UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
0
FACULT FACULTA ATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE ŞTI INŢELE EDUCAŢIEI EDUCAŢIE I SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
RAPORT DE PRACTICĂ
Coordonator: Ioana Borleanu
Trandafir Ana-Maria Anul II, Seria II, Grupa 8
București 2012
1
1. Prezentarea instituției Spitalul Clinic de Psihiatrie Alexandru !re"ia Scurt istoric
Inau"urat #n anul 1$%& #n 'ucuresti, ca un spital de ni(el eur)pean si cel *ai *are din +)*nia, Spitalul Clinic de Psihiatrie Pr). /r. Al. !re"ia i*pune c)ntinuu #n +)*nia, de apr)ape un sec)l pr)"resul *edical, 0tiințifc 0i uni(ersitar #n psihiatrie. /e aceea, spitalul reprezint astzi ) unitate de reerinț #n d)*eniu, care aliniaz psihiatria r)*neasc la standardele *)derne eur)pene 0i internati)nale. Ser(iciile de sntate pu!lic - pentru adulți, c)pii, ad)lescenți 0i (rstnici - sunt asi"urate de clinici 0i secții de psihiatrie 0i sntate *intal, de c)*parti*ente de psihiatrie c)*unitar, reinte"rare psih)-s)cial, psih)terapie, alc))l)"ie, tul!urri c)"niti(e, de ca!inete specializate pentru ser(icii *edic)-chirur"icale 0i expertiz, ca*era de "arda 0i la!)rat)are de analiz etc. 2iind un spital pu!lic pr)flat pe psihiatrie, des0)ara #n(ț*ntul uni(ersitar si p)stuni(ersitar de stat de psihiatrie #n cadrul cel)r 3 Catedre specializate din 4ni(ersitatea de Medicina 0i 2ar*acie Car)l /a(ila 'ucure0ti, iar prin c)*parti*entele de cercetare pr)*)(eaz c)*petiti( psihiatria r)*neasc 0i i*a"inea spitalului la ni(el internați)nal. Structura organizatorică a Spitalului Clinic de Psihiatrie Pr). /r.
Alex. !re"ia, apr)!at prin /isp)ziția nr.%$513.61.%667 e*is de /irecția de Sntate Pu!lic a Municipiului 'ucure0ti Secția clinic psihiatrie I 97: paturi; Secția clinic psihiatrie II 9<6 paturi; Secția clinic psihiatrie III 98& paturi; Secția clinic psihiatrie I= 97: paturi; Secția clinic psihiatrie pediatric = 976 paturi; Secția clinic neur)l)"ie pediatric 986 paturi; din care c)*p. recuperare neur)psih)*)t)rie - 1: paturi Secția clinic psihiatrie =I 97: paturi; Secția clinic psihiatrie =II 976 paturi; Secția clinic psihiatrie =III 976 paturi; Secția clinic psihiatrie I> 9$6 paturi;
2
Secția psihiatrie > 976 paturi; Secția psihiatrie >I 986 paturi; Secția psihiatrie >II - 97% paturi; din care c)*p. terapie intensi( - < paturi Secția psihiatrie >III 9:6 paturi; Secția psihiatrie >I= 9<: paturi; Secția psihiatrie >= 976 paturi; Secția psihiatrie >=I - t)xic)*anie 9%: paturi; Secția psihiatrie >=II - t)xic)*anie 9&3 paturi; C)*parti*ent ur"ențe psihiatrice 91: paturi; Ca*era de "arda Stați)nar de zi psihiatrie - alc))lici 936 l)curi; Stați)nar de zi psihiatrie - psih)terapie pentru reinserție s)cial 9&6 l)curi; Stați)nar de zi psihiatrie - er")terapie 9166 l)curi; Stați)nar de zi psihiatria c)pilului 0i ad)lescentului 9:6 l)curi; ?a!)rat)rul de Sntate Mintal Stați)nar de zi psihiatrie @ adulți 91:6 l)curi; Stați)nar de zi psihiatrie - t)xic)*anie 976 l)curi; - pentru aplicarea trata*entului