inor  islazuri satesti in teren arabil),cu extinderea suprfetelor cultivate mai ales cu cereale(mai ales ales grau graull care care era era foar foarte te soli solici cita tatt pe piat piata a euro europe pean ana) a).C .Car arto tofu full se exti extind ndee la inceputulsecolulu inceputulsecoluluii mai intai in Moldova de nord,dar pe suprafete reduse,fiind reduse,fiind folosit mai laes   pentr pentru u produc producere erea a alcoo alcoolul lului ui ;mai ;mai apoi apoi patrun patrunzan zand d si in Trans Transil ilvan vania ia in alimen alimentar tarea ea  populatiei.Dupa  populatiei.Dup a 1830 se introduce si floarea soarelui,dar abia dupa 1860 se va folosi pentru obtinerea uleiului.Inul si canepa sustineau o industrie casnica taraneasca infloritoare insa concurenta produselor straine din bumbac(dupa 1853) va duce la scaderea suprafetelor  cultivete cu aceste plante.S-au mai inregistrat unele progrese in legumicultura legate de imigrarea unor bulgari si sarbi care au produs legume pentru pietele locale,in orase in Muntenia.Viticultura si pomicultura continua sa fie ramuri importante ale productiei agricole in anumite zone(Odobesti,Cotnari,Dragasani,Tarnave)  In general se constata o crestere a suprafetelor agricole si a productiei,insa tehnica  folosita era primitiva(se mai foloseau plugurile de lemn) ; lipsa de interes si de cunostiinte agricole a taranilor precum si pastrarea defectuoasa a cerealelor in gropi in pamant sau utilizarea sistemului de cultura « in doua campuri » duceau la o mare risipa de resurse si la o productivitate scazuta a agriculturii.Dupa 1835 se importa de catre unii boieri masini agric agricol olee din din Austr Austria ia,ba ,bato toze ze si secer secerato atori ri mecani mecanice ce,da ,darr aceste acestea a aveau aveau o raspan raspandir diree  sporadica.In 1860 ia fiinta la Bucuresti o scoala de agricultura si incep sa se organizeze expozitii expozitii agricole,insa toate aceste incercari nu puteau da rezultate spectaculoase atata timp cat lipseau capitaluri capitalurile le pentru pentru investi investitii tii , relatii relatiile le agrare agrare bazate bazate pe claca claca nu stimulau stimulau inte interes resul ul produc producato atorul rului ui direc directt si marii marii propri propriet etari ari de mosii mosii nu aveau aveau nici cele cele mai elemn elemnta tare re cunos cunosti tiint intee de organi organizar zaree a munci munciii pentr pentru u o produ product ctie ie tot tot mai solic solicit itata ata pe  piata.Asa se explica ca in cadrul revolutiei de la 1848 ,problema emanciparii taranilor si a impropri improprieta etariri ririii acestora acestora se afla afla in centrul centrul tuturor tuturor programel programelor or revolut revolutiei. iei.Desf Desfiint iintarea area relatiilor agrare feudale se putea realiza fie pe cale revolutionara(Franta) fie pe calea reformelor,oro reformelor,oro in conditiile conditiile in care in Tarile Romane Romane ,clasa boiereasca boiereasca era puternica puternica iar  burghezia inca neconsolidata politic si economic la noi se va merge pe calea reformeleor mai  greoaie si mai dureroasa,permitand multa vreme pastrarea unor puternice ramasite feudale  ,impiedicand dezvoltarea agriculturii pe calea capitalista. In toiul evenimentelor de la 1848 in Transilvania ,Dieta de la Cluj a desfiintat iobagia si taranii urmau sa devina proprietari  pe pamanturile avute in folosinta pana atunci.Prin patentele imperiale de la 1853 si 1854 afos afostt larg largit it cont contin inut utul ul refo reform rmei ei de la 1848 1848 incl incluz uzan andu du-s -see intr intree tara tarani niii cu drep dreptt la imroprietarire si taranii jeleri,care isi puteau rascumpara indatoririle fata de nobiliplatind  acestora valoarea prestatiilor la care erau obligati pe an inmultita cu 20.In temeiul acestei reforme peste 173.000 de familii au fost improprietarite.  In Romania marea boierime conservatoare conservatoare era atat impotriva desfiintarii desfiintarii obligatiilor  obligatiilor 

10

  feudale cat si impotriva impotriva improprietaririi improprietaririi taranilor taranilor ; o parte a acaestei clase interesata interesata in trecerea la sistemul capitalist de exploatare a pamantului,se pronuntau pentru rezolvarea  problemei prin desfiintarea servitutilor feudale si prin improprietarire,in unutate de vederi cu burghezia.

 Reforma agrara a fost infaptuita in Principatele unite de sus in jos fiind legiferata in august 1864 de catre Al.I Cuza si M Kogalniceanu,numai dupa o lovitura de stat care inlatura rezistenta rezistenta conservatorilor.Lege conservatorilor.Legea a recunostea recunostea drpetul la pamant pentru fostii clacasi dupa numarul de vite din gospodaria taraneasca taraneasca in schimbul unei despagubiri despagubiri esalonata esalonata pe timp de 15 ani.Erau excusi de la improprietarire taranii care nu avusesera pana la lege invo invoie ieli li de clac claca a cu prop propri riet etar arul ul,p ,pre recu cum m si tine tineri riii care care erau erau inro inrola lati ti in arma armata ta si insurateii(care vor fi improprietariti totusi ulterior prin legi speciale.In functie de numarul de vite de munca ,taranii erau impartiti in : fruntasi (4 boi si o vaca) ,mijlocasi(2 boi si o vaca)  si palmasi (fara vite de munca)  In urma acestei reforme,cea mai mare a pamanturilor arabile cca 70% au ramas in  proprietatea mosierilor ,taranilor revenindu-le aproximativ 30% din aceste pamanturi.Daca   se compara compara suprafata suprafata agrara agrara pe care o aveau aveau taranii in folosinta folosinta inainte inainte de reforma si  suprafata cu care ei au fost improprietariti ,se constata ca ei au intrat in posesia a 1/3 din  pamantul pe care in aveau in folosinta la inceputul secolului,aceasta insemnand de fapt o deposedare a taranilor de pamantul pe care l-au lucrat si insuficienta loturilor legau mai depa depart rtee gosp gospod odar aria ia de mosi mosie. e.Pr Prin in acea aceast sta a refo reform rma a agra agrara ra mosi mosier erii ii au real realiz izat  at  transfor transformarea marea propriet proprietati atiii feudale feudale in propreit propreitate ate absoluta absoluta in sens capital capitalist ist ; iar firava firava intarire a gospodariei taranesti a fost o premisa a dezvoltarii pietei interne,prin procesul de diferen diferentie tiere re a clasei taranest taranestii a fost elibera eliberata ta o importan importanta ta fosta de munca care va lua drumul oraselor si sumele provenite din despagubirea platita de tarani catre mosieri se vor  constitui intr-o sursa a acumularii de capital.

11

INSTITUIREA EA SISTEMULU SISTEMULUII MONETAR MONETAR SI A CELUI BANCAR BANCAR IN  CAP VII . INSTITUIR  ROMANIA.

 In conditiile in care Poarta otomana impusese in Tarile Romana interdictia utilizarii unor monede proprii,ca semn al recunoasterii vasalitatii si in care insusi imperiul otoman era o uriasa uriasa piata piata a maril marilor or puteri puteri econo economic mice,i e,inva nvadat data a de moned moneda a strai straina na,ci ,circu rcula lati tia a monetara monetara pe piata piata princip principatel atelor or dunarene dunarene se caracte caracteriza riza printrprintr-o o varietat varietatee extrema extrema ,un adev adevar arat at haos haos mone moneta tar, r,cu cu cons consec ecin inte te nefa nefast stee pent pentru ru o viat viata a econ econom omic icoo-so soci cial ala a  sanatoasa.Circulau peste 70 de feluri de moneda,avand valori si cursuri dintre cele mai diferite.Aceasta diferite.Aceasta situatie situatie adus la inflorirea inflorirea activitatii activitatii zarafilor zarafilor specializati specializati in schimburile monet monetare are contra contra unor unor comis comisioa ioane. ne.Pe Pentr ntru u reali realizar zarea ea unui unui calcul calcul unitar unitar a dife diferit ritelo elor  r  monede,practica comerciala a impus utilizarea unei monede imaginare,drept moneda de calcul. calcul.In In amintir amintirea ea lowentha lowenthaleru lerului lui olandez olandez care circulate circulate in Tarile Tarile Romane Romane in secXVI  secXVI   ,localnicii au capatat obisnuinta de a calcula totul in ‘lei’ ,astfel calculul valorii unui produs   se facea facea in lei lei iar iar plati platile le se facea faceau u indif indiferi erite te felur felurii de moned moneda a reala. reala.Leu Leull avea avea 40 de  subdiviziuniAstfel au fost adoptate 2 monede etalon : galbenul olandez de aur(3.5 gr Au) care era = 31 lei si jumatate jumatate si sfantih sfantihul ul austriac austriac de argint(6.6 argint(6.6 gr Ag) = 2 lei si un sfert  sfert  .Aceste feluri de moneda aveau circulatie in intreg spatiul romanesc .  In aceste conditii nevoia unei moneda nationale devenise deosebit de acuta mai ales dupa unirea Principatelor(1859).Cuz Principatelor(1859).Cuza a a incercat sa creeze o moneda nationala care urma sa  se numeasca romanat(avand romanat(avand valoare francului francului francez),garantat francez),garantat printr-un imprumut solicitat  solicitat   ,insa fara succes in Franta.Dupa abdicarea lui Cuza au avut loc unele tratative cu Inalta  Poarta pentru emiterea unor monede romanesti,tratative incheiate cu acordul turcilor de a emite o astfel de moneda care urma sa poarte ca insemn al dominatiei otomane semnul    semilunei ; profitand de acest acord de principiu guvernul roman a emis –pe baza legii adoptate in 1867 – la 1 ianuarie 1868 prima moneda romaneasca ,fara insemne turcesti : leul  impartit in 100 de bani valoare a acestuia fiind acoperita de 322.6 gr aur fin si 5 gr de argint( argint(prin principi cipiul ul bimetali bimetalist). st).Roma Romania nia a aderat aderat la Uniunea Uniunea Monetara Monetara si monedele monedele tarilor  tarilor  membre aveau drept de circulatie pe piata romaneasca.Leul era o moneda convertibila,iar  aurul si argintul puteau fi comercializate pe piata libera.Primele monede au foost de arama  ,in 1877 au fost emise si monede monede de argint si in preajma preajma razboiului de independenta independenta au fost  emise bancnote acoperite valoric prin valoare domeniilor statului..   Pana Pana la cucer cucerire irea a indepe independe ndente nteii venit venituri urile le statul statului ui erau erau asigur asigurate ate din taxel taxelee vamale,i vamale,impoz mpozitel itelee directe directe(cap (capitat itatia), ia),impo impozite zitele le indirect indirecte(ta e(taxe xe pe mostenir mosteniri,pe i,pe circula circulatia tia marfurilor) si patentele platite de negustori si meseriasi( mosierii si clerul fiind scutiti de impozi impozite te catre catre stat) stat).In .In provi provinci nciil ilee aflat aflatee sub domina dominati tiee habsbu habsburgi rgica( ca(Tra Transi nsilv lvani ania a si   Bucovi Bucovina) na) o cale permanent permanenta a a intreti intretineri neriii costisit costisitorul orului ui aparat al statului statului austriac austriac si  sustin  sustinerii erii numeroas numeroaselor elor razboaie razboaie purtate purtate de habsburg habsburgi,o i,o reprezen reprezenta ta sporirea sporirea impozit impozitelor  elor  asupra populatiei si expoatarea domeniilor fiscului (mine si paduri)..Impozitele pe razboi si incartiruirea trupelor austriece constituiau alte modalitati de extorcare fiscala,si economica in Transilvania si Bucovina. In ceea ceea ce priv prives este te cred credit itul ul ,ca ,ca form forma a de baza baza in sust sustin iner erea ea acti activi vita tati tilo lor  r  econom onomiice,a ce,accest esta era era repre epreze zen ntat pina dupa upa jumat matatea sec XIX de capi apitatu atul  camataresc.Aceasta a contribuit in mare masura la riunarea unei parti a nobilimii,negustori

12

 sau tarani si meseriasi liberi care se vedeau nevoiti sa isi vanda pamantul sau atelierul petru a inapo inapoia ia sumele sumele imrumu imrumutat tatee cu camat camata(d a(doba obanda nda).D ).Dato atorit rita a dobanz dobanzil ilor or foarte foarte mari mari la inceputul sec XIX o serie de masuri legislative cuprinse in Codul lui calimach ori in legiuirea lui Caragea tindeau sa le stabileasca la limiatre de 10 % fata de o practica de 26 % (in vreme ce in Austria era de 4% iar in Franta 5%).

  Prima Prima incerc incercare are de infi infiint intare are a unei unei banci banci a fost fost facut facuta a de banche bancherul rul Freder Frederic ic   Nulandt din Iasi – in 1856 care a fondat o Banca Nationala a Moldovei ,dar care nu a   functionat decat 2 ani.In 1860 au fost infiintate,cu capital strain doua filiale ale Bancii  Imperiale Otomane(Bucuresti si Galati).Dupa unire se vor infiinta alte institutii cu caracter  bancar(C bancar(Casa asa de Economii Economii si Depuneri Depuneri-1864 -1864 ; Creditu Creditull Financia Financiarr Rural(18 Rural(1873) 73) ;Creditu ;Creditul  l   Funciar Urban(1874).Bazele unui sitem bancar romanesc vor fi puse abia in 1880.,odata cu infiintarea Bancii Nationale a Romaniei. In Transilvania ,pana la instituirea dualismului autroautro-ung ungar ar (1867) (1867) ,camer ,camerel elee de Comert Comert infii infiint ntate ate dupa dupa 1850 1850 in princ principa ipale lele le orase orase coordonau activitatea activitatea comerciala insa in domeniul creditului,institu creditului,institutiile tiile bancare austriece si ungare nu sprijineau activitatile unor intreprinzatori ramani,motiv pentru care acestia si-au creeat in deceniul al saptelea cooperativele de credit romanesti( Albina- Sibiu ; Furnica Fagaras) Pe teritoriul Transilvaniei circulau monede austriece in special florinii,avand ca  subdiviziuni  subdiviziuni 100 de creitari valorand valorand pana la 1858 4 gr argint si dupa aceasta data 11.1 gr  argint .

13

CAP

VIII.

