Introducere Bãuturile rãcoritoare fac parte din viaţa noastrã de zi cu zi.Zilele toride de vară au crescut consumul de băuturi răcoritoare de tot felul, care se găsesc în comerţ. Frumos ambalate, sucurile pot ascunde taine care afectează sănătatea, dacă sunt consumate în mod constant.Savurăm prea des sucuri, băuturi energizante, bere şi uităm că niciuna dintre aceste licori nu face bine organismului aşa cum face apa. ar ce pierdem şi ce avem de c!ştigat din acest "război# al sucurilor cu banala apă$ %ceasta este una din multe întrebãri pe care cercetãtorii o înt!lnesc frecvent în r!ndul popoluaţiei şi m&am g!ndit sã vã ofer mici informaţii în paginile urmãtoare.
Cap.I.Prezentarea bãuturilor rãcoritoare
'ermenul ermenul de băutură băutură răcoritoare răcoritoare (popular )suc#* se referă referă în special special la băuturile carbogazoase sau necarbogazoase obţinute din concentraţi din concentraţi,, deşi în sens larg desemnează orice orice bău băutur turăă care care nu con conţin ţinee alcool alcool (deşi e+istă e+istă şi c!teva c!teva e+cepţii, e+cepţii, cum ar fi ceaiul, ceaiul, ciocolata caldă, caldă, laptele (bătut laptele (bătut sau nu*, sana, sana, coctailul etc.*. coctailul etc.*. -ele mai populare sortimente de băuturi răcoritoare sunt cola, apa minerală, minerală, limonada sau limonada sau oranada oranada..
Care este conţinutul de zahãr şi calorii al bãuturilor rãcoritoare? /robabil ca o sã vã mire, dar maoritatea bãuturilor rãcoritoare nu conţin mai mult za0ãr şi calorii dec!t multe sucuri de fructe. e e+emplu, un pa0ar de -oca&-ola conţine mai puţin za0ãr şi calorii dec!t un pa0ar de suc de portocale şi conţine mai puţin za0ãr şi calorii dec!t aceeaşi cantitate de suc de mere sau de struguri. 1rganismul tãu nu poate face diferenţa dintre za0ãrul natural din sucurile de fructe şi za0ãrul adãugat în bãuturile rãcoritoare.
-onţinutul de za0ãr şi calorii al anumitor alimente apare prezentat în tabelul 2r3.
Produs
100 ml Zahãr (grame) Valoare energeticã (k (kcal)
CocaCola
34
56
!uc de "ortocale 34
57
!uc de mere
33
58
!uc de struguri 36
9:
'abel 2r.3(Sursa;%sociaţia 2r.3(Sursa;%sociaţia 2aţionalã pentru Bãuturi <ãcoritoare&=== <ãco ritoare&===.anbr.r .anbr.ro* o*
C#t $os$or se gaseşte %n CocaCola? >+istã >+istã 37 mg de fosfor fosfor în 344 ml de -oca&-ola. %cesta %cesta este ec0ivalentul ec0ivalentul cantitãţii cantitãţii de fosfor care se gãseşte în sucul de portocale şi mai puţin dec!t se gaseşte în lapte, br!nzã şi p!ine. /rodusele din carne conţin mult mai mult fosfor dec!t orice alte produse. Fosforul din -oca&-ola reprezintã ?,3@ sau mai puţin din totalul de fosfor care se îngereazã zilnic prin alimentaţie.An tabelul 2r.? apare prezentat conţinutul de fosfor la 344 de grame de produs ;
Produs
&os$or (mg)
CocaCola
37
'a"te * grasime 86 +nghetata de ,anilie 349 Carne de "ui
35:
Pateu de "ui
379
!unca
?57
Carne de "orc
?9?
-lune
67:
.ranza
93?
'abelul 2r.?(Sursa;%sociaţia 2r.?(Sursa;%sociaţia 2aţionalã pentru Bãuturi <ãcoritoare&===.anbr.ro* <ãcoritoare&===.anbr.ro*
.ãuturile rãcoritoare conţin co$einã %n cantitãţi mari? ulte ulte bãuturi bãuturi rãcori rãcoritoa toare re nu conţin conţin cofein cofeinã, ã, altele altele con conţin ţin însã însã cofein cofeinãã în cantitãţi mici, ceea ce le conferã un gust specific. 1 cantitate de 344 ml de -oca&-ola conţine numai 36 miligrame de cofeinã, ceea ce înseamnã cam un sfert din conţinutul de cofeinã al aceleiaşi cantitãţi de cafea c afea şi aproape umãtate din cel al a l unui ceai. 'abelul 2r.6 prezintã conţinutul mediu de cofeinã al urmãtoarelor alimente;
Produs
100 ml
Ca$ea Ca$ea boabe la $iltru
7C
Ca$ea boabe la masina
95
Ca$ea solubila
55
Ca$ea boabe $ara co$eina
3,6
Ca$ea solubila $ara co$eina
4,C
Ceai /in $runze "roas"ete
?4
Ceai la "liculete
?4
.auturi racoritoare CocaCola
36
CocaCola 'ight
36
Ciocolata Ciocolata amaruie (0 gr)
69
Ciocolata cu la"te (0 gr)
33
.autura din ciocolata (10dl)
?,9
'abelul 2r.6(Sursa;%sociaţia 2r.6(Sursa;%sociaţia 2aţionalã pentru Bãuturi <ãcoritoare&===.anbr.ro* <ãcoritoare&===.anbr.ro*
C#t sodiu conţin bãuturile rãcoritoare? aoritatea bãuturilor rãcoritoare conţin într&o cantitate de 344 ml mai puţin de 39 miligr miligrame ame de sod sodiu. iu. %cest %cest conţinu conţinutt este este mic mic în compar comparaţi aţiee cu alte alte alimen alimente. te. Dn
maoritatea cazurilor, conţinutul de sodiu din bãuturile rãcoritoare este dat de apa potabilã localã. 'abelul urmãtor (2r.5* prezintã conţinutul de sodium al unor alimente
Produs
Miligrame
Majoritatea bauturilor racoritoare 100 ml < 15
Paine alba, 2 felii
245
Lapte, 100 ml
53
Suc de rosii, 100 ml
42
Sare, 4 gr
2300
'abel 2r.5(Sursa;%sociaţia 2aţionalã pentru Bãuturi <ãcoritoare&===.anbr.ro*
C#t aluminiu se gaseşte %ntro cutie de bãuturi rãcoritoare? Bãuturile rãcoritoare îmbuteliate în cutii sunt o sursã însignifiantã de aluminu, contribuind cu o infimã cantitate în alimentaţie. 2ivelul aluminiului din bãuturile rãcoritoare îmbuteliate în cutii este, în general, scãzut.%luminiul este a treia substanţã c0imicã care se gaseşte din abundenţã în naturã, dupã o+igen şi siliciu. %limentele obişnuite ce conţin aluminu sunt; cerealele, legumele şi carnea. Dn corpul uman, aluminiul este prezent în toate organele, ţesuturile şi fluidele şi se gaseşte c0iar şi în laptele matern.Zilnic consumãm aluminiu prin alimente, aer şi apã, dar este slab absorbit de corp, fiind eliminat în maoritate.
Cap.II. Piaţa bãuturilor rãcoritoare Cap.II.1. Evoluţia pieţei nainte de 1232 An timpul regimului comunist, în
Brifcor (gust de portocale*
-i-o (gust de portocale*
Euic -ola (gust de cola*
eit (gust de fructe, în genul de astăzi*
Bem&Bem (gust de portocale*
Zmeurata (gust de zmeură*
ăm!iţa (gust de lăm!ie*
Gebe (gust de lăm!ie*
%urora (gust de lăm!ie*
Hn caz aparte îl reprezintă băutura /epsi&-ola, scoasă la fabrica IuncaJ din 1vidiu, -onstanţa sub licenţă /epsico, din anii K:4. Sloganul mărcii era Iav!nt şi energieJ.
/u"4 1232 1 vreme au mai rezistat vec0ile mărci, dar, din cauza privatizărilor, unele dintre ele au dispărut (Brifcor, eit, Euic -ola*, altele au reuşit să supraveţiuiască (-i-o sau, bineînţeles, /epsi&-ola* ori să renască (Brifcor , Euic -ola*. e asemenea, au apărut o serie de firme care produc sucuri rom!neşti (%la&Bala, FruttL&Fres0, Mal etc.*
Cap.II.2.
Concurenţii
pe
piaţa
bãuturilor rãcoritoare Ancepe bãtãlia aromelor pe piaţa bãuturilor rã coritoare
-ompetitivitatea crescutã de pe piaţa bãuturilor rãcoritoare obligã la inovaţie pe toate planurile, într&un ritm din ce în ce mai rapid. a noi, în ?44:, competiţia a început cu aromele de portocale roşii. ar ce ne rezerva vara aceasta este înca dificil de anticipat. Hrm!nd tendinţele în plan internaţional, putem avea parte de cele mai sofisticate şi mai neaşteptate arome şi ambalae. -ompaniile îşi ţin încã informaţiile cu privire la noile produse în cel mai mare secret,însã promisiunile sunt mari. Bãtãlia aromelor pe piaţa rãcoritoarelor pare sã continue în forţa şi anul acesta. arii producatori anunţã o vara plinã de surprize. An general, dupã o lansare apare, într& un fel sau altul, reacţia concurenţei. 1rangina a lansat varianta ig0t pentru rãcoritoarea carbonatatã din portocale. >ste foarte posibil sã aparã reacţii din partea concurenţei pe acest teren, ştiut fiind cã portocala este primul fruct în topul preferiţetlor rom!nilor, aşa înc!t concurenţa nu şi&ar putea permite sã nu vinã cu produse similare pentru targetul bãuturilor lig0t. %lte predicţii sunt greu de fãcut la ora actualã.An plan internaţional, cu c!teva e+cepţii, fiecare ţarã are aromele ei. Nusturile diferã mult de la o naţiune la alta, aşa înc!t nu putem fi siguri dacã un produs lansat în Mest va fi adus şi pe piaţa rom!neascã sau se va inventa o rãcoritoare nouã special creatã pentru localnici. %şa este Fanta S0oata, produsã pentru rom!ni, ca un fel de suratã mai carbonatatã a socatei, o bãutura tradiţionalã. An ceea ce priveşte lansãrile în plan internaţional, luna trecutã -oca& -ola a lansat în Franta şi în Statele Hnite -oca&-ola Blac, mai puţin dulce şi cu o puternicã aromã de cafea. in partea concurenţei, pe varianta aromelor de cafea, e+istã /epsi -offe -ino, distribuit în area Britanie şi /epsi -apuccino, destinat perioadei iarnã&primavarã şi distribuit numai în ţãrile >uropei de >st. Ansã loc de gusturi noi pare a
fi la nesf!rşit. 2umai Fanta a adunat, p!nã în prezent, peste 74 de arome de suc în întreaga lume, care mai de care mai sofisticate; Bubble Num, -andL -ane, -ucumber elon, Lc0ee, Manilla -ream etc. ulte dintre acestea sunt ediţii limitate. a noi au fost, în anii trecuţi, Fanta atina, cea de mere verzi şi cea de grapefruit roşu. Hnele arome au fost create special pentru pieţe unde e+istã tradiţie pentru un anume fruct,pentru o vara şi c0iar pentru o zi. An Mest s&a auns la crearea unor ediţii speciale de suc, dedicate unui anumit retailer, unei sãrbãtori eveniment a anului (/aşti, -rãciun, Sf. Malentine sau Gallo=een* sau c0iar unui eveniment special al cuiva. Hn brand care s&a specializat în e+clusivitãţi pe evenimente este ountain e=. e Gallo=een, se consumã,încã din ?445, /itc0 Blac ountain e=. arii retaileri au pretenţii de e+clusivitate de la marile branduri de rãcoritoare. >+istã Baa Blast, tot de la ountain e=, disponibil e+clusiv în restaurantele 'aco Bell. >+clusivitãţi pentru un eveniment; art0 e= a fost creat în ?449 special pentru promoţia peliculei cinematografice Star Oars DDD şi disponibil e+clusiv în magazinele 7&>leven. a noi, mai este ceva timp p!nã sã se aungã la asemenea e+clusivitãţi, dar în planul aromelor speciale şi al celor în ediţie limitatã, marile companii e+perimenteazã din plin de c!tiva ani încoace. %lãturi de -oca&-ola Manilla, /epsi -apuccino, Fanta S0oata sau adness, Seven Dce şi multe alte sucuri, anul acesta aduce cu siguranţa arome noi. -el
putin
aşa
promit
reprezentanţii
marilor
companii
producãtoare.