de su!stituție pr)"ra* de *enținere pe *etad)n Centrul de pre(enire a tentati(el)r de suicid la c)pii 0i ad)lescenti 9&6 l)curi; T)tal 1%%$ paturi Precizare &6 paturi sunt utilizate pentru internarea paciențil)r c)n)r* rd)nanței pr)(iz)rie ptr. Art. 113 CP ?a!)rat)r de analize *edicale A*!ulat)riu inte"rat pentru ser(icii *edic)-chirur"icale Ca!inet de expertiz *edical ?a!)rat)r expl)rri uncți)nale ?a!)rat)r radi)l)"ie 0i i*a"istic *edical C)*parti*ent pentru dia"n)sticul 0i trata*entul tul!urril)r c)"niti(e, pentru asistența *edical a*!ulat)rie C)*parti*ent pentru pre(enirea 0i c)ntr)lul inecțiil)r n)z)c)*iale 2ar*acie C)*parti*ent de statistic 0i in)r*atic *edical ?a!)rat)r cercetare psihiatrie ?a!)rat)r cercetare "enetic psihiatric 0i !i)*etric C)*parti*ent de pr)flaxie 0i cercetarea stresului
3
Secția Clinică Psihiatrie I
e secție As. uni(. /r. Ca*elia Petcu, *. pr. psihiatrie, dr. #n st. *ed, c)*petențe psih)terapie 0i psihanaliz, *e*!ru #n As)ciația Internați)nala de Psihanaliz. B /r. )ra Capraru, *. pr. psihiatrie, drd. B /r. Si*)na Triu, *. sp. psihiatrie, dr. #n psih)l)"ie. B ana Ci)can, psih)l)". /)tare B unitate cu 7: paturi repartizate #n sal)ane 0i rezer(e, pentru e*ei 0i !ar!ați, incluznd sal)n 0i rezer(e de supra(e"here pentru e*ei B sli de trata*ent B ca!inete *edicale pentru psih)dia"n)stic 0i psih)terapie indi(idual B sal *ultiuncți)nal pentru cursuri, lucrri practice, psih)terapie de "rup B siste*e in)r*atice c)*puterizate 0i !aza de date, aparatur audi)-(ide), *ateriale pentru acti(itți recreati(e 0i )cupați)nalterapeutice Ser(icii *edicale B dia"n)sticul 0i trata*entul tul!urril)r psihiatrice acute 0i su!acute B exa*inare 0i e(aluare psih)l)"ic B precizare de dia"n)stic #n cadrul expertizel)r *edic)-le"ale psihiatrice B in(esti"ații adiacente #n (ederea sta!ilirii dia"n)sticului dierențial prin c)la!)rare cu alte secții nepsihiatrice 9neur)l)"ie, !)li interne, cardi)l)"ie, in(esti"ații de la!)rat)r, DDG, i*a"istic cere!ral; B trata*entul !i)l)"ic *edica*ent)s al aecțiunil)r psihiatrice, inclusi( asistenț psihiatric de ur"enț B c)nsiliere 0i psih)educație cu pacienții 0i a*iliile acest)ra B psih)terapie sup)rti( 0i )cupați)nal B psih)terapie indi(idual 0i de "rup Cursuri 0i alte acti(itți didactice 0i de cercetare B cu studenții de la 2acultatea de Medicin General cursuri, sta"ii, lucrri practice, asistenț pentru lucrrile de licenț B pentru *edicii rezidenți cursuri, prezentri de caz #n cadrul sta"iului de psihiatrie
4
B pr)"ra*e de cercetare clinic psihiatric psih)pat)l)"ie, psih)tr)pe *)derne
Practic de specialitate #n cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie EAlexandru !re"iaF n peri)ada n)ie*!rie-dece*!rie %611 a* eectuat practica de specialitate #n cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Alexandru !re"ia, secția clinic psihiatrie I. Pe t)at peri)ada practicii )!iecti(ul (izat a )st de a intra #n c)ntact cu pacienții pentru a #nțele"e *ai !ine natura fecrei !)li psihice #n parte, dintre cele aduse #n discuție prin