Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Specializarea: Psihologie
Raport privind activitatea de practica Perioada de desfasurare: decembrie 2010
Institutia unde s-a desfasurat activitatea de practica: Cabinetul Societatii Civile Profesionale de Psihologie „ Zaharia & Asociatii”, sub coordonarea psihologului principal Corina Mihaela Zaharia Specializarea: psihologie clinica Cuprins: 1. Descrierea organizatiei in care s-a desfasurat stagiul de practica. Legislatie si domenii acoperite 2. Populatia tinta. Modalitati de lucru specifice 3. Obiectivele activitatii de practica 4. Activitati desfasurate. Metodologia utilizata 4.1 Instrumente si metode de lucru 4.2 Studii de caz 5. Anexe • Fisa de examinare psihologica (utilizata de Cabinetul „Zaharia si Asociatii”) • Formular pentru anamneza • Fisa de cunoastere Lazarus (model completat cu studiu de caz) • Proba de atentie concentrata Kraepelin (model completat cu studiu de caz) • Formular de raspuns pentru testul de Reactivitate si dinamica emotionala (studiu de caz) • Chestionarul Schmiescheck (studiu de caz) • Testul Eysenck (studiu de caz) • Chestionare de evaluare a fobiei • Scale de evaluare a depresiei: Hamilton si Beck • Inventarul de evaluare a simptomelor obsesive Leyton • Model de raport de evaluare psihologica cu ajutorul platformei Cognitrom • Fise de evaluare aferente studiului de caz individual la scoala speciala („Claudiu”): fisa psihologica, caracterizarea psihopedagogica, fisa de evaluare continua, fisa privind traseul educational)
1
•
Studiu de caz discutat in cadrul activitatii practice la Cabinetul „Zaharia si Asociatii” (E.B., eleva)
1. Descrierea organizatiei in care s-a desfasurat stagiul de practica. Legislatie si domenii acoperite Cabinetul Societatii Civile Profesionale de Psihologie „ Zaharia & Asociatii” este o societate acreditata de Colegiul Psihologilor, care a luat fiinta la initiativa a patru asociati. Cabinetul are competente in domeniile: • •
psihologia muncii si organizationala psihologia transporturilor
•
psihologie clinica
•
psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale
Cabinetul pregateste de asemenea studenti si absolventi ai facultatilor de profil, in cadrul activitatilor de practica si de supervizare. Activitatea se desfasoara cu respectarea prevederilor Legii Psihologului, care solicita obtinerea unui atestat de libera pentru desfasurarea profesiei. Colegiul Psihologilor garanteaza calitatea actului psihologic prin comisii de competente care elibereaza atestate si pe trepte de competenta (conditii de timp si de pregatire). In cadrul Colegiului Psihologilor din Romania, care reglementeaza profesia de psiholog sunt mai multe comisii applicative: - Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie - Comisia de Psihologia Muncii, Transporturilor si Serviciilor - Comisia de Psihologie Educationala, Consiliere Scolara si Vocationala - Comisia de Psihologie pentru Aparare, Ordine publica si Siguranta nationala o Comisia de deontologie si o comisie de metodologie. Etapele parcurse pentru autorizare in vederea obtinerii competentelor de catre fiecare psiholog si cabinet de psihologie sunt urmatoarele: •
Dupa obtinerea licentei se da un interviu pentru obtinerea atestatului de libera practica la Colegiul Psihologilor, la comisia de specialitate pentru care se face optiunea.
•
Dupa obtinerea atestatului, se intra in supervizare pentru o perioada de minimum un an, perioada in care eliberarea de avize necesita si parafa psihologului supervizor. Perioada de supervizare se incheie in momentul in care supervizorul isi formuleaza raportul de supervizare care marcheaza si inceperea unei activitati independente.
2
•
Cabinetul de psihologie necesita o metodologie specifica competentei solicitate, un spatiu adecvat si solicitarea certificatului de inregistrare la Colegiu.
