Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori
STUDIU DE FEZABILITATE S.C. AUTOMOBILE DACIA SA
Barseti Bogdan Moraru Petrut Alexandru Naftan Vlad Moldoveanu Gascu Vlad Mitroi Mircea Grupa1565, seria D, an III, FABBV
Bucuresti 2010
1
CUPRINS: 1.SINTEZA 2.DESPRE DACIA S.A. 3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI 3.1. Diagnosticul Comercial 3.2. Diagnosticul Resurselor Umane 3.3. Diagnosticul Tehnologic 3.4.Diagnosticul 3.4.Diagnosticul de Mediu 3.5. Diagnosticul Juridic 3.6 Diagnosticul Financiar - Analiza Pozitiei Financiare - Analiza Performantelor Financiare - Analiza Cash-Flow-urilor Cash-Flow-urilor - Diagnosticul Rentabilitatii si al Riscului - Previziunea Financiara
4. PROIECT DE INVESTITII 4.1. Descrierea Tehnico – Economica a Proiectului de Investitii I nvestitii 4.2. Fundamentarea Cheltuielilor de Investitie 4.3. Planul de Finantare 4.4. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Cvasi-Cert - Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate - Termenul de recuperare static si dinamic - Rata Interna de Rentabilitate - Rata Interna de Rentabilitate Modificata Modificata 4.5. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Incert - Analiza de Sensibilitate Sensibilitate - Tehnica Scenariilor
5. Concluzii 6.Bibliografie
2
CUPRINS: 1.SINTEZA 2.DESPRE DACIA S.A. 3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI 3.1. Diagnosticul Comercial 3.2. Diagnosticul Resurselor Umane 3.3. Diagnosticul Tehnologic 3.4.Diagnosticul 3.4.Diagnosticul de Mediu 3.5. Diagnosticul Juridic 3.6 Diagnosticul Financiar - Analiza Pozitiei Financiare - Analiza Performantelor Financiare - Analiza Cash-Flow-urilor Cash-Flow-urilor - Diagnosticul Rentabilitatii si al Riscului - Previziunea Financiara
4. PROIECT DE INVESTITII 4.1. Descrierea Tehnico – Economica a Proiectului de Investitii I nvestitii 4.2. Fundamentarea Cheltuielilor de Investitie 4.3. Planul de Finantare 4.4. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Cvasi-Cert - Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate - Termenul de recuperare static si dinamic - Rata Interna de Rentabilitate - Rata Interna de Rentabilitate Modificata Modificata 4.5. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Incert - Analiza de Sensibilitate Sensibilitate - Tehnica Scenariilor
5. Concluzii 6.Bibliografie
2
1.SINTEZA
In contextual cresterii cererii pentru automobilele sale, atat in tara cat si in strainatate concernul Renault doreste sa analizeze posibilitatea dezvotarii unei noi linii de asamblare, ce ar permite cresterea numarului de automobile produse. Lucrarea reprezinta o analiza economico-financiara a AUTOMOBILE DACIA SA pe baza situatiilor financiare din ultimii trei ani cu scopul evaluarii unui viitor proiect de investitii. Am anal analiz izat at situ situat atii iile le finan financi ciar are e ale ale co comp mpani aniei ei din din 2006 2006 pana pana in 2008 2008,, obti obtina nand nd o imag imagin ine e de ansa ansamb mblu lu asupr asupra a modu modulu luii de gest gestio iona nare re a resur resurse selo lorr financiare in cadrul companiei. Capacitatea de autofinantare ar permite realizarea investitiei propuse fara a apela la surse externe de finantare. Analiz Analizand and diagno diagnosti sticel cele e am eviden evidentia tiatt domeni domeniul ul in care care invest investiti itiil ile e sunt sunt necesare si care ar duce la dezvoltarea companiei in sfera serviciilor sale. Compania vizeaza cresterea cifrei de afaceri prin implementarea unei noii linii de asamblare de autovehicule care ar permite cresterea productiei in conditiile unei cereri neacoperite. Prima parte a studiului cuprinde analiza diagnosticelor societatii DACIA S.A. identificand la fiecare dintre acestea atat a tat punctele tari cat si slabiciunile. Urmeaza fundamentarea proiectului de investitii, care prevede fundamentarea a unor serii de elemente.Fundamentarea cifrei de afaceri a investiei s-a bazat pe sporul de productie prognozat, care va fi comercializat la un pret mediu al modelului modelului Sandero. Am prognozat si costurile costurile aferente pe baza necesarului de personal si de materii prime si materiale. S-a analizat posibilatea variatiei cifrei de afaceri in functie de starea pietei auto si s-au obtinut 3 scenarii posibile, in functie de care s-a determinat intervalul in care se va afla cifra de afaceri a investitiei. Ultima parte a studiului cuprinde concluziile ce reies din studiul prezent.
3
2.DESPRE DACIA S.A.
Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966. Dupa semnarea unui contract de licenta intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licenta R8, urmat in 1969 de Dacia 1300, sub licenta R12. Intre anii 1970-1980, Dacia dezvolta o intreaga gama ga ma de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. Automobile Dacia continua autonom productia de autoturisme derivate din gama Renault 12 si dupa anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea lansa rea primului autoturism conceput 100% de inginerii romani, Dacia Nova.
In 1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. In acelasi an intreprinderea a obtinut Certificatului de Atestare a Implementarii Sistemului Calitatii ISO 9001. In continuare prezentam un scurt istoric al companiei: companiei:
Istoric Grup Renault Romania
1999 2000 2001 2002
2 iulie: Renault Renault preia controlul controlul a 51% din capitalul capitalul Dacia. Lansarea modelului SuperNova, cu motor Renault. Renault isi majoreaza participarea participarea la capitalul capitalul Dacia Dacia pana la la 92,72%. Inaugurarea centrului de piese de schimb schimb Dacia
4
Lansarea gamei Pick Up Diesel cu motor Renault. 2003 13 martie: Lansarea modelului Solenza Participarea Participarea Renault la capitalul Dacia ajunge la 99,4% 2004 2 iunie: prezentarea prezentarea modelului Logan. 9 septembrie : lansarea comerciala a modelului Logan in Romania. 2005 29 martie martie : inaugurarea centrului logistic logistic ILN (International Logistics Network) Mioveni
2006
Iunie: lansarea Logan in Europa Occidentala 8 septembrie: lansarea Logan 1.5 dCi 13 septembrie: certificarea certificarea ISO 14 001 Martie: la salonul salonul auto de la Geneva este prezentat Logan Steppe, Steppe, primul show-car Dacia Iunie: crearea centrului de inginerie Renault Technologie Roumanie 14 septembrie: lansarea Logan Prestige 1.6 16V
2007
Octombrie: lansarea Logan MCV Ianuarie: lansarea Logan MCV in Europa Occidentala Februarie: lansarea Logan Van Mai: lansarea Logan GPL in Romania
2008
Iunie: inaugurarea la Bucuresti a centrului de design Renault Design Central Europe Februarie: lansarea Logan Pick-up Martie: prezentarea prezentarea la Salonul auto de la Geneva a modelului Sandero si a noii identitati de marca Dacia Aprilie: inaugurarea noii uzine de cutii de viteze Renault Mecanique Roumanie Iunie: lansarea comerciala a Sandero Iulie: lansarea modelului Logan Berlina Faza II
2009
Octombrie: lansarea modelului Logan MCV Faza II Martie: la Salonul Salonul Auto de la la Geneva, Geneva, este este prezentat prezentat Duster, primul concept concept car Dacia Mai: prezentarea, prezentarea, la Salonul auto de la Barcelona, a modelului Sandero
5
Stepway
3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI:
3.1 DIAGNOSTICUL JURIDIC
S.C. Automobile Dacia S.A. este o persoana juridica romana, cu forma juridica de societate pe actiuni cu capital in totalitate privat. Dacia, primul constructor de automobile roman, a luat fiinta in anul 1966, odata cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. In anul 1999, grupul Renault achizitoneaza 51% din capitalul societatii in urma procesului de privatizare, iar in prezent detine 99,43% din capitalul Dacia.
Structura actionariatului si al capitalului social este prezentat in urmatorul tabel: ACTIONAR
RENAULT Altii TOTAL
Participare (RON) Numar actiuni
Participare
Total subscris si
(procente)
integral varsat 2.527.154.307,70 25.271.543.077 99,426938% 14.565.631 145.656.310 0,573061% 2.541.719.938,70 25.417.199.387 100%
6
Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand carte de munca si lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara activitatea in conformitate si cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile fata de bugetul statului. In ceea ce priveste dreptul mediului, societatea nu figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavand vreun litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului. ANALIZA SWOT
Puncte forte: - avand ca actionar principal grupul Renault, S.C. Automobile Dacia S.A. a putut sa-si mareasca piata de desfacere, ajungand in scurt timp sa comercializeze autovehicule atat in Europa, cat si pe celelalte continente - profesionalism si capacitate de dezvoltare - fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de mai multe persoane (fizice sau juridice) Puncte slabe: - in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern Renault, Dacia S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este detinut de acest concern
Oportunitati:
- fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are nevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar - dezvoltarea activitatii de export duce la cresterea veniturilor
7
Amenintari: -
pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor
3.2.DIAGNOSTICUL COMERCIAL: SEGMENT TINTA:
Dacia a schimbat profilul clienţilor şi a pozitionat produsele sale pe piaţă ca maşini ideale pentru tinerii între 25 şi 35 de ani. Procesul de schimbare a publicului-ţintă a început în urmă cu 2 ani. În mesajele transmise până acum pe diverse canale de comunicare, Dacia este asociat cu o maşină „generoasă“ ca spaţiu şi „inovatoare“, pentru că are toate dotările unei maşini scumpe, la preţuri mult mai mici.