fecare pacient. i s-a adus la cun)0tinț ce presupune un inter(iu cu pacientul n)u (enit pentru internare - /e ce a (enit la spitalH - /e ct ti*p au aprut si*pt)*eleH - Cu* au #nceputH - Ce e(eni*ente au c)ndus la apariția si*pt)*el)rH - Au existat alte cazuri #n a*ilie 9antecedente hered)c)laterale;H - A *ai )st internat la psihiatrie 9ist)ric @ cea *ai lun" peri)ad de !ine, trata*ent; - Antecedente pers)nale pat)l)"ice - C)ndițiile de (iaț 0i de *unc 9"radul de 0c)larizare, pr)esie, pensi)nare, stare ci(il, c)pii; - C)*p)rta*ente 9u*at, !ut, c)nsu* de dr)"uri;. n cazul fecrui pacient realiza* un exa*en psihic care tre!uie s cuprind • • •
•
• • •
vestimentatia )rd)nata dez)rd)nata saracaci)asa excentrica starea de igiena c)respunzat)are defcitara faciesul necaracteristic depresi( (esel anxi)s incruntat
i*pre"nat inexpresi( perplex. privirea n)r*ala trista fxa in ")l detasata ratacita inexpresi(a anxi)asa (i)aie mimica n)r*ala hip)*)!ila i*)!ila hiper*)!ila pantomimica n)r*ala redusa i*)!ila lar"a hiper*)!ila contactul verbal si dialogul: sp)ntan us)r difcil i*p)si!il s)lil)c(ie
•
• • •
•
•
•
•
•
• •
atitudineac))peranta nec))peranta suspici)asa disi*ulat)are
prieten)asa orientarea te*p)rala spatiala aut)psihica all)psihica constiinta bolii psihice a!senta prezenta atentia ne*)difcata *)difcata tul!urari cantitati(e hip)pr)sexie 9sp)ntana sau ()luntara; hiperpr)sexie 9sp)ntana sau ()luntara; memoria ne*)difcata *)difcata tul!urari cantitati(e hipomnezie9 de fxare de e()care; amnezie 9anter)"rada retr)"rada; hipermnezie 9 de fxare de e()care; perceptia ne*)difcata *)difcata tul!urari calitati(e iluzii patologice 9 (izuale auditi(e )lacti(e"ustati(e; halucinatii 9 (izuale auditi(e )lacti(e "ustati(e tactile; pseudohalucinatii 9(izuale auditi(e )lacti(e "ustati(e tactile Jinestezice (iscerale;. gandirea ne*)difcata *)difcata accelerare u"a de idei incetinire tul!urari de c)ntinut ideatie d)*inanta *aniestari )!sesi(e 9idei )!sesi(e rici )!sesi(e a*intiri )!sesi(e; ideatie deliranta siste*atizatanesiste*atizata tema: *icr)*anica9(in)(atie inutilitate ruina preKudiciu; expansi(a 9"rand)are in(entie *istica antastica; paran)ida 9"el)zie ur*arire persecutie;. limbalul vorbit: ne*)difcat *)difcat intensitate: scazuta crescuta ritm: accelerat incetinit coerenta pierduta tonalitate afectiva: tristete rica urie eu)rie satisactie ir)nie iritare preti)zitate volumul activitatii verbale: crescut 9 l)")ree ; scazut 9 !radie*ie ; a!sent L*utis* ; afectivitatea: ne*)difcata *)difcata tul!urari cantitati(e anxietate la!ilitate aecti(a 9(ersatilitate ti*ica ; inc)ntinenta aecti(a instinctele: ne*)difcate *)difcate 9ali*entar, s)*n; vointa: ne*)difcata *)difcata tul!urari cantitati(e hip)!ulie a!ulie hiper!ulie Pe parcursul #ntlniril)r ne-au )st prezentați *ai *ulți pacienți internați #n spital, dia"n)sticați cu di(erse aecțiuni psihice. 4nul din cazuri a )st al unei d)a*ne de :: de ani dia"n)sticat cu tul!urare aecti( !ip)lar. Aceasta a (enit la spital adus de a*ilie #n ur*a unei discuții.