!ur"rize şi "romisiuni Euadrant %mroP Beverages a debutat anul trecut cu lansarea în
spune -ãlin -le, -onsumer areting anager, Euadrant %mroP Beverages S%. 1rangina a debutat anul acesta cu variantele
arome a venit ca un demers $iresc în procesul de cunoaştere a consumatorilor şi anali%ei comportamentului acestora. +rmea%ã ca# în $uncţie de succesul noilor produse lansate de ,rangina anul acesta# dar şi de viitoarele tendinţe ale pieţei şi ale nevoilor de consum# sã ne g&ndim la e'tinderea gamei prin cuprinderea de arome noi- , a afirmat Drit
azor, Business evelopment Mice&/resident pentru 1rangina. -oca&-ola GB- a lansat dea, anul acesta, douã produse noi; Fanta ango şi -appL /ortocale
le sunt arome noi, aflate sub umbrela celor douã mãrci cunoscute; Fanta şi -appL nectar. e anul trecut, Fanta are o platformã de comunicare nouã. ) v&nd la a%ã aceastã plat$ormã de comunicare# /anta ango ne îndeamnã sã $im 1amooca şi sã descoperim sen%aţii noi3 îndra%neala şi dorinţa de viaţã# e'ueranţã# plãcerea de a nu re%ista tentaţiilor. 4 $i 1amooca5 înseamnã sã trãieşti cu imaginaţie şi cu simţul umorului toate e'perienţele pe care viaţa ţi le o$erã. /anta ango 1eat nu este doar o ãutura rãcoritoare# ci şi o invitaţie la distracţie# ucurie# aventurã", e+plicã ugurel <ãdulescu, /ublic %ffairsR -ommunication anager -oca&
-ola GB-
5ãzboiul bulelor6 CocaCola ,ersus Pe"si
Sustragerea unor secrete comerciale de la liderul pieţei mondiale de bãuturi rãcoritoare întoarce o nouã paginã în cea mai spectaculoasã confruntare corporatistã din istorie.-!nd procurorii americani au anunţat cã au pus sub acuzare trei persoane pentru furtul unor informaţii secrete de la -oca&-ola, pentru a le vinde companiei rivale
/epsi-o, o nouã paginã în rãzboiul îndelung dintre cei doi giganţi a fost întoarsã.eşi ambele companii au dovedit bunã purtare în aceastã poveste, corectitudinea relaţiei concurenţiale dintre ele rãm!ne sub un mare semn de întrebare. Dar impactul real al cazului, fãrã precedent în aceastã zonã a pieţei, va fi elucidat abia peste mult timp. /rocurorii americani au anunţat, la milocul sãptãm!nii trecute, ca în urma unei operaţiuni e+trem de complicate, la care au participat FBD şi conducerile celor mai mari producãtori de bãuturi rãcoritoare din lume, au fost arestaţi trei indivizi. Mina lor, conform actului acuzãrii; cã ar fi reuşit sã fure informaţii secrete de la -oca&-ola, companie legendarã tocmai pentru caracterul secret al reţetelor sale,şi ar fi încercat sã le vandã companiei rivale /epsi-o.-ulmea, c0iar reprezentanţii acesteia din urmã ar fi informat -oca&-ola în legaturã cu tentativa celor trei & printre care oLa Oilliams, m!na dreaptã a unui înalt director administrativ din cadrul -oca&-ola. -a atare, un purtãtor de cuv!nt al /epsi-o, ave e-ecco, a ţinut sã sublinieze; m acţionat asemenea oricãrei companii cu simţul responsailitãţii. )oncurenţa poate $i adesea cruntã# dar ea treuie sã $ie# de asemenea# corectã şi în litera legii-.
%r fi vorba despre un e+erciţiu de imagine perfect din partea numãrului ? pe piaţa mondialã a bãuturilor rãcoritoare,dacã relaţia concurenţialã dintre /epsi-o şi -oca&-ola nu ar fi fost marcatã, pe parcursul istoriei lor de peste un deceniu, de politici nu tocmai corecte, precum celebrele antireclame la care apelau cele douã, cu mare succes,în anii TC4 şi T84, sau practica la fel de notorie a împãrţirii pieţei în zone de e+clusivitate.
&ilmul unui $urt $ãrã "recedent Antreaga poveste a furtului de informaţii secrete de la -oca&-ola a început la un moment dat, c!nd angaatã companiei oLa Oilliams a sustras o serie de documente şi o mostrã dintr&un viitor produs al -oca&-ola, pe care le&a ascuns în geantã. -u autorul celorlalţi doi suspecţi, Dbra0im imson şi >dmund u0aneL, a încercat sã contacteze conducerea /epsi, pentru a vinde aceste secrete în sc0imbul a nu mai puţin de 3,9 milioane de dolari. -onducerea /epsi-o a primit o scrisoare în acest sens, semnatã de un anume )ir", care pretindea cã este un înalt manager al -oca&-ola dispus sã v!ndã nişte informaţii./rompt, /epsi-o a contactat -oca&-ola şi Biroul Federal de Dnformaţii din SH% în legãturã cu acest incident şi departe de oc0ii lumii, a organizat o misiune sub acoperire, prin care un agent FBD l&a contactat mai înt!i pe imson, plãtind o micã parte
din sumã(64.444 de dolari* ca avans pentru aceste informaţii.An cele din urmã, cei trei suspecţi au fost arestaţi pe ?7 iunie, evenimentul fiind fãcut public abia sãptãm!na trecutã,în aunul primei lor aparţii în faţa unei instanţe din %tlanta, Neorgia.
!#nge comercial şi concurenţa drea"tã incolo de aceste informaţii, reprezentanţii FBD şi ai celor douã companii au oferit foarte puţine detalii, lãs!nd de înţeles cã mai sunt multe lucruri de lãmurit şi ca deznodãm!ntul va veni peste mult timp de acum încolo. -eea ce, automat, ridicã semne de întrebare în privinţa )corectitudinii concurenţiale" invocate de purtãtorul de cuv!nt al /epsi & cu at!t mai mult cu c!t, vorbind despre mãsura în care au fost proteate secretele companiei, un purtãtor de cuv!nt al -oca&-ola s&a referit doar la reţeta produsului sau de bazã, bãutura -oca&-ola -lassic. %ceastã reţetã este )s!ngele companiei noastre" şi nu a fost compromisã, s&a rezumat el sã spunã. ipsa unei imagini de perspectiva a întregii afaceri nu face dec!t sã readucã în discuţie rãzboiul concurenţial dintre cei doi giganţi, aflaţi de decenii în fruntea celor mai cunoscute branduri cu care este asociatã %merica & alãturi de conaldTs, isneL, Ford sau, mai nou, icrosoft. acã ambele companii au fost înfiinţate la cumpãna dintre secolele 38 şi ?4, adevaratã bãtãlie a început abia în vremea ãrii epresiuni, c!nd -oca&-ola şi&a vãzut poziţia de lider absolut al pieţei bãuturilor rãcoritoare ameninţatã de /epsi, o companie încã micã la acea vreme. /epsi a mizat pe o cantitate mult mai mare de suc, la un preţ similar celui practicat de -oca&-ola.e atunci, /epsi nu a reuşit sã întreacã liderul de piaţã în %merica dec!t pentru perioade scurte de timp şi doar în zone restr!nse. ar a încercat neîntrerupt sã realizeze acest lucru, confrunta&rea lu!nd proporţii de&a dreptul mitice încep!nd din anii T74 şi ating!nd apogeul în lupta pentru noi pieţe în anii TC4, c!nd apãreau primele semne cã conomic vorbind, momentul cel mai grav al acestei înfruntãri a fost înregistrat acum douã decenii, c!nd, pentru a face faţã concurenţei, -oca&-ola a încercat sã înlocuiascã brandul ce&i poartã numele cu unul nou & )2e= -oe". ecizia s&a dovedit însã e+trem de nepopularã în r!ndul consumatorilor, fapt pentru care compania a revenit asupra ei, lãs!nd sã circule în continuare doar )-oe" & denumirea alternativã a bãuturii -oca&-ola.
.ãtãlie mondialã
An prealabil, lupta luase o turnurã dramaticã pe una dintre cele mai mari pieţe ale lumii, Dndia. %colo, -oca&-ola a fost lider absolut de piaţa p!nã în 3877, c!nd a preferat sã menţinã secretul reţetei sale în momentul în care guvernul de la 2e= el0i i&a ordonat sã dezvãluie aceste informaţii şi sã&şi reducã participaţia în unitatea sa de producţie din aceastã ţarã. /oziţia de lider a fost preluatã de /epsi abia în 38CC, dar a revenit la -oca& -ola la scurt timp dupa ce aceasta a reintrat pe piaţa indianã în 3886. An ?449, cele douã companii controlau 89@ din piaţa indianã a bãuturilor rãcoritoare, din care :4,8@ reveneau -oca&-ola. An SH%, cele douã companii au o felie de piaţã de circa 79@ (-oca&-ola & circa 56@*, dominaţia lor fiind însã ameninţatã în prezent de apariţia unor sumedenii de alternative, care încearcã sã profite de scãderea interesului consumatorilor faţã de bãuturile carbogazoase. An
ironic,
de
la
anglofonii
pro&-oca&-ola
porecla
de
)/epsi".
