ROMANIA SI C.A.E.R (1962-1964) (1962- 1964) Printre Printre conseci consecinte ntele le celui celui de-al de-al doilea doilea razboi razboi mondi mondial al s-a numar numarat at si instaur instaurarea area regim regimul ului ui comunist ca expresie a dominatiei sovietice asupra Europei Centrale si de Est, iar venirea la putere a Partidului Comunist a impus si modelul economic specific. specific. Dupa lansarea de catre Statele Unite a Programului European de Reconstructie, cunoscut si ca Planul Planul Marshall Marshall (5 iunie iunie 1947),Uniunea 1947),Uniunea Soviet S ovietica ica riposteaza prin infii infiintarea ntarea Biroului Biroului Informativ Informativ al Partidelor Comuniste si Muncitoresti - Cominform (septembrie 1947).Era momentul proclamarii de catre sovietici a existentei in lume a doua lagare:”socialist ”si “ imperialist ” . In ianuarie 1949 a fost creat Consiliul de Ajutor Reciproc (C.A.E.R), alcatuit din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Ungaria si U.R.S.S. In aprilie 1949 in C.A.E.R a intrat Albania,in 1951 R.D.G. Consi Consili liul ul de Ajutor Ajutor Reciproc( Reciproc( C.A.E.R) a fost fost creat la initi initiati ativa va U.R.S.S. ca organi organizati zatiee economica a statelor comuniste europene pentru a constitui un echivalent al Comunitatii Economice Europene ,mai exact a fost raspunsul Moscovei la Planul Marshall. Scopul acestei organizatii era de a tine sub control sovietic economia tarilor est- europene. La randul sau Stalin a vazut in Planul Marshall o incercare a S.U.A. de a-i smulge prin mijloace economice braul de securitate abia constituit, de a izola U.R.S.S. si de a reface sub egida occidentala Germania. Reactia lui Stalin a fost pe masura temerilor sale: el a interzis tarilor- satelit sa participe la ceea ce ii parea un adevarat complot american. Delegatia cehoslovaca (guvernul de la Praga acceptand in prealabil participarea la Conferinta de la Paris privind planul planul Marshall Marshall ), care a fost convocata la Moscova a primit primit un raspuns raspicat din partea lui Stalin, Stalin, la 9 iulie 1947: ” Suntem surprinsi ca ati acceptat sa participati la aceasta consfatuire. Pentru noi acesta problema problema este problema problema prieteniei prieteniei dintre dintre Uniunea Uniunea Sovietica Sovietica si Cehoslo Cehoslovacia. vacia. VrandVrand- nevrand, nevrand, dvs. ajutati ajutati la izolarea Uniunii Sovietice (...)este necesar sa anulati acesta hotarare, trebuie sa renuntati sa participati la aceasta consfatuire si cu cat o veti face mai curand cu atat va fi mai bine” Interdictia Kremlinului de a participa la Planul Marhall a fost urmata cu strictete de toate tarile satelit semnatare ale acordului C.A.E.R.. A fost o manifestare clara si exemplara a disciplinei de bloc, impusa de Stalin in zona braului de securitate largit. C.A.E.R C.A.E.R.. a avut avut un impa impact ct redus redus pe toata toata perio perioada ada stali stalini nista sta,, U.R.S.S. U.R.S.S. contro controla land nd direc directt economia fiecarei tari membre. Abia odata cu destalinizarea s-a intensificat cooperarea si abia in anii '70 a inceput procesul de integrare, insa relatiile dintre U.R.S.S. si partenerii sai au ramas in continuare inega inegale. le. S-a facut facut totul ca economi economiaa statelor statelor satelit satelit sa depin depinda da preponder preponderent ent inca inca din din anii anii '50 de Moscova. De exemplu, la acea vreme U.R.S.S. ii furniza Cehoslovaciei 70% din cupru si aluminiu,75% minereuri de fier, 80% petrol, 90% din nichel. In acelasi timp U.R.S.S. folosea statele est- europene ca sursa de materii prime si produse semifinite, dar si ca furnizori de produse fabricate, astfel ca satelitii europeni au ocupat un loc special in economia sovietica 1 C.A.E.R-ul a constituit unul din punctele de divergenta intre Romania si U.R.S.S. la inceputul anilor '60 . ________________ _______________________ _______________ ________________ _______________ _______________ ________________ _______________ _________ __ 1 Jean prezent
Francoi Francois s Soulet – Istoria Istoria Europei Europei de Est de la al doilea doilea razboi razboi mondial mondial pana in
Roman Romania ia a incepu inceputt sa solici solicite, te, spre spre fine finele le deceni deceniul ului ui sase, sase, elim elimin inarea area obstacol obstacolelo elorr puse puse in calea calea comertului comertului de catre organisme organismele le mondiale mondiale economice. economice. Romania Romania incerca realizarea realizarea unei libertati libertati de miscare in limitele lagarului socialist si o independenta relativa pentru legaturile economice si raporturile cu alte state socialiste. Propunerile facute de reprezentantii Romaniei in cadrul Comisiei economice a 1