Psih)za *aniac)-depresi( denu*it 0i tul!urarea !ip)lar sau psih)za peri)dic reprezint ) tul!urare *intal ce c)nst #n *)difcarea an)r*al a strii psihice, ener"iei 0i a!ilitții de uncți)nare a unei pers)ane. Astel, apare succesiunea epis)adel)r depresi(e cu epis)adele *aniacale. Spre
!
de)se!ire de (ariațiile strii psihice ale unei pers)ane n)r*ale de-a lun"ul (ieții, si*pt)*ele acestei !)li sunt *ult *ai se(ere. Cauzele tulburării bipolare
Tul!urarea !ip)lar p)ate #ncepe #n c)pilrie 0i #n ad)lescenț, de0i este de )!icei dia"n)sticat #n peri)ada de adult. ')ala p)ate aecta pe )ricine. ricu*, dac unul sau a*!ii prinți au tul!urare !ip)lar, riscul c)pilului pentru tul!urare !ip)lar este *ai *are. A!uzul de alc))l sau dr)"uri #n a*ilie cre0te de ase*enea riscul de tul!urare !ip)lar. Simtomele maniacale includ:
-
schi*!ri se(ere #n disp)ziție de )!icei ericire, sau )arte irita!il, a"itat, suprat sau a"resi( sti*a de sine nerealist de crescut, de exe*plu un ad)lescent care si*te ca are puterea unui super-er)u cu puteri speciale cre0tere *are de ener"ie 0i a!ilitatea de a exclude apr)ape de t)t s)*nul ti*p de zile #n 0ir r a si*ți )!)seala ()r!ire !)"at- ad)lescentul ()r!e0te prea *ult, prea repede, schi*! )arte repede su!iectele 0i nu p)ate f #ntrerupt lipsa de atenție- atenția ad)lescentului este #n c)ntinu *i0care, alunecnd )arte repede de la un lucru la altul c)*p)rta*ent repetat cu risc #nalt, cu* este a!uzul de alc))l sau dr)"uri, c)ndusul *a0inii #n stare de e!rietate sau pr)*iscuitatea sexual.
Simptomele depresive includ:
irita!ilitate, depresie, tristețe persistent, plns rec(ent "nduri sinuci"a0e sau le"ate de *)arte pierderea capacitții de a se distra cu acti(itțile preerate pln"eri rec(ente le"ate de !)li fzice, cu* sunt durerile de cap 0i st)*ac - ni(el ener"etic sczut, )!)seal, c)ncentrare sla!, plictis - schi*!ri *aK)re ale tiparului de *as sau s)*n, respecti( *ncat #n exces sau s)*n excesi( -
Tratament si psihoterapie în tulburarea bipolară
Ad)lescenții cu tul!urare !ip)lar p)t f tratați efcace. Trata*entul pentru tul!urarea !ip)lar de )!icei include educația pacientului 0i a*iliei le"at de !)al, *edicație pentru sta!ilizarea disp)ziției 0i psih)terapie. Medicația adesea reduce nu*rul 0i se(eritatea epis)adel)r *aniacale 0i
"
pre(ine apariția depresiei. Psih)terapia aKut c)pilul sau ad)lescentul s se #nțelea" pe el #nsu0i, s-0i red)!ndeasc sti*a de sine 0i s #0i #*!untțeasc calitatea relațiil)r. 4n alt caz a )st cel al unui d)*n de 33 de ani dia"n)sticat la internare cu schiz)renie paran)id. Acesta a (enit adus de p)liție #n ur*a unei dispute cu (ecinii pe care #i c)nsidera du0*ani. Schiz)renia reprezint un "rup de tul!urri psihice #n care realitatea este interpretat #n *)d an)r*al. Schiz)renia se caracterizeaz prin halucinații, delir, c)*p)rt*ent 0i "ndire dez)r"anizat. Pers)anele cu schiz)renie se iz)leaz de ceilalți )a*eni 0i de acti(itțile din Kurul l)r, retr"ndu-se #ntr-) lu*e interi)ar *arcat de psih)z. C)ntrar credinței p)pulare, schiz)renia nu este acela0i lucru cu pers)nalitatea scindat sau pers)nalitatea *ultipl. n ti*p ce cu(ntul Eschiz)reniaF #nsea*na F*inte-scindatF, ea se reer la ) tul!urare a echili!rului e*)țiil)r 0i "ndirii. Schiz)renia este ) !)al cr)nic, ce necesit trata*ent pe t)at durata (ieții. /ar dat)rit n)il)r *edica*ente, si*pt)*ele schiz)reniei p)t f a*eli)rate, per*ițnd pacientului s ai! ) (iaț pr)ducti( 0i plcut. Dxist *ai *ulte tipuri de schiz)renie, astel c se*nele 0i si*pt)*ele (ariaz. n "eneral, aceste si*pt)*e includ - credințe care nu se !azeaz pe realitate 9delir;, cu* ar f credința pacientului c cine(a unelte0te #*p)tri(a lui - halucinații auditi(e sau (izuale 9pacientul aude 0i (ede lucruri care nu exist; *ai rec(ente sunt halucinațiile auditi(e - ()r!ire inc)erent - ne"liKarea i"ienei pers)nale - lipsa e*)țiil)r - e*)ții nep)tri(ite c)ntextului #n care se "se0te pacientul - *aniestri a"resi(e - c)*p)rta*ent catat)nic - ) senzație persistent c este ur*rit - pr)!le*e de uncți)nare la 0c)al sau la ser(iciu - iz)lare s)cial - ne#nde*nare, *i0cri nec))rd)nate. Schiz)renia (ariaz de la u0)ar la se(er. 4nii pacienți p)t f capa!ili s uncți)neze !ine #n (iața de fecare zi, #n ti*p ce alții au ne()ie de #n"riKiri intensi(e, specializate. n unele cazuri, si*pt)*ele schiz)reniei par s apar !rusc. n alte cazuri aceste si*pt)*e se dez()lt treptat, de-a lun"ul *ai *ult)r luni, 0i p)t s nu fe )!ser(ate de la #nceput.
8
n ti*p, de(ine difcil pentru pacient s uncți)neze !ine. i (a f i*p)si!il s *ear" la 0c)al sau la ser(iciu. P)t aprea pr)!le*e relați)nale, parțial dat)rit difcultțil)r pe care le are pacientul de a dec)difca c)rect *esaKele sau e*)țiile cel)rlalți. 0i p)ate pierde interesul pentru acti(itți care #n trecut #i ceau plcere. P)ate de(eni nelini0tit sau a"itat sau s cad #ntr-) stare ase*nt)are transei 0i s nu *ai rspund cel)r din Kur. n plus aț de si*pt)*ele "enerale, acestea sunt #*partite #n trei cate")rii pentru a u0ura dia"n)sticul 0i trata*entul. Simptome si semne negative
Acestea reprezint ) pierdere sau ) di*inuare a a!ilitțil)r e*)ti)nale sau c)*p)rta*entale - pierderea interesului pentru acti(itțile zilnice - aplatizarea aecti( - reducerea a!ilitțil)r de a planifca acti(itți 0i de a le #ndeplini - ne"liKarea i"ienei - iz)larea s)cial - lipsa *)ti(ației. Semne si simptome pozitive
Acestea sunt "nduri 0i percepții dist)rsi)nate, care arat lipsa c)ntactului cu realitatea. Dle p)t include - halucinații, sau si*țirea un)r lucruri care nu sunt reale #n schiz)renie, auzirea unei ()ci este ) halucinație rec(ent aceste ()ci p)t prea c dau instrucțiuni despre cu* s se p)arte pacientul, 0i une)ri p)t include rnirea alt)ra - deliruri, sau credințe care nu au !az #n realitate spre exe*plu, pacientul p)ate crede c tele(iz)rul #i direcți)neaz c)*p)rta*entul sau c )rțe exteri)are #i c)ntr)leaz "ndurile - tul!urri ale "ndirii, sau difcultți de ()r!ire 0i )r"anizare a "nduril)r, cu* ar f )prirea din ()r!it #n *iKl)cul pr)p)ziției sau !)l!)r)sirea de cu(inte r sens, cun)scut su! nu*ele de Esalat de cu(inteF - tul!urri ale *i0cril)r, cu* ar f *i0cri repetiti(e, ne#nde*nare sau *i0cri in()luntare.