Practici neortodo7e de marketing şi "ublicitate incolo de rivalitatea strict economicã, cele douã companii au desc0is, în ultimii 64 de ani, douã alte mari fronturi & cel al maretingului agresiv şi cel al distribuţiei în e+clusivitate. eşi au fost interzise în multe pãrţi ale lumii, inclusiv >uropa, celebrele antireclame revin periodic pe pieţe unde nu e+istã reglementãri legislative împotriva acestui tip de publicitate, iar contractele de e+clusivitate pot fi înt!lnite, acum, sub forme mai puţin vizibile, c0iar şi acolo unde acest tip de relaţii comerciale a fost scos în afara legii.-ultura antireclamelor /epsi&-oca&-ola a luat amploare în anii T74, c!nd /epsi a constatat, în cercetãrile de piaţã, ca participanţii la degustãri )în orb", care nu ştiau ce beau, preferau /epsi în defavoarea -oca&-ola. Ancuraatã de aceste rezultate, /epsi-o a lansat campania /epsi -0allenge, populariz!nd mai înt!i rezultatele acestor teste şi trec!nd apoi la veritabile reclame, precum cea în care un copil cumpãrã de la automatul
de sucuri o sticlã de -oca&-ola, o pune pe os, cumpãrã o alta, o pune os, iar apoi se urcã pe sticle pentru a aunge la înãlţimea necesarã sã apese pe butonul de /epsi. An privinţa zonelor de e+clusivitate, e+trem de populare inclusiv în
Cap.III. Protecţia şi securitatea consumatorilor de bãuturi rãcoritoare Cap.III.1. Etichetarea bãuturilor rãcoritoare
Ce este eticheta? >tic0eta reprezintã totalitatea informaţiilor care însoţesc produsul alimentar respectiv şi care sunt de regulã înscrise pe ambala pentru a oferii consumatorului detaliile privind
caracteristicile produsului cum ar fi data de e+pirare, lista ingredientelor, numele şi adresa producãtorului etc. >ste foarte important sã i se ofere consumatorului aceste informaţii, deoarece, numai în urma cunoaşterii caracteristicilor alimentului respectiv, consumatorul poate lua o 0otãr!re; sã cumpere sau sã nu cumpere acel aliment, şi sã îl aleagã pe acel produs care corespunde cu e+igenţele sau pofta lui de moment. a urma urmei, fiecare dintre noi avem dreptul sã c0eltuim banii dupa propriul plac. >tic0eta reprezintã orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat care conţine elementele de identificare a produsului şi care însoteste produsul sau este aderent la acesta. >tic0etarea bãuturilor se realizeazã pentru vinuri, bãuturi spirtoase şi bãuturi rãcoritoare. Htilizarea etic0etelor auto&adezive este în continuã ascensiune în industria vinului şi a bãuturilor rãcoritoare . %dezivul şi suprafaţa etic0etelor trebuie sã reziste cu bine în timpul spãlãrii, pasteurizãrii, umplerii recipientelor, transportãrii, rãcirii şi consumãrii. %dezivul trebuie sã reziste scufundãrii în recipiente cu g0eaţã.>lementele speciale în etic0etele pentru vinuri şi bãuturi rãcoritoare sunt; rezistenţa la umezealã a suprafeţei etic0etelor şi necesitatea unui adeziv spãlabil pentru sticlele returnabile./ot fi folosite diferite metode de imprimare în funcţie de calitãţile conţinutului.
Ce in$ormatii trebuie sã conţinã eticheta?
An continuare vã vom prezenta informaţiile care trebuie sã fie incluse pe etic0etele alimentelor şi vom detalia c!teva dintre aceste elemente;
/enumirea "rodusului 8umele şi adresa "roducatorului a im"ortatorului sau a distribuitorului %nregistrat %n 5om#nia /ata de e7"irare Cantitatea netã Condiţiile de de"ozitare şi de $olosire (dacã este cazul) 'ocul de origine (dacã este cazul) Concentraţia alcoolicã "entru bãuturile la care aceasta este mai mare de
19* 'ista ingredientelor $olosite Cantitatea ingredientelor e,idenţiate "e etichetã "rin desene sau cu,inte (dacã este cazul: e7ista şi e7ce"ţii) +nstrucţiunile de utilizare ;enţiunile su"limentare "e gru"e de "roduse
Cap.III.2. Sistemul de calitate
.ãuturile rãcoritoare "ot $ace "arte dintro alimentaţie sãnãtoasã? Bãuturile rãcoritoare contribuie la alimentaţie în douã modalitãţi. /e de&o parte, datoritã faptului cã sunt produse în principal din apã, ele acoperã necesarul zilnic (de circa ? litri* de lic0ide, potolind setea. /e de altã parte ele furnizeazã za0aruri,datoritã conţinutului de 0idraţi de carbon care sunt transformate de cãtre organism în energie. -u toate ca bãuturile rãcoritoare au acest aport nutriţional la alimentaţie, -ompania -oca&-ola îşi comercializeazã produsele numai ca bãuturi rãcoritoare.ulţi oameni sunt de pãrere ca e+istã alimente UbuneU şi alimente UreleU. e fapt nu e+istã alimente UreleU & ci doar o alimentaţie UproastãU. 1 alimentaţie sãnãtoasã, conform pãrerii maoritãţii nutriţioniştilor, constã în consumul unui mare numãr de alimente în cantitãţi moderate. %t!ta timp c!t m!ncaţi în cantitãţi rezonabile, fiecare aliment (inclusiv bãuturile rãcoritoare* poate face parte dintr&o alimentaţie sãnãtoasã şi gustoasã. Bãuturile rãcoritoare conţin de opt ori mai mult benzen, un compus c0imic despre care se ştie cã este cancerigen, faţã de nivelul acceptat în apa de bãut, transmite 'imes 1nline. 'este realizate pe ?64 de bãuturi rãcoritoare comercializate în Franta şi area Britanie au identificat un nivel mare de benzen, potrivit %genţiei pentru Standarde %limentare (FS%*. imita legalã pentru benzen este de o parte la un miliard pentru apa
potabilã, în area Britanie. Dar testele au arãtat nivele de p!nã la opt pãrţi per miliard, la unele sucuri. Benzenul a fost legat de declansarea leucemiei şi a altor tipuri de cancer de s!nge. Hrme de benzen gãsite în apa /errier au dus la retragerea de pe piaţa, acum 39 ani, a peste 3:4 de milioane de sticle, din magazine din întreaga lume. 2oul raport a determinat organizaţiile care lupta pentru siguranţa alimetelor sã cearã guvernului britanic sã publice numele produselor care conţin benzen. UVtiinţa nu a dovedit dacã benzenul este sigur c0iar şi în cantitãţi foarte reduse. 2u vedem de ce nu este la fel cu nivelul minim pentru apã. acã este periculos în apa de bãut, de ce nu ar fi periculos şi în sucuri$U, se intreaba
-*.
UDndustria are obligaţia de a avea niveluri c!t mai mici de benzen în bãuturi şi cãutãm metode de reducere a prezenţei compusului. %vem în vedere c0iar eliminarea conservantului, dacã va putea fi înlocuit cu altcevaU, a anunţat un purtãtor de cuv!nt al %sociaţiei britanice pentru Bãuturi <ãcoritoare. 'estele au fost realizate în >uropa, dupã ce o agenţie americanã a gãsit benzen în sucuri şi rãcoritoare. /rofesorul Nlenn a=rence, de la Hniversitatea din ong Dsland, a semnalat cã amestecul de benzoat de sodiu şi vitamina - era folosit pe scarã largã în bãuturile rãcoritoare, la începutul anilor K84. a=rence afirmã cã producãtorii au reintrodus vitamina - în bãuturi pentru a le face mai atrãgãtoare. %cest lucru ar trebui sã&i încuraeze pe pãrinţi sã cumpere bãuturile pentru a îmbunãtãţi sãnãtatea copiilor, dar s&ar putea ca efectul sã fie contrar, a mai spus doctorul.
Studiile anterioare asociaserã consumul de bãuturi rãcoritoare carbogazoase cu o creştere de 694 de procente a incidenţei adenocarcinomului esofagian, dar cercetãtorii de la Hniversitatea de edicinã Wale au anunţat cã aceastã legãturã este nefondatã şi cã, în cazul amatorilor de bãuturi dietetice, riscul apariţiei acestui tip de cancer este c0iar mai mic. U'eoria cã bãuturile rãcoritoare ar putea cauza aceasta formã de cancer a fost preluatã de mass&media şi îndelung analizatã. 'otuşi, nu a e+istat nici mãcar o datã vreo dovadã directã care sã susţinã aceastã ipotezãU, a declarat autoarea studiului, /rofesor Susan aLne. aLne şi colegii sãi au analizat în timpul studiului 3.489 de pacienţi afectati de cancer şi :C7 de subiecţi de control şi au intervievat respondenţii cu privire la alimentaţia zilnicã şi la consumul de bãuturi rãcoritoare normale şi dietetice. U%m descoperit cã,în ciuda ipotezei emise de alţi cercetãtori, consumul de bãuturi rãcoritoare acidulate este invers proporţional cu riscul apariţiei adenocarcinomului esofagian, în special datoritã bãuturilor dietetice şi cã îngerarea unei cantitãţi mari nu creşte riscul dezvoltarii nici unui ti" de cancer esofagian sau gastricU, a mai spus cercetãtoarea. %buzurile de băuturi răcoritoare pot duce la deteriorarea sănătăţii, victimele cele mai e+puse fiind copiii. upă o umătate de oră de la consumul unui pa0ar cu suc, micuţii trebuie să se spele pe dinţi.Zilele toride din această vară au crescut consumul de băuturi răcoritoare de tot felul, care se găsesc în comerţ. Frumos ambalate, sucurile pot ascunde taine care afectează sănătatea, dacă sunt consumate în mod constant.Savurăm prea des sucuri, băuturi energizante, bere şi uităm că niciuna dintre aceste licori nu face bine organismului aşa cum face apa. ar ce pierdem şi ce avem de c!ştigat din acest "război# al sucurilor cu banala apă$ "%pa este un element indispensabil vieţii. /entru unul din şase oameni, din întreaga lume, accesul la apa potabilă este o adevărată problemă e+istenţială, iar pentru de două ori mai mulţi oameni, serviciile de salubrizare sunt un beneficiu ine+istent. in 3874 şi p!nă acum am pierdut 54@ din rezervele de apă potabilă şi nici măcar nu ne&am dat seama.