CONCURENTA:
Dacia se pozitioneaza pe segmentul ,,low-cost”. Inainte de a deveni un adversar puternic pentru mărci precum Chevrolet, Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concurenţă chiar colegilor de grup. Chiar dacă marca Renault are în această perioadă oferte foarte tentante, atât pentru modelul Symbol, cât şi pentru Clio III, care pot fi achiziţionate cu preţuri ce pornesc de la 7.403 euro, respectiv, 9.000 de euro, incluzând aici şi prima de casare oferită prin Programul Rabla, aceste promoţii sunt doar temporare, iar pe termen lung, Dacia pare a avea câştig de cauză. Conştienţi de situaţia creată, cei de la Renault pregătesc lansarea în Europa de Est a unui nou Symbol, complet modificat. La fel ca şi celelalte modele ale mărcii franceze, acest vehicul va creşte în gamă prin modificări majore de ordin estetic şi suplimentări ale dotărilor, astfel încât să se diferenţieze cât mai mult posibil de Logan. Până atunci însă, vânzările Renault Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit.
8
DESFACERE:
In Romania, unde dispune de cea mai extinsa retea de dealeri, cu 99 puncte de vanzare, Dacia este liderul detasat al pietei, fiecare din modelele gamei fiind un best seller in segmentul sau respectiv. Reteaua comerciala Dacia in Romania numara in prezent 69 de agenti autorizati care au operatiuni de vanzare de vehicule noi si servicii post-vanzare, la care se adauga 34 de agenti autorizati care se concentreaza strict pe vanzarea de vehicule noi si 23 de puncte care realizeaza doar servicii post-vanzare Datorita raportului dimensiuni/prestatii/pret unic, familia de modele Dacia a ajuns sa fie apreciata pe pietele mature si exigente ale Europei Occidentale. Dacia exporta in prezent peste 80% din productia sa, principalele destinatii fiind Germania si Franta. Fiabilitatea si nivelul de calitate al modelelor Dacia este recunoscut de presa internationala de specialitate si reflectat in studiile realizate de organisme prestigioase, precum institutul JD Powers sau Automobil Clubul German (ADAC). VANZARI: Evolutia productiei si vanzarilor Dacia An
Productie
Vanzari (total)
Exporturi
2000
55.187
52.403
2.270
2001
52.169
54.368
2.355
2002
57.387
57.681
4.939
2003
72.670
69.166
11.292
2004
94.719
98.908
18.895
2005
172.021
163.899
50.623
2006
188.461
187.215
79.438
2007
222.914
230.473
128.411
2008
242.385
257.854
172.886
9
In 2008, Dacia a comercializat 257.594 automobile, cu 11,7% mai mult fata de 2007. Acest rezultat a fost obtinut in conditiile in care majoritatea pietelor auto au suferit, in cursul anului trecut, scaderi importante ca urmare a crizei financiare. Dacia a exportat 172.886 de unitati, cu 34,6 % mai mult fata de 2007, Franta si Germania fiind principalele doua destinatii de export. La finalul anului 2008, Dacia se situeaza printre primele 10 marci din Franta, inregistrand o cota de piata de 1.7% la finalul anului 2008. - Dacia a comercializat 153.826 vehicule in perioada ianuarie-iulie 2009, cu 20,3 % mai mult fata de primul semestru al anului 2008 130.000 de unitati au fost vandute la export, cu 60,4% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut
Din cele 23.158 vehicule vandute pe piata din Romania, 21.542 sunt autoturisme si 1.616 sunt vehicule utilitare. Cota de piata Dacia la 6 luni este de 29,9%. Dacia a acaparat si segmental de clienti reprezentat de institutiile publice. Ex.: Ministerul Administratiei si Internelor. Europa Occidentala reprezinta prima destinatie pentru exporturile Dacia. In plus, Dacia este marca auto cu cea mai rapida crestere a vanzarilor pe piata vest europeana in primul semestru al anului 2009 (+99,8%). Vanzari Dacia pe modele (Semestrul I 2009) Model
Romania
International
Total
Sandero
4.142
64.354
68.496
Gama Logan
19.016
66.314
85.330
Total
23.158
130.668
153.826
10
Vanzari Dacia pe modele in Romania(Semestrul I 2009) GAMA PRODUSE
Unitati
Sandero
4.142
Logan berlina
13.990
Logan MCV
3.410
Logan VAN
718
Logan Pick-Up
898
Total
23.158
Este foarte interesant de observat fenomenul ,,Dacia”, pentru ca exact asta a ajuns, din prisma dificultatilor cu care se confrunta industria auto la acest moment. Se poate spune ca Dacia a profitat din plin de declinul celorlalte marci, crescandu-si vertiginos cota de piata pe plan intern si extern. Un rol important l-a jucat nivelul mare de investitii realizate in fabricile de asamblare dar si cele producatoare de component sau centrele de dezvoltare tehnologica si design. Concluzie: Societatea se confrunta cu o crestere a cererii pentru produsele sale care sunt supuse permanent unui proces de imbunatatire si inovare. POLITICA DE PRET:
Dacia se concentreaza pe segmentul de consumatori persoane fizice cu venituri mici sau medii si pe segmentul corporate. Deci, preturile tinta pentru gama de produse sunt scazute. Renault a stabilit preturi mai mici decat cele ale concurentei pentru fiecare model al sau din gama Dacia. Astfel, se practica o politica agresiva, menita sa cucereasca noi segmente (atat interne, cat si din strainatate). Pana in prezent, aceasta metoda a dat roade, mai ales in contextual crizei economice. Dacia a capatat in ultima perioada supranumele de ,,masina de criza” datorita pretului scazut. FURNIZORI:
11
Din 2009, majoritatea furnizorilor de piese pentru modelele Dacia sunt parte component a grupului Renault si au ajuns sa detina fabrici pe teritoriul Romaniei. Exemplu: ILN Mioveni, Sealynx Automotive Romania, (producatoare de sisteme de etanseizare pentru Logan), ACI Romania (producatoare de sasiuri) – parte a grupului Renault, Kalsonic Kalsey Romania (sisteme de aer conditionat) (companie japoneza) etc. Dispozitivul industrial si logistic al grupului Renault din Romania alimenteaza in prezent toate uzinele care produc modelele Logan si Sandero in Maroc, Rusia, Iran, India, Brazilia, Columbia si Africa de Sud. Pentru a sustine fabricatia in uzinele din afara Romaniei, centrul logistic ILN (International Logistics Network) de la Mioveni a expediat in ultimii ani peste 2 610 000 m3 de colectii de piese si componente – echivalentul a 760 000 de vehicule. Platforma ILN (International Logistics Network) inaugurata la Mioveni in anul 2005 este cel mai mare centru de acest gen din cadrul grupului Renault.. Dinamica Dacia si a proiectului X90(platforma Logan) a determinat dezvoltarea puternica a retelei de furnizori auto din Romania, o parte dintre acestia instalandu-si capacitati de productie in perimetrul platformei industriale de la Mioveni sau in regiunea Pitesti. Renault Technologie Roumanie (RTR) este deja al doilea centru de inginerie al grupului Renault si cel mai mare din afara Frantei. La RTR vor lucra, in final, aproape 3 000 de ingineri si specialisti. In 2010, RTR va dispune si de un centru de testare la Titu, in judetul Dambovita, unde vor lucra peste 500 de persoane. Acesta va fi cel mai important centru de testare al grupului Renault din afara Frantei. Din iulie 2008, RTR are in responsabilitate viata serie a gamei X90 la nivel mondial – toate versiunile derivate produse in cele 9 uzine din lume. In plus, centrul de inginerie dezvolta o parte din ce in ce mai importanta a noilor modele din gama Dacia. In completarea centrului de inginerie din Romania, grupul Renault a inaugurat, in anul 2007, la Bucuresti, Renault Design Central Europe – primul si 12
singurul centru de design auto din Europa Centrala si de Est. Primul rezultat al creativitatii echipei de designeri din Bucuresti este conceptul Duster, prezentat in martie 2009 la Salonul Auto de la Geneva. ANALIZA SWOT:
Puncte tari: -
Imagine comerciala buna;
-
capacitate de productie mare;
-
centre proprii de inovare si design;
-
preturi mici in comparatie cu concurenta;
-
calitate respectabila a produselor ;
-
retea larga de distributie;
-
majoritatea furnizorilor apartin grupului Renault. Puncte slabe: fragmentarea furnizorilor (piesele necesare provin din prea multe parti)
-
Oportunitati: -
accesul la noi piete prin intermediul grupului Renault;
-
atragerea de noi clienti (persoane fizice sau juridice, institutii publice);
-
cerere cu trend ascendent pe toate pietele.
Amenintari: -
gama Renault (clio, megane etc.) reprezinta principalul concurent;
-
majorarea din 2010 a taxei de prima inmatriculare la masinile noi in
Romania;
13
3.3. DIAGNOSTICUL RESERSELOR UMANE Consiliul de administratiei al SC AUTOMOBILE Dacia SA este format din: 1.
Francois Fourmount –Director General
2.
Management :
•
Jacques Chauvet
•
Francois Fourmount
•
Constantin Stroe
•
Dan Mihai Bedros
•
Renaud le Barrois d’Orgeval
Societatea are un numar de 13274 de angajati,care au diverse studii : incepand de la studii medii si ajungand la studii superioare si postuniversitare, neavand nici un salariat necalificat.Putem vedea structura pe categorie de varsta si studii in tabelul urmator : Varsta
Nivel studii
Nr personal
40-55 25-35
Medii Superioare
1517 8503
35-55
postuniversitare Superioare
Analizand informatiile din acest tabel
si
3254
se observa ca in cadrul societatii
ponderea personalului cu studii superioare este foarte mare ( 88% ), comparativ cu ponderea personalului cu studii medii
( 12% ). Coreland pregatirea personalului
cu fisele de post am constatat ca nu exista cazuri de supra sau subcalificare.