Cauze
Cauzele schiz)reniei nu sunt cun)scute. T)tu0i, studiile arat c exist ) interacțiune de act)ri "enetici 0i de *ediu care duc la apariția schiz)reniei. Tul!urri ale anu*it)r neur)trans*ițt)ri cu* ar f d)pa*ina 0i
#
"luta*atul, p)t c)ntri!ui de ase*eni la apariția schiz)reniei. n ti*p ce cercett)rii nu sunt si"uri de se*nifcația acest)r *)difcri ele reprezint ) d)(ad c schiz)renia este ) !)al a creierului. Factori de risc
Schiz)renia aecteaz 1 din p)pulație. ?a pers)anele care au ) rud apr)piat cu schiz)renie, !)ala este *ult *ai rec(ent @ apr)xi*ati( 16. ?a !ar!ați, si*pt)*ele schiz)reniei apar #n *)d tipic la ad)lescenț sau la tnrul adult. ?a e*ei, acestea apar dup %6 de ani sau dup &6 de ani. /e0i cauza precis a schiz)reniei nu este cun)scut, au )st identifcați anu*iți act)ri care par s creasc riscul de dez()ltare sau declan0are a !)lii - ist)ric a*ilial de schiz)renie - expunerea la (irusuri #n (iața intrauterin - *alnutriția #n (iaț intrauterin - circu*stanțe de (iaț stresante - (rsta parental crescut - utilizarea de dr)"uri psih)acti(e #n ad)lescenț.
Tratament
Schiz)renia este ) !)al cr)nic ce necesit trata*ent de-a lun"ul #ntre"ii (ieți, chiar dac pacientul se si*te *ai !ine, iar si*pt)*ele nu sunt e(idente. Trata*entul cu *edica*ente 0i terapie psih)s)cial p)ate aKuta pacientul s-ți țin aecțiunea su! c)ntr)l 0i s de(in un participant acti( 0i in)r*at #n pr)pria #n"riKire. n ti*pul peri)adel)r de criz sau a cel)r cu si*pt)*e se(ere, p)ate f necesar spitalizarea pentru si"uranța pacientului 0i pentru ca acesta s !enefcieze de hran, s)*n 0i c)ndiții de i"ien adec(ate. /e )!icei, trata*entul schiz)reniei este c)ndus de un psihiatru cu experienț #n tratarea acestei c)ndiții. /ar #n echipa terapeutic p)t f 0i alți pr)esi)ni0ti psih)l)", asistent s)cial, asistent de psihiatrie, de)arece tul!urarea p)ate aecta *ai *ulte arii ale (ieții. P)ate exista, de ase*eni 0i un *ana"er de caz care se (a asi"ura c pacientul )!ține cel *ai !un trata*ent 0i c #n"riKirea acestuia este !ine c))rd)nat #n cadrul echipei. Tratament medicamentos
Trata*entul *edica*ent)s este cel *ai i*p)rtant #n tratarea schiz)reniei. ntruct aceast *edicație p)ate a(ea eecte secundare seri)ase dar rare, pacientul p)ate f reticent #n a-l lua. Dste !ine ca pacientul
10
s discute aceste lucruri cu psihiatrul pentru a "si #*preun un trata*ent care s fe acceptat 0i de pacient, cu *ai puține eecte secundare. Medicația antipsih)tic0 este cel *ai rec(ent prescris pentru tratarea schiz)reniei. Da p)ate c)ntr)la si*pt)*ele prin eecte asupra un)r neur)trans*ițt)ri cere!rali d)pa*ina 0i ser)t)nina. Dxist d)u tipuri principale de *edicație antipsih)tic Antipsih)tice c)n(enți)nale sau tipice aceste *edica*ente sunt c)nsiderate, #n *)d tradiți)nal, efciente pentru a c)ntr)la si*pt)*ele p)ziti(e ale schiz)reniei. Dle au eecte secundare neur)l)"ice rec(ente 0i p)tențial se(ere, incluznd dischinezia