DEZVOLTAREA INDUSTRIEI CONSTRUCTIILOR SI A TRANSPORTULUI IN ROMANIA IN PRIMA FAZA A REVOLUTIEI INDUSTRIALE  1878- 1914.   Dupa Dupa cucer cucerire irea a indepe independe ndente nteii ,statu ,statull roman roman nu mai recuno recunost stea ea valab valabil ilit itate atea a capitulatiilor Portii cu statele apusene pentru piata romaneasca,fiind in masura sa dezvolte o  politica economica proprie care sa renunte la principiul liberului schimb si sa se aseze pe baze protectioniste.Pe baza liberului schimb fusese incheiata conventia comerciala cu Austro  – Ungaria in 1875 pe o perioada de 10 ani care stipula ca Romania putea exporta pe acesta  piata produse agricole scutind de taxe vamale produsele industriale industriale importate din imperiu si chiar unele produse agricole romanesti se intorceau in tara prelucrate de industriile autroungare ungare si acest acest lucru lucru impiedic impiedica a avantul avantul unei industri industriii prelucr prelucrato atoare are care incepuse incepuse a se infiripa de la mijlocul secolului. Caracterul negativ al conventiei accentuat si de criza agrara dintre anii 1875 – 1893 pe plan european a impus guvernului roman denuntarea acestuia   fapt care a provocat intre anii 1886 – 1891 un razboi vamal romano-austro-ungar cu repercusiuni nefaste asupra industriilor din Transilvania ,lipsite de produsele din Romania ca si asupra exportului exportului romanesc pe piata imperiului imperiului vecin.Incepand vecin.Incepand cu 1882 statul roman adopta o lege in favoarea industriei zaharului,prin care se acordau fabricantilor de zahar   prime pentru 15 ani(in 1896 se va acorda inca o prelungire de inca 15 ani),apoi o serie de masuri pentru incurajarea industriei hartiei in1883 si 1884 pe baza carora se vor infiinta  fabricile de la Letea si Busteni,precum si masuri pentru incurajarea fabricarii tesuturilor si tabacariilor in 1885 .Insa toate acestea erau incurajari timide ale industriei nationale,o adevarata legislatie protectionista va fi elaborata dupa denuntarea conventiei prin stabilirea in 1886 1886 a unui unui nou tarif tarif vamal vamal(c (care are va pute pute fi aplic aplicat at abia abia din din 1894 1894 dupa dupa ince incetar tarea ea razbo razboiu iului lui vamal vamal si inche incheie ierea rea unor unor conve conventi ntiic icome omerci rciale ale cu Angli Anglia.P a.Prin rin acest acest tarif tarif se insti institu tuiau iau masur masurii prote protect ction ionist istee pentru pentru materi materiil ilee prime prime exist existent entee in tara tara ca si pentru pentru  produsele care se fabricau in Romania ,precum si scutiri de taxe vamale la export pentru  produsele sau materiile prime pe care statul le avea in cantitati suficiente,taxe de import  reduse pentru materii prime sau masini si utilaje necesare in vederea echiparii industriei autohtone.   In anul 1887 1887 a fost adoptat adoptata a legea intitul intitulata ata « Masuri Masuri generale generale spre spre a veni in ajutorul industriei industriei nationale » care prevedea ca orice persoanaputea persoanaputea infiinta o intreprindere intreprindere indus industr trial iala a daca daca dispu dispune nea a de un capit capital al de 50.000 50.000 lei lei sau intre intrebui buinta nta 25 de lucra lucrator torii  zilnic(cel putin 5 luni pe an) si mijloace mecanice conduse de specialisti.In termen de 5 ani de la infiintare 2/3 din lucratori trebuiau sa fie cetateni romani si legea acorda pe timp de 15 ani o serie de avantaje : stabilimentul avea titlul de proprietate daca antrepenorul era roman  si titlu de folosinta pe 90 de ani daca era strain ,pe o suprafata de teren de pana la 5 ha,scutiri de taxe catre stat,de taxe la import pentru masini si materii prime,reduceri la transpor transportul tul marfuril marfurilor or pe caile caile ferate ferate si priorit prioritatea atea acestor acestor intrepr intreprinde inderi ri in asigurar asigurarea ea comenzilor de stat,pentrui aceeasi durata de 15 ani. In baza acestei legi au luat fiinta mai multe fabrici,intre fabrici,intre anii 1901-1901 fiind consemnate 62.188 intreprinderi,insa intreprinderi,insa judecand dupa valoare productiei,forta productiei,forta instalata si numarul de lucratori dosr vreo 500 pot fi considerate considerate cu adevarat fabrici..Categoriile industriei prelucratoare erau : industria mare,industria mijlocie   si mica,ind mica,industr ustriil iilee speciale speciale(mor (mori,fe i,ferast rastraie raie).In ).Indust dustria ria mare acumula acumula intrepr intreprinde inderile rile care aveau : forta motrice in functionarea masinilor,capital investit in mijloace fixe de minimum 10.000 lei,personal utilizat cel putin 5 persoane(uneori unitatile erau incadrate in aceasta categorie chiar daca realizau numai 2 conditii insa in proportii care sa suplineasca relativ capacitatea celui de al treilea).Categoria industriei mijlocii si mici,se justifica in realitate doar ca fiind mica prin care s-au inteles toate unitatile de productie de transformare a materiilor prime care nu se incadreaza in criteriile industriei mari(predomina meseriile cu

14

atelierele mai mari sau mai mici ,dar nu sunt cuprinse meseriile ambulantilor-tocilari,fierari precum si cele cu caracter agricol) In privinta materiilor prime,majoritatea ramurilor si a consumul consumului ui de materii materii prime se baza pe surse surse autohtone autohtone insa se dezvoltau dezvoltau si industri industriii cu materii prime importate : textila,sticla,prelucarea metalelor.In urma anchetei s-a constatat  ca predominau intreprinderile mijlocii si mici si industriile speciale.In Transilvania situatia era semnificativ diferitaIn anul 1904 (aplicat din 1906) in veche Romanie s-a elaborat un nou tarif vamal care facea o diferenta intre marfurile si materiile prime de mare interes si celelalte importuri si diferentia taxele aplicate importurilor si expoturilor in tarile cu care  Romania avea tratate comerciale si cele din alte tari.In 1906 a fost data o noua lege care sa incurajeze industria textila prin scutirea de taxe de import de canepa si in si a fost adoptata legea asupra brevetelor brevetelor de inventiuni. In anul 1912 se adopta o noua lege pentru incurajarea industriei nationale care se referea si la si la intreprinderi infiintate de catre persoane   particulare,ori societati anonime(proprietarii industriasi mici si mijlocii si cei cu ateliere mestesugaresti).Avantajele legii constau in vanzarea catre intreprinzator a unei suprafete  pana la 5 ha cu dreptul de folosire fara restrictii restrictii de catre acseta a caderilor sau a cursurilor  de apa din acel perimetru,scutire la import pentru masinile necesare intreprinderii,si scutirea la impozitele catre stat,acordarea de prioritati in executarea comenzilor statului.  Daca analizam peisajul industriei romanesti in perioada protectionismului pe primul  loc se afla afla industri industria a aliment alimentara( ara(si si in cadrul cadrul acestei acesteia a industri industria a zaharulu zaharului).I i).In n industri industria a alcoolului alcoolului din cele 31 de fabrici existente in 1901 jumatate au luat fiinta dupa 1880.Industria textila se caracteriza prin faptul ca importul anula de produse textile reprezenta 50% din tota totalu lull impo import rtur uril ilor or .Ind .Indus ustr tria ia lemn lemnul ului ui ocup ocupa a un loc loc frun frunta tass in cadr cadrul ul indu indust stri riei ei   prelucr prelucratoa atoare re si a impulsio impulsionat nat dezvolt dezvoltarea area industri industriei ei hartiei hartiei..Dez ..Dezvol voltare tarea a industri industriei ei si a oraselor reclamau fabrici de caramida ciment (Braila acoprea ¾ din nevoile tarii).Industria metalurgica era mult ramasa in urma fata de industriile prelucratoare,multe intreprinderi  fiind simple manufacturi.Industria manufacturi.Industria extractiva era bine reprezentata reprezentata pe primul loc situandu-se industria petrolului.De mentionat aici ca in 1895 a aparut legea minelor care introducea  principiul  principiul separarii bogatiilor soluluicare apartineau proprietarului de cele care apartineau  statului.   Preze Prezenta nta masiv masiva a a capit capital alulu uluii strain strain in indust industria ria romane romaneasc asca a a deter determin minat at o conce concentr ntrare are a indus industr triil iilor or in anumit anumitee zone,r zone,reg egiun iunii intre intregi gi ale tarii tarii ramana ramanand nd in afara afara activitatilor industriale.   Dezvolt Dezvoltatre atrea a industri industriala ala si largirea largirea pietei pietei interne interne facea facea necesara necesara extinde extinderea rea si dezvolta dezvoltarea rea pe masura masura a transport transporturil urilor or si moderniz modernizarea area telecom telecomunic unicatii atiilor lor ,astfel ,astfel se inaugureaza linia ferata Arad- Alba Iulia1868,in 1869 Bucuresti – Giurgiu (construita de englezi) si apoi linia Roman - Tecuci concesionata concesionata de germani care se inaugureaza odata Cu Gara Gara de Nord Nord in 1870 1870,i ,in n anii anii urma urmato tori ri cont contin inua uand nduu-se se cons constr truc ucti tia a lini liniei ei Roma Roman n –  Virciorova.In Transilvania in ajunul primului razboi mondial existau 4500 km cai ferate iar  in Bucovina Bucovina construc constructia tia lor incepe in 1866.In 1866.In stransa stransa legatura legatura cu reteaua reteaua feroviara feroviara s-au dezvoltat dezvoltat si transporturile transporturile maritime si fluviale,mai ales dupa infiintarea infiintarea in 1890 a Navigatiei Navigatiei  Fluviale Romane si a serviciului Maritim Roman care dupa 10 ani de functionare avea 5 vapoa vapoare re de pasage pasageri. ri.Tra Transp nsport orturi urile le rutie rutiere re au contr contribu ibuit it la inten intensif sifica icarea rea circu circula lati tiei ei marfuril marfurilor,sc or,scop op in care statul statul roman roman a acordat acordat credite credite deosebit deosebitee pentru pentru moderniz modernizarea area  soselelor realizandu-se peste 40.000 km sosele pietruite pana la 1900. Consolidarea relatiilor  capitaliste in economie si nevoile statului de a se inzestra cu institutii moderne au determinat   si dezvoltarea constructiilor a urbanismului.Sub influenta stilului clasic in arhitectura dar si  prin peluarea creatoare a unor elemente traditionaledin arhitectura romaneasca au fost  ridic ridicate atenum numer eroas oasee edifi edificii cii civi civile le pentru pentru admin administ istrat ratia ia statu statului lui,mi ,minis nister teree ,inst ,instit ituti utiii de cult cultur ura, a,pa pala late te,p ,pri rima mari riii : Univ Univer ersi sita tate tea a din din Bucu Bucure rest sti, i,Ba Banc nca a Nati Nation onal ala, a,At Aten eneu eul  l   Roman,Castelul  Roman,Castelul Peles,Palatul administrativ din Iasi,Palatul Iasi,Palatul de Justitie din Bucuresti,Palatul  Bucuresti,Palatul 

15

CEC CEC Bucu Bucure rest sti, i,Pa Pala latu tull Parl Parlam amen entu tulu lui, i,Ce Cerc rcul ul Mili Milita tarr Cent Centra ral, l,Un Univ iver ersi sita tate tea a din din Crai Craiov ova, a,pr prim imar aria ia capi capita tale leii si a alto altorr oras orase, e,co cons nstr trui uite te dupa dupa scoa scoala la de arhi arhite tect ctur ura a romaneasca.  ECONOMIA ROMANIEI IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL . CAP IX . ECONOMIA  Prima conflagratie mondiala a izbucnit la 28 iulie 1914 in urma atentatului de la Sarajev Sarajevo-und o-undee a fost asasinat asasinat printul printul mostenit mostenitor or al Imperiul Imperiului ui austro-u austro-ungar ngar ; Serbia Serbia era atacata de Austro-Ungaria.Acest Austro-Ungaria.Acest fapt a antrenat rapid in vartejul evenimentelor militare atat    statele Triplei Aliante(Austro-Ungaria,Italia,Germania) cat si pe acelea grupate in Tripla   Inteleg Intelegere( ere(Rusi Rusia,Fr a,Franta anta,Angl ,Anglia) ia).Razb .Razboiul oiul a insemnat insemnat o uriasa uriasa incordar incordaree a potenti potentialul alului ui econo economi micc al state statelor lor parti partici cipan pante te si acest acest fapt fapt a facut facut neces necesara ara inter interven venti tia a statul statului ui in conducerea vietii economice si a provocat importante rasturnari in raporturile economice dintre state deoarece starea de razboi a intrerupt legaturile economice intre cele din vestul si cele din rasaritul Europei.Pe de alta parte razboiul european a sporit cererea de produse din  America si Australia care au adus mari cantitati de alimente in Europa,sporind astfel datoria   sta state telo lorr euro europe pene ne afla aflate te in razb razboi oi,c ,cee eea a ce va avea avea urma urmari ri comp comple lexe xe econ econom omic icee si   pol polit itic ice. e.Pr Prim imul ul razb razboi oi mond mondia iall a impu impuss pent pentru ru prim prima a data data sist sistem emul ul econ econom omie ieii de razbo razboi, i,pro produc ducti tia a desti destinat nata a consum consumul ului ui civi civill este este restr restrans ansa a si astfe astfell se rest restran range ge piata piata inte interna rna.Pe .Pe langa langa formel formelee obisnu obisnuit itee de finan finanta tare( re(sis siste temul mul bancar bancar)) se vafac vafacee appel appel la economiile economiile populatiei sau la imrumuturi externe externe pe termen lung.Germania lung.Germania s-a remarcat prin modul sistematic si rapid al adaptarii economiei la conditiile de razboi,Franta a cunoscut  una din din cele cele mai import important antee interv interven entii tii etati etatiste ste,An ,Angli glia a a fost fost nevoi nevoita ta sa reduca reduca din din liberal liberalismu ismull sau economic economic iar SUA cauta cauta o solutie solutie proprie in cadrul cadrul careia careia interven interventia tia  statului in relatia cu intreprinzatorii particulari sa se realizeze prin cointeresarea lor prin   politi politica ca de preturi preturi.Circ .Circuite uitele le traditi traditional onalee ale schimbur schimburilo ilorr au fost modific modificate ate conform conform nevoi nevoilor lor razbo razboiu iului lui,An ,Antan tanta ta avea avea sa insti institu tuie ie o adevar adevarat ata a blocad blocada a econom economic ica a asupr asupra a  Puterilor  Puterilor Centrale ; s-a ajuns la ocuparea unor mari zone europene (Franta,estul Europei si vestu vestull Rusie Rusiei) i) de catre catre trupel trupelee german germanoo-aus austro tro-un -ungar garee ,lucru ,lucru care care a permi permiss jefui jefuirea rea   sist sistema emati tica ca a resur resursel selor or acesto acestorr zone zone precum precum si o contr contrab abloc locada ada impotr impotriva iva Angli Angliei ei si SUA.Are loc si o puternica mobilizare a resurselor financiare,care vor avea ca efect inflatia.  Prin asezarea geografica Romania se situa intre 2 puteri militare aflate in tabere opuse.Chiar de la declansarea razboiului tara noastra a resimtit efectele acestuia asupra vietii economice : statele Triplei Aliante intrerupeau legaturile pe uscat cu piata traditionala traditionala a exportuluide cereale romanesc,iar dupa ce Turcia a inchis si stramtorile pentru acest  expo export rt situ situat atia ia a deve deveni nitt foar foarte te grea grea pent pentru ru ca indu indust stri riil ilee ale ale caro carorr prod produs usee se expo export rtau au(p (pet etro roll ,lem ,lemn, n,mo mora rari rit) t) si-a si-au u rest restra rans ns acti activi vita tate tea. a.Im Impo port rtul ul nu mai mai era era   posibi posibil(pr l(proble oblema ma transpor transportulu tuluii si restrict restrictiil iilee de razboi razboi impuse impuse de statele statele apusene) apusene).Sta .Statul  tul  roman avea mari dificultati cu pregatirea pentru o eventuala intrare in zaboi datorata lipsei unor unor indust industri riii cheie cheie pentru pentru aparar aparare.P e.Pent entru ru agric agricult ultura ura probl problema ema a fost fost desfa desface ceare area a   produselor produselor la export.Comertul export.Comertul interior s-a caracterizat prin inflorirea inflorirea speculei.Finantele speculei.Finantele  publice se caracterizeaza prin cresterea presiunii fiscale asupra populatiei ;se recurge la un imprumut intern si 2 externe pentru comenzile de armament din Anglia si Italia,ceea ce a dus la cresterea datoriei publice.   In In urma urma pres presiiuni unilor intere eresate sate ale ambe mbelor taber bere beli eligerant rantee asup asuprra  Romaniei,Consiliul  Romaniei,Consiliul de Coroana Coroana de la Sinaia a hotarat intrarea intrarea in razboi de parte parte Antantei  ,in schimbul unor garantii oferite de aliatii sai,mai ales in privinta recunoasteriireunirii cu   Rom Roman ania ia a teri terito tori riil ilor or locu locuit itee de roma romani ni,a ,afl flat atee in comp compon onen enta ta impe imperi riul ului ui aust austro ro-ungar.Campania ungar.Campania din Transilvania Transilvania a scos repede la iveala iveala carentele carentele dotarii armatei armatei ,dar si defectiunile in realizarea angajamentelor Antantei.Astfel ofensiva germano-austro-ungara nu a putut fi oprita decat la portile Moldovei,cu pretul greu al abandonarii in mana inamicului a