O.N.U. au fost discutate in organismele europene, dar obstacolele se aflau in insasi sistemul rigid al C.A.E.R. si in restrictiile impuse de acesta. Romania , urmarind sa depaseasca aceste piedici a fost prezenta la prima prima Conferinta Conferinta pentru Comert si Dezvoltare de la GENEVA GENEVA - GATT'1964 cerand participarea participarea echitabi echitabila la a tarilor in curs de dezvoltare la schimb schimbul ul internationa international, l, precum si reducerea barierelor barierelor vamale.La vamale.La inceputul inceputul deceniu deceniului lui sapte sapte au loc cateva conferinte conferinte economice economice international internationalee la care Romania participa, dar efectele sunt minore. “Pe de- o parte, economia romaneasca era controlata astfelt din interior de catre sovietici, iar pe de alta parte, prin crearea in 1949 a C.A.E.R,din exterior. Nu puteai avea alte relatii economice si implicit culturale sau politice decat cu tarile membre C.A.E.R”2 Consfatu Consfatuiri irile le repetate repetate ale conducator conducatorilo ilorr de partid partid si guverna guvernamen mental talii din din statele statele social socialist istee europene nu au facut decat sa reconfirme de fiecare data, mai fatis sau mai voalat, recunoasterea hegemonismului sovietic . 3 Romania in planul productiei economice, pentru relatii cu tot felul de tari ale lumii,continua sa se distanteze in raport cu volumul de produse exportate pe cap de locuitor realizat in state socialiste. Chiar in raport cu tarile vecine precum Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, exportul romanesc , in primele doua decenii postbelice era sub cota acestora.Importul Romaniei se concentra asupra produselor necesare industrializarii, cu ritmuri care solicita utilaje tehnice ,mijloace de transport, in proportie de 25% in 1948 si de 43% in 1962 din totalul importurilor. O asemenea pondere disproportionata a avut repercusiuni asupra crearii unei economii echilibrate. echilibrate. Dominanta import- exportului era data de relatia est europeana. europeana . Concludenta este cifra care indica o crestere de sapte ori a livrarilor reciproce de produse si materii prime prime ale Romani Romaniei ei in in tarile tarile sociali socialiste, ste, avand ca princi principal pal si si coplesitor coplesitor partener - Uniunea Uniunea Sovietica. Sovietica. Orientarea unei parti a exportului romanesc spre Africa si Asia se inscria in comandamentele date de “ lagarul socialist ”pentru izolarea Romaniei de tarile Europei centrale si apusene. Incercarile Romaniei de a penetra mai mult pietele Europei erau barate de pozitia conducerii C.A.E.R. Ce respingea, ab initio, sistemul de investitii, de societati mixte cu intreprinderi capitaliste din tari occidentale. Statutul C.A.E.R definit definitivat ivat in 1959, preciza inca de la a rticolul rticolul 1:”A contribui, contribui, prin unirea unirea si coordonarea tarilor membre ale Consiliului la dezvoltarea pasnica a economiei nationale...” de unde si unul unul din din repetatele repetatele raspun raspunsur surii ale rezervel rezervelor or statelor statelor occiden occidental talee la insi insisten stentel telee Roman Romaniei iei pentru pentru dezvoltarea relatiilor economice bilaterale . Criza cubaneza din 1961, datorata debarcarii armatei nord americane in Cuba apoi retragerea, urmata de imediata instalare a rachetelor sovietice pe insula, insula, era dublata de criza Berlinului, Berlinului, cu zidului despartitor de catre est -berlinezi. Erau doua momente de mare incordare internationala atunci cand conducatorii S.U.A. si U.R.S.S. isi faceau declaratii pacifiste, iar propaganda pentru coexistenta pasinca intre state cu regimuri social-politice diferite era in plina desfasurare. Romania incerca sa foloseasca acest context international spre a-si croi un curs, mai ales de dezvoltare economica cu o tutela sovietica slabita. Inca de cand avea loc retragerea armatelor sovietice din Romania se constata unele manifestari care vizau tentative de iesire din stramtorile pactelor militare si economice conduse de U R S S. , si acestea erau semne evidente ale unor acte de promovare a respectarii particularitatilor Romaniei. ________________ _______________________ _______________ ________________ _______________ _______________ ________________ _______________ _________ __ 2-Lavinia Betea-Convorbiri neterminate-Cornel Manescu in dialog Lavinia Betea cu -p. 77 3-Titu Georgescu-Romania intre Yalta Yalta si Malta
Dupa inlaturarea grupului Miron Constatinescu, in 1958, echipele de la varful partidului si guvernului sunt mai strans controlate de Gh.Dej si mereu mai putin in penitenta la Moscova. La Congresu Congresull al-III-lea al-III-lea al P.M.R, in 1960, Hruscio Hrusciov v partici participa pa si remarca remarca diverge divergente nte in conducerea partidului pe probleme ale orientarii construirii socialismului.Raportul lui Gh.Dej lasa sa se intel inteleaga eaga ca Roman Romania ia refuza refuza a mai mai fi tara Sovromur Sovromuril ilor or si puncteaza puncteaza incerca incercari rile le pentru pentru apropier apropierii economice de state ale Pietei Comune. Planul cincinal,1960-1965 cincinal,1960-1965 reflecta o politica politica de industrializare industrializare mai mai consistenta, cu repere mai moderne,cu debutul construirii de mari combinate, precum acelea de la Galati si Craiova, si investirea a 2