tardi( 0i si*pt)*ele parJins)niene. Acest "rup de *edica*ente cuprinde - Nal)perid)l - Ti)ridazin - 2luphenazina Aceste antipsih)tice tipice sunt dese)ri *ai ietine, #n special (ariantele "enerice, lucru care este i*p)rtant *ai ales #n cazul #n care trata*entul este necesar pe ter*en lun". Antipsih)tice de n)u "enerație, nu*ite 0i antipsih)tice atipice. Aceste antipsih)tice *ai n)i sunt efciente att pe si*pt)*ele ne"ati(e ct 0i pe cele p)ziti(e. Aceast "rup cuprinde - Cl)zapina - +isperid)na - lanzapina - Ouetiapina - iprasid)na - Aripipraz)l - Paliperid)na. +isperid)na este sin"urul *edica*ent apr)!at pentru trata*entul schiz)reniei la c)pii cu (rsta #ntre 1& 0i 17 ani. Antipsih)ticele atipice p)t a(ea eecte secundare *eta!)lice cu* sunt cre0terea #n "reutate, dia!etul 0i ni(elul crescut de c)lester)l. Ale"erea *edica*entului depinde de fecare pacient. P)ate dura 0i cte(a spt*ni de la intr)ducerea *edicației pn s se )!ser(e ) a*eli)rare a si*pt)*el)r. n "eneral, sc)pul trata*entului cu *edica*ente antipsih)tice este c)ntr)lul efcient al se*nel)r 0i si*pt)*el)r cu cele *ai *ici d)ze p)si!ile. P)t f de )l)s 0i alte *edica*ente, cu* ar f antidepresi(ele 0i *edicația antianxi)as. /ac *edica*entul ales nu este efcient pentru pacient sau are eecte secundare int)lera!ile, *edicul p)ate rec)*anda ) c)*!inație de *edica*ente, schi*!area cu un alt *edica*ent sau aKustarea d)zel)r. Se rec)*and ca pacientul s nu #ntrerup ad*inistrarea trata*entului r s discute cu *edicul, chiar dac se si*te *ai !ine. n cazul #n care pacientul
11
)pre0te !rusc ad*inistrarea *edicației, p)ate aprea ) recdere a si*pt)*el)r psih)tice. n plus, *edicația antipsih)tic tre!uie sczut treptat 0i nu )prit !rusc, pentru a pre(eni apariția si*pt)*el)r de se(raK. Tratament psihosocial
/e0i *edicația este !aza trata*entului #n schiz)renie, psih)terapia 0i alte terapii psih)s)ciale sunt de ase*eni i*p)rtante. Aceste trata*ente p)t include Terapie individuală
Psih)terapia c)ndus de un pr)esi)nist experi*entat #l p)ate aKuta pe pacient s ac aț *ai !ine pr)!le*el)r de fecare zi deter*inate de schiz)renie. Terapia #l p)ate aKuta s-0i #*!untțeasc a!ilitțile de c)*unicare, relațiile, a!ilitatea de a lucra 0i *)ti(ația pentru a c)ntinua trata*entul. n(țnd despre schiz)renie p)ate s ) #nțelea" *ai !ine 0i s #nțelea" ct de i*p)rtant este s ia trata*entul *edica*ent)s. /e ase*eni, #l p)ate aKuta s ac aț sti"*atizrii le"at de aptul c are schiz)renie. Terapia de familie
Att pacientul ct 0i a*ilia sa p)t !enefcia de pe ur*a terapiei, care )er spriKin 0i educație a*iliil)r. Si*pt)*ele au ) 0ans *ai *are de a*eli)rare dac *e*!rii a*iliei #nțele" !)ala, p)t recun)a0te situațiile stresante care p)t duce la recderea !)lii 0i p)t aKuta pacientul s nu a!and)neze planul de trata*ent. /e ase*eni, terapia de a*ilie p)ate aKuta ca pacientul 0i a*ilia sa s c)*unice *ai !ine 0i s #nțelea" c)nQictele a*iliale.