14
Pentru o companie ce a fost infiintata in 1990, se poate spune ca este suficient numarul de angajati,avand in vedere ca perioada in care ne aflam si anumea cea de recesiune economica a dus la multe pierderi de locuri de munca,chiar in cazul nostru au fost disponibilizate 195 de persoane,prin concedieri individuale. In momentul de fata, din cauza perioadei de criza, au fost stopate recrutarile.Inaintea acestei perioade, politica de recrutare se baza foarte mult pe cautarea persoanelor potential interesate in acest domeniu, folosind motoarele de cautare de pe siturile precum ejobs si bestjobs, sau apeland la agentii de plasare a fortei de munca in cazul in care se dorea angajarea unor persoane pentru pozitii superioare.CV-urile selectate erau analizate de catre Directorul Departamentului pentru care era necesara recrutarea.In urma selectiei se organizau interviuri pentru a vedea in ce masura persoanele sunt compatibile cu cerintele postului si ale organizatiei. In societate nu este constituit nici un sindicat. Raporturile dintre management si angajati sunt reglementate de Contractele individuale de munca si de fisele postului. Pentru fundamentarea fondului de salarii se pleacă de la organigrama instituţiei tinand cont si de pregatirea si experienta angajatilor firmei.Organigrama cuprinde numărul de posturi din fiecare departament, gradul lor de ocupare cu personal, precum şi diferenţierea personalului pe trepte de salarizare. Remunerarea angajatilor presupune: •
Salarii de baza : se porneste de la un salariu de 500 de euro pentru
personalul cu studii superioare si postuniversitare.Pentru personalul cu studii medii al companiei salariul este fix de 400 de euro. •
Exista posibilitatea de acordare a salariului de merit ( cel de al 13
salariu ) in cazul in care compania si-a indeplinit obiectivele pentru anul respectiv; •
Indemnizatii de conducere si alte indemnizatii;
•
Spor vechime;
15
•
Fond de premii pentru cei mai buni agenti de vanzari pentru rezultatele
obtinute in urma negocierilor si indeplinirii targetului comercial si a marjei de profit.
In afara de salariu, angajatii primesc din partea firmei si unele beneficii cum ar fi : •
Se acorda bonuri de masa tuturor angajatilor,cu exceptia top
managementului pentru perioada de criza economica.Astfel aceste tichete se acorda doar persoanelor cu venituri mai mici decat persoanele din pozitiile superioare din organigrama; •
Asigurari medicale platite de catre societate.
Analiza Swot. Puncte tari :
1.
Echipa de vanzari este una stabila si experimentata, avand o mare
implicare si stabilitate in relatia cu principalii clienti. 2.
Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere
a afacerilor, avand desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de activitatea in care actioneaza firma. 3.
Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu
care acesta colaboreaza. 4.
Incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurand
angajatilor conditii cat mai bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.). Puncte slabe :
1.
Nu exista o comunicare foarte buna intre membrii departamentului de
productie si cel de vanzari. 2.
Costurile de productie relativ mari. 16
Oportunitati :
1.
Existenta proiectului RABLA ofera posibilitatea cresterii vanzarilor de
automobile noi. 2.
Relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.
Amenintari :
1.
Aparitia pe piata AUTO din Romania a unor jucatori noi;
2.
Scaderea pretului de vanzare la automobilele de import.
3.4.DIAGNOSTICUL TEHNIC Activitatea de baza este productia de automobile care se realizeaza la Platforma de la Mioveni, aceasta fiind impartita in doua sectii: Uzina Vehicule si Uzina Mecanica. Uzina Vehicule Dacia asigura atat productia gamei de vehicule Dacia ( Logan berlina, Logan MCV, Logan Van, Logan Pick-Up si Dacia Sandero ), cat si fabricarea de piese de schimb. Uzina este organizata in patru departamente principale: Presajul, Caroseria, Vopsitoria si Montajul. Odata parcurse cele patru etape, masinile sunt distribuite in retea. Cadenta de fabricatie a uzinei este de 1340 de autovehicule pe zi. Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume. Activitatea Uzinei se desfasoara in 7 cladiri situate pe platforma de la Mioveni, care acopera o suprafata de 120.000 m2. Uzina este organizata in patru departamente de fabricatie: Departamentul Motoare, Departamentul Cutii de Viteze J si Transmisii, Departamentul Cutii deViteze TL, Departamentul Aluminiu. Acestor departamente li se adauga alte 5 departamente suport ( Logistica, Mentenanta, Calitate, Resurse Umane si Controlul de Gestiune). Cele 4 departamente de fabricatie impreuna cu departamentul de Logistica si cu serviciul
17
Progres/SPR (Sistemul de Productie Renault) formeaza Directia de Fabricatii Mecanice. Capacitatea de productie a Platformei de la Mioveni este asigurata de un program de munca pe trei schimburi, de luni pana vineri. Materii
externi
prime şi materiale
furnizori interni
producţia
semifabricate
Fluxul tehnologic desfacere
Piaţa externă
Piaţa internă
Analiza SWOT
Puncte tari: - datorita semnarii contractului de privatizare cu grupul francez Renault si achizitionarii pachetului majoritar de actiuni de catre acesta, s-au facut investitii puternice in aparatura tehnologica, uzina fiind capabila sa faca fata cererii mari de autovehicule - o mare parte din procesul tehnologic este robotizat, ceea ce sporeste numarul de autovehicule fabricate zilnic, necesitand personal numeros
Puncte slabe: 18
- uzina de automobile are nevoie de o perioada de oprire, intre trei si cinci saptamani, pentru a efectua lucrari de mentenanta si de ameliorare a procesului de fabricatie
Oportunitati: -
datorita crizei financiare din ultimul an, uzina poate mari numarul de autovehicule produse zilnic pentru ca cererea este din ce in ce mai mare; asta se intampla deoarece sunt practicate preturi mici in comparatie cu concurenta si sunt oferite autovehicule de aceeasi calitate
Amenintari: - o greva generala a a angajatilor ar duce la oprirea procesului tehnologic
3.5. DIAGNOSTICUL DE MEDIU Politica de mediu Dacia respecta principiile strategiei de dezvoltare durabila Renault. Aceasta urmareste mentinerea echilibrului ecologic, reducerea impactului activitatilor companiei asupra mediului inconjurator si respectarea imperativelor de mediu pe toata durata de viata a vehiculului, din faza de conceptie si pana la finalul etapei de utilizare. In prezent, toate siturile industriale Renault sunt certificate ISO 14001, un standard care valideaza actiunile de progres ale unei platforme industriale in domeniul protectiei mediului. Dacia a primit aceasta certificare in anul 2005. In perioada 2000–2009, la nivelul intregii platforme de la Mioveni, s-au facut investitii de peste 17 milioane de euro pentru conservarea resurselor naturale, tratamentul apelor uzate, al solului, al aerului si al deseurilor rezultate in timpul procesului de fabricatie. 19
Astfel, 5,8 milioane euro au fost investite in tratarea apelor uzate, 1,8 milioane euro in protectia solului, 2,4 milioane de euro in tratarea deseurilor, 4,9 milioane euro in tratarea aerului, 2,6 milioane de euro in conservarea resurselor naturale. Concret, datorita acestor investitii, emisiile de CO2 de pe platforma Dacia au scazut in ultimii opt ani cu 87% pentru fiecare vehicul fabricat, consumul de apa a scazut cu 97,22% pe vehicul, iar consumul de energie electrica a fost redus cu 86,57% pe vehicul. In aceeasi perioada, cantitatea de deseuri periculoase a fost diminuata cu 72,28%. La Dacia deseurile sunt valorificate in proportie de 70%, tinta pentru anul 2009 fiind de 88% deseuri valorificabile (cartoane, folie, lemn, feroase, neferoase, menajere etc.). Dacia face demersuri pentru reducerea gazelor cu efect de sera pe platforma de la Mioveni inca din anul 2001. Instalatiile uzinei Dacia sunt la nivelul de varf al industriei auto europene. Noile cazane care asigura prepararea agentului termic, a aburului si a apei calde sunt cele mai moderne si performante la aceasta data din intreaga Europa de Est. Prevazute cu economizor de combustibil la arzatoare, cazanele centralei au un consum foarte redus de gaze, randamentul se situeaza aproape de 95%, iar emisiile de gaze arse sunt insignifiante. Dacia a implementat o tehnologie de varf si pentru tratarea a apelor uzate, astfel incat nici un strop de apa uzata sa nu mai fie evacuata de uzina. Apa purificata este refolosita, uleiurile uzate sunt separate, trimise spre valorificare prin ardere. Toate proiectele noi pe platforma au luat in considerare aspectul protectiei mediului : - Extinderea departamentului Vopsitorie II (vopsea pe baza de apa) 20
- Vopsire bare de protectie - Surse si retele de apa pentru incendiu - Cazane si compresoare noi - Uzina de cutii de viteze Renault Mécanique Roumanie - Statia de ultrafiltrare - Turnurile de racire Gestionarea apei este asigurata prin Serviciul „Apa si Laboratoare”. Apa este preluata din raul Targului, potabilizata si stocata in rezervoare pentru distributie. Apa tratata pe platforma este utilizata pentru: procese tehnologice (racire in circuite inchise, producerea de apa calda si abur), nevoile menajere ale platformei si aprovizionarea cu apa potabila a orasului Mioveni. Dacia mai asigura producerea si distributia apei potabile si pentru grupul scolar Colibasi, satul Colibasi, Penitenciarul Colibasi, Transporturi Dacia, Maintenance Construction Industrielle (MCI), centrul ILN-RIR. In total, e vorba de peste 30.000 de persoane. In majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, constructorii si importatorii de vehicule sunt obligati sa asigure colectarea vehiculelor scoase din uz printr-o retea de colectare bine organizata. Dacia si-a creat si ea o retea proprie de colectare a vehiculelor scoase din uz. In Romania exista minim un centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet, iar in Bucuresti exista 3 asemenea centre. Reciclarea trebuie considerata un aspect cheie de-a lungul intregii durate de viata a vehiculului. Profitand de experienta Renault in acest domeniu, Dacia se implica in toate demersurile care favorizeaza reciclarea vehiculelor sale. Prin urmare, Dacia se implica in activitatea de reducere a deseurilor cat mai mult posibil. Se realizeaza cercetari privind tehnologiile de dezmembrare eficienta pentru vehiculele aflate la sfarsitul duratei de viata, promovand reutilizarea reziduurilor rezultate din casare si stabilirea unei strategii pentru imbunatatirea utilizarii materiilor reciclate in cazul anumitor componente ale masinilor. 21
La ora actuala, Dacia produce un vehicul care este constituit in proportie de 95% din piese care pot fi ulterior reciclate si integreaza deja piese din materiale reciclate. 95% din piesele din plastic ale vehiculului sunt marcate cu un semn care permite identificarea principalului material din care sunt fabricate. Acest marcaj permite sa triati mai usor piesele demontate si sa optimizati astfel reciclarea fiecareia dintre ele. In plus, vehiculele Dacia raspund exigentelor reglementarilor europene privind protectia mediului inconjurator. Dezmembrarea vehiculelor scoase din uz este o faza importanta din procesul de valorizare, iar acuratetea cu care se face acest lucru determina posibilitatea reutilizarii pieselor si componentelor dezmembrate. Conform normelor europene privind vehiculele scoase din uz, producatorii de automobile sunt obligati sa ofere informatii privind procesul de dezmembarare a vehiculelor, precum si localizarea tuturor substantelor periculoase utilizate. Dacia respecta aceasta cerinta si s-a alaturat cu succes celor peste 20 de producatori, punand la dispozitie aceste informatii printr-un sistem electronic comun - Sistemul International de Informare privind Dezmembrarea .
