Geografiea umana a Romaniei 04.mar.2014 Curs 1 Noua dimensiune a conceptului de geografie umana. Pozitia geografiei umane la interferenta sistemelor stiintelor fizico-geografice fizico-geografice sia a stiintelor de proximitate a acesteia – domeniul administrativ Prezentare de ansamblu Noul obiectiv al Geografiei Umane – cercetarea stiintifica: 1. A potentialului economic din punct de vedere ved ere structural si functional 2. A potentialului uman 3. A relatiei umane 4. Al diferentelor acestor component in profil teritorial -schimbari in Romania dupa intrarea in UE -aparitia agriculturii private -nici o tara nu a trecut de la comunism la capitalism, noi am adoptat cateva legi -pozitie geopolitica -ce a insemnat sistemul socialist-comunism? socialist-comunism? - informatie utila pentru a intelege schimbarile de azi 11.mar.2014 Curs 2
Noua dimensiune a conceptului de GEOGRAFIE UMANA Geografia Umana si Economica moderna = stiinta ce graviteaza catre stiinte sociale si studiaza cu prioritate dimensiunile spatiale a fenomenelor demografice si economice in toata complexitatea lor genetica, structurala si functionala. Geografia Umana proiecteaza in spatiu fenomenele demografice si economice, spatiul nefiind doar un simplu suport al existentei umane ci si o componenta intriseca a acesteia. Spatiul are doua functii distincte in raport cu societatea umana, in sensul ca: 1.ii permite locuirea 2.desfasurarea activitatilor socio-economice de catre societate Recunoasterea factorului uman ca variabila centrala a dezvoltarii reafirma realitatea concreta a componentelor fizico-geografice a teritoriului in care colectivul traieste si isi desfasoara activitatea, relatiile de solidaritate, reciprocitate intre structurile fizice, demografice si tehnologice. II I III SISTEMUL DISCIPLINELEOR OBIECTIVELE DE SISTEMUL FIZICO- GEOGRAFICE CERCETARE/CUNOASTERE CERCETARE/CUNOASTERE ALE STIINTELOR DE GEOGRAFIEI UMANE SI ECONOMICE PROXIMITATE SI DOMENII ADMINISTRATIVE CU PRELEVANTA IN GEOGRAFIA UMANA 1.geologia 1.elemente de conjunctura interna, 1.demografie
2.geomorfologia -varietatea formelor de relief in egala masura:majore si minore -altitudinea, energia de relief(diferenta dintre altitudinea maxima si cea minima), panta si procese actuale de versant 3.pedologia: potentialul edafic(clasele si tipurile de sol), grade diferite de feritlitate al solului, grade de degradare si poluare a solului 4.hidrografia(reteaua hidrografica dupa volumul de apa, structurarea resurselor de apa, distribuirea pe utilirati a resurselor de apa si calitatea acesteia 5.clima: comportamentul componentelor climatice de baza(precipitatii si temperatura), zonarea potentialului climatic 6.Flora, fauna: varietatea compozitiei floristice si faunistice, zonarea acestora, biodiversitatea, gradul de degradare si poluare a vegetatiei 7.resurse de subsol: potentialul resurselor de subsol, gradul de valorificare al acestuia
regionala si internationala 2.structuri 2.analize si diagnoze socialeconomice economice demografice: dinamici, 3.sociologie comportament, structuri, 4.stiinte juridice functionalitati, elemente de risc si politice social si economic, analize ce sunt 5.organizarea si prefatate de favorabilitatea amenajarea conditiilor mediului natural cu teritoriului extinderea habitatului uman, 6.administratia reteaua de asezari umane ca centrala: dimensiuni structurale, tipologii ministere si alte complexe, problematica spatiului institutii abilitare urban si rural, politici de dezvoltare pentru si modernizare a retelei de asezari, promovarea disparitati teritoriale ale dinamicii si politicilor structurii demografice si economice economice 3.analizele complexe si integrate la sectoriale, nivelul regiunilor de dezvoltare demografice si 4.infrastructura(de transport, de mediu sociala, tehnico-edilitara)si mediul inconjurator 5.contributiile la studii interdisciplinare pentru fundamentarea planurilor si programelor de dezvoltare, de amenajare a teritoriului 6.contributii la elaborarea strategiilor naturale de dezvoltare si amenajare a teritoriului 7.evaluari de impact ale masurilor de dezvoltare sub cofinantare externa. Relatia biunivola in utilizarea informatiilor de catre: a.Geografia Umana si ramurile de stiinte fizico-geografice: unele date din sistemul stiintelor fizico-geografice sunt folosite de Geografia Umana in interpretarea tipurilor de habitat uman, a diferentierii populatiei in teritoriu, in interpretarea defavorabiliatii unor zone, in interpretarea aspectelor teritoriale de potential economic. Abordarea de Gografie Fizica si Umana ofera date despre starea de favorabilitate, restrictivitatea factorilor naturali in raport cu activitatile umane, date despre gradul de antropizare a factorilor de mediu, ofera date despre starea de degradare/conservare in raport cu densificarea activitatilor economice. Abordarea de Geografie Umana ofera date despre starea de forbiditate, restrictii ale factorului natural in raport cu activitatile umane. Date despre gradul antropizarii a
factorului de mediu ofera date despre starea de degradare/conservare a mediului in raport cu diversificarea activitatii economice. b.Relatia biunivoca intre satisfacerile operationale de dezvoltare si stiintele de proximitate economica. Se folosesc o serie de rezultate ale cercetarii stiintifice din stiintele si domeniile de activitate invecinate, privind structura si functionalitatea fenomenelor demografice economice privind statisticile oficiale operationale din planurile de amenajare si strategiile de dezvoltare. Legislatia cu privire la sustinerea politica, economica, demografica, de amenajare, de organizare a teritoriului. Geografia Umana si economica ofera stiintelor invecinate aspecte de spatialitate, proiectia in teritoriu. Spatiul nu este o simpla proiectie.