eabilitarea
n(țarea de a!ilitți s)ciale 0i ()cați)nale pentru a putea tri independent este ) parte i*p)rtant #n trata*entul schiz)reniei. Cu aKut)rul terapeutului, pacientul p)ate #n(ța dierite a!ilitți cu* ar f *enținerea i"ienei, "titul sau c)*unicarea efcient. Astzi, puțini pacienți cu schiz)renie necesit spitalizare pe ter*en lun", dat)rit trata*entel)r efciente existente.
12
Concluzie C)nsider ca practica de specialitate des0urat #n cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie EAlexandu !re"iaF a )st ) experienț instructi( 0i !enefc. Intrnd #n c)ntact direct cu pacienții, pers)ane a cr)r stare psihic este aectat de la ru spre )arte ru, a* reu0it s #*i )r*ez ) i*a"ine de ansa*!lu *ult *ai clar asupra necesitții #*!inrii trata*entului *edica*ent)s cu psih)terapia.
13
In spitalele de psihiatrie, spre de)se!ire de celelalte specifcuri *edicale, se pune *ai *are accent pe #ncercarea de a aKuta pacientul s c)n0tientizeze !)ala sa psihic. parte dintre pacienți nu au aceast disp)ni!ilitate de a c)n0tientiza !)ala psihic 0i din aceast cauz une)ri reuz s ur*eze un trata*ent *edica*ent)s sau #l ur*eaz sp)radic. Schi*!area punctel)r de (edere cu pri(ire la !)ala psihic, dez()ltarea de n)i *et)de de c)*unicare cu pacientul, urnizarea c)rect 0i repetat a in)r*ațiil)r le"ate de !)ala 0i trata*ent, ascultarea acti(, dez()ltarea aut)aKut)rului p)t c)ntri!ui la efcientizarea acestei lupte c)n0tientizare 0i acceptare a !)lii psihice Dste ne()ie de *ult tact pr)esi)nal pentru a-l deter*ina pe pacient s #nțelea" p)ziția *edical 0i s-0i #nrn" rezistențele cu pri(ire la existența !)lii psihice. Pe de alt parte sunt pacienti care se interneaz de !un()ie la pri*ele se*ne ale !)lii sunt interesați de dia"n)sticul *edical 0i ()r s 0tie cauza !)lii de care suera. C)rectitudinea 0i c)nfdentialitatea #n relația cu pacientul tre!uie s c)nstituie !aza c)*unicrii cu acesta, #ntruct fecare dintre cei internați suera an")asa eni"*ei le"ate de dia"n)stic 0i trata*ent, iar ) atitudine sup)rti( 0i c)*prehensi( #i p)ate aKuta s dep0easc acest stadiu. Sunt de prere c ) c)n(iețuire ti*p de cte(a spt*ni #n acela0i spațiu cu alți )a*eni care suer de aecțiuni psihice une)ri )arte se(ere p)ate a(ea un eect ne"ati( asupra un)r !)lna(i. Starea de an")as, resi*țit #n ur*a separrii de a*ilie, se accentueaz 0i !)lna(ul #ncepe s ai!e #nd)ieli #n pri(ința pr)cesului su de recuperare. M declar *ulțu*it de cu* au decurs )rele de practic 0i de aptul c d)a*na rezident s-a pre)cupat #n per*anenț, ne-a pus #n c)ntact cu pers)ane prezentnd si*pt)*e di(erse, ne-a )erit p)si!ilitatea de a interacți)na pentru pri*a )ar cu pers)ane cu tul!urri psihice 0i ne-a )erit sup)rtul te)retic necesar #nțele"erii l)r.