2. Populatia tinta. Modalitati de lucru specifice Cabinetul ofera urmatoarele tipuri de servicii: Psihologia muncii si organizationala – vizeaza colaborarea cu sectorul de medicina muncii in concordanta cu legea privind securitatea si protectia muncii. Metodele psihologice in acest domeniu sunt de asemeni utilizate in vederea evaluarii, selectiei si expertizei psihologice la angajare/mentinere in functie sau in scopul avizarii psihologice, pentru diagnoza si intenventie organizationala, precum si realizarea consultantei psihologice pentru managementul resurselor umane. Examinarea psihologica presupune colectarea informatiilor despre clienti in scopul identificarii gradului de adecvare intr-un loc de munca sau pentru o activitate. Examinarea poate include: teste creion-hartie si pe calculator, prin care sunt obtinute, intr-un timp relativ scurt, informatii precise, cuantificabile si obiective despre caracteristicile psihologice ale subiectului, interviul - prin care se aduna informatii privind istoria personala a acestuia si nu in ultimul rand observatia privind comportarea pe tot parcursul examinarii. Rezultatele obtinute sunt confidentiale si se pot concretiza sub forma de avize, rapoarte, profiluri psihologice etc. Psihologia transporturilor – se adreseaza angajatorilor care au ca obiect de activitate transporturile, siguranta circulatiei si a navigatiei de toate tipurile. Psihologie clinica – se adreseaza persoanelor fizice sau juridice care sunt interesate de starea de sanatate psihica sau de ameliorarea ei. Acest demers poate presupune investigarea si psihodiagnosticul tulburarilor mentale, evaluarea starii mentale ca preconditie pentru desfasurarea unor activitati care impun prin lege examinarea psihologica, evaluarea gradului de discernamant si a dezvoltarii psihice, precum si interventii specifice de tipul consilierii, psihoterapiei. Serviciile oferite se refera la: terapie individuala; terapie de cuplu; terapie de familie; grup terapeutic. Psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale – se adreseaza in special angajatorilor care au personal care necesita aviz de port arma.
3. Obiectivele activitatii de practica Obiectivele propuse pentru activitatea de practica au fost:
3
•
Familiarizarea cu legislatia si etapele de parcurs in vederea formarii in psihologie clinica
•
Cunoasterea cadrului organizatoric in care cabinetul isi desfasoara activitatea, a personalului care lucreaza in cabinet si a clientelei
•
Cunoasterea ariei de cuprindere pentru psihologia clinica
•
Familiarizarea cu DSM IV (Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale) si ICD 10.
•
Deprinderea unui mod de lucru si familiarizarea cu limbajul si comportamentul profesional adecvat
•
Familiarizarea cu o serie de instrumente si modalitati de lucru
•
Desfasurarea de activitati practice: o
utilizarea de chestionare si alte instrumente similare pentru evaluarea psihologica;
o
formularea de observatii;
o
formarea abilitatilor de intocmire si interpretare de rapoarte bazate pe testele si observatiile facute
o
studii de caz
4. Activitati desfasurate. Metodologia utilizata 4.1 Instrumente si metode de lucru Evaluarea psihologica standard presupune inregistrarea persoanei; semnarea contractului de prestari servicii; declaratia sau fisa de evaluare psihologica; declaratia subiectului ca este apt sa intre in examen; instructajul, care poate fi insotit de o mica anamneza; evaluarea propriu-zisa. Tipurile de examene psihologice sunt: •
examene de psihologia muncii si organizationala (efectuate la angajare si periodice, la solicitarea medicului de medicina muncii); examene la promovare; examene la sesizare; examene la recomandare; examene pentru schimbarea locului de munca; sau daca se doreste continuarea studiilor.