16

2/3 din teritoriul tarii.Regele guvernul,parlamentul,administratia si armata s-au retras in Moldova unde a fost organizata rezistenta in fata invadatorilor iar in timpul acestor lupte  guvernul a initiat o serie de masuri exceptionale privind o noua rezistenta in Basarabia si transferarea transferarea tezaurului Romaniei Romaniei la Moscova.Ulterior Moscova.Ulterior retrocedarea acestor acestor uriase valori a  fost blocata in Rusia sovietica sub explicatia apartenentei Basarabiei la Romania,in urma Unirii de la 1918 considearata de guvernul sovietic drept un act samavolnic de tip imperialist  al guvernului nostru.Sub raport economic ,in teritoriul teritoriul vremelnic ocupat de catre inamic ,s-a exercitat un jaf sistematic timp de 708 zile ,bazat pe un regim de teroare asupra populatiei.Au  fost luate masuri pentru sporirea rapida a extractiei in domeniul petrolului pentru a fi trimis in Germania ;in sectorul minier pentru exportul in Germania si Austro-Ungaria(extragerea aurului imbracand forme de jaf salbatic) ;din industria existenta au fost demontate cantitati uriase de masini care au fost duse in Austria,urmarind transformarea transformarea Romaniei intr-o anexa agrara si de materii prime pentru Germania. ;in sectorul agrar ocupatia germana se exercita exercita asupra zonei considerata granarul tarii iar in cel zootehnic jaful a fost extrem de brutal ffind    sco scoas asee foar foarte te mult multee anim animal alee din din tara tara ,sep ,septe telu lull a scaz scazut ut cu 51,2 51,2% % fata fata de peri perioa oada da anterioara.O alta modalitate de spoliere nemiloasa a economiei romanesti a fost circulatia monetara monetara in teritori teritoriul ul ocupat,p ocupat,prin rin emiterea emiterea de moneda moneda romaneasc romaneasca-a a-asigu sigurata rata printr-u printr-un n   pretins pretins depozit depozit in marci marci in banca banca Germanie Germaniei-cr i-creind eindu-se u-se astfel astfel un mod fictiv de plata plata a  salariilor functionarilor.Romania se obliga sa rascumpere »leii noi » de pe piata,aceasta insemnand un dublu jaf economic din partea nemtilor.In Moldova se concentrase in toamna anului 1916 rezistenta si speranta neamului intreg.  Realizarea  Realizarea unirii teritoriilor teritoriilor locuite de romani intr-un intr-un stat national national unitar nu a fost  rezultatul unei stari conjuncturale sau a tratatelor intervenite intre marile puteri la sfarsitul  razboiului ci a fost incununarea luptei de veacuri dusa de intregul popor roman ,exprimata in unitatea unitatea etnica,spirituala etnica,spirituala si economica economica a acestuia,pe fondul fondul luptei sale pentru pentru unitate si in conditiile conditiile destramarii imperiilor imperiilor multinationale. multinationale. Mersul istoriei istoriei a facut ca Basarabia sa fie  prima provincie romaneasca aflata sub stapanire straina care in 1917 pe fondul tulburarilor  imperiului tarist a cunoscut un proces rapid de emancipare,astfel ca se proclama Republica   Democra Democrata ta Moldoven Moldoveneasc easca a declaran declarandu-s du-see independ independent enta a fata de Rusia Rusia Sovieti Sovietica ca si care adopta adopta prin sfatul sfatul Tarii Tarii declarat declaratia ia de unire cu Romania. Romania. Atunci Atunci cand coalit coalitia ia Puterilor  Puterilor  Centrale Centrale se prabusea prabusea dupa intrare intrarea a in razboi razboi a SUA ,Congres ,Congresul ul General General al Bucovine Bucovineii (anex (anexata ata Austr Austrie ieii in 1775) 1775) au hotara hotaratt in unani unanimit mitate ate,un ,unir irea ea cu Roman Romania ia .De o mare mare amploare amploare a fost si miscarea miscarea de unire a romanil romanilor or din Transilv Transilvania ania.Dec .Declara laratia tia de unire a Transilv Transilvanie anieii cu Romania ,adoptat ,adoptata a de Adunarea Adunarea de la Alba Iulia,org Iulia,organ an reprezentat reprezentativ iv al  intr intreg egii ii Tran Transi silv lvan anii ii la 1 dece decemb mbri riee 1918 1918 si la care care au part partic icip ipat at pest pestee 100. 100.00 000 0 de   parti partici cipan panti ti din toate toate parti partile le provi provinc nciei iei.. Prin Prin aceste aceste istori istorice ce hotara hotarari ricu cu carac caracte ter  r  larg,ple larg,plebisc biscitar itar se infaptu infaptuia ia ,pe baza autodete autodetermin rminarii arii nationale nationale,uni ,unirea rea cea mai mare a tuturor romanilor,recunoscuta de tratatele de la Paris 1919- 1920.Natiunea romana aparea ca o comunitate integranta integranta etno-cultural,economic etno-cultural,economic si teritorial teritorial in granitele granitele unui stat national  unitar.Consolidarea Marii Uniri in anii urmatori,a necesitat masuri si actiuni complexe de natura institutional-legi institutional-legislativa slativa ,administrativ ,administrativ –organizatorica,eco –organizatorica,economica,soci nomica,sociala ala in scopul  integra integrarii rii intregu intregului lui patrimon patrimoniu iu national national,a ,a tuturor tuturor resurse resurselor lor umane umane si material materialee intr-un intr-un organism organism national national unitar unitar care constit constituie uie complexu complexull economic economic national national unitar.I unitar.Integ ntegrare rarea a economic economica a presupun presupunee reasezar reasezarea ea economie economieii teritori teritoriilo ilorr unite unite cu tara,art tara,articul icularea area lor cu necesitatile si posibilitatile pietei nationale-care se marise de peste 2 ori –restructurarea transporturilor si comunicatiilor, acirculatiei bunurilor in conformitate cu dimensiunile noi ale nevoilor si resurselor.Integrare resurselor.Integrarea a resurselor umane si a capacitatilor capacitatilor productive din noile  provincii  provincii unite cu tara a marit substantial substantial si a diversificat diversificat potentialul potentialul economic al Romaniei Mari.Concomitent Mari.Concomitent cu sporirea organismului unitar cu noi ramuri si subramuri – in domeniul  industrial industrial - s-au imbunatatit imbunatatit si legaturile de aprovizionare aprovizionare intre productie productie si consum intre

17

 zonele cu resurse naturale si cele prelucratoare ,ceea ce determina sporirea gradului de autonomie a productiei industriale interne si se creau premisele necesare in vederea trecerii   product productiei iei industrial industrialee romanaes romanaesti ti intr-o faza superioara superioara a revoluti revolutiei ei industri industriale ale si a maturizarii relatiilor de tip capitalist. TRASATURI URI GENERA GENERALE LE ALE ECONOM ECONOMIEI IEI MONDI MONDIALE ALE IN TIMPU TIMPUL L CAP CA P X. TRASAT  PERIOADEI INTERBELICE.   La primul primul razboi razboi mondia mondiall au partic participa ipatt 32 de tari tari ,au fost mobili mobilizat zatii circa circa 10 milioane de militari,iar militari,iar distrugerile si pierderile uname au fost fara precedent.In cei 4 ani ai razboiul razboiului ui 28 iulie 19141914- 11 noiembri noiembriee 1918 au fost ucisi ucisi peste 9 milioane milioane de oameni,1 oameni,15 5 milioane de raniti,5 milioane disparuti.Pagubele de razboi s-au ridicat la 331.6 miliarde dolari,iar cheltuielile beligerantilor au fost de 200 miliarde de dolari din partea puterilor   Antantei si 83 miliarde din partea Puterilor Centrale.Aceste uriase sume au fost procurate   prin cresterea emisiunilor monetare,ceea ce a dus la sporirea inflatiei,si neputinta de a acope acoperi ri chelt cheltuie uielil lilee de razboi razboi.La .Lansa nsarea rea de noi impru imprumut muturi uri extern externee si inter interne ne in anii anii razboiyului a insemnat aruncarea unei parti din marele efort de razboi asupra generatiilor  viitoare.Pierderile materiale ,uriasul consum neproductiv,distrugerile de razboi,au dus la diminuarea diminuarea substantiala substantiala a avutiei nationale a tarilor tarilor beligerante si a avut consecinte grave asupra nivelului nivelului de trai al populatiei.Potentialul populatiei.Potentialul industrial industrial al Europei s-a redus la 40% iar  cel cel agri agrico coll la 30%. 30%.Ma Mari ri dist distru ruge geri ri dato datora rate te oper operat atiu iuni nilo lorr mili milita tare re au avut avut loc loc in   Frant Franta,R a,Rusi usia,B a,Bel elgi gia,R a,Roma omani nia,S a,Serb erbia ia in timp timp ce in Ge Germa rmania nia si Angli Anglia a pierd pierderi erile le pe teritoriile lor au fost mai mici.Puterea economica a SUA a sporit mult in timpul razboiului mondial.(inainte mondial.(inainte de 1914 sua era debitoare unor state europene,dupa razboi datoria Europei  fata de SUA fiind aproape 14 miliarde de dolari)Datoria Europei fara de SUA nu se limiteaza la datoria de razboi : capitalurile invetite invetite de SUA dupa razboi sporesc an de an.,exportul sau in Europa crescand an de an ,in timp ce importurile raman aceleasi.(1/3 din stocul mondial  de aur era detinut de SUA).Din acest moment centrul de greutate al economiei mondiale a trecut definitiv definitiv in SUA ,in timp ce economia Europei a fost data inapoi pana la nivelul anului 1905.In acest context context international international fragil de la sfarsitul sfarsitul razboiului razboiului ,sistemul tratatelor tratatelor de pace de la Paris incheiate intre anii 1919 – 1920 cu statele invinse (Germ (G ermani ania,A a,Aust ustri ria,B a,Bul ulgar garia ia,Tu ,Turci rcia a si Ungari Ungaria) a) venea venea sa consf consfint inteas easca ca noua noua stare stare de lucruri,sa aseze granitele noii Europe.Conferinta de la Paris a fost serios pusa la incercare in rezolvara rezolvaraee probleme problemelor lor economice economice.Una .Una din principale principalele le probleme probleme a fost problema problema reparatiilor de razboi.Astfel Franta care suportase o mare parte din greul razboiuluiurmarea  sa obtina de la Germania rapararea in mare masura a pierderilor suferitesi sa lege plata datoriil datoriilor or sale indeosebi indeosebi catre catre SUA de acestea acestea.Cum .Cum piata piata germana germana avea foarte mareb import importan anta ta pentr pentru u americ americani aniii care care urmar urmareau eau sa menti mentina na capac capacit itate atea a econo economic mica a a Germaniei,reprezentantii SUA la tratative cautau sa reduca cat mai mult reparatiile datorate de Germania si sa le separe complet de datoriile de razboi ale aliatilor catre SUA.Anglia avea o pozitie pozitie interme intermediar diara a in aceasta aceasta problema problema : urmarae urmarae sa isi asigure asigure despagub despagubirea irea  pierderilor cauzate de rzboi prin reparatiile germane si sa micsoreze concurenta marfurilor   germane si pe de alta parte sa poate exporta marfurile sale in Germania si in general pe   piata europeana.Conferinta de la Spa din iulie 1920 a stabilit proportiile in care vor fi impartit impartitee intre intre aliati aliati reparati reparatiile ile datorate datorate de Germania Germania : 52% Franta,2 Franta,22% 2% Anglia,1 Anglia,10% 0%  Italia,8% Belgia,restul urmand sa se imparta intre Iugoslavia,Romania ,Japonia,Portugalia  si Grecia.Franta si Italia obtineai 51% din reparatiile orientale datorate de Austro- Ungaria   si Bulgari Bulgaria.L a.La a Londra Londra in april aprilie ie 1921 1921 Comis Comisia ia repar reparati atiil ilor or a stabil stabilit it defini definiti tivv suma suma reparatiilor reparatiilor la 132 miliarde marci aur ,la care se agaugau agaugau 5.6 miliarde datoria datoria contractata contractata de Belgia la aliati ,in urma violarii violarii neutralitatii neutralitatii sale.Din sale.Din aceasta datorie a Germaniei se reducea valoarea instalatiilor industriale din teritorille cedate.Ramanaea in sarcina statului

18

 german o datorie de 126 miliarde de marci –aur cu o dobanda de 6% pe an,ce urma sa fie  platita printr-o anuitate de 2 miliarde de aur si printr-un procent de pana la 26% din valoa valoarea rea expor exportu tului lui sau.Pr sau.Prin in acordu acorduril rilee de la Wiesb Wiesbade aden n oct 1921 1921 semna semnate te cu Frant Franta a   ,Ger ,German mania ia a accept acceptat at aceas aceasta ta hotarar hotararee si pana la sfarsit sfarsitul ul anului anului a facut facut primele primele 2 varsaminte varsaminte in bani si marfuri.Datorita marfuri.Datorita situatiei situatiei sale economice grele grele 1922 a refuzat sa isi onoreze obligatiile stabilite. Astfel la 11 ian 1923 trei divizii franci – belgiene au ocupat  regiu regiunea nea Ruhr,d Ruhr,duca ucand nd astf astfel el la agrav agravare area a contra contradic dicti tiil ilor or dintre dintre tari. tari.Con Confe ferin rinta ta de la   Laussane 1932 stabileste ca Germania va plati numai 3 miliarde de marci in 37 de ani incepand cu 1935. Odata cu acapararea puterii de catre regimul hitlerist in 1933 Germania a refuzat orice plata in contul reparatiilor.Modul in care a fost rezolvata problema reparatiilor  va infuelta dezvoltarea statelor europene si va influenta in mare masura cursul politicii econo economi mice ce inter internat nation ionale ale in aceast aceasta a perioa perioada. da.In In ceea ceea ce prive priveste ste Romani Romania a ,pagub ,pagubele ele razboiului se ridicau la 71 miliarde lei aur dar din care aranjamentele puterilor invingatoare ii recunosteau doar 31 miliarde,urmand miliarde,urmand sa primeasca echivalentul echivalentul a 1% din despagubirile la care era obligata Germania si 15% din acelea ale restului tarilor invinse,din care pana in 1929 a primit doar 103 milioane marci –aur .Insa marile puteri impuneau statelor care au cupri cuprins ns in compon component enta a lor lor terit teritori oriii din fosta fosta Austr Austro-U o-Unga ngarie rie plata plata unor unor taxe taxe pentr pentru u despagubirea unor fosti proprietari ai unor investitii economice in aceste teritorii care se ridicau pentru Romania la importanta suma de 235.140.000 lei aur ,in acest mod problema reparatiilor de razboi ffind rezolvata pentru Romania ca si cum ar fi fost un stat invins.  Incepand cu anul 1923 se contureaza o perioada de avanr economic care va atinge   punctul culminat culminat in 1927-1928 1927-1928 Aproape jumatate jumatate din productia productia industriala industriala mondiala era era realizata de SUA ,Germania (care se redresase rapid),Anglia ,Franta,Japonia.Agricultura cunoaste o adevarata revolutie prin extinderea mecanizarii.   Intr Intree anii anii 1929 1929 – 1933 1933 econom economia ia mondia mondiala la va strab strabat atee cea mai puter puternic nica a criza criza economic economica.In a.In octombri octombriee 1929 banca Angliei Angliei a anuntat crestere cresterea a dobanzil dobanzilor or bancare bancare urmarind revenirea din SUA a unor capitaluri speculative.Retragerea acestora de pe piata american americana a s-a produs produs prin vanzarea vanzarea titluri titlurilor lor bancare bancare la bursa,fa bursa,fapt pt care a determi determinat  nat   scaderea cursului actiunilor ai caror detinatori au intrat in panica.Marile banci au cumparat  masiv pentru a stabilizabursa,dar stabilizabursa, dar panica instalata isi face efectul astfel ca intr-o saptamana valoare stocurilor bursei din New York a scazut drastic,ceea ce a avut ca efect cererea ultimativa a creditirilor sa-si recupereze imediat depunerile ,insa bancile le aveau acordate deja in investitii,si astfel fiecare isi urmareste debitorii insolvabili pentru a-si achita propriile datorii in acest mod lantul falimentelor falimentelor a fost pornit in toate sectoarele sectoarele de activitate.Sistemul  activitate.Sistemul  bancar bancar s-a s-a dezin dezinte tegra gratt primul primul cu fali falimen mentul tul banci bancilor lor in lant, lant, a urmat urmat indus industri tria,a a,apoi poi agricultura a carei situatii era oricum critica,a crescut drastic numarul somerilor.Ponderea deosebita a SUA in productia mondiala si in comertul mondial a facut ca efectele crizei sa capete o rapida generalizare in toate tarile.Rapiditatea extinderii crizei la nivel mondial ca si  proportiile si implicatiile ei au srprins cu totul nepregatite cercurile economice si politice si chiar stiinta economica( de remarcat John Keynes care este socotit intemeietorul intemeietorul dirijismului economic)  In perioada urmatoare crizei economice intre 1934 si 1939 economia mondiala se afla in plin avant,cu exceptia exceptia crizei agrare care continua in unele state.Economia state.Economia SUA ,Anglia si Franta   s-a s-a redre redresat sat anevo anevoie ie dupa dupa criza criza ,astf ,astfel el ca abia abia in 1937 1937 ele ele vor ating atingee nivel niveluri urile le din din 1929.G 1929.Ger erman mania ia ,Ital ,Italia ia si Japoni Japonia a au ajuns ajuns la o sporir sporiree rapida rapida a produc producti tiei ei .Pute .Puterea rea industriala a Germaniei a sporit si mai mult dupa anexarea Austrie ai a regiunii Sudete din Cehoslovacia.  In toate perioada interbelica a existat o puternica criza agrara mondiala,astfel ca  guvernele statelor afectate au fost nevoite sa ia unele masuri pentru acordarea de subventii si credi credite te pentr pentru u taran taranime ime.In .In domeni domeniul ul comert comertulu uluii s-au s-au inten intensif sific icat at schim schimbur buril ilee intre intre