ANALIZA SWOT Punctele forte:
Punctele forte ale Dacia, in legatura cu protectia mediului, ar fi faptul ca este o firma mare, cu o experienta indelungata in acest domeniu. De la preluarea brandului Dacia, de catre Renault, cea mai mare parte a atentiei inginerilor proiectanti s-a indreptat catre reducerea noxlor si a emisiei de gaze poluante. In acest sens, Dacia a implementat diverse strategii pe fiecare sector de mediu:apa, aer,sol. 22
O serie de campanii au fost dezvoltate in vederea constientizarii la nivel decizional si nu numai a necesitatii protectiei mediului inconjurator. Managementul deseurilor este un al punct forte, deoarece deseurile Dacia, dupa cum am mentionat mai devreme au fost reduse substantial, datorita introducerii recliclarii materialelor. Puncte slabe: Slaba infrastructura mostenita de la vechea conducere Dacia, a facut ca, la inceput, retelele de tratare a apelor uzate sa fie insuficient de performante. De asemenea, poluarea aerului prin arderi repreznta o problema. Oportunitati: Aici putem mentiona introducerea unor noi surse de energie. In acest moment totul este sub forma de proiect, dar in curand ar putea aparea pe piata masini pe baza de hidrogen sau energie solara. Amenintari: La acest capitol putem mentiona prototipurile de masini ecologice ale companiilor concurente, care pot, in viitor sa acapareze o mare parte din piata.
3.6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR
I. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI.
DINAMICA ELEMENTELOR BILANTIERE:
23
Element A. Activ imobilizate I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare B. Active curente I. Stocuri II. Creante III. Investitii pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci C. Cheltuieli in avans TOTAL ACTIV
2006 2,408,268,735 13,551,094 2,380,043,438 14,674,203 1,239,466,540 447,778,653 780,695,732 0 10,992,155 4,709,222 3,652,444,497
2007 2,779,371,437 9,604,242 2,738,167,904 31,599,291 1,821,928,966 469,719,138 939,614,061 0 412,595,767 10,286,404 4,611,586,807
2008 2007/2006 2008/2007 2,803,218,907 15.41% 0.86% 5,117,830 -29.13% -46.71% 2,748,633,694 15.05% 0.38% 49,467,383 115.34% 56.55% 1,445,294,622 46.99% -20.67% 554,116,674 4.90% 17.97% 350,229,824 20.36% -62.73% 0 / / 540,946,124 3653.55% 31.11% 8,595,623 118.43% -16.44% 4,257,109,152 26.26% -7.69%
J. Capitaluri proprii G. Datorii financiare D. Datorii pe termen scurt I. Datorii de exploatare II. Datorii financiare H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I. Venituri in avans
2,251,358,608 0 1,296,839,878 1,280,089,082 16,750,796
2,693,700,931 114,828 1,764,261,113 1,764,261,113 0
2,961,131,296 19.65% 0 / 1,125,693,065 36.04% 1,125,693,065 37.82% 0 -100.00%
78,759,628 25,486,383
100,652,903 52,857,032
127,877,572 42,407,219
27.80% 107.39%
9.93% -100.00% -36.19% -36.19% / 27.05% -19.77%
INTERPRETARI: Per total se observa o crestere a activelor imobilizate cu 15.41% in primul an, si cu 0.86% in cel de-al doilea. Aceasta crestere s-a datorat in principat cresterii imobilizarilor financiare, care in 2007 au fost cu 115.34% mai mari decat in 2006, iar in 2008 au crescut cu 56.55% fata de 2007, datorita investitiilor facute in actiuni la entitati afiliate. Imobilizarile corporale inregistreaza si ele o crestere de 15.05% in 2007 fata de 2006 iar apoi o crestere foarte mica, de sub 0.5%, in 2008. Acesata crestere s-a realizat datorita investitiilor in noi echipamente mai performante, statii de epurare si refiltrare a apei precum si noi show-room-uri in tara. Imobilizarile necorporale scad, in primul an cu 29.13% iar apoi, in 2008 cu 46.71%, datorita scaderii brevetelor, licentelor, concesiunilo si marcilor comerciale. Activele curente,cresc in 2007, fata de 2006 cu 46.99% iar in 2008, fata de 2007 scad cu20.67%. Cresterea din primul an s-a datorat in primul rand cresterii 24
cu 3653% a disponibilitatilor din conturile bancare. Investitiile financiare pe termen scurt au fost 0 pe toti cei 3 ani, iar cresterea stocurilor, de 4,9% a fost insignifianta. Cresterea creantelor a fost de 20.36%. Scaderea din 2008 fata de 2007 s-a datorat scaderii cu 62.73% a creantelor, in speta a creantelor comerciale. Aceasta scadere este atenuata de cresterea cu 31,11% a disponibilitatilor, si o crestere a stocurilor cu 17.97%.
Dinamica activului total a fost pozitiva in 2007 fata de 2006, fiind 26.26%, datorita cresterii activelor imobilizate cu 15% si a celer circulante cu 47%. Dinamica devine negativa raportandu-ne la 2008 fata de 2007, fiind de -7,69%. In timp ce activele imobilizate au crescut cu mai putin de 1%, activele curente au scazut cu 20.67%. Capitalurile proprii ale firmei cresc in 2007 fata de 2006 cu 20% in urma scaderii pierderii neacoperite reportate din anii anteriori, si ca urmare a obtinerii unui profit mai mare decat in 2006. In 2008, se observa o crestere a capitalurilor proprii cu inca 10%, fata de 2007. De asemenea, sursa cresteii o reprezinta scaderea pierderii neacoperite raportate. Profitul obtinut, de 222 mil RON este totusi mult mai mic decat cel obtinut in 2007, 442 mil RON. In 2007, societatea contracteaza niste credite in valoare de aprx. 115.000 RON pe care le ramburseaza in anul urmator. In acelasi an, datoriile curente au o evolutie ascendenta de circa 36% ca urmare a cresterii datoriilor comerciale – furnizori de peste 350 mil. RON. In anul urmator, datoriile curente scad in aceeasi masura din cauza scaderii de aceasta data a acelorasi tip de datorii. In anii 2007 si 2008, cresc in masura aprx. egala provizioanele ca urmare a majorarii provizioanelor pentru garantii acordate clientilor si OTS. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR:
FONDUL DE RULMENT NEVOIA DE FOND DE RULMENT TREZORERIA NETA
2006 -156,910,127 -51,614,697 -105,295,430
25
2007 -85,555,678 -354,927,914 269,372,236
2008 157,912,389 -221,346,567 379,258,956
CASH-FLOW-UL (∆TN)
/
374,667,666
109,886,720
Fond de Rulment = Pasive Permanente – Active Permanente Observam faptul ca fondul de rulment este negativ, in 2006 si 2007, ceea ce ar indica un dezechilibru financiar pe termen lung. Totusi, in 2008 fondul de rulment este pozitiv, fapt datorat cresterii capitalurilor proprii peste valoarea activelor imobilizate. Deci, putem concluziona, ca pe termen lung se respecta regula echilibrului financiar. NFR = (Active Curente – Active Trezorerie) – ( Pasive Curente – Pasive Trezorerie) NFR inregistreaza valori mai mici ca 0, de aici rezulta ca exista un dezechilibru pe termen scurt, cu alte cuvinte incasarile si productia sunt devansate de datorii si plati. Trezoreria Neta = FR – NFR In 2006, TN, este <0. Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, la încheierea exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situaţie evidenţiază dependenţa întreprinderii de resursele financiare externe Chiar dacă trezoreria netă negativă evidenţiază o anumită dependenţă financiară, aceasta nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie, care să supravieţuiască şi să prospere, dacă partenerii lor financiari acceptă menţinerea resurselor de trezorerie încredinţate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil. In 2007 si 2008, NFR este mai mare in modul decat FR, ducand la o TN pozitiva.In mod normal, aceasta semnifica un echilibru general al firmei pe un orizont scurt si lung de timp.