60% pentru industrie. In acest acest contex contextt inter internat natio iona nall atat de contro controver versat sat,, Roman Romania ia face face pasi pasi spre afir afirma marea rea indep independ endente enteii in sistem sistemul ul social socialist ist soviet sovietic. ic. ”Orice ”Orice hotarare hotarare privi privind nd Roman Romania ia este de competenta competenta exclusiva a acestei tari” este afirmatia facuta de catre delegatia condusa de Al.Birladeanu. Au avut loc dezacorduri, polemici si condamnari ale pozitiilor romanesti in forumul economic socialist socialist si la reuniuni reuniunile le pe ramuri ramuri ale C.A.E.R.Docume C.A.E.R.D ocumentul ntul final final al conferinte conferinteii C.A.E.R , la cererea expre expresa sa a Roman Romanie iei, i, va incl includ udee dupa dupa dezbat dezbateri eri incor incordat date, e, punct punctul ul de veder vederee roman romanes escc priv privin ind d competenta statului national de a decide numai el pentru dezvoltarea economica proprie. Acestei orientari i se contrapune “diviziunea internationala a muncii”,”diviziunea in sistemul socialist”,avand in in delegatiile delegatiile U.R.S.S. U.R.S .S.,R.D. ,R.D.G G si Bulgaria ca principalele principalele protagoniste. U.R.S.S. a dorit sa poata tempera zelul nationalist al Romaniei oferind sprijin in construirea de mari obictive industriale. Hrusciov a propus participarea masiva la construirea hidrocentralei de la Portile de Fier, dar a fost refuzat de seful delegatiei romanesti Al.Birladeanu raspunzand ca acesta :”se afla pe teritoriu romanesc” Acesta este faza cand Hrusciov demasca:”dogmatismul ca principal pericol pentru miscarea miscarea comunista”cerand comunista”cerand dezbateri spre a crea un curent nou in care tineretul si intelectual intelectualii ii sa fie atrasi “in slujba construirii comunismului”. Pentru Romania, principalul reprezentant in discutiile economice cu partea sovietica, cat si la C.A.E.R a fost Alexandru Alexandru Birladean Birladeanu. u. Potriv P otrivit it acestuia, primele primele sesiuni sesiuni in cadrul C.A.E.R.,s-au facut simtite inca din 1959 cand Aleksei N.Kosighin a sugerat ca in interiorul organizatiei deciziile sa fie adoptate cu majoritate de voturi, fapt ce presupunea modificarea Statutului Consiliului si avea drept consecinte impunerea de politici economice neconforme cu interesele unei tari,adica ale tarilor membre In 2-3 februarie 1960, la Moscova a avut loc Consfatuirea reprezentantilor partidelor comuniste si muncitoresti din tarile socialiste ale Europei, Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana, Germana, Poloni Polonia, a, Roman Romania, ia, Ungari Ungariaa si U.R.S.S, consacrat consacrataa schim schimbu bulu luii de experi experienta enta in dezvoltarea agriculturii. Aici Aici s-a hotarat, hotarat, ca urmare urmare a schim schimbu bulu luii de pareri pareri intre intre partici participant panti, i, C.A.E.R sa studieze studieze posibil posibilitati itatile le de speciali specializare zare continua continua in productia agrico a gricola, la, in constructia de masin masinii agricole, precum si in productia mijloacelor chimice pentru nevoile agriculturii,tinand seama de interesele si posibilitatile fiecarei tari. Discutii Discutiile le vor continua un an mai mai tarziu, in perioada 25 mai - 6iunie 6iunie 1961, ele axandu-se axandu-se pe directiile de baza ale dezvoltarii economiei nationale ale Romaniei si ale colaborarii romano-sovietice pana in 1980. (aici (aici au fost pareri divergente divergente in special special problema problema construirii construirii de catre romani romani a Combinatului Siderurgic de la Galati) . La incepu inceputul tul anului anului 1962 , s-a declansat declansat o noua faza a intent intentii iilor lor Moscovei Moscovei de a controla controla Romania. P.C.U.S urma sa trimita celorlalte partide o scrisoare, in 15-20 februarie 1962, in care se enumerau problemele ce urmau a fi atinse in cadrul unei noi Consfatuiri C.A.E.R.: aprobarea principiilor divi divizi ziun unii ii intern internatio ational nalee a munci muncii, i, efica eficacit citatea atea slaba slaba a C.A.E.R., C.A.E.R., nein neindep depli lini nirea rea recomand recomandari arilor lor organizatiei de catre tarile membre, planificarea investitiilor si a obiectivelor industriale rezolvarea de catre C.A.E.R. C.A.E.R. a problem problemelo elorr care nu se puteau rezolva rezolva pe cale cale bilat bilateral erala, a, modif modifica icarea rea Statutului Statutului C.A.E.R. Consfatuirea de la Moscova din 1962 a conducatorilor partidelor comuniste din tarile socialiste , ca urmare a unor obiectiuni ale unor tari C.A.E.R au determinat sa se elaboreze:”Principiile fundamentale ale diviziunii internationale a muncii”, cu precizarea specializarilor pe tari pentru anumite industrii,cu coordonarea directiilor de cercetare stiintifica precum si construirea, in comun de mari obiective economice. Documentul a fost redactat, printre altii de specialistul sovietic in geografie economică. E. B. Valev Valev,, care ca re reafirma re afirma ideea „colaborării economice ec onomice socialiste” in sensul unei diviziuni diviziuni a 4 muncii muncii in cadrul blocului socialist intre nordul industrializat si sudul ag rar- Ideea a fost sprijinita puternic puternic de Cehoslovacia Cehoslovacia si si de R.D.G, cele mai mai industri industriali alizate zate dintre ţările ţările „fratesti” „fratesti”5„Gheorghiu-Dej a fost pus intr-o stare de intensa disonanta”, observa Ken Jowitt. 3