19

 producatorii de materii prime si tarile industrializate,reglementate prin acorduri bilaterale   sau prin comertul comertul in compensa compensatie tie.O .O alta alta caracte caracterist ristica ica a comertul comertului ui a fost introduc introducerea erea contingenarii si a licentelor de import care urmareau protejarea producatorilor din tarile dezvo dezvolt ltat ate,i e,iar ar in taril tarilee slab slab dezvol dezvoltat tatee echil echilibr ibrare area a balant balantel elor or de plati plati.In .In condi conditi tiile ile devalorizarii devalorizarii monedelor si a accentuarii riscului creditelor a luat nastere sistemul garantarii de catre stat a creditelor chiar cu pana la 100 %.Se poate afirma ca economia mondiala si   politi politica ca economi economica ca a diferite diferitelor lor state au reflect reflectat at contradi contradictii ctiile le dintre dintre marile puteri in conditiile confruntarii pozitiilor fascisto –revansarde si cele burghezo-conciliatoare ,adica un complex complex proces proces politic politico-ec o-econom onomic ic care avea sa arunce arunce omenirea omenirea intr-un nou razboi razboi mondial. CAP.XI REFACEREA ECONOMIEI ROMANE DUPA PRIMUL RAZBOI MONDIAL.   Realizarea statului unitar la 1918 va crea posibilitatea accelerarii ritmului evolutiei politice, sociale si economice a Romanie.   Razboiul si ocupatia germana au provocat tarii insemnate pagube umane si materiale : 800.000 morti, activitatile economice sleite si dezorganizate.   Agri Agricu cult ltura ura nu mai poseda poseda nici nici un fel fel de stocur stocuri, i, fiind fiind nevoit nevoita a sa import importee cereale, cereale, iar septelul septelul scazuse scazuse la 50% din efectiv efectivele ele antebeli antebelice ce ; 26% dinsupra dinsuprafat fata a agricola a ramas necultivata in anul 1919.  Productia  Productia industriala a scazut sub 50% din nivelul antebelic, functionand abia un sfer sfer din intre intrepri prinde nderi rile le incur incuraj ajate ate de stat. stat. Siste Sistemul mul cailo cailorr si mijlo mijloace acelo lorr de transport era decimat si dezarticulat .  Finantele publice earu serios depreciate, cu deficite bugetare considerabile, iar   puterea de plataa contribuabililor ear scazuta ; inflatia si specula faceau ravagii in conditiile lipsei de produse pe piata.  Pierderile materiale recunoscute oficial se ridicau la 31 miliarde lei aur desi in  fapt erau de 72 miliarde lei aur, valori create prin eforturi deosebite deosebite de-a lungul a 16  ani, ceea ce a determinat ca procesul de refacere al economiei Romanesti sa fie unul  lent si dificilcare se va prelungi pana in anul 1924.   In aceasta aceasta situatie situatie capitalul straina straina a gasit teren prielnic prielnic pentru extinderea extinderea dominati dominatiei ei asupra asupra economie economieii romanest romanestii fie prin preluare preluarea a capital capitaluril urilor or inamice inamice   ger german manee si aust austrie riece ce intrintr-o o propo proporti rtiee insem insemnat nata, a, fie fie prin prin impru imprumut muturi uri care care au impovarat si ami mult datoria publica a romaniei, care in 1921 ear de 15 ori mai mare ca inainte de razboi. O ramura a economiei Romaniei care prezenta o mare atractie atractie pentru acpitalul  acpitalul    strain a fost pana in 1928 industria petrolului, in cadrul careia numai 22% erau  sociatati cu capital romanesc, 26% cu capital englez, 36% franco-olandez, iar restul  apartinea capitalului italian belgian si american.   In general procesul de refacere a economiei a avut un caracter contadictoriu  fiind mai accelerat intre ani 1922-1923 ca urmare a unui proces de democratizare a   structurilor social economice prin reforma agrara din 1921 si introducerea votului universal.   Indu Indust stria ria lemnu lemnulu luii s-a s-a redre redresat sat maire maireped pede, e, ca urmare urmare cerer cererii spori sporite tela la expor exportd tdee chere chereste stea a si lemn lemn de costru costruct ctie ie ;indu ;industr stria ia harti hartiei ei a atins atins in anul anul 1924 1924 nive nivelul  lul  prod produc ucti tiei ei ante antebe beli lice ce,, situ situat atie ie in care care s-a s-a gasi gasitt si indu indust stri ria a mate materi rial alel elor or de constructie.  Dintre  Dintre industriile prelucratoare prelucratoare industrai alimentara a continuat sa fie cea mai importanta.   In In indua induatri tria a extra extracti ctiva va,, extra extract ctia ia petrol petrolulu uluii a scazut scazut in anul anul 1919 1919 dfe dfe la 1.810.000 tone la855 tone, dar in 1924 va ajunge, tot datorita exportului, la 1.850.000

20

tone ; in acelasi an si industria carbonifera atinge nivelul dinaite de razboi. Dezv De zvol olta tare rea a greo greoai aiee a indu indust stri riei ei extr extrac acti tive ve si dist distru ruge geri rile le masi masive ve din din transporturi franau redresarea economiei romanesti.   In agricultura se impunea reforma agrara democratica ce fusese inclusa in toate toate document documentele ele Marii Uniri.. Uniri.. Initiat Initiata a de liberali liberali inca din anul1912 anul1912 si luata luata in discutie de Prlamentul refugiat refugiat la iasi in 1917, reforma agrara agrara a fost definitivata definitivata in 1921. Cu toate lipsurile ei reforma agrara din 1921 a fost un mare pas inainte in  progresul  progresul general al Romaniei, caci a micsorat proprietatea proprietatea mosiereasca cu 60% si a redus puterea economica a acestei clase, care isi pierdea si importanta politica prin disparitia disparitia partidului conservator de pe scena politica na Romaniei dupa primul razboi mondial, care cunoaste un regim burghezo-mosieresc Celel Celelate ate ramuri ramuri ale activ activita itatii tii econo economic micee- comert comertul ul interi interior or si exter exterior ior,,   fin finate atele le,, circu circula lati tia a monetr monetrara ara si banci bancile le-- au evolua evoluatt pe cele cele doaua doaua coordo coordonat natee   princ principal ipalee ale perioade perioadeii postbeli postbelice ce : refacere refacerea a economic economica a si largirea largirea cadrului cadrului de actiune a statului national unitar roman la dimensiunea si potemtialul complexului economic national. national. Lipsa acuta de marfuri pe piata interna, ami ales lipsa produselor  produselor  alime alimenta ntare, re, a dus dus la creste cresterea rea specu specule leii si devalo devaloriz rizare area a monede monedei. i. In acest acestii ani   Romania exporta unele produse disponibile (lemn,m pielarie animale vii) si importa mai ales produse alimentare.   Finatele tarii erau profund dezorganizate de vreme ce veniturile statului au crescut de 13 ori, iar cheltuielile de 18 ori. Pana in anul financiar 1920-1921 nu a existat un buget unic pentru intreaga Romanie si abia din 1922 se va produce o echilibrare a bugetului. Datoria publica a Romaniei era in 1921 de peste 20 miliarde lei din care datoria externa de 16,1 miliarde. In ceea ce priveste circulatia monetara a avut loc o « unificare monetara » in   sensul ca au fost scoase de pe piata monedele straine care ciarculasera inainte in  provinciile unficate (coroane, ruble) ca si rascumpararea «leilor » emisi in timpul  ocupatiei germane, proces care s-a realizat prin imprumutul de 7 miliarde facut de  statul roman la B.N.R.   In general in aceasta perioada are loc o goana frenetica dupa profit rapid, o adevarata « furie furie a speculatiilor speculatiilor » si un economist al timpului scria ca « dupa razboi nimeni nu vroia sa muncesca dar toti vroiau sa traiasca bine si sa cheltuiasca peste  puterile lor… Bursa si strada Lipscani creau bogatii peste noapte cu speculatiuni « ala hause » si « a la Baisse ». Toata lumea « castiga » numai tara si statul pierdeau in fiscare zi. Razboiul a avut conscinte nefaste si pentru finatele publice, sector care a avut  de suferit de pe urma imensului deficit al balantei comerciale. comerciale. In anul 1919, de pilda, import importul ul era evalua evaluatt la 3.622. 3.622.945 945.66 .669 9 lei iar iar expor exportu tull abia abia atnig atnigea ea 103.8 103.891 91 lei, lei, balanta comerciala comerciala inregistrand inregistrand un deficit de 3.519.054.471 3.519.054.471 lei ; in 1920, 1920, importul  importul    se ridica la suma de 6.957.935.868 lei iar exportul la numai 3.437.351 lei, astfel ca  soldul pasiv al balantei se incheia cu deficite insemnate.   Aceasta situatie extrem de grea , a constituita o frana in calea refaceriii si dezvo dezvolt ltari ariii forte fortelor lor de produc producti tie. e. Pierd Pierderi erile le materi material alee recuno recunoscu scute te ofici oficial al prin prin tratatele de pace au fost evaluate la peste 31 nmiliarde lei aur. In realitate pierderile au fost mult mai mari - cca 72 miliarde lei lei aur - iar suferinat suferinat si durerea umana umana sunt  in afara oricaror calcule valorice. Maril Marilee puteri puteri inving invingat atoar oaree , in urma urma confe conferin rintei tei de la Spa in probl problenm enma a reparatiilor reparatiilor de razboi – au acordat, in mod arbitrar o cota pentru tara noastra,m care nici pe departe nu tinea cont de totalul pagubelor suferite de razboi si anume 15 DIN  DESP DESPAG AGUB UBIR IRIL ILE E GERM GERMAN ANE. E. ACOR ACORDU DUL L DE LA Spa Spa dist distri ribu buia ia si cote cotele le de

21

repartitie repartitie ce cadeau in contul Austriei, Austriei, Ungariei si Bulgariei – asa numitele reparatii reparatii orientale – Romaniei revenindu-i 10.55%. Ca stat « sucesoaral » a fost obligata sa   preaia din datoria externa a fostei monarhii austro-ungare 64,422 milioane dolari, 227,802 227,802 milioane milioane franci franci elvetien elvetieni, i, 71,941 71,941 milioane milioane franci franci aur si9 1,806 1,806 milioan milioanee  florini olandezi.  Aceste  Aceste cote - portii – ce stabileau despagubirile despagubirile datorate datorate germaniei, germaniei, dupa cum   se stie, au fost ulterior modificate intr-o serie de Conferinte, iar mult controversata  problema  problema a reaparatiilor se va « incheia » prin nerezolvarea ei. In modul acesta statul  roman a fost frustat de ceea ce i se cuvenea in contul despagubirilor de razboi, si ca atare refacerea economiei romanesti se va efectua lent si cu urmari pentru viitor.

Cap. XII  AVANTUL ECONOMIC DINTRE ANII 1924-1928  Faurirea complexului economic unitar aducea la ordinea zilei problema cailor si modal modalit itati atilo lorr de dezvol dezvolta tare re in viito viitorr a econo economie mieii pentr pentru u fruct fructif ific icare area a superi superioar oara a a  posibilitatilor oferite de Marea Unire. Primul deceniu postbelic a fost strabatut de un amplu compl complex ex de idei idei ce purtau purtau pecete pecetea a epoci epociii si refle reflecta ctau u o serie serie de concep concepti tiii de polit politic ica a economica. economica. O asemenea conceptie conceptie promovata de burghezia liberala , grupata in jurul PNL si in jurul BNR, avea in vedere o dezvoltare economica prin noi insine.. Aceasta conceptie viza trec trecer erea ea unei unei part partii a capi capita talu lulu luii stra strain in in pose posesi sia a celu celuii auto autoht hton on,, care care treb trebui uia a sa dobanmdeasca pozitii preponderente in toate sferele activitatii economice. Aceasta politica economica liberala se va concretiza in legislatia adoptata de guvernele liberale care au condus tara pana in anul 1928. O alta conceptie conceptie in politic politica a economi economica ca era reprezentat reprezentata a de « portile portile deschise deschise »  privind facilitatile facilitatile acordate capitalului strain, sutinuta de politicienii P.N. Taranesc. Aceasta conceptie economica national-taraneasca va fi fundamentata dupa anul 1926 si va fi pusa in aplicare dupa anul 1928, cand PNT va ajunge la guvernare, dar in 1935 se renunta la el, dovedindu-se foarte pagubitor pentru tara in anii crizei economice mondiale.  La inceputul anului 1924 refacerea economica a tarii era , in linii mari , rezolvata si in perioada ce a urmat pana in anul 1929 are loc o crestere simtitoare a vietii ecopnomice romanesti. Acest avant economic era favorizat si de unele conditii economice externe legate de cererea in crestere pe piata externa de petrol, lemn si cereale, la preturi care s-au mentinut la un nivel ridicat pana in anul 1929 cand va izbucni criza economica. Guve Guvern rnel elee libe libera rale le ale ale peri perioa oade deii au elab elabor orat at o legi legisl slat atie ie econ econom omic ica a a care careii   funda fundamen mentar taree jurid juridic ica a se regas regasest estee in Consti Constitu tuti tia a sin 1923 1923 care care prev prevede edea a ca « toate toate   zacamintele minerale precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea  statului » care poate concesiona exploatarea acestora antreprenorilor care facusera anterior  unle investitii in aceste sectoare. Masuri Masurile le libe liberal ralee de polit politic ica a econo economic mica a care care aucont aucontrib ribuit uit la avant avantule ulecon conomi omicc dinter1924 dinter1924 – 1929 pot fi grupate in trei categorii : a) legislatia legislatia industriala ; b). tarife vamale  protectioniste ; c). politica de finantare si de creditare pentru ramurile economiei nationale.  Prin legea comercializarii si controlului intreprinderilor statului, adoptata in 19124,   se introduc introduceau eau si in intrepr intreprider iderile ile statului statului pricipi pricipiile ile comercia comerciale le din cekle cekle particu particulare lare,, creandu-se conditii avantajoase pentru cointeresarea capitalul privat in intrepriderile de stat.  Legea energiei energiei adoptata in acelasi an acordat avantaje avantaje importante investitori investitorilor lor din domeniul producerii energiei electrice, cu obligatia ca ¼ din productie sa fie cedata statului.  Politica tarifelor vamale protectioniste a constituit un mijloc de aparare a productiei interne fata de concurenta straina si sustinere a industrializarii.  In conditiile lipsei de capital strain, pe piata interna statul roman a practicat un intervantionism economic a carui parghie a fost politica de finantare si creditare a industriei.