26
Cash Flow = ∆ Trezorerie Neta Cash flow-ul este pozitiv, ceea ca arata faptul ca intreprinderea a generat cash, deci resursele de investire ale societatii au crescut.
II.
ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE
Element Total venituri din exploatare Cifra de afaceri Subventii de exploatare Productia imobilizata Variatia stocurilor Alte venituri din exploatare Total cheltuieli din exploatare Aprovizionari de la terti Cheltuieli cu personalul Impozite, taxe, varsaminte asimilate Ajustarea valorii activelor circulante Amortizari Provizioane Alte cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatarii Venituri financiare Cheltuieli privind dobanzile Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultatul curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit Profit net al exercitiului Dividende acordate Profit net nerepartizat
2006 5,580,013,492 5,554,373,911 0 4,011,966
2007 6,963,927,046 6,935,991,047 0 10,021,042
2008 2007/2006 2008/2007 7,705,054,872 24.80% 10.64% 7,642,296,976 24.87% 10.18% 0 13,995,879 149.78% 39.66%
4,578,477 17,049,138 5,205,608,349 3,763,551,275 274,911,854 25,965,272 6,508,139 295,341,146 39,849,235 825,446,700 374,405,143 207,829,622 523,965 162,663,925 45,165,697 419,570,840 0 0 67,131,334 352,439,506 0 0
5,207,103 12,707,854 6,373,715,170 4,708,765,964 343,834,785 19,275,272 6,165,186 263,320,785 38,770,479 1,012,857,971 590,211,876 243,658,901 89,210 292,495,903 48,837,002 541,374,874 0 0 86,619,980 454,754,894 0 0
35,419,393 13,342,624 7,464,422,718 5,431,147,776 492,696,979 24,447,234 12,097,155 407,964,991 7,898,485 1,112,597,332 240,632,154 697,806,649 637 679,046,786 18,759,863 259,392,017 0 0 41,502,723 217,889,294 0 0
13.73% -25.46% 22.44% 25.11% 25.07% -25.77% -5.27% -10.84% -2.71% 22.70% 57.64% 17.24% -82.97% 79.82% 8.13% 29.03% -
580.21% 5.00% 17.11% 15.34% 43.29% 26.83% 96.22% 54.93% -79.63% 9.85% -59.23% 186.39% -99.29% 132.16% -61.59% -52.09% -
29.03% 29.03% -
-52.09% -52.09% -
Cifra de afaceri creste cu 25% in 2007 fata de 2006 si cu 10% in 2008 fata de 2007 datoriata cresterii productiei vandute si a veniturilor din vanzarea marfurilor. Aceasta este factorul principal care induce variatia veniturilor din exploatare. Acestea se modifica in acelasi sens cu aproximativ aceleasi valori. Cheltuielile de exploatare cresc datorita cresterii aprovizionarilor de la terti. In conditiile sporirii vanzarilor, este nevoie si de mai multe materii prime, deci aceasta crestere este normala. Rezultatul exploatarii este pozitiv. Acesta are o crestere de 58% in 2007 fata de 2006 datorita cresterii spectaculoase a vanzarilor Dacia in 2007. Dinamica 27
vanzarilor scade la jumatate in 2008 si acest lucru se vede in scaderea rezultatului exploatarii cu 59%. Rezultatul financiar este pozitiv, dar este foarte mic comparativ cu cel din exploatare. Intreprinderea obtine in 2006 un profit de 352 mil RON. In anul urmator, profitul obtinut este cu 29% mai mare, si anume 455 mil RON. Cresterea aceasta o punem pe baza cresterii vanzarilor Dacia foarte mari in 2007. In 2008, profitul net scade cu 52% in urma dinamicii superioare de crestere a cheltuielilor fata de vanzari. O mare problema a Dacia o reprezinta activitatea inainte de anul 2006. La inceputul acestui an, Dacia avea pierderi neacoperite de 1273 mil RON, care s-au raportat in anii urmatori. De aceea, dividendele acordate au fost 0 si profitul net reinvestit a fost de asemenea 0, intreg profitul fiind directionat spre acoperirea pierderilor.
CA(incl celelalte venituri) CV expl
60%
CF expl (fara Amo) Amortizari Cheltuieli financiare (fara dobanzi)
Dobanzi Profit brut Impozit pe profit Profit net
2006
2007
2008
5,787,843, 114.0 3,472,705, 868.4 1,397,712, 099.6 335,190,38 1.0 162,139,96 0.0
7,207,585, 947.0 4,324,551, 568.2 1,747,072, 337.8 302,091,26 4.0 292,406,69 3.0
8,402,861, 521.0 5,041,716, 912.6 2,006,842, 329.4 415,863,47 6.0 679,046,14 9.0
2006
2007
2008
523,965.0 419,570,84 0.0 67,131,334 .4 352,439,50 5.6
89,210.0 541,374,8 74.0 86,619,97 9.8 454,754,8 94.2
637.0 259,392,0 17.0 41,502,72 2.7 217,889,2 94.3
Element
2006
28
2007
2008
5,787,843,114. 0 3,472,705,868. 4 1,397,712,100 2,315,137,246 755,285,186 335,190,381 420,094,805 523,965 419,570,840 67,131,334 352,439,506
CA Cheltuieli variabile din exploatare Cheltuieli fixe din exploatare MCV EBITDA Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele EBIT Cheltuieli cu dobanzile EBT Impozit pe profit Profit net
7,207,585,947. 0 4,324,551,568. 2 1,747,072,338 2,883,034,379 843,555,348 302,091,264 541,464,084 89,210 541,374,874 86,619,980 454,754,894
8,402,861,521.0 5,041,716,912.6 2,006,842,329 3,361,144,608 675,256,130 415,863,476 259,392,654 637 259,392,017 41,502,723 217,889,294
EBITDA=Earnings before interestes,taxes,depreciation and amortization EBITDA reprezinta castigul brut care rezulta din exploatare, fara amortizari si provizioane EBIT=Earnings before interests and taxes. Acesta reprezinta rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit. EBT=Earnings before taxes ;reprezinta castigul inainte de impozitul pe profit.Acesta ia in considerare si activitatea financiara a intreprinedrii prin intermediul dobanzilor platite.
Element Productia vanduta Productia stocata Productia imobilizata PE (productia exercitiului) Cheltuieli cu materiile prime si materiale Valoarea adaugata ( VA ) Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite si taxe EBE (exercitiul brut al exploatarii) Rezultatul exploatarii REZULTATUL CURENT REZULTATUL NET
2006 5571423049 4578477 4011966 5580013492 3763551275 1816462217 274911854 25965272 1515585091 371997148 417162845 350416790
2007 6948698901 5207103 10021042 6963927046 4708765964 2255161082 343834785 19275272 1892051025 589809644 540972642 454417019
2008 2007/2006 2008/2007 7655639600 24.72% 10.17% 35419393 13.73% 580.21% 13995879 149.78% 39.66% 7705054872 24.80% 10.64% 5431147776 25.11% 15.34% 2273907096 24.15% 0.83% 492696979 25.07% 43.29% 24447234 -25.77% 26.83% 1756762883 24.84% -7.15% 241644699 58.55% -59.03% 260404562 29.68% -51.86% 218739832 29.68% -51.86%
Si EBE, indicator mai relevant de apreciere a unei firme decat profitul net asa cum nu e influentat de politica de amortizare, de indatorare si de dividend,
29
cunoaste initial o crestere ca mai apoi spre anul 2008 sa scada. Se confirma inca o data ca anul cel mai benefic pentru companie a fost 2007. EBE>0: rezulta ca activitatea de exploatare a fost profitabila CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE Capacitatea de autofinanţare reflectă capacitatea întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului financiar, de a remunera capitalurile proprii şi de a finanţa investiţiile din exerciţiile viitoare.
CAF
2006
2007
2008
685,221,892
756,443,926
634,765,315
Capacitatea de autofinanţare = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare – Cheltuieli financiare + Venituri excepţionale– Cheltuieli excepţionale– Impozit pe profit Se observa faptul ca Dacia are o capacitate de autofinantare foarte buna, cifrata la peste 600 de milioane RON. Acesta este un fapt pozitiv, deoarece compania nu necesita fonduri din exterior pentru a implementa un proiect de investitii, avand o mare capacitate de finantare proprie. Inca o data, sporirea vanzarilor din 2007 a generat si cresterea CAF, iar in 2008, aceasta a scazut datorita cresterii cheltuielilor asimilate, mai mult decat vanzarile.
III.
ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII
AN ∆TN ∆FR ∆NFR ∆FR-∆NFR
2007/2006 374,667,666 71,354,449 -303,313,217 374,667,666
2008/2007 109,886,720 243,468,067 133,581,347 109,886,720
In abordarea franceza cash-flow-ul se explica prin variatia trezoreriei nete.