„Apararea directa a programului de industrializare (...) a necesitat adoptarea unei pozitii aflate in opozitie crescanda fata de Uniunea Sovietica si initierea unei politici care avea ca obiective principale suveranitatea statului si a partidului. 6 In optica noilor Principii s-au creat alte organisme subsumate C.A.E.R precum Directia centrala de dispeceri a sistemelor energetice intercontinentale, Banca internationala de colaborare economica, Institutul unificat de la Dubna pentru cercetari ale energiei nucleare. Discursul tinut de N.S. Hrusciov la aceasta Consfatuire C.A.E.R, pune accent in relatia interes national - interes general, accentul fiind pus pe cel de-al doilea:”...implinirea armonioasa a intereselor nationale si generale in sistemul economic mondial socialist”. La polul opus, fata de discursul lui Hrusciov si de cele tinute de ceilalti participanti, care aprobau propunerile sovietice, discursul tinut de Gheorghiu-Dej a surprins prin prin logica expunerii, expunerii, claritate, echilibru, echilibru, aproband propunerile de colaborare care erau in interesu interesull Roman Romaniei iei si distrug distrugand and cu argume argumente nte punctel punctelee de vedere vedere care contrave contraveneau neau politici politiciii economice economice promovate promovate de conducerea de la Bucuresti. Bucuresti. Concluzia expunerii facuta de Gheorghiu-Dej era aceea ca date fiind nivelurile economice diferite ale tarilor membre C.A.E.R., tratarea acestora trebuia facuta diferentiat pentru fiecare tara in parte, a problemelor problemelor legate legate de dezvoltarea economic economica. a. Vizita lui Hrusciov in Romania,18-25 iunie 1962 va marca existenta unor puncte de vedere difer diferite ite intre intre roman romanii si soviet sovietici ici in ceea ce privest privestee programu programull de indus industri trial aliza izare re si cel legat de dezvoltarea agriculturii romanesti. In fata acestor incercari ale sovieticilor de a transforma C.A.E.R.-ul intr-un organism suprastatal, romanii iau masuri prin convocarea Plenarei din 21-23 noiembrie 1962. In cadrul cadrul acestei acestei sedint sedintee a Plenare Plenareii C.C al P.M.R. Din Din 21-23 21-23 noiem noiembr brie ie 1962, 1962, Alexa Alexandr ndru u Barladeanu va prezenta un material intitulat:' ”informare cu privire la dezvoltarea colaborarii economice intre R.P.Romana si celelalte tari membre C.A.E.R” Prin aceasta informare, Barladeanu va arata la Consf Consfatu atuir irea ea C.A.E.R C.A.E.R.. Din Din iuni iuniee 1962, 1962,aa confi confirm rmat at pozit pozitia ia dele delegat gatie ieii roman romane, e, prin prin care care aceast aceastaa organizatie nu se substituie tarilor, nu le impune colaborarea, ci sprijina colaborarea. Anul 1963 marcheaza conflictul deschis pe problema C.A.E.R. intre romani si sovietici. Intre 15-21 februarie 1963, la Moscova are loc cea de-a IV-a Sedinta a Comitetului Executiv al C.A.E. C.A.E.R.. R.. Din Din nou, nou, probl problem emaa crear crearii ii organu organulu luii unic unic de plan planif ific icare are a fost fost repus repusaa pe ordin ordinea ea de zi.Reprezentantii celorlalte tari au fost de acord cu propunerea, insa opozitia reprezentantului roman Alexandru Barladeanu, care a argumentat ca aceasta propunere aduce atingere stirbirii suveranitatii,a facut sa se amane incheierea sesiunii. ________________ _______________________ _______________ ________________ _______________ _______________ ________________ _______________ _______________ ________ 4 -Vlad Georgescu, The Romanians. Rom anians. A History, London, I. B. Tauris, Tauris, 1991, p. 245. 24 5. 5 -H. Gordon Skilling, Communism National and International. Eastern Europe after Stalin, Toronto,University of Toronto Press and Canadian Institute of International Affairs, 1964, p. 152. 1 52. 6 - Kenneth Jowitt, Revolutionary Revolutionary Breakthroughs Breakthroughs and National National Development. Development. The Case of Romania, 1944-1965,pp. 203, 214.
Pe 20 febru februari ariee 1963, 1963, a avut avut loc o intal intalni nire re intre intre N.S.Hrusci N.S.Hrusciov ov si Alex Alexand andru ru Barlad Barladeanu eanu,, reprezentantul Romaniei in comitetul Executiv al C.A.E.R.,divergentele celor doi arata clar ca disputele incep sa devina tot mai evident o afacere romano-sovietica. Programul de industrializare pe scara larga a Romaniei a fost sustinut cu vehementa de catre delegatia romana la CAER. Un rol important a jucat delegatul permanent al Romaniei la C.A.E.R., Alexandru Barladeanu, nascut in Basarabia, un fost emigrant politic in URSS care cunostea foarte bine limba rusa. Barladeanu, care era economist prin educatie, fusese ministru al Comertului Exterior in anii 1950, iar in anii 1960 devenise devenise viceprim-min viceprim-ministru. istru. El fusese implicat si inainte inainte in confruntari directe cu Hrusciov si cu alti lideri sovietici. Adresandu-se Comitetului Executiv al C.A.E.R, pe data de 15 februarie 1963, el a pus sub semnul intrebarii tutela sovietica ai a aparat politica economica romaneasca stabilita de Congresul al III-lea al PMR din 1960 7. Infuriat de pledoaria lui Barladeanu in favoarea intereselor economice romanesti, Hrusciov a cerut eliminarea sa din guvernul roman. In loc sa se conformeze,Gheorghiu-Dej l-a promovat pe Barladeanu in pozitia de membru supleant al Biroului 4