•
examene de psihologie clinica, adesea destinate copiilor (la intrarea in colectivitati, pentru a verifica maturizarea si gradul de dezvoltare; in cazul 4
problemelor de logopedie, de retard; copii cu ADHD; la aparitia unui handicap sau la accidente; cand nu se face fata solicitarilor sau in perioade de crize; crize familiale; pentru evaluarea si orientarea copiilor cu talente deosebite). Evaluarile in clinica pot fi independente sau in colaborare/la trimiterea sau recomandarea unui specialist ( medicul psihiatru, comisia de handicap etc). Examenul psihologic incepe cu un contract de prestari servicii intre beneficiar si cabinet, in care se da consimtamantul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Conform codului de etica si disciplina reglementat de comisia de deontologie, datele persoanei analizate nu trebuie cunoscute decat de persoana evluata, destinatarul testarii si de psihologul care a efectuat analiza. Fisa de examinare psihologica este instrument initial utilizat si contine: •
datele persoanei si declaratia pe proprie raspundere cu privire la conditia psihica in momentul examinarii (stare psihica buna, fara consum de bauturi alcoolice, luarea la cunostinta despre scopul si durata examinarii, consimtamantul pentru utilizarea rezultatelor conform legii);
•
semnatura si data examinarii;
•
o scurta anamneza (motivul examinarii, studii, profesie, postul ocupat, familia, consumul de bauturi alcoolice, timpul liber)
Formularul anamnestic detaliaza datele personale si specifica: •
relatiile cu parintii si fratii (se urmaresc situatiile anormale, de litigiu etc);
•
numarul de frati;
•
autocaracterizarea (un minimum de 3 calitati si defecte);
•
preocupari, pasiuni, sporturi;
•
planuri si proiecte de viitor;
•
13 fraze incomplete de completat (care reprezinta un punct de plecare pentru discutie, au scopul de a ridica anumite intrebari asupra personalitatii si situatiei persoanei analizate).
Anamneza (interviul structurat): Este partea finala a examenului psihologic. In momentul in care se incepe discutia, este recomandat sa existe deja rezultatele testelor anterioare, pentru a se purta discutii pe marginea aspectelor care ridica semne de intrebare. De-a lungul intregii examinari, psihologul trebuie sa pastreze o atitudine de calm si siguranta, impunanad totodata o atmosfera de lucru. 5
Anamneza cuprinde: a. Interviul: se inregistreaza date privind evolutia profesionala, descrierea in detaliu a conditiilor de desfasurare a activitatii profesionale, mediul familial, antecedentele medicale, date din perioada educatiei si formarii profesionale, aspiratii si hobby-uri, stagiul militar, date privind mediul social actual. b. Scala de evaluare post-anamnestica a persoanei: cuprinde o evaluare ulterioara anamnezei, in care se formuleaza observatii cu privire la comportamentul observat (relationare, stapanire de sine, echilibru emotional, inteligenta verbala) si prezentarea generala a persoanei (structura predominanta a personalitatii, aspectul, gradul de satisfactie profesionala, sociala si existentiala). Observatiile sunt urmate de o serie de concluzii descriptive si explicative, prezentate de psiholog intr-o maniera libera. Pentru a facilita cunoasterea pacientului si a economisi timpul pentru consultatie, se poate folosi, ca instrument de cunoastere, chestionarul Lazarus (chestionar multimodal al istoriei vietii). Chestionarul Lazarus permite o investigare extensiva a dificultatilor pacientului, solicitand informatii despre: •
Situatia actuala: situatie locativa si materiala, loc de munca, venituri si cheltuieli, statut marital, date corporale si medicale
•
Incursiune in istoria familiala (educatie, relatii, inclusiv antecedente medicale si de psihopatologie)
•
O autoevaluare a tulburarilor si dificultatilor prezentate de subiect (data aparitiei, manifestare, metode eficiente de ameliorare cunoscute pana in prezent, asistenta psihologica primita anterior)
•
O autoevaluare detaliata a comportamentului, sentimentelor, senzatiilor, imaginilor, gandurilor si relatiilor interpersonale (la toate nivelurile) ale pacientului
•
Un scurt istoric, pe etape de varsta, al celor mai semnificative evenimente care au influentat viata subiectului.