An anul 3884 s&a înregistrat o scădere a procentului populaţiei lipsite de apă cu ?@ şi o scădere a procentului populaţiei lipsite de serviciile de salubrizare cu 9@. -u toată această scădere, numărul consumatorilor lipsiţi de acest bun se află într&o continuă creştere (peste :4 milioane de persoane*, din cauza urbanizării. repturile omului prevăd necesitatea ca nimeni să nu fie e+clus de la beneficiul apei, mai ales pe motive de sărăcie. /entru satisfacerea necesităţilor de bază, orice persoană are nevoie de accesul zilnic la cel puţin ?4 de litri de apă.>ste o realitate faptul că serviciile rurale de apă potabilă sunt cu mult în urma celor urbane. An timp ce în ţările dezvoltate consumul de apă potabilă este de 34 ori mai mare dec!t este necesar,
!unt bãuturile rãcoritoare dãunãtoare danturii? Dn timp ce multe tipuri de îndulcitori comuni, c0iar şi cei ce se gãsesc în fructe pot contribui la dezvoltarea cariilor dentare, frecvenţa consumului şi timpul c!t un aliment care conţine za0ãr este în contact cu dinţii, pot fi factori importanţi în dezvoltarea cariilor. %limentele dulci care se lipesc de dinţi, ca de e+emplu nuga sau 0alviţa pot contribui mai mult la producerea cariilor dentare dec!t alimentele îndulcite care trec repede prin gura şi lasã o cantitate infimã de reziduuri pe dinţi, cum ar fi bãuturile rãcoritoare.%rgumente conform cãrora Uun dinte lãsat într&un pa0ar de -oca&-ola este dizolvatU sunt total eronate. Hn dinte lãsat în orice soluţie acidulatã, inclusiv în -oca& -ola sau suc de portocale va începe sã se decalcifieze în timp. Dn gurã, dinţii au contact cu bãutura rãcoritoare sau cu o altã bãutura acidulatã numai pentru un timp foarte scurt şi sunt continuu proteaţi şi spãlaţi de salivã. Saliva reacţioneazã ca un apãrãtor şi neutralizeazã efectul soluţiei acidulate. inţii noştri sunt continuu spãlaţi de fluor şi calciu, iar saliva autã sã se redepoziteze aceste minerale pe dinţii noştri. %ceastã protecţie este pierdutã atunci c!nd un dinte e+tras este plasat într&un pa0ar de lic0id.
ste de comun accord agreat faptul cã efectul primar al cofeinei asupra corpului uman este de a alina, într&un mod trecãtor, oboseala. %sa cum se înt!mplã şi cu alte substanţe, e+istã persoane care pot fi sensibile la cofeinã. -onţinutul de cofeinã din bãuturile rãcoritoare este substanţial scãzut faţã de conţinutul normal de cofeinã din cafea sau ceai, în aceastã cantitate nefiind dãunãtoare sãnãtãţii.Hnele persoane considerã cã bãuturile rãcoritoare cu cofeinã duc la des0idratare, ceea ce este fals. Bãuturile rãcoritoare cu cofeinã au un efect diuretic minor. Nustul foarte plãcut al bãuturilor rãcoritoare încuraeazã de obicei un consum de lic0ide care satisface cerinţa zilnicã.
Ce este as"artamul? %spartamul este un îndulcitor care conţine puţine calorii, compus în principal din doi aminoacizi & acidul aspartic şi fenilalaninã. %ceşti aminoacizi sunt doi dintre componenţii principali ai proteinelor şi sunt gãsiţi în stare naturalã în aproape toate proteinele din alimente, inclusiv carne, cereale şi produsele lactate. %spartamul este de 3C4&?44 de ori mai dulce dec!t za0ãrul.Dn
!unt ingredientele naturale mai bune dec#t cele arti$iciale? 2u. 'ot ce e+ista, natural sau fabricat, este compus din substanţe c0imice. Substanţele c0imice sunt baza pentru tot ceea ce se face. /reocuparea recentã a consumatorilor pentru ingredientele UnaturaleU şi UartificialeU a condus pe unii oameni la concluzia greşitã cum cã ingredientele naturale sunt inerent mai bune dec!t cele fabricate. aoritatea substanţelor adãugate la procesarea alimentelor sunt identice cu cele care
se gãsesc în produsele UnaturaleU. e e+emplu, acidul ascorbic sau vitamina - este e+act aceeaşi substanţã indifferent dacã se gãseşte într&o portocalã sau este fãcutã în laborator.
Asociaţia Naţionalã Pentru Bãuturi Rãcoritoare – România (A.N.B.R.)
%sociaţia 2aţionalã a Bãuturilor <ãcoritoare (%2B<* are ca activitate prioritarã pregãtirea sectorului bãuturilor rãcoritoare pentru concurenţa de pe piaţa europeanã, prin dezvoltarea dialogului cu autoritãţile rom!ne pentru întãrirea cadrului legislativ.An acelaşi timp, %2B< militeazã pentru impunerea şi menţinerea unor standandarde de igiena şi calitate la nivel european, pentru informarea corectã a consumatorilor şi pentru promovarea comportamentului responsabil al membrilor asociaţiei în c0estiunea nutriţiei ec0ilibrate şi a ingredienţilor folosiţi de aceştia. %2B< îşi propune sã fie un partener de discuţii activ şi responsabil at!t pentru insitutiile implicate în activitatea sectorului bãuturilor rãcoritoare, c!t şi pentru toţi cei interesaţi de dinamica acestui sector aflat în ultimii ani în
Cyrom România Cana/ean t/. *orna )pemin *oler România %ropean *rins a/rant )mro Be,erages +icropro/ ) Pepsi-Cola nternational Parmalat România Rieni *rins Romaa rop ) Borsec C C-C" ) n n/stries (ymbar +aspe6 România
Cap.IV.CocaCola!cea
mai
popularã
bãuturã rãcoritoare
Cap.IV.1.Istoria CocaCola
-ea mai popularã bãuturã rãcoritoare din lume,CocaCola a fost creata în Statele Hnite ale %mericii,în oraşul %tlanta,statul Neorgia,la data de C ai 3CC:.r. o0n StLt0 /erberton,un farmacist local a fabricat într&un vas de aramã în curtea din spatele casei sale un sirop parfumat pe care l&a adus la farmacia )acobTs#,unde lucra.>l a diluat siropul cu apã şi l&a oferit clienţilor prezenţi.a vinde aproape umãtate din toate bãuturile rãcoritoare ce se consumã în prezent la nivel global.-oca&-ola şi&a c!ştigat puterea,reputaţia şi valorile unice pãstr!nd mereu desc0isã legatura cu consumatorii,produsele sale regãsindu&se în cele mai frumoase momente din viaţa sutelor de milioane de oameni pe care îi rãcoreşte. e la Boston la Bieing,de la ontreal la oscova,mai mult dec!t orice altã companie internaţionalã,-oca&-ola reuşeşte zilnic,prin cele apro+imativ 544 de mãrci de
bãuturi rãcoritoare pe care le desface actualmente pe glob,sã potoleascã setea a miliarde de consumatori.-oca&-ola creeazã zilnic nenumãrate momente speciale de plãcere celor pe care îi rãcoreşte.omentele acestea devin adevãrate valori afective care se cer permanent retrãite şi care fac din -oca&-ola cel mai indrãgit produs de larg consum din lume.
Istoria sticlei CocaCola
Antre 3CC: şi 3C88, -oca&-ola a fost distribuitã şi v!ndutã numai la dozatoare sau în farmaciile locale pe teritoriul ţãrii, mai ales în Statele >stice. An acei ani de început, afacerea decurgea bine datoritã managementului inteligent şi a practicilor promoţionale ale lui %sa N. -andler, care, în cooperare cu îmbuteliatorii de -oca&-ola, au reuşit sã facã produsul cunoscut.Hn început modest pentru industria de îmbuteliere a -oca&-ola a avut loc în 3C85 c!nd osep0 %. Bieden0arn din Micsburg, ississippi, proprietarul Bieden0arn -andL -ompanL, a îmbuteliat pentru prima datã produsul finit -oca&-ola. Se pare cã -oca&-ola devenea at!t de popularã în regiunea ississippi elta înc!t clienţii lui p!nã la fluviul ississippi vociferau pentru aceasta. Singura metodã pentru a pune -oca&-ola la dispoziţia acestor clienti era îmbutelierea ei. Vi acest osep0 Bieden0arn c0iar a fãcut acest lucru. >l şi fraţii sãi aveau sã devinã membrii acelei unice şi distinse prime generaţii de îmbuteliatori ai -oca&-ola, care şi& au adus contribuţia pentru a face produsul sã devinã ceea ce este el astãzi în întreaga lume. Sticla verde tip Gutc0inson a companiei Bieden0arn -andL a fost folositã pentru îmbutelierea de -oca&-ola între anii 3C85 si 3844. >ste e+trem de rarã şi poate
atinge un preţ substanţial printre colecţionari. 'otuşi, nu avem nici o dovadã a faptului cã acest tip de sticlã a conţinut -oca&-ola la un moment dat, în acea perioada de timp, cu e+cepţia faptului cã osep0 Bieden0arn a spus cã a folosit sticla Gutc0inson pentru -oca&-ola în perioada anilor 3C85&3844. arca înregistratã U-oca&-ola,U în masura în care se ştie, nu a fost niciodata ştanţatã pe aceastã sticlã.e asemenea, in 3C87, Maldosta Bottling Oors, proprietarii Golmes si Barber, au început sã punã -oca&-ola în sticle, pentru distribuţia acesteia la nivel local. in informatiile noastre, o sticlã autenticã Maldosta, care este posibil sã fi fost folosita drept recipient pentru -oca&-ola, nu poate fi identificatã astãzi. -redem totuşi, cã un tip de sticlã Gutc0inson trebuie sã fi fost folositã,întruc!t sticla cu capacul ondulat nu a fost întrodusa înainte de 3C89.%ctivitãţile Micsburg şi Maldosta se desfãşurau la nivel local, însã aceştia pot fi consideraţi drept precursorii industriei de îmbuteliere -oca&-ola înfiinţatã oficial prin contract în iulie 3C88. Dndustria de îmbuteliere -oca&-ola a început sã prospere în 3844./rimele douã fabrici din Statele Hnite ale %mericii erau in -0attanooga, 'ennessee şi în %tlanta. An timpul primei perioade de dezvoltare a industriei de îmbuteliere a -oca&-ola, au fost folosite trei tipuri de sticle pentru distribuţia produsului;
3. Gutc0inson (3C88&3843* ?. Straig0t&=alled (3843&3839*
6. esign cu contur clasic(383:&in prezent*
esign&ul sticlei cu contur, pe care o cunoaştem astãzi, se bazeazã pe un concept original sugerat de cãtre un sticlar suedez, %le+ander Samuelson, angaat al
compus, printre alţii, dintr&un numãr de îmbuteliatori -oca&-ola. esign&ul pentru aceastã sticlã a fost brevetat de cãtre 1ficiul %merican de Brevete la data de 3: 2oiembrie 3839. %ceastã sticlã care a suferit modificãri ulterioare a fost pusã efectiv în uz în 383:.a începutul anilor 38:4, au început sã testeze pe piaţã ambalaul de unicã folosinţã, sau nereturnabil, de sticlã pentru -oca&-ola. /uţin mai t!rziu au introdus pe maoritatea pieţelor ambalaul de sticlã nereturnabil.