Politic. Plenara Comitetului Central al PMR din 5-8 martie 1963 a aprobat pozitia adoptata de Barladeanu la sesiunea C.A.E.R. Au existat de asemenea zvonuri ca Gheorghiu-Dej i-ar fi scris o scrisoare lui Hrusciov pentru a-l informa ca PMR nu-si va modifica planurile economice si ca orice presiuni presiuni pentru pentru schim schimbarea barea acestor planuri planuri vor obli obliga ga Romania Romania să iasa iasa din din C.A.E.R. 8 Intre 26-27 februarie 1963, are loc sedinta Biroului Politic al C.C al P.M.R,in care se va discuta cele cele inta intamp mplat latee la Cons Consfat fatui uirea rea C.A.E.R C.A.E.R.. de la Moscov Moscova. a. Pe marg margin inea ea raportu raportulu luii prezen prezentat tat de Barladea Barladeanu nu conducer conducerii ii P.M.R, Gheorg Gheorghi hiu-De u-Dejj concluz concluzion iona:”N a:”Nic icii un fel fel de concesi concesiee nu se poate face[...]Daca am accepta asemenea propuneri, ar duce la stirbirea suveranitatii noastre.” O alta problema atinsa la consfatuire a fost aceea a largirii C.A.E.R. prin atragerea altor state socialiste, a unor state cu nivel de dezvoltare mai redus, precum China,Vietnam, Coreea de Nord. Solutia era ca Romania sa insiste pe primirea Chinei si a Iugoslaviei, pentru a putea contrabalansa influanta sovieticilor atat in cadrul C.A.E.R. cat si in blocul comunist. Intre 5-8 martie 1963 are loc sedinta Plenarei C.C. Al P.M.R unde pentru prima data era evocata in mod deschis existenta unor probleme litigioase intre Romania si URSS. Acest lucru era considerat ca un gest de fronda din partea Bucurestiului in plus au existat zvonuri conform carora exista o apropiere a Romaniei fata de China, precum si gestul de a relua relatiile diplomatice cu Albania, prin retrimiterea in 1963 a ambasadorului roman la Tirana, Gheorghe Velcescu.Toate acestea au facut ca sovieticii sa ia masuri pentru a preveni o noua disidenta europeana europe ana in blocul blocul comunist. Discutiile Discutiile din cadrul Plenarei sau finalizat finalizat prin luarea in unanimitate unanimitate a unei decizii decizii de a se redacta redac ta o delegatie delega tie de principii principii care sa afirme pozitia Romaniei Romaniei in cadrul discutiilor discutiilor aprinse aprinse cu C.A.E.R..au existat existat anumite anumite atitudini atitudini care au indrumat indrumat la prudenta,spre a nu se deteriora relatiile cu Moscova. Moscova va reactiona, trimitand emisari dintre cei mai inalti in rang, care se vor succeda la intervale scurte la Bucuresti, incercand sa gaseasca o rezolvare a divergentelor dintre romani si sovietici, 5-8 martie 1963, 26 mai 1963, 8 iunie 1963. Pentru ca se profila o polemica dura, Moscova a decis sa trimita o delegatie oficiala la Bucuresti. Pe 24 mai 1963 a sosit la Bucuresti o delegatie sovietică sub conducerea lui Nikolai Podgornii, membru al Prezidiului si secretar al Comitetului Central al PCUS, dar nu s-a putut ajunge la nici o intelegere. Dezvoltarea conflictului chino-sovietic a servit linia independenta a Bucurestiului. ________________________________________________________ __________________________________________
7 -Lavinia Betea, -”Alexandru Barladeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu” p.150-151 . 8 -Ghi -Ghi ţă Ionescu Ionescu - “Commun “Communism ism in in Rumani Rumania” a” p. p. 339. 339.
Prin urmare, pe 22 iunie 1963, comunistii romani au dat o noua dovada de independenta fata de Moscova prin publicarea unui rezumat al scrisorii trimise de Partidul Comunist Chinez catre Comitetul Central sovietic pe 14 iunie 1963, pe care nici o alta tara comunista din Europa de Est, in afara de Albania, nu a indraznit sa o publice. Intre timp, tensiunile in relatiile cu URSS s-au intensificat in cadrul colegiului editorial al „World Marxist Review ”, revista care se publica la Praga si la care liderii romani Ion Gheorghe Maurer si Nicolae Ceausescu contribuisera cu articole in care sustineau linia autonomista si „neutralista” a partidului lor. In diferite ocazii, reprezentantul PMR, Barbu Zaharescu, s-a opus eforturilor partidelor promoscovite de a transforma revista intr-o tribuna antichineza. Cu toate acestea, după cum notează H. Gordon Skilling, comunistii romsni au continuat pentru o vreme sa sprijine Moscova in disputa chino-sovietica 9 . Faptul că aveau divergente cu Moscova nu insemna insemna ca aprobau linia linia belicoasa maoista in relatiile relatiile internationale. Mai degraba, comunistii comunistii romani respingeau pur si simplu eforturile lui Hrusciov de a reface dominatia sovietica totala asupra miscarii comuniste mondiale mondiale 10 . Intre 24-25 iunie 1963, au avut loc la Bucuresti, convorbirile intre delegatiile C.C al P.M.R si C.C al P.C.U.S.In cadrul convorbirilor problema principala de la care s- a plecat a fost cea a suveranitatii prinsa prinsa intr-un intr-un material material prezentat de conducerea P.M.R la 8 iunie iunie 1963, au urmat discutii discutii cu privire privire la construirea Hidrocentralei de la Portile de fier cu participare romana si iugoslava si pretentiile Bulgariei la construirea acesteia, problema specializarii ramurilor de productie facute, specializarea cu sau fara 5