30
In acceptiunea economistilor anglo-saxoni ,cash-flow-ul este suma fluzurilor de trezorerie rezultate din operatiunile de gestiune,de investitii si cele de finantare:
CF=CFgest+CFinv+CFfin
CFgest = PrNet + Amortizari – Venituri financiare – ΔNFR CFinv = Venituri financiare – ΔIMO brute CFfin = Δcapital social – dividende + ΔDTL an Profit net Amortizari Venituri financiare ∆NFR CF gestiune Venituri financiare
2006/2007 352,439,506 295,341,146 207,829,622 -303,313,217 743,264,247 207,829,622 666,443,848 -458,614,226 89,902,817 0 114,828 90,017,645
∆IMO brute CF investitie ∆capital social dividente ∆Datorii pe termen lung CF finantare
2007/2008 454,754,894 263,320,785 243,658,901 133,581,347 340,835,431 243,658,901 287,168,255 -43,509,354 -187,324,529 0 -114,828 -187,439,357
Observam ca potrivit celor doua abordari obtinem aceleasi rezultate.Deci cash-flow-ul expima monetar rezultatul diferentei dintre incasari si plati de la inceputul pana la sfarsitul anului. Cash-flow-ul fiind pozitiv inseamna ca intreprinderea a generat cash.
31
2006/2007 743,264,247
2007/2008 340,835,431
Crestere economica EBIT(1- τ) Amortizare
363,130,631 352879636.2 295,341,146
420,749,602 454829830.6 263,320,785
CF gest dupa origine PR net
648,220,782 352,439,506
718,150,616 454,754,894
440130.6
74936.4
648,220,782 666,443,848 -303,313,217 285,090,151
718,150,616 287,168,255 133,581,347 297,401,014
0
0
89,902,817
-187,324,529
-89,902,817 442,342,323 -89,902,817 114,828 325,303 -89,577,515
187,324,529 267,430,365 187,324,529 -114,828 189,764 187,514,294
CF gestiune
Dobanzi(1-τ) CF gest dupa destinatie ∆IMO brute ∆NFR CFD dividende ∆CS CFD actionari ∆CPR CFD actionari ∆Dat TL CFD creditori CFD
CFD = CF gest – Crestere economica
CF gest dupa origine = EBIT(1-τ) + Amortizare CF gest dupa destinatie = Pr net + Dobanzi(1-τ) + Amortizare Cresterea economica = ΔIMO brute + ΔNFR CFD = CFD actionari + CFD creditori
CFD actionari = Dividende – Δcapital social = Pr Net – ΔCPR CFD creditori = Dobanzi(1-τ) – ΔDTL CF disponibil indica fluxul de lichiditati care apare in relatia firmei cu
investitorii (actionarii si creditorii ). Valoarea sa e expresia remunerarii nete a actionarilor si a creditorilor. CF disponibil este pozitiv, si se invarte in jurul cifrei de 290 mil RON. Acest lucru se intampla deoarece CF de gestiune este superior cresterii economice. Acest lucru este caracteristic industriei constrcutoare de automobile, deoarece
32
imobilizarile au un termen de recuperare indelungat si se reinnoiesc destul de rar, pe cand profitul net este unul consistent.
Evaluarea intreprinderii V0 (intreprindere) =
V0 intreprindere VAN intreprindere
2007 2,579,139,316.19 327,780,708.19
2008 2,821,240,094.86 242,100,778.67
2006 2,251,358,608
AE
2007 2,693,815,759
2008 2,961,131,296
k=15,5% :media de rentabilitate pe sectorul auto, pentru Europa de est Cunoscandu-se valoarea contabila a activului economic se poate spune ca din punct de vedere contabil, in prezent, activul economic este supraevaluat (V0(AE)
IV. Diagnosticul rentabilitatii A. Ratele de marja Pr net/CA EBIT(1-τ)/CA EBIT/CA EBITDA/CA
33
2006 6.3453% 6.3532% 7.5633% 13.5980%
2007 6.5565% 6.5575% 7.8066% 12.1620%
2008 2.8511% 2.8511% 3.3942% 8.8358%
B.
Ratele de rotatie
AE AE/CA*360 zile CA/AE
2006
2007
2008
2,251,358,608
2,693,815,759
2,961,131,296
145.9190742
139.8176074
2.467120916
2.57478301
Durata de 139.4878097 rotatie Viteza de 2.580870692 rotatie
Ratele de marja se calculeaza ca si ponderea unui element in cifra de afaceri. Dupa cum se observa din tabelul alaturat, ponderea profitului net in CA scade in 2008 la 2,85% fata de 6.34% si 6,55% in 2006 respectiv 2007. Acest lucru s-a datorat profitului mai mic inregistrat in 2008, colaborat cu cresterea cifrei de afaceri. Ponderea EBIT(1-τ) in CA este aproape identica cu ponderea profitului net in CA deoarece cheltuielile cu dobanzile sunt foarte mici. EBIT raportat la cifra de afaceri inregistreaza aceeasi scadere in 2008, deoarece cheltuielile fixe si cele financiare sunt mai mari in acest an, decat in anii precedenti. Aceeasi evolutie o are si ponderea EBITDA in CA cauzele fiind aceleasi. Durata de rotatie arata in cate zile se recupereaza activul economic prin cifra de afaceri. Durata de rotatie scade de la 146 de zile in 2006 la 140 de zile in 2007 si la 139 de zile in 2008. Principala cauza o reprezinta dinamica superioara de crestere a cifrei de afaceri fata de activul economic. C. Ratele de structura
CPR/AE DTL/AE DTL/CPR AE/CPR
2006 1 0 0 1
2007 0.999957373 0.000043 0.000043 1.000042628
2008 1 0 0 1
34
Analizand ratele de structura observam ca datoriile financiare ale DACIA SA sunt foarte mici, fiind chiar neglijabile.
D. Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite ROA ROE Rdobanzii
EBIT(1- τ)/AE Pr.net/CPR Dobanzi(1-τ)/DTL
2006 0.15674075 0.156545254 #DIV/0!
2007 0.168842219 0.168821597 0.652596928
2008 0.073583306 0.073583125 #DIV/0!
Rentabilitatea economica, ROA are o evolutie descurajatoare, in anul 2008 scazand cu mai mult de 50% fata de 2007 si 2006. Ca si principala cauza putem numi obtinerea unui profit mult mai mic in acest an decat in anii precedenti. ROE are valori aproape egale cu ROA. In contextul in care DACIA nu are datorii pe termen lung decat in 2007, si acelea nu foarte mari, AE este aproape egal cu capitalul propriu iar EBIT(1-τ) este sensibil egal cu profitul net din cauza lipsei dobanzilor. ROE este un indicatorul foarte important pentru actionari. El indica cat profit se obtine, raportat la capitalul propriu. In anul 2008 a avut loc o scadere a vanzarilor, si a cifrei de afaceri in consecinta. Astfel profitul obtinut este mult mai mic cu 52% decat in 2007. Capitalul propriu creste in 2008 cu 10% fata de 2007, deci ROE a scazut si el cu 56%.
E. Ratele valorii de piata 2006 ROE*b
1) g= ROE*b
2007 0.156545254
2008 0.168821597
0.073583125
! g=ROE pt ca profitul se reinvesteste in totalitate in toti anii
nr. Act. Pr.net/nr. Actiuni
2006 22513586080
2007 26937009310
2008 29611312960
0.015654525
0.01688216
0.007358312
2) profit net/actiune (EPS; earning per share)= Pr.net/nr. Actiuni Profitul net pe actiune scade si el, tot datorita scaderii profitului in
35
2008.
2006 3,919,051.96
AE*(ROA-k)
2007 37,288,387.92
2008 -241,085,521.52
3) valoarea economica adaugata= capital investit*(ROA-k)
Valoarea economica adaugata este > 0, in anii 2006 si 2007 ceea ce indica un fapt pozitiv pentru intreprindere intrucat firma a avut o rentabilitate mai mare decat cea medie de pe sector, intrucat ROA>k. In anul 2008, ROA scade destul de mult, si astfel firma inregistreaza o rentabilitate mult mai mica decat media pe sector.
IV. DIAGNOSTICUL RISCULUI 1. Riscul economic si financiar 2007/2006 e e'
% ∆EBIT/ % ∆CA % ∆PN/%∆CA
1.177791801 1.183486859
2008/2007 -3.14131314 -3.140844215
Riscul economic este 1.77 in 2007/2006. Asta semnifica, ca la variatia cu
un punct procentual a cifrei de afaceri, EBIT va varia si el cu 1.77 puncte procentuale. In anul 2008 riscul economic este -3.14. Adica la o variatie cu un punct procentual a CA, EBIT va varia si el, in sens opus cu 3.14 puncte procentuale. Acest risc este unul destul de mare si ingrijorator, cel putin in 2008. Riscul financiar are valori aproape egale cu cel economic, datorita valorilor
mici ale dobanzilor. Interpretarea este aceeasi.
36
2. Solvabilitatea R indatorare
datorii/pasiv
2006 0.355060804
Levier
datorii/CPR
0.57602546
2007 0.382596276
2008 0.264426639
0.65500068
0.380156417
Rata de indatorare este mai mica de 50%, deci compania nu se afla in
pericol de insolvabilitate. Levierul se incadreaza de asemenea in intervalul propus de publicatiile de specialitate, fiind mai mic de 100%.