22

 In acest scop, in anul 1923 a luat fiinta Societatea nationala de credit industrial cu capital al statului si a BNR pentru incurajarea industriei mari, care in 1924 a fost creditata de acea aceast sta a Soci Societ etat atee in prop propor orti tiee de 6%, 6%, dar dar in anul anul 1928 1928 in prop propor orti tiee de 125 125 si intreprinderile astfel finantate dadeau o productie de 30,8% din totalul productiei industriale romanesti.  Fata de perioada antebelica antebelica se constata o cresterea cresterea poderii industriei industriei maricca.80% maricca.80%  fata de industria mica .Intre diferite ramuri industriale existau inegalitati in privinta dotarii cu echipamente, califi calificare carea a fortei fortei de munca, munca, puterea puterea instalat instalatiil iiloret oretc. c. ; in acesti acesti ani producti productia a industri industriala ala autohtona asigura 60% din necesarul intern, insa aceasta media ascundea mari disproportii intre caele cateva intreprinderimoderne intreprinderimoderne si numarul mare al celor ramase in urma sub raport  tehnic si tehnologic.   Dezvoltarea Dezvoltarea relativ slaba slaba a industriei romanesti romanesti si posibilitatile posibilitatile reduse de import   faceau ca in Romania consumul produselor fabricate sa fie scazut fata de alte state europene. Volumul Volumul consumul consumul produselor produselor industri industriale ale in Romania, Romania, confera confera inca un caracte caracterr agrar  agrar  economiei romanesti, oglindit si de gradul de ocupare a ;l fortei de muncade abia 10% in industrie si de 78% in agricultura.  Agricultura a cnoscut si ea o dezvoltare sustinuta sub impulsul consecintelor pozitive ale reformei reformei agrare din anul 1921, acesta acesta ducand ducand la lichida lichidarea rea propriet proprietatii atii latifdi latifdiare, are, aprec aprecia iata ta ca o piedic piedica a in calea calea progre progresul sului uiec econo onomic mic si a trecut trecut pe primul primul plan plan mica mica  proprietate  proprietate taraneasca. Daca suprafetele insamantate au crescut , productia productia nu a inregistrat  aceiasi evolutie evolutie , inregistrandu-se inregistrandu-se variatii variatii de la u an la altul, in crestere pana pana in anul 1926, apoi in scadere si iarasi in cresterea pana in 1929. Randamentul la hectare ra f scazut fiind  depa depasi site te cu mult mult de cele cele din din tari tarile le cu agri agricu cult ltur ura a inte intens nsiv iva a ca Aust Austri ria, a, Ge Germ rman ania ia,, Cehoslovacia.   In ceea ceea ce priv privest estee secto sectorul rul zoote zootehni hnic, c, desi desi Romani Romania a dispu dispune ne de condit conditii ii bune, bune,  seconstata o scadere a septelului nu numai in raport cu situatia antebelicadar si cu anul 1922  Refacerea  Refacerea economiei si avantulacesteia avantulacesteia dupa anul 1929 a dus la cresterea cresterea schimbului de marfuri si adancrea pietei interne, stimulata si de politica protectionista a statuluicare cauta sa asigure piata romaneasca pentru produsele proprii. Comertul interior era practicat de o sumedenie de intreprinderi cu rol limitat. In ceea ce priveste comertul exterior, incepand cu 1920, Romania a redevenit cel mai important  exportator de cereale dintre statele agricole danubiene, in 1925 Romania fiind a patra exportatoare de grau pe piata mondiala.  In relatiile comerciale ale Romaniei, politica tarifelor vamale a constityuit un m ijloc important prin care statul incerca sa apere productia industriala interna de concurenta  straina.  In anul 1921 a intrat in vigoare un nou tarif vamal care avea un caracter protectionist pentru industrie, mentinand si taxele la export la produsele agricole, pana in 1923 cand s-a dat  libertate deplina pentru exportul tuturor cerealelor, fara nici o restrictie.  Dupa1924 sporirea productiei materiale avea ssa determine si dezvolatrea comertului exterior, care sporeste atat cantitativ cat si valoric.   In perioada perioada analizat analizata a nu se modific modifica a substan substantial tial structu structura ra comertul comertului ui exterio exterior, r, importul fiind format in mod preponderent preponderent din produse industriale, iar exportul avea la baza materiile prime si produsele agricole.  In anul 1927 a fost punctul valoric culminant pentru exportul romanesc in intreaga  perioada interbelica, atingand plafonul de 38 miliarde lei la un import de 34 miliarde lei. Sporirea impozitelor impozitelor si taxelor este o caracteristica caracteristica a perioadei ca urmare a policticii  statului de realizare a unor veniturimai consistente pentru redresarea treptata a bugetului si diminarea datoriei publice.

23

Circulatia monetara s-a caracterizat prin sporirea continua a masei monetare si a inflatiei cu toate masurile de franare initiate.  Activitatea  Activitatea bancara si de credit s-a caracterizat caracterizat prin cresterea cu cca 1 million anual  a ponderii capitalului capitalului romanesc, romanesc, ceea ce inseamna scaderea scaderea capitalului capitalului bancar starin de la 33%  In 1923 la 25 % in 1928, sistemul bancar romanesc romanesc fiind dominat de noua banci mari, mari, rolul   principal revenind BNR. Caracteristica perioadei de avant economic o constituie orientarea cu precadere a capitalului capitalului bancar spre satisfacerea satisfacerea nevoilor industriei si comertului si intr-o masura mai micaagriculturii latifundiare, fara a mai vorbi de mica proprietate taraneasca, nevoita nevoita sa apeleze apeleze la capital capitaluril urilee individ individuale uale (camatar (camataresti esti)) sau la resursel resurselee sistemul sistemului ui cooperatiei si a bancilor cooperative, constituite dupa modelul olandez sau danez.  Are loc un proces de concentrare si de centralizare a capitalurilor capitalurilor bancare, bancare, exprimat  in sporirea capitalurilor marilor banci care reprezentau35% din capitalul tuturor bancilor  existen existente. te. A sporit sporit interes interesul ul capital capitalului ului bancar bancar pentru pentru plasamen plasamentul tul capital capitalului ului direct direct in industrie, considerat mai sigur decat in agricultura cu recolte nesigure de la un an la altul  CAP. XIII  ECONOMIA ROMANIEI IN ANII MARIICRIZE ECONOMICE   MONDIALE  MONDIALE - INFLUENTA EI ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI  Criza economica de supraproductie dintre anii 1929-1930, declansata  prin crahul bancar de la New York din octombrie 1929 a afectat si Romania. Aici au actionat o serie de factori agravanti, specifici legati de structura economiei noastre, de crestere in proportii proportii alarmante a decalajului decalajului dintre veniturile veniturile populatiei si preturi, a decal decalaje ajelo lorr dintre dintre export export sipret sipreturi urile le la import importuri uri,, caci, caci, presat presata a de oblig obligati atiil ilee   financiare externe Romania era obligata sa forteze un export in pierdere. In tara noastra criza a inceput printr-o criza agrara inca din 1928 si prin intermediul sferei  financiare (impozite, bugete, datorie publica) s-a propagat in toate celelate sectoare ale vietii economice Semnele crizei economice au aparut in unele sectoare industriale inca din 1928, dar in 1929 ele isbucnesc cu violenta. Criza s-a manifesta prin cresterea  stocurilor, urmata de reducerea productiei in medie cu 42%.   Politica economica dusa de guvernele perioadei ca si masurile pentru iesirea din criza au imbracat urmatoarele forme: a). economii la capitalul constant realizate prin reducerea investitiilor, dar si prin intensificarea utilizarii fortei de munca si scaderea cheltuielilor pentru  protectia muncii; b). economii la salarii obtinute prin concediawerea unui numar insemnat  de munci muncito tori ri si funct function ionari ari,, prin prin pract practica icarea rea saptam saptamani aniii de lucru lucru incomp incomple lete te cu reducerea corespunzatoare a slariilor; c). Accentuarea politicii perfectioniste prin sporirea taxelor vamale la import, controlul devizelor si limitarea cantitativa a importurilor; d). Extraordinarea scadere a pretului produselor agricole a permis industriilor  industriilor  care foloseau materii prime agricole sa traverseze mai usor criza prin exploatarea muncii producatorilor agricoli si a consumatorilor; e). Organizarea Organizarea –pe scara scara redusa- a unor lucrari lucrari publice (construirea (construirea unor   sosele) spre a da de lucru macar unei parti din numarul mare de someri.  Declansata insa in 1928, criza agrara a cuprins toate ramurile agriculturii si sa prelungit pana la ajunul celui de-al doilea razboi mondial, insa, intre 1929 si 1933, impletindu-se cu criza industriala a cunoscut o ascutime deosebita. Scaderea puterii de cumparare apopulatiei apopulatiei a insemnat restrangerea restrangerea consumului intern si o reducere a circulatiei marfurilor; un numar de comerciantimari si mici s-

24

au ruinat na mia putand onora platile pentru marfurile luate cu credit.   In privinta comertului exterior, datorita rolului pe care il avea Romania in diviziunea internationala a muncii, aceasta a continuat sa ramana o sursa de materii   prim primee si datori datorita ta nevoi nevoiii de devi devize ze pentru pentru plata plata datori datoriei ei exter externe, ne, in anii anii crize crizeii economice exporta cu mult mai multe produse proprii decat importa. Trebuie remarcat   faptul  faptul ca desi balanta comerciala a Romaniei a ramas activa pe toata perioada crizei,   sol soldul dul acest acesteia eia nu putea putea sa acoper acoperee defic deficit itul ul balant balantei ei de plati plati exter externe, ne, situat situatie ie datora datorata ta fortar fortarii ii expor exportu tului lui romane romanesc sc la niste niste pretu preturi ri extrem extrem de scazut scazute; e; „fuga „fuga capitalurilor” din Romania a accentuat aceasta stare deficila, inclusiv o reducere   grava a stocurilor de devize la BNR (de la 7,7 miliarde lei in 1930 al abia 758 milioane in 1933)   Dezechilibrul balantei de platii a obligat romania sa introduca un regim de restrictii restrictii si de control al schimburilor schimburilor comerciale cu strainatatea, deoarece unele tari aplicau restrictii valutare si deci blocau sumele cuvenite pentru exportatori; statul  roman a fost nevoit sa infiinteze un oficiu de compensatii pentru acoperirea deficitelor  din din export exporturi urile le romane romanesti stiin in aceste aceste tari. tari. Alta Alta masura masura a fost fost adopta adoptarea rea in 1932 1932 a monop monopol olulu uluii BNR pentru pentru comer comertul tul cu devize devize.. A fost fost luata luata masur masura a conti continge ngent ntari ariii impo import rtur uril ilor or (adi (adica ca fixa fixare rea a unor unor cote cote limi limita ta a impo import rtur uril ilor or in func functi tiee de disp dispon onib ibil ilit itat atil ilee de plat plata a exis existe tent ntee in alte alte stat state) e) tinz tinzan and d catr catree expo export rtul ul prin prin compensatie. Pe plan intern a fost introdus sistemul primelor de export si metoda „stat „statul ului ui cumpa cumparat rator” or” care care permi permitea tea o oarec oarecare are ridic ridicare are a pretul pretului ui produ produsel selor  or  agroalimentare.  Romania a redus taxele de export pana la eliminarea acestora pentru cereale si derivatele acestora, adr astfel de masuri s-au dovedita a fi ineficiente si din 1931, inaugureaza politica de valorificare a cerealelor in paza careia se stabile o prima de export de 10.000 lei pentru un vagon de grau si 13000 lei pentru un vagon de faina, urmarind urmarindu-se u-se prelucra prelucrarea rea ion tara a produsel produselor or agricol agricolee si sprijini sprijinirea rea industri industriei ei aferente.  Din 1932, statele occidentale au trecut si ele la contingentarea exporturilor  agricole, astfel ca statele exportatoare nu-si mai puteau vinde pe piata occcidentala cantitatile cantitatile disponibile disponibile fiind, deci, in imposibilitatea imposibilitatea de a-si procura devizele devizele necesare achitarii datoriei externe. Romania a ripostat fata de aceasta situatie prin tr-o serie de masuri care priveau lichidarea creantelor sale in statele care introdusesera astfel  de restrictii.   In In domeniul domeniul finatel finatelor or publice publice,, criza criza s-a manifest manifestat at prin prin scaderea scaderea capavita capavitatii tii de plata a impozitelor si scaderea veniturilor bugetare, accentuarea presiuni fiscale asupra populatiei si prin cresterea considerabila a datoriei publice. Anii crizei au dus  si la ruperea unitatii bugetului romaniei, deoarece alaturi de bugetele ordinare isi fac apar aparit itia ia si buge bugete tele leex extr trao aord rdin inar ar caci caci stat statul ul nu mai mai poat poatee face face fata fata pres presiu iuni niii oblig obligati atiil ilor or sale sale de plata plata.. Pentr Pentru u redres redresar area ea situat situatie ieii au fost fost sporit sporitee impozi impozite tele le indirecte ceea ce lovea in consumatori, adica in nivelul general de viata al populatiei.  In fata unei asemenea situatii, statul a luat masuri de reducere a cheltuielilor  bugetare, in special a celor cu destinatie destinatie soacial/culturala, soacial/culturala, a salariilor functionarilor   si muncitorilor, in scopul redresarii situatiei economice. Ince Incepa pand nd cu 1 ianu ianuar arie ie 1931 1931 s-a s-a trec trecut ut la apli aplica care rea a prim primei ei „cur „curbe be de  sacrificiu” in baza careia salariile tuturor functionarilor statului erau reduse cu 1025%; totodata s-a sistat acordarea de gradatii iar avansarile nu mai erau insotite de   spor sporul ul cores corespun punzat zator or de salari salariu. u. Profi Profita tand nd de aceast aceasta a multi multi patron patronii au aplic aplicat  at  aceleasi reguli si in cazul intreprinderilor particulare.  In septembrie 1932 a fost aplicata a doau curba de sacrificiu care a adus noi