Examninare psihologica presupune si aplicarea unei serii de teste. Acestea pot fi teste de creion-hartie, teste pe aparate, teste situationale, teste proiective etc. Testele sunt prezentate sub forma de scale sau de chestionare si evalueaza performanta, aptitudinile, atentia, motivatia, temperamentul, maturizarea, eficienta etc. Niciodata nu se aplica un singur test. Ele sunt combinate in functie de natura testarii (de asemenea, daca exista incertitudini sau testele au o semnificatie
6
scazuta detectata de scalele de minciuna este indicat sa se utilizeze in continuare teste proiective). Structura standard de testare se desfasoara dupa cum urmeaza: •
Se aplica testele de atentie (2-3 teste, urmate de o pauza de 10 minute)
•
Se aplica teste de personalitate (de regula un test, urmat de o pauza optim calculata)
•
Se aplica testele de capacitati cognitive
Teste de atentie Pentru psihologia clinica, testele de atentie sunt primele care se dau. Timpul de lucru este intotdeauna cronometrat (se lucreaza contratimp). Testele de atentie trag un prim semnal de alarma, acolo unde este cazul. Proba de atentie concentrata Kraepelin este un test de atentie care are ca obiective analiza discriminativ-perceptiva in compararea a doua cifre (de la 1 la 9); concentrarea atentiei; rezistenta la monotonie. Este o proba de baza in evaluarea profesionala, dar este util si din punct de vedere medical sau educational, deoarece arata rezistenta si fluctuatia atentiei concentrate. Durata de aplicare este de 10 minute. Testul consta in compararea rapida a doua cifre, alegerea unui operator (adunare sau scadere) si calcularea calcularea rezultatului matematic in functie de operatorul ales. Subiectul evaluat trebuie sa parcurga 474 de semne. Dupa realizarea probei, se calculeaza un indicator cantitativ (volumul) si unul calitativ (exactitatea), dupa formula: Exactitatea = (Semne parcurse – greseli) / (Semne parcurse + Omisiuni) Se face o incadrare pe clase de performanta din punct de vedere al volumului, respectiv al exactitatii (clasa 5 – cea mai buna, clasa 1 – cea mai slaba): Clasa Cls 5 Cls 4 Cls 3 Cls 2 Cls 1
Volum 420 si peste 300 – 419 220 – 299 170 - 219 <=169
7
Exactitate 1 0,99 0,98 0,95 – 0,97 <=0,94
Subiectul examinat in cazul prezentat in anexa a parcurs 420 de semne (clasa 5, din punct de vedere al volumului), avand 1 eroare si 0 omisiuni. Exactitatea este 0,99 (calsa 4). Alte teste de atentie recomandate: •
Testul labirint
•
Testare ADS (semnale
Teste de personalitate Testul de reactivitate si dinamica emotionala contine 59 de intrebari la care se raspunde cu DA sau NU, spontan. Intrebarile vizeaza urmatoarele scale de evaluare: Scala de minciuna
Energia nervoasa
Mobilitate nervoasa
Forta inhibitiei
Reactivitatea si dinamica emotionala
Sub 7 puncte: testul este foarte relevant (inclinatie spre onestitate) Intre 7 – 13 puncte: testul are un nivel mediu de reprezentativitate Peste 13 puncte: testul este neconcludent Norma: intre 7-10 puncte Sub 7 puncte: semnifica fatigabilitate, predispozitie catre neurastenie; slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si de lunga durata sau stress Peste 10 puncte: subiectul beneficiaza de bune resurse de energie nervoasa Norma: intre 5,5 – 8,5 Sub 5,5: inertie, reactivitate scazuta, grad de inhibitie crescut, initiativa si promptitudine redusa Peste 8,5: instabilitate ideativa, motorie si emotionala, capacitate redusa de concentrare in timp, atentie redusa Norma: intre 8-11 Sub 8 puncte: tendinte catre impulsivitate exagerata, slabiciune in mecanismele de autocontrol, dificultati de echilibrare in situatii tensionale, afectogene Peste 11 puncte: hiperprudenta; reactii intarziate, promptitudine redusa praguri senzoriale crescute, indiferenta sau aplatizare emotionala Norma: intre 10,5-15,5 puncte Sub 10 puncte: echilibru fragil, tendinte nevrotice, predominanta efectului astenic dezorganizator al emotiilor asupra comportamentului si trairilor, tensiune emotionala crescuta, anxietate ridicata, predispozitie la tulburari nevrotice si psihotice, hipersensibilitate emotionala Peste 15,5: echilibru emotional foarte bun, 8
emotivitate scazuta, rezistenta crescuta la stress Subiectul analizat conform formularului din anexa a avut urmatoarele rezultate: Scala de minciuna: 2. Relevanta testului este foarte buna, inclinatie spre onestitate •
Energia nervoasa: 9. Rezultatul este in norma. Subiectul este stabil din punct de vedere al energiei psihice, poate rezista la solicitari intense.