Curs 2 Evolutia numerica a Romaniei in perioada 1930-2011 3 mm baza 1 mm 50.000 loc./jud.
Curs 3 Strategia de dezvoltare a U.E. 2014-2020 Fondurile structurale europene sunt: -fondul european de dezvoltare regionala -fondul social european -fondul de coeziune -fondul european pentru agricultura si dezvoltarea rurala -fondul european pentru pescuit si afaceri maritime ->acestea urmeaza sa-si redefineasca obiectivele Bugetul anual alocat este de 376 mld. de euro. Obiectivele politice de coeziune vor necesita o redistribuire a fondurilor diferit, la nivelul a trei regiuni: 1.regiunei mai putin dezvoltate cu PIB sub 75% din media UE-27 2.regiunei de tranzitie cu PIB/loc. mai mare de 75% din media UE-27 3.regiuni dezvoltate cu PIB/loc. peste 90% din media UE-27 Diagnoze socio-demografice a teritoriului National Spunem „diagnoza” pentru ca se fac analize in teritoriu diferentiat. Metodologia de determinare a dinamicii teritoriului a populatiei -aceasta a evoluat foarte mult, trecandu-se de la realizarea histogramelor cu ajutorul seriilor statistice, la indicatori de baza, de crestere/descrestere numerica a populatiei, indici
cu ajutorul carora datele statistice in marime absoluta au fost transferate in date cu marime relativa. Factorii de crestere numerica a populatiei: -miscarea naturala -miscarea migratorie -locurile de munca -sursele de venit +factorii sociali: sanatate, invatamant, cultura +factorii tehnici: dotari cu ala +factorii administrativi: politica demografica, sustinerea familiei +factorii de mediu natural Acesti factori isi exercita influenta intr-o anumita conjunctura externa in sisteme de asezari umane, conjunctura definita de: -elemente de politica nationala -elemente geoistorice si geopolitice(razboaie, conflicte, dominatia externa) -alimentarea socio-economica nationala la standarde de dezvoltare ale unor organisme internationale(UE, NATO) Diferentieri teritoriale ale potentialului uman 1.metodologia uzuala: -repartitia teritoriala a populatiei(nr.de locuitori/judet) -diferentieri teritoriale ale densitatii totale a populatiei 2.metodologia actuala : -matricea de corelatie intre nr.de loc./judet si densitatea totala/judet Matricea de corelatie este pe metoda de analiza cuantificata a ??? socio-economice, o analiza simultana a 2 variante caracterizate complet. Aceasta metoda ne ajuta sa identificam zone cu potential de dezvoltare si zone deficitare. Ca reprezentare grafica, are la baza un sistem dublu de axe carteziene. Cele doua axe de baza reprezinta intervalele de valori medii ale variabilelor luate in considerare. MATRICEA 108-110 122-132 13.mai.2014 Analiza geografica a structurilor demografice Structuri demografice: 1.structuri de populatie pe rezidenta sociala: mediul urban si rural 2.structura demografica pe grupe de varsta si sexe 3.structura populatie active sau ocupate pe activitati economice sau principalele sectoare economice(primar: agricultura, piscicultura, silvicultura; secundar: industria extractiva, prelucratoare, constructii; tertiar: servicii)
4.structura etnica a populatiei Aceste structuri demografice sunt importante pentru analiza cantitativa si calitativa a potentialului uman: 1.pe medii de rezidenta sociala – are relevanta asupra gradului de dezvoltare si emancipare sociala a populatiei Localitatile urbane si rurale au luat nastere dealungul timpului in procesul de adaptare a omului in mediul natural, procesul de adaptare presupunand in egala masura: -locuirea teritoriului -valorificarea resurselor acestuia in scopul asigurarii existentei sale. Plecand de la faptul ca omul s-a desprins de animalitate prin faptul ca are rationalitate, in evolutia sa se spune ca mana este prelungirea creerului, iar unealta se afla in prelungirea mainii. Raportul dintre civilizatie si cultura este in stransa legatura. La un moment-dat civilizatia poate influenta cultura.Deosebirea este ca, cultura nu se importa sau comercializeaza precum civilizatie(tehnica de lucru, prelucrare). Cultura evolueaza ea insusi, la un momentdat se conserva. Daca un component al mediului a fost compromis, acesta va fi greu de recuperat, poate niciodata. De avut in vedere: „Terra. Introducere in Geografie” si „Etnos” – Simion Mehedinti 2.pe varste si sexe – are relevanta cu prioritate asupra determinarii