25

economii statului iar in 1933 a treia prin reducerea salariilor si pensiilor. Situa Situati tia a dific dificila ila astatu astatului lui s-a dator datorat at si impru imprumut muturi urilo lorr contr contrac actat tatee din din stra strain inat atat ate, e, prec precum um si conc conces esiu iuni nilo lorr acor acorda date te mono monopo polu luri rilo lorr stra strain ine. e. Aces Aceste te imprumuturi, imprumuturi, ca urmare a conditiilor in care au fost acordate, duceau la accentuarea accentuarea dependentei Romaniei fata de strainatate. Toate aceste masuri de sporire a fiscalitatii, de reducere a salariilor si de aplicare a politicii portilor deschise capitalului strain, departe de a asigura un buget  echil echilib ibrat rat,, au contr contribu ibuit it la accent accentuar uarea ea defi defici citul tului ui buget bugetar ar si la deval devalori orizar zarea ea acce accent ntua uata ta aleu aleulu lui, i, astf astfel el ca in anul anul 1932 1932 Roma Romani nia a este este nevo nevoit ita a sa renu renute te la convertibilitatea leului. Criza in domeniul bancar s-a reflectat in faptul ca prabusirea prabusirea preturilor  la produsele agricole si restrangerea activitatii industriale au determinat pe deponenti   sa retraga masiv depunerile. Numeroase bancu care nu au facut fata acestei cerei masive de lichiditait au fost nevoite sa dea faliment, intre acestea si banci importante ca Banca Generala a Romaniei si Marmorosch Blank, ale caror portofolii au fost   preluate de BNR al carui rol a crescut mult .  In concluzie se poate afirma ca aceasta criza economica mondiala a avut efecte devastataoare asupra economiei Romaniei. C AP IT A LI SM U LU I IN R OMA N I A SI   CAP. XIV  MAT U RI ZA R EA  DEZVOLTAREA  DEZVOLTAREA SUSTINUTA A ECONOMIEI ROMANE INTRE ANII 1934-1938CARACTERISTICILE CARACTERISTICILE GENERALE PE DOMENIILE ECONOMIEI  Deceni Dece niul ul al patr patrul ulea ea al seco secolu lulu luii trec trecut ut a fost fost o peri perioa oada da de prof profun unde de trans transfor formar marii econo economic micee socia sociale le si polit politic icee – mai mai ales ales in Europa Europa-- care care avea avea sa conduca la o nou conflagratie mondiala.   Prin Prin pozit pozitia ia sa strat strategi egica ca in sud-es sud-estu tull conti continen nentul tului ui si prin prin resur resursel selee sale sale econo economi mice ce mai ales ales cerea cereale le si petrol petrol,, Romani Romania a deveni devenind nd unul unul din prin princip cipale alele le obiective ale revizionismului si expansiunii germane spre Rasarit.  Intre anii 1934 si 1938 a avut loc un avant al economiei romanesti. Dintre toate ramurile , industria a cunoscut o dinamica sustinuta datorata in special dezvoltarii acelo elor ramu amuri indust dustrrial iale legat gate de nev nevoil oile apara parari riii in noil oile condi nditii interna internation tionale. ale.Crest Cresterea erea producti productiei ei industri industriale ale s-a datorat datorat masurilo masurilorr cu caracte caracter  r    perfectionist care vizau ridicarea tarifelor vamale pentru reducerea importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse i tara, incurajarea incurajarea de catre stat – mai ales  prin credite si comenzi mari- a unor intreprinderi industriale de tehnicitate inalta si altele.   Au Au fost fost luate luate o serie serie de masur masurii cu caract caracter er legis legisla lativ tiv pentru pentru incura incuraja jarea rea dezvoltarii industriei intre care legea din 1936 cu privire la infiintarea de fabrici   pent pentru ru produs produsee incane incanefab fabric ricate ate in tara, tara, care care facil facilit ita a procur procurare area a de impor importur turii necesare si drept de monopol pentru aceste produsetip de 16-32 luni.   In In anul anul 1937 1937 cu scopul scopul stimul stimulari ariii materi materiil ilor or prime prime din agric agricult ultura ura a fost  fost  elaborata legea privind organizarea si incurajarea agriculturii care acorda reduceri cu 25% aimpo aimpozit zitel elorc orcat ater er stat, stat, stabi stabile lea a pretur preturii minima minimale le pentru pentru aprovi aprovizio zionar naree intrepr intreprinde inderilo rilorr care prelucr prelucrau au produse produse agricol agricole; e; pentru pentru fabricil fabricilee care fabrica fabricau u  furnituri militare, inlescnirile erau si mai mari , deoarece cuprindeau o serie de taxe ad valorem si de impozitul pe cifra de afaceri cu preferarea acestor intreprinderi la executarea comenzilor de stat.   Interventia statului in dezvoltarea industriei s-a acentuat in 1938, odata cu infi infiin inta tare rea a Mini Minist ster erul ului ui Econ Econom omie ieii Nati Nation onal alee care care real realiz izea eaza za o clas clasif ific icar aree a intreprinderilor cu avantaje acordate in mod diferentiat : a) industrii indispensabile

26

(cele care lucrau pentru nevoi de aparare); b). industrii utile (cele care foloseau materii prime indigene) si c). industrii dispensabile ( care foloseau materii prime din import). Pe aces aceste te baze baze se cons consta tata ta in 1938 1938 o cres creste tere re rela relati tivv mica mica a numa numaru rulu luii intreprinderilor intreprinderilor fata de 1929, numai de 0,8%, insa capitalul capitalul investit a crescut cu 65%   si forta forta motrice cu 55%, in timp timp ce productia a crescut crescut – la preturi comparabile comparabile cu 57%. 57%. Asta Asta arat arata a clar clar ca acce accent ntul ul a fost fost pus pus pe conc concen entr trar area ea prod produc ucti tiei ei,, pe modernizarea si tehnologizarea intreprinderilor, inclusiv a celor existente.   Anzlizand dezvoltarea industriei romanesti in ansamblu, se poate constata ca   Romania perioadei antebelice avea nu numai o industrie extractiva usoara, ci si o indus industr trie ie grea, grea, fiind fiind in masura masura sa reali realize zeze ze o trans transfo forma rmare re a resurs resurselo elorr tarii tarii in mijloace de productie si in bunuri de consum, adica se poate vorbi de o schimbare de  structura  structura in ansamblu economiei, in sensul in care cele mai importante cresteri au loc in sfera industriei, in aceasta sfera schimbandu-se ponderea si importanta diferitelor    sectoare: nevoile de aparare au dus la sporirea industriei extractive si metalurgice, dar trebuie remarcat faptul ca in 19389 Romania isi acoperea peste 80% de produse industri industriale ale din product productia ia proprie proprie.. Desi majorita majoritatea tea masinilor masinilor si instalat instalatiilo iilorr mai complexe se importau existau, totusi unele intreprinderi intreprinderi (Resita Malaxa, IAR) care se  situaula nivelul celor mai performante din europa atat ca inzestrae cat si ca productie  si calitatea fortei de munca. Dezv De zvol olta tare rea a indu indust stri riei ei era era inso insoti tita ta si de cent centra rali liza zare rea a prod produc ucti tiei ei si capitalurilor. Unele mari intreprinderi au ajuns sa dea majoritatea productiei din ramura respectiva: Resuta fusrniza cea mai mare parte a productiei de fonta si hotel, MICA dadea peste 60% din productia nationala de aur si argint. Statul a dat in 1937  decretul decretul pentru pentru reglemen reglementare tarea a si controlu controlulu lu cartelur cartelurilor ilor in industri industria a metalurg metalurgica ica,, apetrolului si alimentara. Carat Carater eriza izare rea a evolu evoluti tiei ei agri agricul cultur turii ii romane romanesti sti in acest acestii ani este este data data de adancime adancimea a dezvolta dezvoltarii rii acestui acestui sector sector economic economic pe calea calea relatii relatiilor lor capital capitaliste iste si a economie economieii de piata, piata, precum si a continua continuarii rii crizei crizei agrare agrare agrare care se va sfarsi odata cu noul razboi mondial.  Intre anii 1936 – 1938 suprafata arabila acrescut cu 600.000 de ha, insa 82% era cultivata cu cereale si abia3,8% cu plante agricole de gradina si 3% cu plante industriale. Mentinerea an de an a unor stocuri de produse agricole, a unor pretuiri cu mult sub nivelul acelora dinaintea crizei din 1929-1933, productiile reduse la hectar si alti factori au condus la continuarea crizei agraresi in al doilea deceniu interbelic si la inregistrarea unor mari pierderi pentru economia Romaniei. Criza agrara a adancit decalajul dintre pretul produselor agricole si cel al   produselor industriale.  Legea pentru incurajarea agriculturii, agriculturii, industrializarii industrializarii si avlorificarii avlorificarii plantelor  textile textile din 1937 a marcat cresterea interventiei interventiei statului pentru sprijinirea sprijinirea agriculturii mare prin masuri masuri pentru pentru formarea formarea de speciali specialisti, sti, infiint infiintarea area unor organe organe de stat   pentru controlul comercializarii acestor plante pe piata interna si externa. Comertul romanesc a fost stimulat de dezvoltarea generala a economiei care a   fost insotita de consolodarea pieteti interne , fapt care se observa prin cresterea numarului intreprinderilor comerciale cu 44,5% in 1936 fata de 1930. Statul roman a continuat politica sa de stimulare a comertului, de a organiza burse de marfuiri, oboarele de animale si iarmaroace, targurile si pietele, inclusiv masurile de reorganizare a Camerie de Comert si industriei, prin legea din aprilie 1936.

27

Comer Comertul tul exteri exterior or s-a s-a carac caracter teriza izatt prin prin creste cresterea rea volum volumul ului ui schimb schimburi urilo lor  r  interna internation tionale ale si amelior ameliorarea area balantei balantei comerci comerciale ale in Romania. Romania. Cantita Cantitativ tiv exportul  exportul  roman romanesc esc a atins atins nivel nivelul ul cel cel mai inalt inalt in anul anul 1936, 1936, acre acre consta consta in princi principal pal in  produse petroliere, cereale, lemn si derivatele acestora.  Domeniul  Domeniul finatelor publice se caracterizeaza caracterizeaza in aceasta perioada prin aparitia alaturi de bugetele ordinare a unor bugete speciale ale statului cerute de sporirea cheltuielilor de aparare, prin cresterea ponderii impozitelor indirecte si cresterea datoriei publice interne si externe. Aceste venituri suplimentare au dat posibilitatea echilibrarii bugetului si chiar, a realizarii in anul 1939 a uniu excedent bugetar. Sectorul bancar se remarca prin continuarea procesului inflationist, inflationist, ca urmare a sporir sporirii ii chelt cheltuie uielil lilor or nepro neproduc ducti tive ve , acrest acresteri eriii pretu preturil rilor or si a impozi impozite telo lor. r. De asemenea se reamarca un proces de concentrare a capitalului bancar prin cresterea accentuata aroluluimarilor banci si disparitia celor mici.   Dezvoltarea industriala dinter anii 1934-1938 afacut ca in 1938 Romania sa-si acopere necesarul de produse industriale in proportie de 80% din produtia proprie. Cu toata toata dezvol dezvolta tarea rea accen accentua tuata ta a indust industri riei eiin in struct structura ura econo economie mieii roman romanest esti, i, agricultura continua sa fie cel mai important sector de activitate economica.

CAP. XV.  RELATIILE ROMANO-GERMANE INTRE ANII 1939-1944 

Un capitol aparte aparte il poate constitui constitui modul in care cel de-al III lea lea Reich a subordonat economia romaneasca intereselor sale.   Planurile germaniei de reorganizare economica vizau o europa cre sa   pivot pivoteze eze in jurul jurul unei germanii germanii puternic puternice, e, incluzan incluzand d economia economia romaneas romaneasca. ca.   Econom Economiil iilee statelor statelor rasarit rasaritene-i ene-incli nclisiv siv RomaniaRomania- erau consider considerate ate economii economii complementare pentru Germania, mai ales sub raportul produselor petroliere si agricole. Spre Spre deose deosebi bire re de celel celelate ate stat stat balcan balcanic icee roman romania ia posed poseda a produ produse se   petrol petroliere iere ceea ce sporea sporea gradul gradul de interes interes al Germanie Germanieii angajate angajate pe calea calea razboiului si care pana in 1940 isi acoperea 50% din nevoia de petrol din SUA, Mexis si alte zone acre in cazul unui razboi cu Franta si Anglia nu mai puteau fi  folosite.  folosite. Pornind de la experienta primului razboi maondial, cand, la retragerea retragerea  spre Moldova romanii au distrus mare parte a instalatiilor petroliere, din zona  Prahovei, Germania va urmarii sa obtina controlulu asupar petrolului romanesc, dar nu pe calea calea unei unei ocupat ocupatii ii milit militare are.. Ori o ocupar ocuparee pe cale cale pasni pasnica ca era dificila, cvaci in 1939 capitalul germandetinea doar 1% din investitiile straine in  Romania si atunci ramanea cale presiunilor politice, a izolarii internationale sau a reaprinderii tensiunilor de la granitele tarii.   Aceasta subordonare este realizata in etape sucesive corespunzatoare momentelor cele mai importantecare au marcat ajunul si inceputul celui de-al  doilea razboi mondial. In dome meni niu ul indust dustri rieei, ate atentia Germa erman niei se indre drepat pata mai mai ale ales  spre industria industria metalurgica unde viza anihilarea anihilarea completa a acesteia pentru a nu concura cu produsele germane. Astfel doua mari societati metalurgice romanesti (Resita si Malaxa) au fost acaparate de trustrul HGV. Controlul asupra Resitei a  fost usurat dupa ocuparea Cehoslovaciei,deoarece germania a preluat pachetul  de acti actiuni uniale ale unie unie firme firme de armam armamen entt din Brno, Brno, actio actionar nara a la Resit Resita. a. Prin Prin 28

inte ntermed rmediiul soci socieetatii roma roman no-g o-germ ermane ane ROGI ROGIFE FER R, trust rustrrul HGV a acaparatconducerea uzinelor Malaxa. Dupa ce a adus aceste uzine moderne in  pragul falimentului, HGV vinde statului roman Malaxa!!!!!   In In indust industri ria a petro petroli liera era acapa acaparar rarea ea socie societat tatilo ilorr s-a facut facut pe o cale cale diferita dupa 1940 cand Olanda si Franta au fost ocupate de Germania, acestea detinand oa parte importanta i exploatarea petrolului romanesc.Cea mai mare   societ societate ate petroli petroliera era era Astra Astra Romana Romana o filiala filiala a concernu concernului lui anglo-ol anglo-olande andez  z    Royal Dutch Shell si dupa ocuparea Olandei, Germania reuseste sa faca astfel  ca director al Astrei Romane sa fie numit fratele sefului guvernului prohitlerist  din Olanda. Asemanator s-a procedat si cu societatea romano-americana, astfel  ca in scurt timp Germania va detine controlul asupra petrolului romanesc pe care il jefuieste in mod sistematic prin folosirea de practici pirateresti: eruptii  prin duze marite sau foraje deviate pentru a intra in perimetrele cu rezerve ale  statuluietc.   Agricu Agricultu ltura ra repreze reprezenta nta un sector sector vital vital pentru pentru statul statul german german si acest  acest  lucru lucru apare apare in spori sporirea rea rapid rapida a a numar numarul ului ui firme firmelor lor germa germane ne sau romano romano-  germane care vor fi infiintate pana in 1943, care au monopolizat produsele agricole chiar in dauna nevoilor populatiei civile. Comertul exterior s-a desfasurat cu germania in termenii unor tratate si acordu acorduri ri bilat bilatera erale le care, care, cu toata toata opozi opoziti tia a guvern guvernel elor or romane romane,, conti contine neau au conditiile impuse de partea germana. Drumul spre subordonarea economica a  Romaniei a inceput cu tratatul economic romano-german din 23 martiei 1939 caruia i s-a adaugat si alte acorduri : acordul petrolului (mai 1940) prin care   Roma Romania nia devene devenea a o stati statiee de benzi benzina na care care funct function iona a automa automatt in swerv swervici iciul  ul  Germ Ge rma anie niei, prot proto ocol colulu ulu cerea realelor lor (augu august st 1940 19400, 0, acord cordul ul priv rivind  aprov aprovizi iziona onare rea a trupe trupelor lor german germanee (1941) (1941);; acest acestee acord acordur urii erau erau insoti insotite te de numeroase numeroase protocol protocoluri uri confiden confidential tialee incheia incheiate te de comisiil comisiilee guvername guvernamental ntalee   german germano-ro o-romane mane.. Trebuie Trebuie remarcat remarcat ca Romania Romania si-a respecta respectatt obligati obligatiile ile pe toata durata acestor acorduri, in timp ce Germania urmarea sa obtina mai mult   fara a da nimic sau foarte putin in schimb. Astfel platile intre cele doua state se   faceau faceau in baza sistemului clearing clearing ce fusese stabilit stabilit inca din 1935 intre ele. In ansamblu acest sistem sistem insemna comert in in compensatie, compensatie, dar daca schimburile schimburile nu  sunt echilibrate, echilibrate, adica daca exportul unui partener este mai mare ca importul, importul, el  devine devine neechiva neechivalent lent,, deci deci trebuie trebuie sa inceteze inceteze,, ori in relatii relatiile le comercia comerciale le cu  germania, el era neechivalent. Pent Pentru ru asig asigur urar area ea reus reusit itei ei acti actiun unii ii de subo subord rdon onar aree si jefu jefuir irre re a economiei romanesti, Germania a utilizat o gama larga de mijloace specifice diplomatice naziste, utilizand in special santajul cu privire la soarta granitelor    statului ca uramre a tratatului sovieto-german de la 23 august 1939 (Pactul  Ribe Ribent ntro ropp pp-M -Mol olot otov ov)) Roma Romani nia a a fost fost nevo nevoit ita a sa cede cedeze ze URSS URSS teri terito tori riul  ul   Basarabiei si Bucovinei de Nord, iar prin dictatul de la Viena sa cedeze Ungariei hortiste paretea de N-V a Transilvaniei. Prin tratatul de la Craiovasemnat cu bulgaria la 7 septembrie 1940 ceda acesteia Cadrilaterul (sudul Dobrogei).  Aceste  Aceste amputari teritoriale au lovit greu in toate structuruile structuruile statului roman si, in primul primul rand, rand, au fractura fracturatt complexu complexull economic economic national, national, provocan provocand d garve garve daune economice in privinta resurselor de materii prime , instalatii, capitalurile inve invest stit ite, e, fort forta a de munc munca, a, prod produc ucti tia a agri agrico cola la,, sist sistem emul ul fero ferovi viar ar au fost  fost  dezarticulate. Astf Astfel el numa numaru rull intr intrep epri rind nder eril ilor or din din econ econom omia ia roma romane neas asca ca a fost  fost  diminuat cu 20% insa altele au fost nevoite sa-si inceteze activitatea deoarece au

29

fost fost rupt ruptee brut brutal al de zone zonele le de apro aprovi vizi zion onar aree cu mate materi riii prim primee in cadr cadrul  ul  complexului economic national.   Instaurarea dictaturii antonesciene in Romania in septembrie 1940 si aderarea tarii la axa Roma-Berlin-Tokio in noiembrie, aceluiasi an, avea sa insemne insemne noi dechideri dechideri pentru pentru jefuirea jefuirea Romaniei Romaniei de catre catre Germania Germania nazista, nazista, chiar daca opozitia lui I. Antonescu-dictata de dragostea de tara si de ratiunile  politice  politice ale vremii- era menita sa sporeasca contributia contributia contributia germaniei la   sustin sustinerea erea potentialu potentialului lui militar militar al Romaniei Romaniei care va intra intra in 22 iunie iunie 1941, 1941, alaturi de Germania, in razboi impotriva URSS pentru eliberarea teritoriilor  cedate acesteia in iunie 1940.