3. Lichiditatea Rata curenta Rata rapida Rata imediata
ACR/D curente (ACR-Stocuri)/D curente (disponibilit.+inv fin TS)/D curente
2006 0.95575912 0.610474663
2007 1.032686688 0.766445408
2008 1.283915365 0.791670461
0.008476108
0.23386321
0.480544956
Rata curenta arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente
prin intermediul activelor circulante. Aceasta se recomada sa fie mai mare decat 1. In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006, cand valoare tinde la 1, toate celelalte valori depasesc 1. Rata rapida arata capacitatea firmei de a-si plati datoriile curente cu
activele cele mai lichide. Se recomanda ca valoarea acestui indicator sa depaseasca 0.8. In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006, in ceilalti doi ani valorile indicatorului sunt putin sub valoare de 0.8 Rata imediata arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente
folosind doar disponibilitatile din conturi bancare si casa si investitiile financiare pe termen scurt. Valoarea indicatorului era alarmanta in 2006, dar in 2008 ajunge la un nivel foarte bun. 37
In concluzie firma nu e in pericol sa nu isi poata plati datoriile curente. Analiza SWOT: Puncte tari: 1) Cresterea vanzarilor 2) Firma nu are probleme cu lichiditatea si solvabilitatea 3) CAF mare
Puncte slabe: 1) ROE in scadere cu 56% 2) Pierderi din anii anteriori 3) Nerepartizarea de dividende
Oportunitati: 1) Scaderea duratei de rotatie 2) CFD pozitiv
Amenintari: 1)
Cash flow pozitiv, dar in scadere
2) Scaderea profitului 3) Scaderea ratelor de marja 4) Risc economic mic in 2007, dar mare in 2008
IV.1. DESCRIEREA TEHNICO-ECONOMICA A PROIECTULUI DE INVESTITII Datorita cererii crescute pentru modelul Dacia Sandero, concernul Renault, care este actionarul majoritar al Dacia S.A., a decis punerea in functiune a unei noi linii de asamblare pentru acest model printr-o investitie in valoare de 90
38
milioane de euro. Cursul de schimb in momentul achizitionarii liniei de asamblare a fost de 4.2 RON/EUR. In contextul crizei actuale, modelele Dacia sunt favorizate datorita pretului relativ scazut ceea ce a impus nevoia de crestere a capacitatii de productie. Noua linie de asamblare este de ultima generatie, are un consum redus de energie, functioneaza in flux continuu, iar pentru intretinerea ei sunt necesare costuri mai mici decat in cazul celorlalte linii de asamblare. De asemenea, cheltuielile de manipulare vor fi mai mici, iar productia va creste de la 1340 de unitati pe zi la 1420, adica o crestere de 6%. Valoare inv= 90.000.000*4,2=378.000.000 RON
Zile lucratoare 2009= 276; zile dedicate intretinerii utilajelor sau defectiuni tehnice=20 Pret mediu de fabrica autovehicul Sandero = 4500 euro x 4,2 =18.900 RON Spor de productie/zi = 80 autoturisme Cifra de afaceri inv 2009 = 80*256*18900 = 387.072.000 RON
Amortizare liniara pe 10 ani Amortizarea anuala=37.800.000 RON Cheltuielile variabile cresc de la 60% la 65% din CA. Durata ACR nete scade de la 14 la 12 zile de CA. Pentru primii 3 ani, anticipam o crestere a CA cu rata de crestere sustenabila (g=16%).Apoi, CA ramane ct. In cazul nostru, g=ROE pt. ca tot profitul obtinut se reinvesteste. La sfarsitul anului 2014, investitia se revinde cu 130.000.000 RON. Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 - 16%(130.000.000 151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala = 133.392.000 RON
IV.2.
FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR DE INVESTITIE 39
Spatiul necesar instalarii liniei de asamblare (2500 mp) este deja existent in incinta fabricii din Mioveni. Utilitatile necesare sunt deja existente. Cheltuieli fixe platibile = 25.956.900 RON: 1)
Cheltuieli cu salariile personalului TESA = 8.000.900 RON
2)
Cheltuieli de intretinere (energie, apa, gaze etc.) = 15.956.000 RON
3)
Cheltuieli de intretinere ale liniei de asamblare = 2.000.000 RON
Amortizarea este liniara pe 10 ani. Amortizarea anuala=37.800.000 RON. Cheltuieli variabile = 65% din CA: 1)
Cheltuieli cu salariile personalului direct productiv = 15% din CA
2)
Cheltuieli cu energia si apa = 5% din CA
3)
Cheltuieli cu materiile prime si materialele= 45% din CA
Planul de finantare
Finantarea se va realize din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul 2008 (anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile cu achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la nivel intern.
IV.3. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU CVASI-CERT Considerand costurile aferente investitiei, precum si impactul acesteia asupra cifrei de afaceri viitoare (cresterea cifrei de afaceri estimata pentru anii 20092014) obtinem cifra de afaceri aferenta investitiei:
40
2009 2010 387072000 449003520 251596800 291852288 25956900 25956900 37800000 37800000 71718300 93394332 11474928 14943093.12 60243372 78451238.88 12902400 2064384 98043372 116251238.9 85140972 114186854.9
CA inv CV CF platibile Amortizarea Profit brut Impozit profit Profit net ∆ACRN CF gest CFD
2011 520844083.2 338548654.1 25956900 37800000 118538529.1 18966164.66 99572364.46 2394685.44 137372364.5 134977679
2012 520844083.2 338548654.1 25956900 37800000 118538529.1 18966164.66 99572364.46 0 137372364.5 137372364.5
2013 520844083.2 338548654.1 25956900 37800000 118538529.1 18966164.66 99572364.46 0 137372364.5 137372364.5
2014 520844083.2 338548654.1 25956900 37800000 118538529.1 18966164.66 99572364.46 0 137372364.5 137372364.5
Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate
Pentru a putea calcula valoarea indicatorului VAN (valoare actualizata neta) aferent investitiei se considera ca la sfarsitul anului 2014 investitia se revinde cu 130.000.000 RON. Drept urmare, Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 16%(130.000.000 – 151.200.000) + ACRN 2014, adica Valoare Reziduala = 133.392.000 RON; Pentru a actualiza cashflow-urile din anii viitori se utilizeaza rata de actualizare calculata pentru anii 2009-2014 in valoare de 0,144 ; Astfel, obtinem VAN = 144.930.767,2 , din care rezulta si valoarea indicelui de profitabilitate IP =1,38; Valoarea pozitiva a indicatorului VAN, precum si un indice de profitabilitate care depaseste cu mult valoarea critica de IP = 1 indica faptul ca investitia efectuata, in conditiile ipotezelor considerate, este una rentabila si merita sa fie facuta. Ca sa putem calcula termenul de recuperare centralizam cashflow-urile, cashflow-urile actualizate si cashflow-urile actualizate cumulate pentru anii 20092014:
An
CF 2009 2010 2011 2012 2013 2014
VR
85140972 114186854.9 134977679 137372364.5 137372364.5 137372364.5 133392000
CF cum. CF act. 85140972 74423926.57 199327826.9 87249724.07 334305505.9 90153767.96 471677870.4 80203860.99 609050234.8 70108270.09 746422599.3 61283452.88 59507764.63
41
CF act. cum. 74423926.6 161673651 251827419 332031280 402139550 463423003
TRs TRd
3 ani si 115 zile 4 ani si 237 zile
Dupa cum se observa, investitia se recupereaza atat conform TRs (static) , cat si TRd (dinamic) inainte de vinderea ei. Acest lucru indica profitabilitatea sporita a investitiei. Rata Interna de Rentabilitate
Din cele expuse mai sus, se observa ca pentru un indice de actualizare de 0,144 obtinem un VAN pozitiv. O sa luam valoarea indicelui de actualizare = 30% pentru care VAN=-10.439.184 . Pentru k=25%, VAN=29.101.939. Folosind aceste valori, obtinem RIR=28,68%. Acesta ne indica ca investitia ofera o rata interna de rentabilitate mai mare decat rentabilitea financiara prognozata a intreprinderii.
Chiar daca un indicator ca RIR nu este mereu semnificativ, in acest caz valoarea acestuia poate fi luata in calcul alaturi de valoarea pozitiva a VAN-ului, RIR avand semnificatia unei rate a profitului (“rate of return”). Rata Interna de Rentabilitate Modificata
RIRm reprezinta rata de rentabilitate efectiv obtinuta daca se considera ca fluxurile de numerar generate de proiectul de investitii se vor reinvesti la o rata r=13% (Rm din CAPM). RIRm in cazul AUTOMBILE DACIA SA este egala cu 20,09%.
IV.4. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU INCERT
42
In analiza proiectului de pana acum am presupus ca toate variabilele explicative ale VAN sunt cunoscute cu certitudine inca de la momentul luarii deciziei de adoptare a acestora, nemodificandu-se in timp sub influenta diferitor factori determinanti.
Analiza de Sensibilitate
Analiza de sensibilitate ia in calcul faptul ca valoarea indicatorilor de performanta a unui proiect de investitii este determinata de mai multi factori. Astfel, vom analiza mai multe posibilitati de modificare a unor ipoteze-cheie aferente proiectului. In scenariul de baza se presupune: 378,000,000
Valoarea Investitiei Impactul asupra Cifrei de Afaceri
1-3 ani
4 - 6 ani
16%
0% 130,000,000
Valoare de Vanzare
In conditiile ipotezelor propuse obtinem: 2009
CA inv CV CF platibile Amortizarea Profit brut Impozit profit Profit net ∆ACRN CF gest CFD
387,072,000 251,596,800 25,956,900 37,800,000 71,718,300 11,474,928 60,243,372 12,902,400 98,043,372 85,140,972
2010 449,003,520 291,852,288 25,956,900 37,800,000 93,394,332 14,943,093 78,451,239 2,064,384 116,251,239 114,186,855
2011 520,844,083 338,548,654 25,956,900 37,800,000 118,538,529 18,966,165 99,572,364 2,394,685 137,372,364 134,977,679
2012 520,844,083 338,548,654 25,956,900 37,800,000 118,538,529 18,966,165 99,572,364 0 137,372,364 137,372,364
Rezultatele din tabel genereaza urmatorii indicatori:
43
2013 520,844,083 338,548,654 25,956,900 37,800,000 118,538,529 18,966,165 99,572,364 0 137,372,364 137,372,364
2014 520,844,083 338,548,654 25,956,900 37,800,000 118,538,529 18,966,165 99,572,364 0 137,372,364 137,372,364
Valoare Reziduala= 133.392.000 RON; VAN = 144,930,767; RIR = 28.68%; CA medie =486,575,309; In continuare ne propunem stabilirea modificarilor acestor indicatori, functie de schimbarea ipotezelor de baza. Impactul asupra cifrei de afaceri poate creste sau scadea cu 2 puncte procentuale, in functie de situatia economiei la nivel national. 1-3 ani
4-6 ani
pesimist
14%
-2%
neutru
16%
0%
optimist
18%
2%
Ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri poate creste sau scadea cu 5%, in functie de costurile cu materiile prime si salariile directe.