ajutor “tovarasesc”, organul international international de planif planificare, icare, problema problema participarii participarii Chinei Chinei si a altor tari social socialist istee la C.A.E.R.; C.A.E.R.; deoseb deosebirea irea dintre dintre coordonare coordonare si plani planifi ficare care comuna,co comuna,comp mplex lexel elee economi economice ce interstatale; problema consilierilor consilierilor sovietici. Rezultatele acestei intrevederi se vor vedea la Consfatuirea C.A.E.R. din 24-25 iulie 1963 de la Moscova,unde au fost aprobate termenele de realizare a coordonarii planurilor de dezvoltare economica pentru cincin cincinalu alull 1966-1970; 1966-1970; adoptarea de recomandari recomandari cu privire privire la trecerea catre decontarile decontarile multi multilate lateral ralee in comertul comertul dintre dintre tarile tarile memb membre re C.A.E.R. C.A.E.R. si organi organizarea zarea Banci Banciii Internati Internationa onale le de Colaborare Economica. Aici nici delegatia P.C.U.S. si nici a celorlalte tari membre nu au mai luat in discutie subiectele neagreate de Bucuresti. Dupa Consf Consfatui atuirea rea primi primilor lor secretari secretari ai Comitete Comitetelor lor Centrale Centrale ale partide partidelor lor comuni comuniste ste si muncitoresti si ai sefilor de guverne ale statelor paricipante la Tratatul de la Varsovia din 25-26 iulie 1963 unde pe ordinea ordinea de zi erau doua proble probleme: me: admitere admitereaa Mongol Mongoliei iei in acesta organi organizati zatiee (se consem consemnea neaza za opozitia opozitia Romanie Romaniei) i) si aprobarea aprobarea rezultatu rezultatulu luii tratative tratativelor lor cu privi privire re la interzicer interzicerea ea experientelor nucleare in trei medii , in cosmos, in atmosfera si sub apa,apoi urmeaza cateva luni de acalmie.
________________________________________________________ _____________________________________________
9 - H. Gordon Skilling, Communism National and International, p. 153, se refera la articolul publicat de Presed Presedint intele ele Consiliu Consiliului lui de Ministr Ministrii al Romaniei Romaniei,, Ion Gheorghe Gheorghe Maurer Maurer,, in numarul numarul din noiembrie 1963 al revist revistei ei „World World Marxis Marxistt Review Review”, ”, sub titlul titlul The Firm Firm Foundat Foundations ions of the Unity Unity of the International Communist Movement. 10- Vladimi Vladimirr Tismanea Tismaneanu, nu, Stalini Stalinism sm pentru pentru eterni eternitat tate”e”-p.21 p.218,in 8,instr struct uctiun iunile ile date date de Gheorghe Gheorghe Gheorghiu Gheorghiu-De -Dejj delegat delegatiei iei P.C P.C.R. .R. – care care urma urma s ă se deplasez deplaseze e in China China in primava primavara ra anului 1964 – de a incerca sa-i convinga pe comunistii chinezi sa intrerupa polemica impotriva Moscovei pentru cel putin sase luni sau, mai bine, pentru un an, si apoi sa se organizeze o conferinta mondiala a miscarii comuniste pentru a discuta chestiunile controversate. “
In acest timp de liniste in privinta disputelor, conducerea de la Bucuresti ia o serie de masuri care demonstrau distantarea fata de Moscova. Problema consilierilor sovietici, in special cei incadrati in M.A.I a fost dezbatuta in Biroul Politic al C.C al P.M.R atat in sedinta din 13 mai 1963 cat si in cea din 30 august 1963. Cele mai vizate sectoare ale statului roman si pe cale de consecinta controlate de consilieri consilieri sovietici au fost cele de forta, Ministerul de Interne si Securitatea, Securitatea , precum si Armata. Situatia este explicabila, daca avem in vedere ca liderii de la Kremlin erau adeptii manevrelor din umbra si ai impuner impunerii ii cu forta a deciziilor deciziilor pe care le luau. Gheorghe Apostol Apostol preciza ca toate t oate minis ministerele terele fusesera fusesera „infundate cu consilieri sovietici. Iar armata şi internele, mai ales securitatea, erau napadite de ei”. 11 Incepand din primăvara anului 1963 consilierii sovietici au disparut din toate structurile de stat, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale. Eliminarea acestora a reprezentat, de altfel, unul dintre factorii care au permis conducerii de la Bucuresti sa dea un contur tot mai ferm politicii de autonomie faţă de Moscova, politică ce va culmina cu adoptarea Declaraţiei P.M.R. din aprilie 1964, perceputa in plan internationa internationall drept o declaratie declaratie de independent independentaa fata de U.R.S.S. 12 Un alt exemplu este apropierea relatiilor cu Iugoslavia.La 12 iunie 1963 dupa refuzul de a participa participa la diferite diferite proiecte de investit investitie ie ale C.A.E.R-ului,Roman C.A.E.R-ului,Romania ia anuntase incheierea incheierea unui proiect de navig navigatie atie si hidroe hidroelectr