C AP . XV I . E VO L U T I A P OS T BE L I C A A L UM I I   CONSTEMPOR CONSTEMPORANE: ANE: ECONOMIA SI POLITICA POLITICA INTRE ANII 4589

Capitularea Germaniei la 9 mai 1945 si a Japoniei la 2 septembrie 1945  punea capat unui razboi fara precedent care cuprinsese 80% din populatia lumii  si s-a soldat cu 45 milioane de maorti si alte zeci de milioane de raniti. Cele mai mari pierderi umane le-a suferit : URSS cca. 20 milioane, polonia 6 milioane, Germania 5,5 milioane, Anglia 420.000 , Franta 600.000, Italia 450.000, SUA 300.000 etc.   In timpul timpul razboiulu razboiuluii omenirea omenirea a suferit suferit imense imense pierder pierderii materiale materiale , evaluate evaluate la 1,384 1,384 miliarde miliarde dolari, dolari, cele cele mai mari fiind fiind in URSS de cca. cca. 145 miliar miliarde de dolari dolari,, precu precum m si alte alte state state pe terit teritori oriul ul carora carora a trecu trecutt taval tavalugu ugul  l  razboiului. In Germania au fost distruse 40% din orasele cu peste 100.000 de locui locuitor torii dar capaci capacita tatil tilee sale sale indust industri riale ale nu au fost fost distru distruse se in accei acceiasi asi   proportie. Datoria sa externa a crescut de la 40 miliarde marci in 1940 la 380.000 in 1945. Tratatul de pace de la Paris si impartirea germaniei in cele  patru zone vor face dificil si relativ indelungat procesul de revenire a germaniei in prima linie a puterilor economice. Japonia a fost puternic afectata afectata sub raport  industrial, Italia a pierdut 1/3 din avutia nationala, Franta 1/4 , etc. In anii refacerii economice postbelice Anglia, Franta, si Italia vor atinge abia in 1949 nivelul economic economic antebelic, antebelic, Sua vor cunoaste un avant avant deosebit, iar Germania Germania si  Japonia raman pana spre anii 60 la nivel mai scazut si acest fapt a determinat 

30

 stabilirea unui raport de forte intre principalele state ale lumii.   In lumea postbelica a SUA a devenit centrul economic , financiar si   polit politic ic al lumii lumii (except (exceptand and URSS) URSS) avand avand o pondere pondere de 56,4% 56,4% din productia productia industriala industriala maondiala in 1948, in timp ce Anglia detinea doar 11,7 %, Germania de vest 4,3%, Franta 4,1%, Italia 2,1% si Japonia 1,55. Dezvoltarea economica a state statelo lorr capit capital alist istee a fost fost susti sustinut nuta a si prin prin infii infiinta ntarea rea in 1945 1945 a Banci Banciii Inte Intern rnat atio iona nale le pent pentru ru Reco Recons nstr truc ucti tiee si De Dezv zvol olta tare re si a fond fondul ului uiMo Mone neta tar  r   International care impune autoritatea dolarului american pe plan mondial.   Refac Refacerea erea rapida rapida a Europei Europei era o necesitate necesitate pentru pentru SUA, ale caror fluxuri fluxuri comerciale si interese politice erau legate de acesta zona si care, in absenta posi posibi bili lita tati tilo lorr de plat plata a face facea a in mare mare masu masura ra inut inutil ila a imen imensa sa capa capaci cita tate te   productiva a SUA. In 1948 deficitul tarilor europene cu SUA era de peste 8 miliarde miliarde de dolari, dolari, si prin urmare, urmare, a fost elaborat elaborat „planul „planul MarschalL MarschalL (1948) (1948) care care urma urma sa elim elimin inee criz criza a de dola dolari ri din din Euro Europa pa si sa faci facili lite teze ze pozi poziti tiii compatibile compatibile economice intreEuropa, devastata de razboi si America dispusa sa-i ofere ajutorul: in esenta se avea in vedere eventualitatea ca pe fondul slabirii econom economie ieii Europe Europeii occid occident ental alee sa nu se produc produca a insti institu tuire irea a domin dominati atieie eieii   soviet sovietice ice asupra asupra intregu intregului lui continen continent. t. Functio Functionare narea a acestui acestui plan a insemnat  insemnat  acordarea catre catre statele europene europene apusene apusene a unui ajutor ajutor financiar insumand insumand 14 miliarde dolari din care 80% erau nerambursabili. In aceiasi orientare se inscrie   si si Carta Carta de la Havana Havana din din 1948, 1948, prin prin care care se viza viza inlat inlatura urarea rea restri restrict ctii iilor  lor  comercia comerciale le si a taxelor taxelor vamale vamale discrimi discriminato natorii, rii, punandupunandu-se se bazele bazele Acordulu Acorduluii General pentru Tarife si Comert.  Pe de alta parte in Europa postbelica postbelica si face tot mai mult loc ideea unor  State Unite ale Europei care sa cotracareze influenta influenta covarsitoare a SUA, adica ceea ce a devenit in zilele noastre Uniunea Europeana, Europeana, bazata pe Piata Comuna, in care sa functioneze libertatea circulkatiei marfurilor, capitalurilor, serviciilor   si a persoanelor.  Dupa 1945 statul sovietic, aliat in razboi cu puterile occidentale, cauta   sa aplice principiul stalinist conform caruia „ oricine ocupa un teritoriu isi impune propriul sau sistem social. Oricine isi impune propriul sistem in masura in care propria armata este capabila de aceasta”. Inca din timpul razboiului la inta intaln lnir iril ilee la nive nivell inal inaltt URSS URSS a obti obtinu nutt recu recuno nost ster erea ea de catr catree lide lideri rilo lor  r  occident occidentali ali a controlu controlului lui militar militar si ideologi ideologicc asupra asupra Poloniei Poloniei Romaniei Romaniei,, Ungariei Cehoslovaciei, Bulgariei, Iugoslaviei, Albaniei, Germaniei de Est, a estoniei Lituaniei Si Letoniei, renuntand la orice pretentii asupra Finlandei si a Greciei. Astfel sovieticii instaureaza in Europa centrala si de Est o serie de   guverne comuniste, sustinute de ocupatia militara si care vor inaugura tipul  sovi soviet etic ic de econ econom omie ie cent centra rali liza zata ta.. Bulg Bulgar aria ia,, Roma Romani nia a si Unga Ungari ria a erau erau considerate state invinse, fiind obligate la despagubiri de razboi: Romania 300 milioane dolari catre URSS, Ungaria 300 milioane de dolarii (din care 200 milioa milioane ne de dolari dolari catre catre URSS) URSS) si Bulgar Bulgaria ia 70.000 70.000 de dolari dolari (din (din care care 45 milioane milioane catre catre URSS). URSS). Jaful Jaful sovietic sovietic (prin (prin intermed intermediul iul societa societatilo tilorr mixte) mixte) in  Europa de Est intre anii 1944 – 1954 este estimat la cca. 15 miliarde dolari.   In In 1949, 1949, state statele le aflat aflatee sub contol contolul ul URSS URSS au const constitu ituit it Consil Consiliu iull de  Ajutor Economic reciproc (CAER), carora i s-au adaugat ultrerior Mongolia, cuba si Vietnamul. Vietnamul. Aceasta structura structura accentueaza dependenta acestora de URSS   prin schimburile de neechivalente si prin tendintele de neplanificare comuna.   Aceasta organizatiei economica isi va inceta existenta in anul 19900, dupa ce mai multe incercari de reformare a sa – ca si in sistemul politic in ansamblu – 

31

au condu conduss la esecu esecuri ri si la accent accentuar uarea ea sensib sensibil ilit itati atilo lorr natio national nalee care care vor  determina la parbusirea din anii 1989-1990.  Pentru istoria omenirii, cat si pentrun aceea a societatii de tip acpitalist, even evenim imen ente tele le care care au avut avut loc loc la sfar sfarsi situ tull anil anilor or 80, 80, repr reprez ezin inta ta”m ”mar area ea basculare”, in sensul de trecere de la o stare la alta. Inmultirea extraordinara a rela relati tiil ilor or econ econom omic icee inte intern rnat atio ionl nlee supu supuse se legi legilo lorr econ econom omie ieii de piat piata, a,   global globalizar izarea ea monetara monetara si finacia finaciara, ra, prabusir prabusirea ea sistemu sistemului lui sovietic sovietic,, dinamica dinamica expl exploz oziv iva a auno aunorr stat statee mk mkic icii si alte alte asem asemen enea ea feno fenome mene ne au dete determ rmin inat  at  configuartia lumii capitaliste de astazi, intr-o structura copacta de economii si  societati  societati si chiar existenta unor forme inedite, ca aceea a Chinei (un stat si doua  sisteme economice).

CAP. XVII TRASATURI GENERALE ALE ECONOMIEI ROMANE   INTRE ANII 1945-1989.  In afara semnificatiei politice, guvernul instaurat la 6 martie 1945 in  Romania, avea o serie de obiective economice care vizaui continuarea eforturilor de razboi alaturi de armata sovietica si onorarea obligatiilor de armistitiu ira, dupa terminarea razboiului, refacerea economiei tarii si asigurarea schimburilor cu URSS   prin intermediul intermediul SOVROMURILOR, societati societati economice economice mixte romano-sovietice romano-sovietice care vor impune impune curand curand,, schimb schimbul ul de neechi neechival valent entee , transf transform ormand anduse use in socie societa tati ti de aprovizionare a pietii sovietice din Romania.   Pen Pentr tru u un stat stat cu stru struct ctur ura a econ econom omic ica a prep prepon onde dere rent nt agra agrara ra ca cea cea a   Romaniei Romaniei,, o latura latura esentia esentiala la in refacer refacerea ea economic economica a o constit constituia uia reforma reforma agrara, agrara, realizata in martie 1945, prin care au fost expropriate mosiile peste 50 ha, precum si   propr proprie ietat tatil ilee agric agricole ole ale ale celor celor fugit fugitii din tara, tara, ale ale crimin criminali alilo lorr de razboi razboi,, ale ale  germanilor din zonele locuite de populatie saseasca, saseasca, precrum si ale celor care nu si-au lucrat pamantul in ultimii 7 ani in regir prprie. Spre deosebire de alte reforme agrare din trecut, cu acest prilej a fost dat  tarani taranilor lor si un inven inventar tar agric agricol ol;; improp improprie rieta tarir rirea ea s-a facut facut fara fara despag despagubi ubire rea a  proprietarilor  proprietarilor expropriati, dar cu plata catre stat a celor improprietariti improprietariti a uneim sume esal esalon onat atee pe 15-2 15-20 0 ani, ani, care care va fi anul anulat ata a dupa dupa ince incepe pere rea a proc proces esul ului ui de cooperativizare, in anul 1949 si incheiat cu forta in anul 1962. Dupa venire la putere a guvernului prosovietic condus de dr. petru Groza a avut loc organiza organizarea rea subordon subordonarii ariieco economi nomice ce a tarii tarii fata de interese interesele le URSS prin prin acorduri bilaterale care prevedeau crearea SOVROMURILOR (societati comerciale romano-sovietice care aveau sa fie desfiintate in anii 1954- 1956) si care presupuneau aporturi de capital sovietic si romanesc, numai ca aportul sovietci era constituit din averile germane din Romania! In acest mod se asigura un transfer constant din venitul  national al tarii catre URSS, greu de evaluat in lipsa unor documente stocate exclusiv 32

in arhivele sovietice, dar estimate la cca1/2 din actvitatea economiei romanesti din acei ani.  Pentru  Pentru coordona coordonarea rea activita activitatii tii economic economicee a guvernul guvernului ui P.Groza P.Groza a infiint infiintat  at  Consiliu Consiliull economic economic intermi interminist nisteria eriall care la sfarsitu sfarsitulanu lanului lui 1945 devine devine Consili Consiliul  ul  Superior Superior al Economie Economieii National Nationalee urmand urmand sa stabile stabileasca asca norme si avand avand controlu controlul  l  asupra  Repartizarii  Repartizarii creditelor si materiilor materiilor prime catre intreprinderi, intreprinderi, unde functionau functionau comitete de fabrica formate din reprezentanti ai muncitorilor si ai patronatului; faptul acesta echivala cu inceputul unei economii centralizate de tip sovietic la noi in tara. Prin munca sustinuta unele intreprinderiindustriale au fost refacute intr-un termen scurt: uzinele ASTRA-Arad, distruse in proportie de 60%, iar IAR – Brasov, desi distrusa in  proportie de 80% a fost refacuta in 10 luni. In decurs de numai 6 luni au fost refacute 60% din caile ferate distruse, percum si 70 % dinreteaua de telecomunicatii. Au fost   facute eforturi importante pentru trecerea la productia de pace, astfel ca in 1947 la IAR  se realiza primul tractor romanesc (dupa modelul sovietic in cadrul societatii mixte SOVROMTRACTOR). S-a realozat un mare voluM de munca voluntara si au deschis cateva santiere ale tineretului pentru construirea de cai ferate, conducte de gaz, irigatii etc. Cu toate realizarile, in 1946, industria metalurgica realiza doar 46,6% din  productia anului 1938.   Inf Influ luen enta ta uria uriasa sa care care a urma urmatt anil anilor or de razb razboi oi,, facu facutt sa se prod produc uca a o extraordinara devalorizare aleului si a determinat guvernul sa etatizeze BNR, in 1946,  si sa faca o reforma monetara la 15 august 1947, cand banii vechiacumulati in cantitati uriase la particulari trebuiau schimbati in noua meneda : orice cetatean primea 75 lei noi pentru 1.500.000 de lei vechi, un salariat primea 150 lei noi pentru 3000.000 lei vechi, un taran 250 lei noi pentru 5.000.000 lei vechi iar un patron putea schimba numai o suma echivalenta cu doua salarii medii ale muncitorilor din intreprinderea respectiva. Cei care detineau valuta sau aur trebuiau sa le preschimbe la BNR, sub amenintarea amenintarea pedepsei cu moartea. moartea. In 1948 BNR este transformata transformata in Banca de Stat a  Republicii  Republicii Populare Romane, intre altele, cu atributii de control a vietii economice prin noua moneda introdusa prin reforma monetara. Tot in 1948, Parlamentul tarii a votat legea contolului economic, care urma sa   fie infaptu infaptuita ita cu cadre cadre fara pregatire pregatire economic economica, a, recutat recutatee dintre dintre muncitor muncitori, i, care trebuiau sa actioneze pentru indeplinirea cu orice pret a indicatiilor centrale.  In anii urmatori, sub supravegherea consilierilor sovietici si folosind metode brutale, regimul democrat popular a reusit sa disloce, metodic si masiv, proprietatea  privata , creditul si moneda. In anul 1977 a fost majorata durata medie de folosire a echipamentelor echipamentelor industriale industriale de la 15 la 27 de ani, fapt care a permis disponibilizarea disponibilizarea a  peste 1000 miliarde lei, utilizate in realizarea unor ambiti megalomane ale regimului comunist condus de N. Ceausescu, in detrimentul reinoirii parcului industrial si al  reducerii decalajelor tehnologice.  In anul 1948, productia industriala era de 85% fata de nivelul din 1938, si se  face simtita orientarea regimului comunist catre sporirea efortului de industrializare ori acest acest fapt fapt nu se putea putea reali realiza za fara fara natio national naliza izarea rea acest acestui ui sector sector,, lucru lucru ce s-a infaptui infaptuitt la 11 iunie 1948 cand Marea Adunare Adunare Nationala Nationala a adoptat adoptat legea pentru nationalizarea principalelormijloace de productie si anexele acestora. Ulterior in 1948 au fost nationalizate toate bancile si institutiile de credit    partic particular ulare, e, caile caile ferate, ferate, institu institutii tiile le sanitare sanitare si intrepr intreprinde inderile rile cinemat cinematogra ografic fice. e. La inceputul anului 1949 au fost nationalizate si intreprinderile industriale mai mici si se insti institui tuiee monop monopolu olull sttul sttului ui asupra asupra comer comertul tului ui exte exterio rior. r. In april aprilie ie 1950 1950 au fost  fost 