!ticle ani,ersare a începutul anilor 3874, multe fabrici de îmbuteliere din SH% au început sã îşi sãrbãtoreascã cea de&a 79 aniversare în acest domeniu prin lansarea unor sticle&ediţie limitatã care foloseau vec0ile design&uri şi logo&uri.%ceste sticle au devenit repede obiecte de colecţie dorite şi au stimulat dezvoltarea altor sticle aniversare care sã celebreze evenimente sportive, festivaluri sau aniversãri şi evenimente importante pentru clienţi.a începutul anilor 3884, sticlele contur au înlocuit sticlele obişnuite cu pereţi drepţi, drept ambala standard pentru a marca aceste evenimente.Sticlele aniversare au devenit foarte populare pentru colecţionarii de -oca&-ola, mulţi dintre aceştia av!nd sute din aceste sticle e+puse în casele lor.
Cap.IV.2.CocaCola #om$nia
"n
lume
şi
"n
-ompania -oca&-ola este o companie globalã care produce unele dintre cele mai cunoscute mãrci din lume.An
iniţiazã
şi
sponsorizeazã
proiecte
educaţionale.susţine
teatrul,artele,precum şi e+poziţii internaţionale de artã şi tradiţie rom!neascã,muzee,se implicã in activitãţi sportive ,vizeazã proiecte de sãnãtate la nivel naţional.dar şi numeroase manifestãri pe plan local. Sistemul -oca&-ola este un membru activ al societãţii rom!neşti şi,în aceastã calitate a ales sã&si asume responsabilitãţi concrete care se regãsesc într&o promisiune adresatã fiecãrui rom!n şi permanent respectatã;”Coca-Cola este întotdeauna alãturi de tine!”
in anul 3883 de c!nd şi&a început activitatea în
bunã calitate,respect!nd în acelaşi timp obiceiurile şi cultura comunitãţilor în care îşi desfãşoarã activitatea. irectorul Neneral al Antreprinderii -i&-o Bucureşti,Don Stamanic0i a scris în iulie 3884 o scrisoare preşedintelui -oca&-ola din %talnta în care îi propunea asocierea celor douã companii.<ãspunsul de peste 1cean nu a înt!rziat şi acordul de asociere între cele douã pãrţi a fost semnat în decembrie 3884.ulţumitã acestei scrisori,-oca&-ola a venit in
Cap.IV.%.Protecţia mediului
l este obligatoriu şi din partea furnizorilor şi partenerilor,conform principiilor de dezvoltare responsabilã a afacerilor dupã care se g0ideazã -ompania %ngaaţii Sistemului -oca&-ola din
pentru
îmunãtãţirea
calitãţii
mediului
înconjurãtor #......ugurel
<ãdulescu,irector de -omunicare al --GB-
-oca&-ola este o afacere de dimensiuni globale./rodusele companiei sunt fabricate,v!ndute şi consumate pretutindeni în lume.e aceea -oca&-ola este conştientã de responsabilitãţile care îi revin ca sã asigure bunul mers al activitãţilor sale pe întreaga planetã./reocuparea -ompaniei -oca&-ola pentru mediu este una dea tradiţonalã.e e+emplu,în 38:8,-oca&-ola a fost una dintre primele companii din lume care a evaluat impactul de mediu al ambalaelor sale într&o analizã comple+ã,în urma cãreia au fost luate
mãsuri speciale de apãrare a mediului împotriva poluãrii cu substanţe din compoziţia lor.e asemenea,în anul 3886,-oca&-ola a renunţat,la nivelul tuturor diviziilor sale,la sistemele de rãcire pe bazã de clorfluorcarbon(-F-*.An anul ?444,-oca&-ola începea sã scoatã din dotarea sistemului şi instalaţiile pe bazã de 0idrofluorcarbon(G-F*. anagementul udicios al apei potabile şi industriale este o componentã esenţialã a aprogramului de protecţie a mediului aplicat în cadrul sistemul -oca&-ola.-ei care lucreazã la -oca&-ola sunt conştienţi cã apa este elementul vital fãrã de care n&ar e+ista nici un produs -oca&-ola.An general,-ompania -oca&-ola este interesatã de managementul impactului asupra mediului înconurãtor din toate punctele de vedere,adicã apã,aer,sol şi resurse naturale.
unor
standarde
suplimentare
faţã
de
prevederile
legale.%cvarii
speciale,populate cu peşti sensibili la poluare sunt alimentate cu aceastã apã./eştii sunt
recunoscuţi ca fiind cei mai eficienţi bioindicatori e+istenţi,iar faptul cã apa în care trãiesc nu îi infecteazã cu nimic spune totul despre calitatea acesteia. Fabricile din 001(care stabileşte normele pe care orice organizaţie trebuie sã le adopte pentru a protea mediul şi pentru a prevenii poluarea* şi e=sistemsistemul propriu de management al mediului.-onformitatea cu aceste standarde este verificatã periodic de loLdTs
Cap.IV.&.Sistemul de calitate CocaCola Sistemul de calitate -oca&-ola este componenta de bazã a activitãţilor la nivel naţional.%cest sistem este garantul calitãţii tuturor produselor fabricate,îmbuteliate şi distribuite în
asigurarea calitãţii produselor şi serviciilor la nivelul standardelor internaţionale ale '0e -oca&-ola -ompanL
rãspunsuri fle+ibile la cererile şi sugestiile clienţilor
siguranţa produselor pentru sãnãtatea consumatorilor
instruirea şi conştientizarea angaaţilor în spiritul culturii organizaţionale şi implicarea tuturor pentru îndeplinirea obiectivelor strategice şi a e+celenţei în calitate.
'oate fabricile -oca&-ola din
-ompaniei -oca&-ola pentru >uropa,>urasia şi 1rientul ilociu* Merificarea permanentã a surselor,ingredientelor,dozaelor şi ambalaelor este principalul instrument pe care -oca&-ola îl foloseşte pentru menţinerea celor mai înalte standarde de calitate.%cestea se aplicã at!t în procesul de producţie c!t şi în întreagul ciclu de distribuţie,adicã p!nã c!nd produsele aung la consumatori. )alitatea apei(un imperativ care nu acceptã compromisuri(-alitatea apei folosite în
procesul de producţie este monitorizatã permanent în laboratoare proprii astfel înc!t îmbutelierea sã poatã avea control total asupra acesteia. 7iropurile si concentratele sunt întotdeauna veri$icate(Se ştie cã pentru pãstrarea
secretului reţetelor de fabricaţie a bãuturilor rãcoritoare,-ompania -oca&-ola este singurul producãtor al siropurilor şi concentratelor care stau la baza acestora.-ompania e+pediazã fiecãrui îmbuteliator,în containere sigilate,cantitãţile necesare de concentrat,în condiţii de deplinã siguranţã.Ambuteliatorul verificã cu stricteţe dozaele şi amestecul lor cu apa şi bio+idul de carbon astfel înc!t gustul rãcoritoarelor sã fie conform standrdelor companiei. )alitatea începe de la amalaj&in anul 388?,-oca&-ola GB- asigurã în
întregul proces de producţie a ambalaelor,folosind te0nologii moderne şi ecologice ce permit verificarea calitãţii fiecãrui ambala în parte. -alitatea produselor este urmãritã prin recoltarea lunarã,direct de pe piaţã,a acestora şi trimiterea lor spre analizã la un laborator independent.An acest mod,-ompania -oca&-ola deţine controlul deplin asupra calitãţii produselor sale,toate acestea pentru a oferii consumatorilor rãcoritoare la cele mai înalte standarde.
Concluzii si propuneri
Bãuturile rãcoritoare contribuie la alimentaţie în douã modalitãţi. /e de&o parte, datoritã faptului cã sunt produse în principal din apã, ele acoperã necesarul zilnic (de circa ? litri* de lic0ide, potolind setea. /e de altã parte ele furnizeazã za0aruri,datoritã conţinutului de 0idraţi de carbon care sunt transformate de cãtre organism în energie. -u toate cã bãuturile rãcoritoare au acest aport nutritional la alimentaţie, -ompania -oca&-ola îşi comercializeazã produsele numai ca bãuturi rãcoritoare. ulţi oameni sunt de pãrere cã e+ista alimente UbuneU şi alimente UreleU. e fapt nu e+istã alimente UreleU & ci doar o alimentaţie UproastãU. 1 alimentaţie sãnãtoasã, conform pãrerii maoritãţii nutriţioniştilor, constã în consumul unui mare numãr de alimente în cantitãţi moderate. %t!ta timp c!t m!ncaţi în cantitãţi rezonabile, fiecare aliment (inclusiv bãuturile rãcoritoare* poate face parte dintr&o alimentaţie sãnãtoasã şi gustoasã.
'iblio(ra)e
***.cocacola.ro ***.anbr.ro +CocaCola ,lãturi de tine- Mugurel Rãdulescu/PA&C Manage -Cãlin Drãgan/Country General Manager
,ne/e P5<=C@PA5+ -CB@-'< 8 5=;8+- P5+V+8/ P5=B
economie concurenţială, capabile să ofere produse şi servicii într&un ritm şi de o varietate a soluţiilor, care să preceadă cererea pieţei. /rincipiul înlocuirii produsului uzat fizic a cedat locul mentalităţii că produsul trebuie sc0imbat datorită uzurii sale morale. /ermanentă înnoire a soluţiilor constructive şi te0nologice, perfecţionarea te0nicilor de promovare, prezentare şi distribuţie a produselor şi serviciilor au auns să agreseze psi0ic, să genereze deruta si să escaladeze nivelul mediu de cunoştinţe al consumatorului. An
3. %dministraţia contribuie la formarea cadrului instituţional, central sau local, printr&un număr de 38 organisme cu rol precizat în protecţia consumatorilor, în general. ?. Societatea civila trebuie să ec0ilibreze sistemul prin formarea cadrului organizaţional propriu, realiz!nd forme asociative, structurate în asociaţii fede&raţii şi confederaţii neguvernamentale, cu scop de proteare a intereselor membrilor şi a consumatorilor, în general.