pesimis t neutru optimis t
70% 65% 60%
Scenariul pessimist ofera urmatoarele valori pentru cash-flow-uri:
CA inv CV CF platibile Amortizare a Profit brut Impozit profit Profit net ∆ACRN CF gest CFD
2009 387,072,000 270,950,400
2010 441,262,080 308,883,456
2011 503,038,771 352,127,140
2012 492,977,996 345,084,597
2013 483,118,436 338,182,905
2014 473,456,067 331,419,247
25,956,900
25,956,900
25,956,900
25,956,900
25,956,900
25,956,900
37,800,000 52,364,700
37,800,000 68,621,724
37,800,000 87,154,731
37,800,000 84,136,499
37,800,000 81,178,631
37,800,000 78,279,920
8,378,352 43,986,348 12,902,400 81,786,348 68,883,948
10,979,476 57,642,248 1,806,336 95,442,248 93,635,912
13,944,757 73,209,974 2,059,223 111,009,974 44
13,461,840 70,674,659 0 108,474,659 108,474,659
12,988,581 68,190,050 0 105,990,050 105,990,050
12,524,787 65,755,133 0 103,555,133 103,555,133
108,950,751
CFD 1+k (1+k)2 (1+k)3 (1+k)4
114.40% 130.873600% 149.719398% 171.278992%
68883948 93635912.16 108950751.3 108474658.9
(1+k)5 (1+k)6
195.943167% 224.158983%
105990049.8 103555132.9 VR act.= Val. Initiala investitie= VAN=
Astfel
obtinem
un VAN=
CFD act. 60213241.26 71546830.04 72769963.32 63332144.72 54092240.97 46197181.9 65035033.15
2009 2010 2011 2012 2013 2014
378000000 55,186,635
55,186,635
si
IP=
1.1460,
investitia
recuperandu-se la revanzare ( suma actualizata a cash-flow-urilor generale de investite
este
mai
mica
decat
valoarea
investitiei
initiale
:
368,
151,602<378,000,000). Scenariul neutru genereaza cashflow-uri si indicatorii de rezultate evidentiate in scenariul de baza (VAN = 144,930,767 ; IP = 1,371441402; termen de
recuperare = 4 ani si 237 de zile).
Scenariul optimist prezinta urmatoarele rezultate: CA inv CV CF platibile Amortizar ea Profit brut Impozit profit Profit net ∆ACRN CF gest CFD
2009 387,072,000 232,243,200
2010 456,744,960 274,046,976
2011 538,959,053 323,375,432
2012 549,738,234 329,842,940
2013 560,732,999 336,439,799
2014 571,947,659 343,168,595
25,956,900
25,956,900
25,956,900
25,956,900
25,956,900
25,956,900
37,800,000
37,800,000
37,800,000
37,800,000
37,800,000
37,800,000
91,071,900
118,941,084
151,826,721
156,138,394
160,536,299
165,022,163
14,571,504 76,500,396 12,902,400 114,300,396 101,397,996
19,030,573 99,910,511 2,322,432 137,710,511 135,388,079
24,292,275 127,534,446 2,740,470 165,334,446 162,593,976
24,982,143 131,156,251 0 168,956,251 168,956,251
25,685,808 134,850,492 0 172,650,492 172,650,492
26,403,546 138,618,617 0 176,418,617 176,418,617
CFD
CFD act.
45
1+k (1+k)2
114.40% 130.873600%
101397996 135388078.6
88634611.89 103449495.2
2009 2010
(1+k)3 (1+k)4
149.719398% 171.278992%
162593976 168956250.6
108599137.9 98643884.36
2011 2012
(1+k)5 (1+k)6
195.943167% 224.158983%
172650491.5 176418617.3 VR act.=
88112535.14 78702452.71 66,499,642
2013 2014
Val. Initiala investitie= VAN=
378000000 254,641,760
Indicatorii aferenti scenariului optimist sunt: VAN = 254,641,760 si IP = 1.6737 , investitia recuperandu-se in 3 ani si 70 de zile.
Elasticitatea VAN in functie de Cifra de Afaceri Medie este e =13,05, ceea ce arata o dependenta directa intre valoarea VAN si CA: atunci cand CA creste cu 1%, VAN se majoreaza cu 13,05% (VAN este sensibila fata de cifra de afaceri). Tehnica Scenariilor
Tehnica scenariilor este o alta posibilitate de a introduce incertitudinea in modelarea evolutiei viitoare a proiectelor de investitii. Utilizand aceleasi ipoteze ca cele exprimate in cadrul analizei de sensibilitate: modificarea impactului asupra cifrei de afaceri, se considera urmatoarele probabilitati de aparitie a scenariilor: probabilitat e
VAN
55,186,63 pesimist
30%
5 144,930,7
neutru
40%
67 254,641,7
optimist
30%
60
46
Media valorii actualizate nete se calculeaza astfel: E(VAN) = p1 * VAN1 + p2 * VAN2 + p3 * VAN3 = 30%*55,186,635 + 40%*
144,930,767 + 30%*254,641,760 = 150,920,825.30 . Dispersia se calculeaza dupa formula: σ2(VAN) = p1 * (VAN1 – E(VAN))2 + p2 * (VAN2 – E(VAN))2 + p3 * (VAN3 –
E(VAN))2 = 5,991,272,565,606,440.00;
Abaterea medie patratica se obtine din: σ(VAN) = √ σ2(VAN) = 77,403,311;
Drept urmare, putem constata ca exista o probabilitate de 68% ca VAN sa apartina intervalului [VAN - σ(VAN); VAN + σ(VAN)] sau (73,517,514; 228,324,136).
5.Concluzii Compania “AUTOMOBILE DACIA S.A.”, prin rezultatele obtinute in studiul prezent, a demonstrat o forta financiara suficienta nu doar pentru a-si pastra pozitia pe piata, dar si pentru a progresa, a cuprinde noi orizonturi si de a oferi siguranta si confort clientilor sai. Proiectul de investitii analizat presupune punerea in functiune a unei noi linii de asamblare pentru modelul Dacia Sandero, in vederea cresterii productiei zilnice. 47
Investitia se cifreaza la valoarea de 378.000.000 RON reprezentand costul liniei de asamblare, calculat la cursul de 4,2 EUR/RON. Cifra de afaceri prognozata a fost obtinuta bazandu-ne pe pretul mediu al modelului la care ar fi comercializat fiecare din cele 80 de modele produse suplimentar in fiecare zi. Aceasta valoare a cifrei de afaceri creste in primii 3 ani cu rata de crestere sustenabila, si apoi ramane constanta. Costurile au inclus cuantumul cheltuielilor salariale, cu materiale si materii prime precum si cu utilitatile necesare bunei desfasurari a activitatii. Investitia curenta se va amortiza in 10 ani, liniar. Inca din primul an investitia genereaza profit pentru companie. Acest profit creste o data cu cresterea cifrei de afaceri
in
urmatorii
doi
ani,
urmand
ca,
pentru
restul
perioadei, sa fie constant. Acest fapt este unul pozitiv, si incurajator pentru companie, caci profitul pozitiv induce un cash-flow disponibil pozitiv. Dupa
3
ani
investitia
se
revinde,
deoarece modelul
Sandero nu va mai avea aceeasi cautare. Valoarea actualizata neta este de 144.930.767 . Fiind pozitiva, acest lucru semnifica faptul ca investitia va genera intrari de cash in companie. De asemenea, investitia se dovedeste a fi rentabila, benefica. Rata interna de rentabilitate este suficient de mare, si este superioara ratei de rentabilitate de pe piata financiara, deci putem concluziona in mod clar, faptul ca investitia este una care ar aduce profit companiei.
48
In continuare am luat in calcul doua alte scenarii posibile, unul pesimist si altul optimist. In functie de starea economica viitoare si de marja de eroare asociata previzionarii asupra cererii de Dacia Sandero, am fundamentat un scenariu pesimist in care cresterea cifrei de afaceri in primii 3 ani ar fi de 14%, urmata de o scadere a acesteia in anii urmatori, pana la vinderea investitiei cu 2% pe an. Pe de alta parte, scenariul optimist prevede o crestere in primii 3 ani a cifrei de afaceri cu 18% si apoi o crestere constanta de 2% anual. Chiar si in cazul scenariului pesimist, VAN-ul investiei este pozitiv VAN= 55,186,635, deci chiar si in situatia cea mai nefavorabila pentru investitie, aceasta este profitabila. Cazul optimist returneaza un VAN de 254,641,760. Identificand o posibilitate de 30% in cazurile scenariilor optimist si pesimist, si de 40% in cazul scenariului realist, putem garanta cu o probabilitate de 68% faptul ca VAN va apartine situatia
(73,517,514; pietei
auto
228,324,136). in
viitor,
Astfel,
investitia
va
indiferent fi
de
rentabila,
generand valoare adaugata. Per total, concluzia generala este ca aceasta investitie este
una
bine
gandita,
solida,
substantiale companiei Dacia S.A.
Bibliografie: 49
ce
va
aduce
beneficii