33

national nationalizat izatee imobilel imobilelee fostilor fostilor propriet proprietari ari de terenuri terenuri agricol agricole, e, de intrepr intreprinde inderi, ri, comercianti iar proprietarii acestora au fost deportati in alte zone ale tarii.  In ceea ce priveste comertul exterior, intre anii 1950-1989 acesta a crescut  valoric de 36 ori. Poderea Poderea Romaniei Romaniei in comertul mondial mondial a crescut de la 0,3% in 1950  pana la 1% in 1977. Urmare a politicii economice adoptate spre deceniul opt Romania decade treptat din din pozitia anterioara, anterioara, astfel ca in 1988-1989 ajunge la numai 0,4% din comertul mondial. mondial. Pana in anii 50, numeric tarile tarile cu care Romania Romania a intertinut intertinut relatii economice, comerciale si de cooperare se limita in interiorul blocului sovietic. Acestea au crescut treptat ajungand la 152 in anul 1980, scazand la 142 in 1989.  In deceniul noua al secolului trecut se constata o puternica dependenta fata de URSS URSS la impo import rtul ul de ener energi gie, e, fier fier,, prod produs usee nece necesa sare re sust sustin iner erii ii indu indust stri riei ei  supradimensionate, construita accelerat in deceniile sapte si opt.  Aparent diversa, orientarea si structura comertului esterior al Romaniei din cele cele doua doua deceni deceniii anteri anterioar oaree anulu anuluii 1989 1989 sunt sunt de fapt fapt profu profund nd disto distorso rsonat natee de consid consider erent entee polit politice ice si ideol ideologi ogice, ce,.. Ori prin prin reacti reactiil ilee adese adesea a impre impreviz vizibi ibile le,, ale ale conducerii de la Bucuresti. Orientarea industrializarii accentuate peste posibilitatile  proprii de materii prime, a adus Romania in situatia de a fi dependenta de materiile  primenecesare intretinerii unei productii industrilae supradimensionate, energofaga si  poluanta.   Pentru Pentru acoperire acoperirea a datoriei datoriei externe Romania Romania ear nevoita nevoita sa exporte exporte masiv  produse alimentare , chiar cu pretul infometarii populatiei, prin reducerea volumului acestora pe piata interna. Expresia ultima a acestei evolutii a fost colapsul economic, regasit dincolo de propaganda „ socialismului multilateral dezvoltat”.

CAP. XVIII Economia Romaniei intre anii 1989 – 2000 Prel Prelua uare rea a pute puteri riii de catr catree orga organi nism smel elee crea create te dupa dupa rast rastur urna nare rea a regimului comunist a avut loc in conditii confuze. Masurile luate duda 22 decembrie 1989 sunt intr-o totala contradictie cu   starea starea grea a economie economiei, i, despre despre care guvernul guvernul Petre Petre Roman Roman avea suficiente suficiente informatii. In cateva saptamani au fost eliberate cca. 30 miliarde lei „partile  sociale”,  sociale”, dar in principal prin cresteri salariale. Concomitent are loc reducerea  saptamanii de lucru la 40 de ore.   In agricultura agricultura „Legea „Legea fondului fondului funciar” funciar” da stisfact stisfactie ie taranimi taranimii, i, prin reinst reinstit ituir uirea ea pro prie prietat tatii ii priva private, te, insa insa aplic aplicare area a ei va decla declansa nsa un val de

34

 procese. Stabilizarea leului , prin liberalizarea preturilor, a asigurat transferul  resurselor necesare intretinerii statului, precum si trecerea unei parti importante a avutiei nationale in proprietatea noii nomenclaturi.  Dupa 1990, pe fundaluo manifestarii manifestarii altor prioritati, prioritati, revenirea necesara la functionalitatea functionalitatea Bancii Nationale Nationale a Romaniei a demarat mai greu. S-ar putea reprosa banci ca in 1990 n-a insitat pentru o stabilizare monetara rapida, care  sa fi oferit societatii un etalon al activitaii economice Unul dintre cele mai clare semnale ale existentei pietei libere i Romania il repr repreezinta nta func unctionar onareea Banc Banciii Nati ational nale a Roma omanie niei la niv nivel de compatibilitate europeana.   Anul Anul 1990 1990 a marcat marcat un moment moment de ruptu ruptura ra in evolu evoluti tia a comer comertul tului ui exterior, exportul scazand cu 40% iar importurile au crescut cu 40%. Ulterior  comertul exterior reflecta evolutia economiei: dupa declinul care se exprima prin injumatatirea acestuia in1992, din 1993 se inregistreaza o usoara crestere, fara a atinge in 1996 nivelul din 1988.  Reducerea considerabila a volumului valoric al comertului exterior dupa anul 1989 a fost determinata, determinata, in principal principal de scaderea puternica puternica a exportului, exportului, ca urmare a crizei din economia nationala. Prabusirea CAER si disparitia treptata a comert comertul ului ui exter exterior ior pe clear clearin ing g in ruble ruble transf transfera erabi bile, le, deter deterior iorare area a unor  unor  legaturi legaturi interio interioare are (Iugosla (Iugoslavia, via, tarile tarile arabe) arabe) au accentua accentuatt tendinte tendintele le negativ negativee dupa 1990. Daca in anul 1988 Romania ocupa locul 38 in exportul mondial, in 1996 ea ocpa locul 59. O cauza cauza import important anta a a scade scaderi riii schimb schimburi urilor lor comer comerci ciale ale exter externe ne ale ale  Romaniei, rezida in incapacitatea estului european de a reconstitui fluxuri pe baza economiei de piata. Diferenta de standard tehnic intre Europa de Est si cea de Vest a facut ca reorientarea structurii geografice a exportului sa nu poata avea avea loc loc deca decatt pent pentru ru prod produs usee cu grad grad redu reduss de prel preluc ucra rare re.. Stop Stopar area ea industrializarii industrializarii a bulversat in lant sectorul industrial, industrial, care in loc de venituri este  generator de platii sociale pentru subsistenta.   In In 1994-1 1994-1995 995,, Romani Romania a s-a s-a alini aliniat at celorl celorlal alte te tarii tarii ex socia sociali liste ste din din   Euro Europa pa centra centrala la in comer comertul tul exte exterio rior. r. In 1997 1997 export exporturi urile le roman romanest estii catre catre Uniunea Uniunea European Europeana a au reprezen reprezentat tat 55% din totalul totalul exportu exportului, lui, acesata acesata fiind  fiind   pricipalul partener comercial al Romaniei.  D Des esii in 1997 1997 defi defici citu tull buge bugeta tarr a fost fost redu reduss la 3,6% 3,6% din din PIB, PIB, poli politi tica ca macroeconomica a fost lipsita de consistenta . Politica guvernului de accelerare a  privatizariisi de restructurare a industriei nu a putut fi imediat aplicata, din cauza disputelor politice si politicianiste, a barierelor birocratiei si a lipsei de experienta administrativa. Un nou guvern guvern a fost fost insta instala latt in april aprilie ie 1998, 1998, parlam parlament entul ul accept acceptanm anmd  d   programul de guvernare al acestuia pentru 1998-2000. acesta prevede actiuni si masuri   priv privin ind d redres redresare area a cerer cererii ii intern internee si consol consolid idare area a stabi stabili lizar zarii ii macroe macroecon conomi omice ce,, crestere cresterea a economic economica a durabila durabila bazata pe export, export, intarire intarirea a controlu controlului lui inflati inflatiei ei si a deficitului bugetar, politici fiscale si de imprumut public prudente, sporirea eficientei alocarii si folosirii banilor publici.  De asemenea , se acorda atentie crearii si ameliorarii cadrului institutional: retrocedarea proprietatilor catre fostii proprietari si plata unor despagubiri echitabile; instituirea proprietatii publice si reglementarea regimului juridic al aceteia; reforma administ administrati ratiei ei publice publice;; statutul statutul function functionarul arului ui public public si raspunde raspunderea rea ministe ministerial riala; a; dezvoltarea regionala; revizuirea Codului Muncii; impozitul pe venit global; reforme

35

 sociale.  Prin restructurarea profunda a regimului proprietatii, privatizarea reprezinta o coordonata fundamentala fundamentala a tranzitiei tranzitiei la mecanismele mecanismele pietei. Demarata in 1992, ca un transfer de proprietate al bunurilor statului in sectorul privat, privatizarea a avut un ritm lent intre anii 1992 si 1996, dinamica fiind mai accentuata in 1997 si ulterior.   In profida dificulta dificultatil tilor or , privati privatizare zarea a avut implicati implicatiii socuiale socuiale important importante. e.   Drept Drepturi urile le de propri proprieta etate te au incep inceput ut sa-si sa-si manif manifest estee efect efectel elee in compor comportam tamen entul  tul  indivizilor, in cadrul unor piete emergene, in curs de institutionalizare.   A avut loc restrangerea relativa asectorului de stat, care din anul 1996 a incetat sa detina detina pozitia predominanta. predominanta. Pe ansamblu, ansamblu, in 1997 sectorul privat a devenit  devenit   predominant (58% din PIB).   In conditiile unui mecanism de piata in curs de constituire, avand destule imperfectiuni, privatizarea in Romania nu a fost mai lenta ca ritm, ci si cu pierderi  pentru stat - este arhicunoscut arhicunoscut exemplu flotei flotei comerciale si de pescuit pescuit – coruptia fiind  de asemenea asemenea larg prezenta prezenta – multe multe contracte contracte de de vanzare vanzare a activelor activelor statului statului fiind de asemenea contestate din punct de vedere al corectitudinii desfasurarii proceselor, al  tendintei de a avantaja anumite grupuri de interese economice sau politice.  In anii urmatori alegerilor din noiembrie 1996 starea economica s-a agravat  vertiginos. vertiginos. In 1998 sectorul privat acoperea 12% din productia industriala iar volumul  investit investitiilo iilorr straine se ridicau ridicau la 3,6 miliarde miliarde de dolari. dolari. Guvernul nu si-a asumat  asumat  riscurile inchiderii marilor colosi industriali, fiind mentinuta subventionarea mascata   Ion toti anii de dupa 1989, dar mai ales dupa 1996, Banca Nationala a romaniei a cautat sa-si indeplineasca cat mai profesional atributiile. In acest sens masuri masurile le monet monetari ariste ste,, indrep indrepta tate te spre spre menti mentine nerea rea puteri puteriii de cumpa cumparar raree aunit aunitati atiii monetare monetare national nationalee sau a descrest descresterii erii acesteia acesteia in limitele limitele rezonabi rezonabile, le, s-au aratat  aratat  eficiente.  In anul 1999 guvernul a continuat programulde stabilizare macroeconomica, convenit anterior cu FMI avand in esenta aceleasi obiective: reducerea inflatiei unui deficit bugetar sub 3% din PIB si reducerea deficitului de cont curent. Obiectivele urmarite au fost. Obiectivele stabilite au fost obtinute prin majorari de taxe si impozite, corelat cun reducerea reducerea subventiilor subventiilor in industrie (in special in sectoarele sectoarele extractiei extractiei si energetic)   Int Intru ruca catt apli aplica care rea a ajus ajusta tari rilo lorr stru struct ctur ural alee au fost fost slab slaba, a, efec efecte tele le macros macrostab tabil iliza izarii rii s-au s-au dilua diluatt in prima prima jumat jumatate ate a anului anului 1999, 1999, defic deficit itul ul balant balantei ei comerciale fiind de asemenea in scadere. Starea Starea econo economie mie in anul anul 2000 2000 poate poate fi ilust ilustrat rata a prin prin cate cateva va cifre cifre deloc deloc incurajatoare. Rata inflatiei a ajuns la 58,4%, in anul 1999, pentru ca in anul 2000 sa  fie estimata la 40-42%. In anul 2000 romania se plaseaza pe locul 94 in lume ca grad  de liber liberali alizar zaree a econo economie miei. i. Econo Economia mia subte subteran rana a era estima estimata ta la 40% din PIB, PIB, investitiile straine directe au atins in anul 1999, 4,3 miliarde de dolari, printre cele mai reduse din Europa de Est. Conf Confor orm m apre apreci cier eril ilor or inte intern rnat atio iona nale le,, pent pentru ru Roma Romani nia a deca decala laje jele le si dezechilibrele raman inca o problema subliniata in anii urmatori de Raporturile de tara ale UE in perspectiva perspectiva adertarii tarii la aceasta entitate politica si economica. Aderarea  Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 reprezinta obiectivul mobilizator   pentru toate fortele politice si resursele nationale care trebuie sa asigure – prin caile si miloace proprii, dar si a unui consistent sprijin extern – locul pe care il merita in marea  familie a statelor Uniunii Europene.

36

 BIBLIOGRAFIE 

1. V. AXENCIUC

2. Michel Michel BEAUD BEAUD 3. V. BOZGAN BOZGAN 4.

N.N. CONSTANTINESCU 5. I. CORFUS CORFUS  jumatate 6. J. M. GALLARD   A. ROWLEY 7. N. IORGA 8. V. JINGA 1975; 9. V. MAGDALENA 10. C. OLARU 11. S. SAON 12. N. TRANDAFIR 13. D. URMA URMA s.a. .a. 14. C. ZANE 15. St. ZELENTIN

Evolutia economica a Romaniei, cercetari   statistico - istorice (1859-1947), vol. II:  Agricultura, Bucuresti, 1992, 1996; Istoria Istoria capital capitalismu ismului lui (de la 1500 pana in 2000), 2000),  Ed. Cartier, Bucuresti, 2001; Criza Criza agrara agrara in Romania Romania dintre dintre cele cele doua razboaie mondiale, E.A., Bucuresti, 1975; Istoria economica a Romaniei Ed. Economica, Bucuresti, 1997; Agric Agricul ultur tura a in Tara Tara Romane Romaneasc asca a in prima prima a secolului XIX-lea, E.A., Bucuresti, 1979; Istoria continentului european (de la 1850 pana la sfarsitul secolului al XX-lea), Ed. Cartier,  Bucuresti,  Bucuresti, 2001; Opere economice. E.S.E. Bucuresti, 1982; Principi si orientari ale comertului exterior al    Romaniei (1859-1916), Editura Dacia, Cluj, Evolutia economiei romanesti dupa razboiul  mondial, Bucuresti, 1940; Istoria economiei Ed. Newa T.E.D., Bucuresti, 2000; Agricultura Romaniei in al doilea deceniu interbelic, Ed. Transilvania, Brasov, 1999; Istoria economiei nationale, Timisoara, 1996. Epope popeeea ferov roviara ara roma roman neasc easca a, Ed. Sport port--Tur Turism, sm, Bucuresti, 1977; Industria din romania in a doua juamtate a  secolului al XIX-lea, E.A., Bucuresti, 1970; Burghezia romana, ed. Humanitas, Humanitas, Bucuresti, Bucuresti, 1993;

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

37