lectric, ic,in in valoar valoaree de 140 de milioa ilioane ne de lire lire sterli sterline ne cu Iugoslav Iugoslavia, ia, proiectul proiectul se referea referea la crearea crearea Hidrocent Hidrocentral ralei ei Portile Portile de Fier Fier pe Dunare, Dunare, el fiin fiind d semnat semnat cu ocazia ocazia vizit vizitei ei lui Gheorgh Gheorghee Gheorgh Gheorghiu iu Dej la Belgrad. Belgrad.A A fost primu primull sef de stat comuni comunist st care s-a adresat adresat Adunar Adunarii ii Nationale. Nationale. Chiar Chiar daca, in acelasi acelasi an, si Hrusciov Hrusciov vizitase vizitase Iugoslavia. Iugoslavia. Ultim Ultimaa intrev intreveder ederee dintre dintre Gheorgh Gheorghee Gheorhi Gheorhiu-De u-Dejj si N.S.Hrusci N.S.Hrusciov ov va avea loc intre intre 3-7 octombri octombriee 1963 1963 la Bucuresti Bucuresti si in alte alte locuri locuri din Roman Romania, ia, cu ocazia ocazia organi organizari zariii unei unei partide partide de vanatoare, ea neavand caracter oficial. Discutiile desfasurate intre Gheorhiu-Dej, Gheorghe Maurer si 6
N.S.Hrusciov au scos la iveala iveala o serie de aspecte interesante, interesante, dar nimi nimicc referitor la existenta existenta unor diferende romano-sovietice, convorbirile convorbirile incheindu-se incheindu-se intr-o nota optimista neprevestind ceea ce se va intampla pe parcursul anului 1964. Anul 1964, va aduce 2 momente care vor avea repercusiuni asupra relatiilor romano-sovietice: articolul publicat in februarie 1964 de economistul sovietic E.B.Valev si revista “Vestnik Moskovskogo Universitata” a Universitatii Lomonosov din Moscova si polemica “ideologica”sovieto-chineza care va duce in final la elaborarea Declaratiei din aprilie 1964 a C.C al P.MR. Apogeul contradictiilor a fost inregistrat in aprilie 1964, cand s-a publicat Planul Valev. Acesta a fost fost un proiec proiectt de organ organiz izare are econo economi mica ca a taril tarilor or comun comunis iste te est-eu est-europ ropen ene, e, propu propuss in 1964 de economistul sovietic Emil Borisovici Valev. El prevedea specializarea respectivelor economii pe anumite ramuri de productie, Romaniei revenindu-i rolul de tara preponderent agricola. Planul nu a fost adoptat, fiind puternic contestat de Romania . Activul central al partidului a dezbatut problemele raporturilor echitabile ce trebuiau sa guverneze relatiile relatiile intre statele socialiste. La Plenara partidului, pa rtidului, din din aprilie aprilie 1964 s-a cerut stabilirea unor norme noi de colaborare intre statele est europene, asezarea acestora pe baza respectarii suveranitatii si independentei nationale. 13 In revista “Viata “Viata economica” din 12 iunie iunie 1960, pe parcursul parcur sul a opt pagini, este publicat articolul lui lui E.B.Vale E.B.Valev:” v:” Proble Probleme me dezvolta dezvoltari riii economi economice ce a raioane raioanelor lor dunaren dunarenee din din Romani Romania,Bu a,Bulgar lgaria ia si U.R.S.S.si raspunsul dat de academicianul Costin Murgescu sub forma: ”conceptii potrivnice principiilor de baza ale relatiilor economice dintre tarile socialiste, in care gasim discutii despre complexul economic interstatal in general, si despre concretizarea lui “dunareana”, in special . _____________________________ ____________________________________________ ______________________________ ______________________________ ______________________________ __________________ ___
11-Lavinia Betea, (interviu cu Gheorghe Apostol).-p.264 12-Al. 12-Al. Oşca, Oşca, Vasile asile Popa, Popa, O fereas fereastra tra in Cortina Cortina de Fier Fier – Romania Romania.. Declar Declarat atia ia de independenta din aprilie 1964, 13-Titu Georgescu ”Romania intreYalta intreYalta si Malta”-p.174
Declarat Declaratia ia ofic oficial ialaa din din aprili apriliee 1964 1964 care este conside considerata rata “decla “declarati ratiaa de indep independ endenta” enta” a comunistilor romani a aratat arata t faptul ca dezbaterea asupra planului Valev convinsese convinsese elita elita conducatoare conducat oare romana romana ca programu programull de indus industri trial aliza izare re pe scara larga larga putea fi realizat realizat numa numaii prin prin indep independ endenta enta 14 statutului-partid fata de Uniunea Sovietica .Dupa cum a aratat Michel Shafir, elita comunista romana a decis decis sa “devi “devina na nu numa numaii intruc intruchi hipare pareaa dezvolt dezvoltari ariii indus industri trial ale, e, ci si a aspirat aspiratii iilor lor nationa nationale le de 15 independenta” . Dupa incheierea vizitei delegatiei de partid si guvernamentele romane condusa de Cheorghe Maurer in Republica Populara Chineza, 2-10 martie 1964,la intoarcerea spre Romania,acesta a facu to escala in U.R.S.S la Pitunda, unde a avut convorbiri cu delegatia C.C al P.C.U.S, din care au facut parte N.S.Hrusciov,A.I.Miko N.S.Hrusciov,A.I.Mikoian,P ian,P.V .V.. Mdjavanad Mdjavanadze, ze, I.V.Andropov I.V.Andropov.. Discutiil Discutiilee s-au axat pe polemica polemica “ideologica”sovieto-chineza si convorbirile romano-chineze, precum si discutii romano-nord-coreene. Revenirea Revenirea la sentimentu sentimentull national national