Prin DE nrF >3>G29 sa %n$iinţat =$iciul "entru Protecţia Consumatorilor ca organ de s"ecialitate al administraţiei "ublice centrale %n subordinea gu,ernului care are ca "rinci"al4 sarcina realizarea obiecti,elor strategiei şi "oliticii gu,ernamentale %n domeniul "rotecţiei ,ieţii san4t4ţii securit4ţii şi intereselor legitime ale consumatorilorF intre celelalte organisme ale statului, cu rol precizat în protecţia consumatorilor, cele mai des citate sunt următoarele Y
Biroul
Narda Financiară Y
irecţia Nenerală a Mămilor Y
Dnspectoratul Neneral de /olitieY
irectia edicinei /reventiveY
irecţia Farmaceutică şi Dnstitutul pentru -ontrolulu de Stat al edicamentelorY
irecţia Nenerală Sanitar&Meterinară Y
%genţia pentru /rotecţia ediului
-onsiliile udeţene şi primariile municipiilor etc.
An prezent e+istă în ţară peste 344 de asociaţii pentru protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor, iar numărul lor continuă să crească. %ceste asociaţii s&au grupat pe zone geografice în federaţii şi confederaţii şi prin numărul lor de membri încep să devină reprezentative, ca parteneri de discuţie. /entru a înţelege mai bine care este rolul organizaţiilor neguvernamentale, cu scop de protecţie a consumatorilor, trebuie precizate sferele de influenţă, competenţele şi interesele participanţilor precum şi participanţii înşăşi. %stfel ;
a)=rganismele sistemului instituţional aparţin administraţiei publice centrale sau locale şi au ca principală funcţie supraveg0erea păstrării legalităţii, în sfera lor de influenţă este plasată în domeniul coercitiv şi punitiv al reglementărilor specifice.
b) =rganizaţiile "ro$esionale "atronale sau meşteşug4reşti aparţin societăţii civile şi se constituie, de regulă pentru a apăra interese specifice de grup. c* =rganizaţiile de "rotecţie a consumatorilor, aparţin societăţii civile şi se constituie pentru a apăra drepturile, şi interesele consumatorilor, cu tăria pe care le&o conferă independenţa lor.
Princi"alele "reocu"4ri ale asociaţiilor "entru "rotecţia consumatorului sunt 6
susţinerea intereselor consumatorilor pe l!nga centrele de putere decizională, pentru a se reglementa în concordanţa cu aceste interese Y
formularea unor proiecte de reglementări, propunerea lor spre aprobare şi susţinerea în faţa centrelor de putere.
informarea consumatorilor asupra calităţii unor produse sau servicii, prin prin publicarea rezultatelor testelor comparative Y
informarea consumatorilor privind drepturile lor şi educarea acestora pentru a&i familiariza cu practicile operatorilor economiciY
oferă consultanţă şi asistenţă te0nică sau uridică, gratuite, cel puţin membrilor lor Y
iniţiază acţiuni în ustiţie, în interesul unor grupuri mai largi de consumatori, pentru cauze comune.
esigur cele descrise mai sus au nevoie, pentru a se manifesta, de e+istenţa unui cadru legislativ, capabil să fi+eze c!t de clar cu putinţă, regulile. An
legea importurilor Y
legea răspunderii producătorilor importatorilor pentru produsele puse pe piaţă Y
legea reclamei şi publicităţii Y
legea contractului standard [cadru\ legea comerţului Y
legea laptelui şi a produselor lactate Y
legea viţei şi vinului Y
legea berii şi a băuturilor alcoolice Y
legea ambalaelor. -u toate acestea sistemul de protecţie a consumatorilor din
comparativ cu cel din ţările învecinate, cel mai avansat şi coerent în funcţionare, fiind inspirat din modelele vest&europene. irecţia în care trebuie acţionat în viitor este cea de consolidare a asociaţiilor neguvernamentale, care în prezent nu au înca foţa necesară pentru a actiona în toate domeniile de preocupare enumerate.
Consideraţii "ri,ind "rotecţia consumatorului %n 5om#nia %n relaţie cu certi$icarea "roduselor alimentare con,enţionale şi ecologice Antre cele doua domenii de activitate & protecţia consumatorilor şi certificarea produselor & cu preocupări distincte e+istă zone de interes comun c0iar de interferenţe, pe care ne propunem să le obiectivăm.
>ste clar că aceste activităţi au un factor comun şi anume consumatorul de produse şi servicii. An raport cu definiţia dată, de legislaţia rom!na actuală, consumatorului, ca fiind persoană fizică în calitatea sa de ultim beneficiar al unui produs sau serviciu, găsim e+plicaţia pentru care în urul unui subiect străvec0i s&au construit relativ recent teorii, sisteme c0iar filozofii şi respectiv mecanisme, structuri sau c0iar foruri internaţionale. Anainte să devină o #instituţie# consumatorul a e+istat anonim şi nebăgat în seamă în toate tipurile de societate cunoscute. -eea ce i&a conferit importanţa actuală a fost ne!ndoielnic mecanismul economic dezvoltat în cadrul societăţii capitaliste. -!nd cererea şi oferta erau relativ ec0ilibrate, iar concurenţa nu se manifestă, producătorii se mulţumeau să asigure calitatea bunurilor manufacturate prin autocontrolul meşteşugarului sau muncitorului, iar consumatorul era înca un spectator căruia i se acorda puţină atenţie. -!nd în aceleaşi condiţii, comple+itatea bunurilor a crescut, producătorii au simţit nevoia unei structuri specializate capabile să preia sarcinile specifice ale operaţiilor de control. % apărut controlul te0nic de calitate, ca structură subordonată procesului de fabricaţie, s&au dezvoltat metode te0nici şi proceduri de control, toate într&o continuă evoluţie, economică, ştiinţifică şi te0nologică Fară a părăsi domeniile clasice de atragere, cum ar fi reclama sub toate formele fără a abandona structurile specializate în controlul te0nic al calităţii, s&a constatat, în această escaladare a competiţiei, necesitatea formării unor mecanisme capabile să ridice nivelul de încredere al cumpărătorilor potenţiali în calitatea produselor. S&a declanşat, de fapt, copetiţia pentru c!ştigarea consumatorilor la nivel individual. An acest fel s&a auns la conceptul de sistem de asigurare a calităţii, ca instrument persuasiv de creştere a nivelului de încredere într&o anumită marcă, într&un anumit produs, proces sau serviciu. S&au creat organisme neutre, cu funcţii specializate, au apărut instituţii suprastatale cu rol de legiferare te0nică su uridică s&au reglementat legal domenii de activitate economică, iar tot acest efort se face în mod declarat şi neec0ivoc pentru binele şi confortul consumatorului.
'oate aceste preocupări, reale şi incontestabile se petrec în sfera producătorului, care sigur recunoaşte că este intens preocupat de satisfacerea deplină a cerinţelor e+primate şi specificate, cu scopul ca produsul sau serviciul său să se apropie c!t mai mult, dacă se poate c0iar să satisfacă integral, asteptările consumatorului. %tunci de ce mai este necesar ca acest puternic suveran, consumatorul, să fie proteat c!nd ac0izitionează un produs sau un serviciu de pe piaţă. An fine de ce în marea maoritate a statelor europene & şi nu numai s&au creat organisme neguvernamentale în acest scop $ 1 enumerare a cauzelor nu urmăreşte epuizarea lor ci, doar o erar0izare, fie şi subiectivă a importanţei acestora. 1 F Producătorii de bunuri şi servicii nu
sunt uridic obligaţi să adopte soluţia
implementării unui sistem de asigurare a calităţii în organizaţiile lor, dec!t dacă acţionează într&un domeniu reglementat legal care, în ţările Mest&>uropene cele mai dezvoltate economic, reprezintă doar între 9&34@ din activitatea economica tendinţa fiind de crestere. An asemenea condiţii este clar că o seamă de produse sau servicii, provenite c0iar din ţările în care noul sistem este adoptat, sunt realizate la un nivel de încredere & cu privire la calitatea lor & suficient de scăzut pentru a ustifica necesitatea proteării consumatorilor. a acestea se adaugă faptul că foarte multe ţări nu şi&au manifestat voinţa politică, uridică şi te0nica de a edifica sisteme proprii naţionale, pentru cer&tificarea produselor şi sistemelor sau pentru acreditarea laboratoarelor. An conte+tul liberalizării internaţionale a comerţului şi al diminuării restricţiilor de toate felurile, puse în calea circulaţiei libere a mărfurilor, devine şi mai evidentă necesitatea protecţiei consumatorilor. 2. ndierent de conte"tul economic , legislativ sau de oricare altă natură din orice
ţară, e+istă o disproporţie evidentă de forţă între un consumator, mai ales că persoana fizică & cum este definit în
#. Pentru a tempera tendin$a oricărei or%aniza$ii economice ,
conştiente de forţa
sa, de a abuza, în relaţiile cu consumatorii, de acest avanta este necesară o definiţie c!t mai amănunţită a regulilor prin stabilirea drepturilor fundamentale ale consumatorilor si obligaţiilor agenţilor economici, reglement!nd acest domeniu. acă toate acestea sunt necesare, atunci se impune supraveg0erea modului în care regulile fi+ate se respectă. Supraveg0erea poate fi asigurată de societatea civilă prin organizarea în structuri adecvate, ceea ce reclamă spriin financiar din partea statului, cel puţin în fazele incipiente. %cest scop poate fi atins şi prin înfiinţarea de organisme guvernamentale cu rol de protecţie. An
+nstitutul 5om#n de !tandardizare, care este organismul guvernamental abilitat de statul rom!n să edifice sistemul naţional de certificare a produselor şi sistemelor calităţii şi pe ce&l de acreditare a laboratoarelor, acţiune din care ar fi urmat să apară o serie de organisme neutre de certificare, acreditare, evaluare, auditare sau pregătire auditori, acreditate la r!ndul lor şi notificate de către D2, specificeY
=$iciul "entru Protecţia Consumatorilor, instituţie guvernamentală, av!nd ca obiect de activitate realizarea strategiei şi obiectivelor guvernamentale în domeniul protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor legitime ale consumatorilor. Hna din principalele căi legale prin care 1ficiul pentru /rotecţia -onsumatorilor
poate concretiza în planul operativ, al acţiunii, sarcina de coordonare al politicilor de protecţie, o reprezintă GN nr. 7973889, care cuprinde procedurile de declanşarea colaborării oficiului cu oricare din celelalte organisme cu funcţie de protecţie a consumatorilor. -adrul legislativ al domeniului de protecţie al consumatorilor este numai în linii generale trasat şi necesită încă reglementări specifice, dintre care unele se află în stadiul de proiect, iar altele mai necesită timp pentru a fi sc0itate de e+emplu legile viei şi vinului, berii şi băuturilor alcoolice. egea laptelui şi produselor lactate ori, legea răspunderii producătorului şi importatorului pentru produse puse în circulaţie pe piaţă. An prezent, 1ficiul pentru /rotecţia -onsumatorilor resimte în activitatea proprie o serie de efecte negative, care se datorează înt!rzierii înregistrate în edificarea sistemului naţional de certificare şi acreditare. An consecinţă, operatorii economici profită, în dauna intereselor consumatorilor, de situaţia astfel creată şi se sustrag, fără posibilitate de sancţionare, de la asumarea formală a obligaţiilor ce le revin. Dată un important domeniu de interferenţă între structurile care asigură protecţia pe piaţă a consumatorilor şi cele care trebuie să facă acelaşi lucru, dar la nivelul organizaţiilor economice. 1 altă zonă de interes comun o reprezintă normarea te0nică a activităţilor economice, mai e+act problema standardelor rom!ne obligatorii, a căror prelucrare, elaborare şi editare se face sub egida Dnstitutului
conţinutului armonizat cu standardele obligatorii din ţările comunitare, starea de fapt este aceea de fază incipientă. 1ficiul pentru /rotecţia -onsumatorilor resimte negativ situaţia actuală, deoarece îi lipseşte un important instrument de lucru, reprezentat de valorile limită, minime sau ma+ime admisibile pentru o serie de parametrii, substanţe sau compuşi a căror depăşire devine periculoasă pentru viaţa, sănatate sau securitate şi care ar trebui să fie indicaţi în standardele rom!ne obligatorii, acoperind astfel o bună parte dintr&o zonă importantă a ariei de preocupări faţă de protecţia consumatorilor. An fine, o a treia interferenţă şi legatură este aceea că organismele angrenate în protearea consumatorului pe piată, primesc un autor incontestabil şi direct de la organizaţiile neutre din cadrul sistemului naţional de certificare şi acreditare, întruc!t nivelul crescut de încredere, într&un produs certificat de o terţă parte sau faţă de un raport de incercări emise de un laborator acreditat, se reflectă nu numai în conştiinţa consumatorului, ci este perceput ca atare şi de organele abilitate să supraveg0eze pe piaţă calitatea produselor şi serviciilor. An pofida unor disfuncţionalităţi sau înt!rzieri de moment, dintre care c!teva au fost arătate, se conturează de la sine concluzia că cele două structuri instituţionale, cea a sistemelor de asigurare a calităţii în sfera producţiei a bunurilor şi serviciilor şi cea de protecţiea consumatorilor, în sfera comercializării pe piaţă, au de fapt un ţel comun, faţă de un subiect comun, fiecare urmărind atingerea unui scop pe căi specifice. eşi este riscant să se e+prime udecăţi tranşante asupra viitorului, răspunsul nu poate fi dec!t negativ. >+istă domenii, ca cel al sanătăţii publice, al igienei produsului sau spaţiilor de producţie, al prevenirii transmiterii de boli de la animale la om, al securităţii fizice sau altele, în care nu se poate renunţa la supraveg0ere şi protecţie deoarece, nici cel mai sigur sistem nu poate fi suficient de sigur, în raport de consecintele posibile.