•
Mobilitate nervoasa: 7. In norma (un rezultat mediu spre inferior)
•
Forta inhibitiei: 9. Este un rezultat mediu.
•
Reactivitatea si dinamica emotionala: 13. Rezultatul arata un echilibru emotional bun, in medie, rezistenta la stress.
Chestionarul Schmiescheck Este unul dintre chestionarele foarte folosite in activitatea clinica. Chestionarul isi propune evidentierea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri de personalitate accentuate, fiind un instrument subsumat tipologiei personalitatii clinice / accentuate. Chestionarul cuprinde 10 scale, fiecare cu un numar de 12, 8 sau 4 itemi, corespunzator celor 10 tipuri de trasaturi accentuate: Trasatura accentuata Demonstrativitate Hiperexactitate Hiperperseverenta Nestapanire Hipertimie Distimie Ciclotimie Exaltare Anxietate Emotivitate
Tulburarea corespunzatoare Isterie Psihastenie Psihopatie paranoida Psihopatie epileptoida Psihopatie hipomaniaca Psihopatie subdepresiva Tulburare ciclotimica Ciclotimie Anxietate Psihopatie reactiva labila
Pentru fiecare din aceste scale se calculeaza un punctaj, in functie de numarul de raspunsuri afirmative si de coeficientul alocat fiecaruia. Pentru un scor total peste 12, obtinut pe o anumita scala, se poate considera o tendinta spre accentuarea respectivelor trasaturi de comportament.
9
Pentru un scor total peste 18, se pot considera tendinte severe prezente in comportament. In anexa, am prezentat chestionarul Schmiescheck aplicat unei persoane de sex feminin, care a solicitat o evaluare psihologica, urmata eventual de psihoterapie, pentru atentuarea unor dificultati majore in relationarea sociala. Chestionarul Schmiescheck releva trasaturi puternic accentuate spre exaltare si hiperperseverenta, care se coreleaza cu fascinatia insistent declarata pentru holocaust, pentru conditia de evreu, raportul dintre calai si victime, precum si cu o convingere emotionala (atenuata de inteligenta si cultura) ca este incarnarea unui supravietuitor al holocaustului. Testul Eysenck Testul Eysenck este un test de personalitate care masoara extraversia / introversia, tendintele nevrotice / tendintele spre stabilitate, propunand o orientare si in privinta temperamentului. •
Extravert – stabil: sangvin
•
Extravert – nevrotic: coleric
•
Introvert – stabil: flegmatic
•
Introvert – nevrotic: melancolic
Testul contine 57 de intrebari la care se raspunde cu DA sau NU, avand si o scala de minciuna de 9 intrebari. Subiectul analizat in exemplul prezentat in anexa a realizat urmatorul punctaj: •
Scala de minciuna: 4 puncte din 9 (fiind un scor mai mic de 5 puncte, testul poate fi considerat relevant)
•
Extraversie: 8 din 24 (scorul indica o personalitate usor extraverta)
•
Tendinte nevrotice: 8 din 24 (scorul indica un nevrotism in limite normale)
Chestionare de evaluare a fobiei / anxietatii Chestionarul de evaluare a fobiei creat de Marks si Mathews este un chestionar de autoevaluare care cuprinde 23 itemi si urmareste 4 subscale: •
Scala agorafobiei
•
Teama de sange sau ranire 10
•
Scala sociala
•
Scala pentru anxietate-depresie
Primele trei scale mentionate sunt reflectate in itemii 1 – 17, formati din intrebari la care se raspunde prin optiunea intre „nu evit”, „evit oarecum”, evit in mod clar”, evit puternic”, evit intotdeauna”. Anxietatea – depresia se masoara prin itemii 18 – 23, formati din intrebari la care se raspunde cu „deloc tulburat”, „usor tulburat”, „destul tulburat”, „foarte tulburat”, „extraordinar de tulburat”. Chestionarul pentru auto-evaluarea gandurilor (cognitiilor) si a simptomelor fizice asociate agorafobiei cuprinde subscale referitoare la teama de pierdere a controlului si preocupare pentru simptome fizice asociate. Autoevaluarea se face pe o scala in 5 trepte. Pentru a evalua teama de pierdere a controlului se propune un set de 15 intrebari la care se raspunde cu „niciodata”, „rar”, „cateodata”, de obicei”, „intotdeauna”. Scala simptomelor fizice cuprinde 18 intrebari la care se raspunde prin descrierea intensitatii spaimei resimtite in fata unor senzatii corporale (de la 1 – cel mai putin la 5 – cel mai intens).