sau “nasterea”nationa “nasterea”national-comu l-comunis nismul mului, ui, a constituit constituit unul din mijloacele de rezistenta la atitudinea antisovietica a Bucurestiului. Limba rusa, care fusese un obiect de studiu in toate scolile, va deveni una din limbile la alegere, alaturi de engleza, franceza ,germana, conform sedintei Biroului Politic al C.C al P.M.R din 30 august 1963. Muzeul romano-rus a fost inchis, angajatii lui completand colectivul Institutul de Istorie Universala “Nicolae Iorga”si alte institutii de cultura . Au fost desfiintate Institutul de studii Romano-Sovietice pe 15 septembrie 1963 si Editura” Cartea Rusa” care a devenit Editura pentru Literatura Universala, rebotezarea unor strazi, institutii, orase, orase, cazul cazul orasu orasulu luii Stali Stalin n care care redev redevin inee orasul orasul Braso Brasov v, sunt sunt exem exempl plee a campa campani niei ei de masu masuri ri antisovietice luate de autoritatile de la Bucuresti. Pe 14 octombr oc tombrie ie 1964, are loc Plenara C.C. Al Al P.C.U.S., in care N.S.Hrusciov este este inlocuit inlocuit din functia de prim secretar al C.C al P.C.U.S. si membru al Prezidiului, precum si din cea de presedinte al Consiliului de Ministri al U.R.S.S..Noua conducere de la Kremlin va fi asigurata de trei persoane importante, adica Brejnev, Kosaghin si Podgornai.Acest lucru ii va fi adus la cunostinta lui GheorghiuDej de catre ambasadorul U.R.S.S. la Bucuresti, I.K. Jegalin, in cadrul intrevederiii avute in data de 16 7
octombrie octo mbrie 1964. Reactia conducerii conduc erii de la Bucuresti si in in special a lui Gheorghiu-Dej fata de schimbarile schimbarile de la Moscova, a fost prudenta, intre acceptarea schimbarii lui N.S.Hrusciov si rezerve in ceea ce priveste priveste noua conducere sovietica:”V sovietica:”Vaa rog sa transmiteti transmiteti tovarasului tovarasului Brejnev Brejnev si si tovarasului tovarasului Kosaghi Kosaghin n din partea noastra toata intelegerea intelegerea pentru necesitatea necesitatea masuril masurilor or luate si speram ca lucruril lucrurilee sa se indrepte indrepte spre bine” . Imediat dupa instalarea noii conduceri sovietice Gheorghiu-Dej va cere pe 21 octombrie 1964, prin intermediul intermediul ambasadorului ambasadorului sovietic, retragerea totala a tuturor consilie consilieri rilor lor sovietici sovietici din Romania, Romania, lucru care se va intampla in decembrie acelasi an . Prin actiunile sale ,promovarea unei politici externe proprii, in paralel cu consolidarea pozitiei interne, axata in special pe dezvoltarea economica, conducerea de la Bucuresti a urmarit distantarea si nu ruptura de Moscova. Astfel, eforturile diplomatice ale Bucurestiului au avut ca rezultat scoaterea din anonimat a Romaniei si crearea interesului occidental pentru actiunile sale .
________________ _______________________ _______________ ________________ _______________ _______________ ________________ __________ __ 14-Vlad 14-Vlad Georgescu”The Romanians”,p.245-E Romanians”,p.245-E.B.V .B.Valev alev a publicat in aprilie aprilie 1964 un articol articol privind crearea unui”complex economic interstatal”care urma sa cuprinda portiuni din sudul Uniunii-Sovietice,sud-estul Romaniei si nordul Bulgariei 15-Michael Shafir-”Politics,Economics and Society”p.48
BIBLIOGRAFIE -
-
-
-
Jean Fran Francoi coiss Soulet Soulet -Istori -Istoriaa Europe Europeii de Est de la al al doilea doilea razbo razboii mondi mondial al pana pana in prezent Lavi Lavini niaa Betea - Convorb Convorbiri iri nete netermi rminate nate-in -in dial dialog og cu Corne Cornell Manescu Manescu Titu Georgesc Georgescuu- Roma Romania nia intre intre Yalta alta si Malta Malta Vlad GeorgescuGeorges cu- The Romanians.A history H.Gordon Skillin Skillingg- Communis Communism m National National and internati international. onal.Eastern Eastern Europe after Stalin. Kenneth Kenneth Jowitt-Revolu Jowitt-Revolutiona tionary ry Breakthroug Breakthroughs hs and and National National Development. Development. The case of Romania 1944-1965 Lavinia Betea,- Alexandru Bârlădeanu despre Dej,Ceausescu si Iliescu Ghit Ghitaa Ionesc Ionescuu- Com Communi munism sm in in Ruma Rumani nia” a” H. Gordon Gordon Skill Skillin ing, g, Commu Communi nism sm Nation National al and and Interna Internatio tional nal Vladi Vladimi mirr Tism Tismanea aneanu, nu, Stal Stalin inism ism pentru pentru eterni eternitate tate Lavi Lavini niaa Betea, Betea, interv interviu iu cu Gheorg Gheorghe he Apostol Apostol Al. Osca, Osca, Vasil Vasilee Popa, O fereastr fereastraa in Corti Cortina na de Fier Fier – Roman Romania. ia. Declarat Declaratia ia de independenta din aprilie 1964. Michae Michaell Shaf Shaferer- Politi Politics,Ec cs,Econo onomic micss and and Societ Society y Nicolae Nicolae Ecobe - Relatii Relatii internati internationale onale postbelice. postbelice. O cronologie cronologie diploma diplomatica tica 19451964 Mihai Retegan - Razboi politici in blocul comunist. comunist. Relatiile romano-sovietice in anii '60. Brandusa Brandusa Costache - Romania Romania si C.A.E.R. 1949-1960, 1949-1960, - „Arhivele „Arhivele Totalitarism otalitarismulu ului” i” 8
9