Ceriti$icarea "roduselor ecologice An anul ?446 luna mai s&a înfiintat primul organism de inspectie şi certificare rom!nesc U>coinspectU cu sediul la -lu 2apoca, str.Gorea nr.79, pentru crearea unui sistem de agricultură ecologică similar cu cel comun.
'ermenul UecologicU utilizat în ordonanţa de urgenţă şi în prezentele norme metodologice este similar cu termenii; UbiologicU, UorganicU sau cu combinaţiile acestora; Uorgano&biologicU, UbioorganicU. %gricultura ecologică constituie un sector pentru care >* nr.?48?83* s&a înc0eiat în anul ?446. /roducţia ecologică, în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă obţinerea de produse agroalimentare fără utilizarea produselor c0imice de sinteză, în conformitate cu regulile de producţie ecologică stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, care respectă standardele, g0idurile şi caietele de sarcini naţionale şi sunt atestate de un organism de inspecţie şi certificare înfiinţat în acest scop. /roducţia agroalimentară ecologică are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate şi ec0ilibrate, care asigură protearea resurselor naturale şi sănătateaconsumatorilor. etodele de producţie ecologică utilizate în obţinerea produselor menţionate la art. ? alin. (3* trebuie să îndeplinească următoarele condiţii;
a) respectarea principiilor producţiei ecologiceY b) neutilizarea de fertilizatori şi amelioratori ai solului, pesticide, materiale furaere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substanţe folosite în alimentaţia animalelor, substanţe autătoare pentru pregătirea furaelor, produse pentru curăţarea şi dezinfectarea adăposturilor pentru animale şi de alte produse, dec!t a acelor produse permise să fie folosite în agricultura ecologicăY
c) folosirea de seminţe sau material vegetativ săditor obţinut prin metode de producţie ecologică. /rincipiile de bază ale producţiei agroalimentare ecologice sunt; & eliminarea oricărei te0nologii poluanteY - realizarea structurilor de producţie şi a asolamentelor, în cadrul cărora rolul principal îl
deţin rasele, speciile şi soiurile cu înaltă adaptabilitateY - susţinerea continuă şi ameliorarea fertilităţii naturale a soluluiY
- integrarea creşterii animalelor în sistemul de producţie a plantelor şi produselor din
planteY - utilizarea economică a resurselor energetice convenţionale şi înlocuirea acestora în
mai mare măsură prin utilizarea raţională a produselor secundare refolosibileY - aplicarea unor te0nologii at!t pentru cultura plantelor, c!t şi pentru creşterea
animalelor, care să satisfacă cerinţele speciilor, soiurilor şi raselor. -onversia producţiei convenţionale la cea ecologică va avea în vedere realizarea unui agrosistem viabil şi durabil. Antreaga unitate, fermă sau o parcelă din fermă, incluz!nd creşterea animalelor, trebuie să fie transformată în concordanţă cu standardele ecologice naţionale şi internaţionale într&o anumită perioadă. urata perioadei de conversie va fi de; - ? ani pentru culturile de c!mp anualeY - 6 ani pentru culturile perene şi plantaţiiY - ? ani pentru paişti şi culturi furaereY - 3? luni pentru vite pentru carneY - : luni pentru rumegătoare mici şi porciY - 3? săptăm!ni pentru animale de lapteY - 34 săptăm!ni pentru păsări pentru producţia de ouă sau carne, cumpărate la v!rsta de 6
zileY - 3 an pentru albine, dacă familia a fost cumpărată din stupine convenţionale.
1rganismele de inspecţie şi certificare, cu aprobarea %.2./.>., pot, în cazuri speciale, să prelungească sau să reducă durata perioadei de conversie. uropei (->>* nr. ?48?83 din ?5 iunie 3883 şi în amendamentele la aceasta, uropei (->* nr. 3C4588 din 38
iulie 3888, precum şi în reglementările Federaţiei Dnternaţionale a işcărilor pentru %gricultura 1rganică (DF1%*.
tic0eta indică în mod obligatoriu următoarele;
a)
numele şi adresa producătorului sau prelucrătoruluiY
b)
denumirea produsului, inclusiv metoda de producţie ecologică utilizatăY
c)
numele şi marca organismului de inspecţie şi certificareY
d)
condiţiile de păstrareY
e)
termenul minim de valabilitateY
$)
interzicerea depozitării în acelaşi spaţiu a produselor ecologice alături de alte produse. >tic0etele vor cuprinde o siglă specifică produselor ecologice controlate,
înregistrată la 1ficiul de Stat pentru Dnvenţii şi ărci, emisă şi aplicată pe baza sistemului de certificare, indic!nd că produsul respectiv este conform cu regulile de producţie ecologică. >ste interzis ca pe etic0etă să apară alte menţiuni în afara celor prevăzute la alin. (3*. uropene, vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei. 1rice operator de produse agroalimentare ecologice trebuie să înregistreze această activitate la %.2./.>. şi să se supună controlului unui organism de inspecţie şi certificare acreditat. Anregistrarea de către %.2./.>. a operatorilor de produse agroalimentare ecologice se va face pe baza unei notificări a acestora, care va cuprinde următoarele menţiuni; - numele şi adresa operatoruluiY - amplasarea incintelor şi a parcelelor unde se desfăşoară operaţiunileY - natura operaţiunilor şi a produselorY
- angaamentul operatorului pentru efectuarea operaţiunilor în conformitate cu
prevederile art. 5, 9, : şi 8. An cazul unităţilorfermelor de producţie operatorul va indica data la care încetează cultivarea produselor a căror utilizare pe parcelele respective nu este compatibilă cu prevederile art. 5 şi 9Y - numele organismului de inspecţie şi certificare la care operatorul se înregistrează
pentru inspecţia unităţiifermei sale.
!istemul de ins"ecţie şi certi$icare Dnspecţia şi controlul operatorilor de produse agroalimentare conform art. ? alin. (3* se vor face de organisme de inspecţie şi certificare & persoane fizice şi uridice din sectorul public şi privat & acreditate de inisterul %griculturii şi %limentaţiei prin %.2./.>. -erinţele de inspecţie şi măsurile de precauţie în cadrul programului de inspecţie, precum şi condiţiile de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei. 1rganismele de inspecţie şi certificare trebuie să respecte cu stricteţe confidenţialitatea datelor, a procedeelor te0nologice, a reţetelor şi a operaţiunilor efectuate de operatorii de produse agroalimentare. /e produsele care au fost supuse sistemului de inspecţie şi certificare poate apărea menţiunea U%gricultura ecologică >corom & Sistem de control <1U, în următoarele condiţii;
a) au fost obţinute prin metodele de producţie ecologică prevăzute la art. 5 şi sunt etic0etate cu respectarea prevederilor art. :Y
b) au făcut obiectul inspecţiei pe tot parcursul ciclului de producţie, preparare şi comercializare. /entru producţia animalieră inspecţiile se vor efectua în toate stadiile de producţie, sacrificare, tăiere şi p!nă la v!nzarea către cumpărătorY
c) au fost produse sau preparate de operatori de produse agroalimentare care au fost supuşi controlului de către organismele de inspecţie şi certificare acreditateY
d) sunt ambalate şi transportate la punctul de comercializare în ambalae înc0ise. /ersoanele fizice şi uridice care produc, prepară, importăe+portă şisau comercializează produse agroalimentare ecologice, denumite în continuare operatori, sunt
obligate să respecte prevederile ordonanţei de urgenţă şi ale prezentelor norme metodologice. %utoritatea 2aţională a /roduselor >cologice, denumită în continuare %.2./.>., asigură respectarea prevederilor legale specifice şi controlul privind metodele de producţie ecologică a produselor agroalimentare ecologice conform dispoziţiilor art. ? alin. (6* din ordonanţa de urgenţă. 1rganizarea sistemului national de control în agricultura ecologică va asigura tarife accesibile de certificare pentru producători, care vor determina cresterea pieţei produselor agroalimentare ecologice rom!nesti la preţuri accesibile pentru consumatori. %stfel, pentru gr!u si leguminoase alimentare se acordă spriin pentru producătorii din agricultura ecologică în valoare de ?3 miliarde lei şi în sectorul de producţie animalieră, pentru productiile de carne în viu şi pentru ouă, în valoare de 9 miliarde lei. 'oate aceste măsuri au condus la triplarea suprafeţelor cultivate după modul de producţie ecologică, aung!nd la 97.?44 0ectare în anul ?446, fata de 37.56C 0ectare cultivate în anul ?444. eoarece piaţa internă de produse ecologice este în formare, 89 @ din produsele ecologice de origine vegetală au fost e+portate pe pieţele din Nermania, >lvetia, 1landa şi Dtalia, unde cererea de astfel de produse este în creştere. /rodusele e+portate sunt; cereale, oleaginoase şi proteice, fructe de pădure, plante medicinale, miere de albine şi telemea de oaie.