Scale pentru masurarea depresiei Scala de depresie Hamilton (HAM-D) cuprinde un chestionar de 24 de itemi care masoara severitatea starii depresive pe baza autoraportarii la perioada ultimei saptamani (7 zile). Este unul dintre cele mai comune instrumente pentru evaluarea depresiei utilizate in cercetarea medicala. Chestionarul se administreaza verbal. Evaluarea trebuie facuta de catre un evaluator certificat. Pentru fiecare item exista o serie de alte intrebari menite sa obtina informatii si clarificari de la subiect si care pot fi puse sau nu de catre specialistul care face evaluarea. La fiecare item se inregistreaza un scor de la 0 la 4, care cumulat, indica severitatea depresiei, dupa cum urmeaza: 0–7 8 – 17 18 – 25 peste 25
Depresie Depresie Depresie Depresie
normala slaba moderata severa
Itemii la care s-au inregistrat scorurile cele mai ridicate sunt relevanti pentru tipul de simptome depresive pe care le acuza subiectul.
11
Scala de depresie Beck (BDI, BDI-II) este un chestionar de autoevaluare cu alegere multipla, format din 21 de itemi, pentru masurarea severitatii depresiei. Se aplica persoanelor peste 13 ani si vizeaza in special gandurile si cognitiile subiectului , trairile negative vis-a-vis de lume, de viitor si de sine insusi (se evalueaza sentimentele de vinovatie, teama de pedeapsa, nervozitatea, neajutorarea, lipsa de speranta). Chestionarul ia in calcul si simptomele fizice precum oboseala, pierderea in greutate, pierderea apetitului sexual etc). Nivelul depresiei este evaluat in functie de scorul obtinut, dupa cum urmeaza: 0–9 10 – 18 19 – 29 30 - 63
Depresie Depresie Depresie Depresie
normala slaba moderata severa
Inventarul de evaluare a simptomelor obsesive (Leyton Obsessional Inventory) Scala Leyton evalueaza trasaturile obsesive si simptomele, gradul in care indivizii incearca sa reziste acestor simptome si cat de mult interfereaza simptomele in viata individului. Chestionarul cuprinde 69 de itemi ce investigheaza simptomele obsesive (1-46) si trasaturile personalitatii obsesive (47-69). Testul mai utilizeaza doua subscale pentru rezistenta la la simptomele sau trasaturile obsesive, respectiv pentru interferenta simptomelor obsesive cu alte activitati. Teste proiective utilizate frecvent Testul Luscher (testul culorilor) Testul arborelui Desenul familiei Desenul omului (Draw-a-person) Scenotestul
TAT (adolescenti) Rosenzweig (test pentru frustrare) Szondi (testul pulsiunilor) Rorschach Plansele Ishihara (daltonism)
Desenul omului este unul dintre testele cele mai folosite in psihologia clinica, in special pentru copii (dar aplicabil si la adolescenti). Ca mod de aplicare, i se ofera subiectului un set de foi albe goale si un creion bine ascutit si i se propune sa deseneze o persoana (fara a se specifica sexul). Specialistul care aplica testul il asigura pe cel testat ca nu este vorba de evaluarea aptitudinilor de desen. In timpul desfasurarii probei, subiectul este observat ca mod de lucru, durata, reactii comportamentale si verbale, stersaturi, intrebari adresate psihologului etc. Interpretarea desenului urmareste sa dea informatii despre o serie ampla de trasaturi si complexe ale subiectului, printre care: • Identificarea cu un anumit gen 12
• • • • • • •
Dependenta sau independenta Maturitatea sau infantilismul emotional Siguranta de sine sau neincrederea Temeri si dorinte Trasaturi nevrotice sau psihotice Gradul de dezorganizare a personalitatii, a gandirii si reprezentarii Trasaturi paranoide, demonstrative, schizoide etc.