potentialului fortei de munca. Cele 12 grupe de varsta permit analiza populatiei prin departajarea unor segmente importante, respectiv de: populatie tanara, populatia adulta+matura si populatia in varsta. Ca mod de reprezentare grafica se foloseste piramida varstelor pe cele 2 sexe. Aceasta piramida are o configuratie particulara, anumite forme de piramide exprimand o repartitie normala si echilibrata la nivelul celor 3 mari esantioane demografice: tanara, adulta+matura si in varsta. Concepte uzuale in analiza resurselor fortei de munca Populatia activa in economie = populatia apta de munca sau forta de munca disponibila pentru munca producatoare de bunuri si servicii pe timpul unei perioade de referinta. Cu cateva decenii in urma, statistica Natiunilor Unite definea populatia activa ca populatia cuprinsa intre 16 – 65 de ani pentru barbati si 16 – 58 de ani pentru femei, din care se scadeau studentii, femeile casnice, persoanele in varsta de munca aflate in totalitate in intretinerea altora. La nivelul anului 2000, limitele de varsta uzuale in stabilirea acestor categorii de varsta demografice erau 15 – 65(B) si 15-58(F). Tot conform metodologiei stabilite de ONU, populatia activa se compune din populatia ocupata si someri. Populatia ocupata = populatia in varsta de 15 ani si peste 15 ani care, pentru minimum o ora desfasurata in activitati sociale si economice produce bunuri si servicii in scopul obtinerii de venituri. Veniturile consta in salarii, plati in natura sau alte beneficii. Diferenta dintre populatia activa si populatia ocupata o reprezinta somerii.
Rata de ocupare a resurselor de munca = raportul dintre populatia ocupata si populatia activa Conceptul de somer = orice individ care este apt de munca dar, care nu are loc de munca si isi cauta un loc de munca. Biroul informational al muncii, institutie in cadrul muncii, constituita in cadrul ONU, considera somer orice persoana care: -are mai mult de 15 ani -este apt de munca -nu are loc de munca - nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii de venituri -este disponibil pentru munca -cauta un loc de munca. Rata somajului = indice ce se obtine dintre numarul total al somerului si populatia activa Munca = defineste factorul primar de productie, o actiune a omului de transformare a factorilor primari de productie in scopul obtinerii unor efecte economice utile: bunuri si servicii. Piata muncii = defineste locul de intalnire a cererii cu oferta de munca care, se formeaza la un moment-dat intr-o economie de piata. Oferta de munca = activitatea pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Cererea de munca = nevoia de munca salariata care apare la un moment-dat intr-o economie de piata. Cererea si oferta sunt influentate de gradul de dezvoltare economic si social al societatii. In analiza resurselor de forta de munca dpdv calitativ se folosesc 5 sau 3 esantioane demografice, respectiv: Pt.5 esantioane: -0-14 ani -15-34ani -35-49 ani -50-64 ani -peste sau egal cu 65 Se utilizeaza cand se doreste a afla indicele de reinnoire a fortei de munca, cand se iau in calcul esantioanele de 15-34 de ani si 35-49 de ani.
Pt.3 esantioane: -0-14 ani -15-59 ani -peste sau egal cu 60 de ani
3.structura populatiei ocupate pe sectoare economice si pe cele 3 sectoare economice de baza – importanta majora pentru Romania sub doua aspecte: a.aceasta structura ne permite sa identificam, definim si localizam structurile de potential economic, in conditiile in care statisticile economice cu privire la nr.de intreprinderi si profilul/specificul acestora pe sectoare economice sunt oferite cu un
grad mare de generalizare(adica: statisticile oficiale ne ofera nr.de intreprinderi si specificul acestora la nivel national sau pe regiuni de dezvoltare.nu avem informatii pe judet) b.permite sa corelam rata somajului sau numarul total de someri cu populatia ocupata pe cele 3 sectoare economice de baza care in perioada de dupa 90, aceste sectoare economice aveau urmatoarea relevanta: -sectorul secundar: generator de somaj -primar mai intai, ulterior cel tertiar: considerate a fi sectoare de recuperare sau absorbtie al somajului Autori: george erdeli, vasile cucu Lucrare: Romania. Populatie. Asezari umane. Economie. Ed.Universal 2007 Xeroxul ne ajuta la licenta.