C4i şi miHloace de in$luenţare a o"iniei consumatorilor %n 5om#nia -onsumatorii sunt, de fapt, cumpărătorii de produse şi servicii. An raport cu această definiţie pot fi consideraţi consumatori şi persoanele uridice (firmele* angrenate în acţiuni de producţie sau comerţ, care utilizează în propriile lor activităţi organizate, mai ales produse, dar şi servicii sau procese, ca materii prime, piese şi subansamble, logistică, etc. pe care le integrează în produse, servicii sau procese mai comple+e. An legislaţia rom!nă definiţia dată consumatorului restr!nge sfera de aplicabilitate numai la persoana fizică, în calitatea sa de ultim beneficiar al unui produs sau serviciu. %dopt!nd sensul mai restr!ns al definiţiei, legiuitorul a avut în vedere c!teva considerente corecte şi anume ;
%genţii economice au la dispoziţie alte căi de protecţie, cum sunt clauzele contractuale, prevederile codului comercial şi civil pentru acte şi fapte de comerţ, precum şi putere financiră proprie pentru a declanşa şi susţine acţiuni legate de autoprotecţie. 'otuşi, această abordare are şi puncte slabe, deoarece e+cluz!nd persoanele uridice pot apare factori perturbatori ai calităţii produselor sau serviciilor, realizate într& un lanţ al relaţiilor economice, în care calitatea unei materii prime influenţează produsul finit, realizat spre a fi oferit tocmai consumatorului definit ca ultim beneficiar. /rin aceasta toate consecinţele negative, cumulate în produs sau serviciu, pe parcursul realizării lui, se vor manifesta la ultimul beneficiar ] cel care trebuie proteat. %ceste aspecte nu sunt, pe termen mediu şi lung, at!t de grave cum par, deoarece într&o economie sănătoasă şi stabilă se manifestă o serie de factori corectivi importanţi şi anume ; -oncurenţa, care îi determină fundamental pe producători să acorde atenţie calităţii materiilor prime, materialelor, pieselor aprovizionate, ca şi produselor sau serviciilor ce rezultă Y Sistemele de asigurare a calitatii si de certificare a produselor serviciilor contribuie substantial la cresterea performantei si a nivelului de incredere din partea consumatorilor Y
-5;=8+Z-5<- C-/5@'@+ I@5+/+C !+ +8!B+B@B+=8-' /+8 B-5- 8=-!B5- C@ C<' -' @8+@8++ <@5=P<8<
Faţă de preocupările continue ale Hniunii >uropene pentru armonizarea legislaţiei şi a cadrului instituţional în domeniul protecţiei consumatorilor, fiecare stat membru precm şi stalele care aderăm la Hniunea >uropeană,doresc şi încearcă să&şi consruiască o legislaţie adegvată, să creeze un cadru instituţional menit, care să răspundă cerinţelor în domeniu. An acest contest, se porneşte de la ideea, aproape unanim acceptată, că legislaţia Hniunii >uropene se constituie într&un cadru uridic comun, pe care fiecare stat aspirant trebuie să&l adopte înainte de aderare sau, cel mai t!rziu , odată cu aderarea la Hniunea >uropeană. /rin măsurile adoptate, uropean de %sociere a uropeană, a fost adoptat TT /rogramul 2aţional de armonizare legislativă a /ieţei interne TT. /rogramul cuprinde pentru domeniul protecţiei consumatorilor, reglementările europene (directivele* ce sunt avute în vedere la armonizarea legislaţiei rom!neşti, reglementările dea e+istente precum şi calendarul armonizării. %doptarea şi armonizarea legislaţiei în domeniul protecţiei
consumatorilor
presupune, în concepţia /rogramului, realizarea unui minim de condiţii referitoare în principal la ;
a) garantarea pentru consumatori a drepturilor lor fundamentale, aşa cum sunt ele recunoscute prin programele de acţiune comunitare în favoarea consumatorilor, adoptate încă din anul 3879 Y
b) crearea unor structuri instituţionale corespunzătoare, care să răspundă la problemele consumatorilor Y
c) crearea unor structuri consultative, generale sau specifice, pe sectoare, care să reprezinte interesele consumatorilor şi să asigure participarea acestora la procesul decizional Y
d) dezvoltarea programelor de informare şi de educare, care să conducă la creşterea posibilităţilor de avertizare a consumatorilor Y
e) punerea la dispoziţia consumatorilor a unor mecanisme eficiente cu scop reparatoriu, care să le permită ca aceste drepturi să devină afective Y
$) promovarea şi spriinirea dezvoltării organizaţiilor cu caracter privat al consumatorilor . /otrivit calendarului armonizării®lementările urmează să fie adoptate în două faze, delimitate de anul 3887& au fost dea elaborate o serie de acte normative ce vizează în principal ;
combaterea practicilor abuzive care pot afecta drepturile şi interesele
consumatorilor Y
căile şi modalităţile de îmbunătăţire a calităţii produselor şi serviciilor Y
ameliorarea dezec0ilibrului e+istent pe piaţă între puterea de apreciere, negociere şi înţelegere a consumatorului individual, pe de o parte şi cea a producătorului, v!nzătorului sau prestatorului de servicii, pe de altă parte Y
creşterea responsabilităţii şi corectarea comportamentului abuziv al agenţilor economici în raporturile cu consumatorii Y
informarea completă, corectă şi precisă a consumatorilor privind produsele şi serviciile pe care aceştia doresc să le ac0iziţioneze. -u titlu de e+emplu , amintim în acest sens 1rdonanţa Nuvernului nr.633889
privind reglementarea regimului de producere, circulaţie şi comercializare a produ&selor farmaceutice, 1rdonanţa Nuvernului nr.5?3889 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, Gotăr!rea Nuvernului nr.6853889 privind înlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii produselor ce prezintă deficienţe de calitate, Gotăr!rea Nuvernului nr.38388: privind organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare, t!rgurilor şi a oboarelor etc. /reocupările forumurilor legislative şi e+ecutive privind reglementarea şi armonizarea cadrului uridic şi instituţional din domeniului protecţiei consumatorilor cu
cel adoptat de Hniunea >uropeană şi de ţările membre ale acestuia,continuă, cu realizări notabile în domeniu astfel ;
a ) în domeniul securităţii generale a produselor, prin 1rdonanţa nr.?3388? privind protecţia consumatorilor, aprobată prin egea nr.333883 s&a creat cadru uridic şi instituţional în vederea amortizării legislaţiei rom!neşti cu prevederile irectivei -onsiliului 8?98>>-.
b) au fost armonizate prevederile în domeniu cu legislaţia Hniunii >uropene privind securitatea ucăriilor (irectiva 86:C>>-* denumirea produselor te+tile (irectiva C7354>>-* sau cosmetice (irectiva 85C?>>-* au fost adoptate reglementări legale privind armonizarea legislaţiei privitoare la reclama înşelătoare, creditul de consum, clauzele înşelătoare ale contrctelor consumatorilor, indicarea preţurilor produselor alimentare, condiţiile de călatorii, vacanţe şi turism.
C=8C'@Z++
-onsumatorul, ca fiind o persoană ce dob!ndeşte, utilizează ori consumă produse obţinute de la agenţii economici sau care beneficiază de serviciile prestate de aceştia, are o serie de drepturi definite de organizaţia mondială a consumatorilor ; reptul la satisfacerea cerinţelor esenţiale de viaţă, reptul la siguranţă, reptul de a fi informat etc. care sunt frecvent încălcate. %ceste încălcări sunt determinate de o serie de cauze ;
-omercializarea de produse care prezintă abateri de la caracteristicile calitative sau care pot pune în pericol viaţa Y
Sănătatea sau securitatea consumatorilor Y
-omercializarea de produse falsificate sau contrafăcute Y
/ăstrarea şi depozitarea produselor destinate comercializării în condiţii care nu asigură menţinerea caracteristicilor de calitate ale acestora Y
-omercializarea produselor cu elemente de identificare incomplete Y
/rezentarea prin publicitate, în prospecte, cataloage, massmedia etc. a altor valori ale caracteristicilor produselor sau seviciilor, dec!t cele reale. /entru ca drepturile consumatorilor să nu mai fie încălcate, e+istă protecţia
consumatorilor. /rotecţia consumatorilor, ca fiind o componentă de bază a programelor de protecţie socială, reprezintă un ansamblu de dispoziţii privind iniţiativa publică sau privată destinate a asigura şi ameliora continuu rspectarea drepturilor consumatorului. %şa cum am enunţat mai sus, s&au definit următoarele drepturi ale consumatorilor ;
repturi la satisfacerea cerinţelor esenţiale de viaţă & drepturi la bunuri şi servicii care garantează supravieţuirea.
reptul la siguranţă ] dreptul de a fi proteat împotriva produselor, proceselor sau serviciilor care pun în pericol sănătatea sau viaţa
oamenilor.
reptul de a fi informat ] dreptul de a avea elemente necesare de a lua o decizie Y pentru a face o alegere.
reptul de a fi proteat impotriva informaţiiei, publicitătii, etic0etării, sau altor practici frauduloase, înşlătoare sau false.
reptul de a alege ] adică dreptul de a avea acces la o varietate de produse şi servicii, la preţuri stabilite pe baza concurenţei.
reptul de a fi ascultat ] se refuză la posibilitatea consumatorilor de a&şi e+prima nemulţumirile legitime referitoare la bunuri şi servicii şi la conditiile de cumpărare ale acestora.
reptul la despăgubire ] cuprinde dreptul rezolvării ec0itabile a revendicărilor ustificate.
reptul la educare ] dreptul de a obţine cunoştinţele şi abilităţile prime care se formează unui consumator informat.
reptul la un mediu ambiant sănătos & dreptul la un mediu natural care să îmbunătăţească ceea ce se defineşte drept