Probele de aparate: Platforma Cognitron Platforma Cognitron este utilizata pentru realizarea testarii pe aparate. Platforma are urmatoarele functiuni: •
Descrie o gama larga de profile ocupationale din punct de vedere al aptitudinii si competentelor (profesiograma)
•
Propune baterii de teste pentru fiecare din profesiile analizate (psihoprofesiograma)
•
Asigura testarea electronica pentru testele incluse in baterie
•
Creeaza si prezinta rapoarte de evaluare pe baza testelor realizate.
4.2 Studii de caz 4.2.1 Studiu de caz realizat intr-o scoala speciala pentru copii cu handicap Studiul de caz pe care l-am urmarit individual cuprinde evaluarea si recomandarile pentru traseul educational pentru un baiat de 13 ani (Claudiu), care urmeaza cursurile unei scoli speciale pentru copii cu handicap moderat si sever. Colaborarea specialistilor pentru evaluare, diagnostic si recomandari Pentru incadrarea lui Claudiu intr-o scoala speciala au colaborat: -
Comisia medicala: a stabilit diagnosticul din punct de vedere neurologic (handicap sever)
-
Un psiholog specializat in psihodiagnoza: intocmeste fisa de evaluare psihologica anuala
13
-
Un psiholog specializat in psihopedagogie speciala, care este si diriginte: intocmeste fisele de evaluare psihopedagogica anuale si il evalueaza cognitiv in functie de programa stabilita.
Diagnostic si evaluare psihologica Claudiu s-a nascut cu malformatie cerebrala complexa (agnezie corp calos, tulburare de migrare neuronala, chist porencefalic drept gigant). Prezinta intarziere mintala severa. In copilaria mica a avut frecvente crize de epilepsie, care s-au redus in timp. Necesita supraveghere continua (autonomie si autoservire foarte reduse). Claudiu provine dintr-o familie dezorganizata (nu se cunosc profesia si locul de munca al tatalui), dar mama este foarte puternic implicata in ingrijirea si educare sa. A urmat cursurile scolii speciale din clasa I, iar incepand cu clasa a sasea se face scolarizare la domiciliu. Deficienta mentala severa se traduce printr-un IQ redus (Raven - 27). Din punct de vedere comportamental, Claudiu reactioneaza diferentiat la stimuli: muzica (in special muzica religioasa) il linisteste. Este disciplinat, dar prezinta probleme de adaptare la activitatea de tip scolar: incapacitate de fixare asupra sarcinii, randament inconstant, incapacitate pentru efort sustinut. Din punct de vedere al atentiei, manifesta stabilitate pentru sarcina in special in activitatile ludice; zgomotele din exterior il distrag. Motivatia pentru invatare este externa: este docil, imita modelele. Prezinta dificultati in asimilarea informatiilor. Informatiile se fixeaza doar prin exersare repetata, cu metodologie specifica. Din punct de vedere al participarii, este activ, dar ineficient. Din punct de vedere al relatiilor sociale, este empatic, cooperant, sociabil. Manifesta infantilism comportamental: depinde de mama si de bunica. Prezinta uneori autoagresivitate, tendinte de automutilare. Nu face fata regulilor de tip scolar, nu isi poate organiza sau aprecia singur activitatea. Invatarea este imitativa, cu sprijin. Nu mai iese in colectivitate in afara scolii, din cauza problemelor medicale (deficienta motorie presupune deplasare sprijinita, iar mama si bunica se descurca greu, copilul fiind acum mare). Recomandari si perspective
14
In urma evaluarilor psihologice si cognitive, lui Claudiu i s-a recomandat, din clasa a opta, scolarizarea la domiciliu. El va beneficia de sprijinul educational al institutiei pana in clasa a zecea. Programul scolii speciale cuprinde programe de citire, scriere, comunicare in situatii concrete, elemente de matematica, socializare, ludoterapie, formarea autonomiei personale, stimulare cognitiva, logopedie, kinetoterapie. In functie de gradul de handicap, optiunea parintilor si recomandarea dirigintelui, se poate solicita incadrarea ultetrioara intr-o scoala de arte si meserii sau intr-unul din atelierele ocupationale puse la dispozitie de una dintre fundatiile dedicate copiilor si tinerilor cu handicap. Nu este si cazul lui Claudiu, care, desi este sociabil, nu dispune de motricitatea fina necesara si nu se poate concentra suficient asupra sarcinii. Fisele de evaluare (vezi anexe) Observatiile clinice detaliate si recomandarile curative si educationale se regasesc in fisele anexate. Fisa de evaluare psihologica cuprinde: 1. Tipul de dizabilitate 2. Dezvoltarea senzorial-perceptiva 3. Nivelul de dezvoltare a psiho-motricitatii 4. Nivelul de dezvoltare intelectuala 5. Evaluarea gandirii, memoriei, imaginatiei, atentiei, motivatiei si vointei 6. Temperamentul 7. Atitudinile sociale si nivelul maturizarii psihosociale 8. Profilul psihologic Fisa de caracterizare psihopedagogica cuprinde: 1. Situatia familiala a copilului, gradul de implicare al parintilor 2. Comportamentul motor si psihomotor 3. Comunicarea 4. Dezvoltarea intelectuala generala 5. Nivelul si performantele scolare
15
6. Nivelul de dezvoltare al deprinderilor de autonomie personala si autoservire 7. Autonomie sociala 8. Pregatirea pentru prestarea unei activitati cu caracter practic 9. Optiunea scolara / profesionala Fisa de evaluare continua cuprinde: 1. Diagnosticul medical si educational 2. Tipul si forma de scolarizare 3. Integrarea in colectivul clasei si al scolii 4. Adaptarea scolara 5. Evolutia comportamentala 6. Dezvoltarea psihologica 7. Nivelul de dezvoltare intelectuala si de asimilare a cunostintelor 8. Progresul scolar 9. Recomandari psihologice de orientare scolara si profesionala 10.
Observatii
Fisa privind traseul educational cuprinde: 1. Programele educationale si pregatirea educationala in clasele I-VIII 2. Activitatile de sprijin 3. Aprecieri asupra comportamentului in timpul activitatilor scolare anterioare si prezente 4. Evaluarea atentiei 5. Evaluarea memoriei 6. Receptivitatea pentru invatare 7. Participarea si implicarea 8. Relationarea sociala 9. Nivelul de adaptare la cerintele activitatilor scolare 16
10.
Aprecieri asupra modului de pregatire a lectiilor
11.
Comportamentul in afara scolii
12.
Recomandari
4.2.2. Studii de caz prezentate in cadrul activitatii practice la cabinetul „Zaharia & Asociatii” In cadrul activitatii desfasurate la cabinet, s-au discutat studii de caz practice, cu respectarea confidentialitatii asupra datelor de identificare a pacientilor. Pentru cazul de trauma / abuz in cazul unui copil, prezentarea a cuprins: •
Date despre copil (varsta, sex, parinti)
•
Date despre contextul in care a survenit abuzul
•
Concluziile examinarii medicale
•
Dezvoltarea generala a copilului
•
Atitudinea fata de evenimentul traumatic
•
Reactiile in plan somatic, social, emotional, afectiv si ca performanta scolara
•
Istoricul si evolutia climatului social al familiei
•
Raportul de evaluare psihologica
•
Decizia luata
Pentru examenul psihologic al unei adolescente (clasa a douasprezecea), s-au prezentat: •
Date personale succinte, motivul pentru care s-a solicitat consultatia
•
Descrierea interviului clinic (evaluarea aspectului, comportamentului verbal si non-verbal; un istoric al familiei, cu consideratiile persoanei evaluate asupra evenimentelor si atitudinilor membrilor familiei)
•
Analiza activitatii cognitive (memorie, mobilitate prosexica, capacitate de abstractizare, alte perceptii observate)
•
Examenul personalitatii (autoprezentare, evidentierea trasaturilor accentuate prin aplicarea chestionarului Schmiescheck, testul omului, indexul Cornell)
•
Concluziile evaluarii psihologice clinice 17
•
Recomandari pentru ameliorarea situatiei persoanei evaluate si pentru psihoterapie
18
