Bauturile racoritoare sunt bauturi nealcoolice carbonate , reconfortante , obtinute in sirop de zahar saturat cu boxid de carbon , la care se adauga fie sucuri din fructe , fie siropuri naturale de fructe , fie macerate alcoolice din coji de fructe citrice sau din plante , fie esente naturale alimentare . Pentru colorare si acidulare se folosesc coloranti si acizi alimentari ( citric si tartic ). Bauturile racoritoare se livreaza in butelii de sticla . Ele trebuie sa se prezinte cu aspect limpede , gust placut , acidulate aroma placuta si caracteristica fructului sau esentei respective. La turnarea racoritoarelor in pahar , degajarea dioxidului de carbon din lichid trebuie sa fie persistenta si abundenta abundenta . ticlele ticlele cu bauturi racoritoare se vor pastra in incaperi incaperi special amenajate , ferrite de razele solare , bine igienizate , aerisite , cu temepaturi de !"#$$% . e vor evita variatiile bruste de temperatura ( trecerea buteliilor de sticla cu racoritoare pastrate la temperatura ridicata , peste !&$% , si introducerea acestora direct in spatii frigorifice sau in vase cu gheata si apa ) intrucat se produce explozia sticlelor. Bauturile racoritoare trebuie sa'si pastreze proprietetile organoleptice , coform termenului de valabilitate precizat si atestat de furnizor. f urnizor.
BĂUTURILE RĂCORITOARE Adriana Berindei ntr'o societate industrializat *i ultramodern +n care ritmul alert de via presupune modificarea substanial a obiceiurilor de consum, buturile rcoritoare *i apele minerale vin +n +nt-mpinarea nevoilor fiziologice ale omului prin acoperirea aproape +n totalitate din aceste surse a cantitii de ap necesar corpului uman. mul contemporan +*i extrage tot mai frecvent ,,seva vieii//, dup cum denumea Leonaro 0a1inci apa, din aceste produse prezente pe piaa, apa potabila de la reea reea rm-n-nd o alternativ alternativ ieftin *i tot mai puin utilizat. 0up cum este *i normal +ntr'o ar care se afl +ntr'un plin proces de dezvoltare *i modernizare, alegerile consumatorilor consumatorilor se schimb de la o zi la alta, +n funcie de puterea de cumprare, dar *i de nivelul de informare *i educaie ' criteriu care tinde sa devin hotr-tor +n selecia regimului alimentar. 2mportana oferit alimentaiei sntoase este tot mai vizibil *i acest lucru se reflecta +n dezvoltarea gamelor de produse naturale, reprezentate pe piaa buturilor rcoritoare de nectarurile *i sucurile naturale de fructe.
Clasificarea băuturilor răcoritoare Prin buturi rcoritoare se +neleg produsele fabricate din concentrate aromate, sucuri sau sucuri concentrate de fructe *i3sau de legume, siropuri de fructe *i3sau de plante aromatice, substane aromatizante (naturale sau de sinteza, +mpreun cu apa potabil sau apa mineral de mas, +ndulcitori (zahr, glucoz, zaharin etc.), acizi alimentari, vitamine, colorani alimentari (naturali sau de sintez), cu sau fr adaos de dioxid de carbon. #.0up coninutul de dioxid de carbon, buturile rcoritoare se +mpart +n4 • •
buturi rcoritoare cu cu coninut de dioxid dioxid de carbon (carbogazoase)5 (carbogazoase)5 buturi rcoritoare fr fr dioxid de carbon (plate).
!. 0up natur materiilor prime folosite, buturile rcoritoare se +mpart +n4 • •
•
buturi rcoritoare pe pe baz de sucuri sucuri sau sucuri concentrate concentrate de fructe *i3sau de legume5 legume5 buturi rcoritoare pe pe baz de siropuri siropuri de fructe *i3sau de plante aromatice (inclusiv (inclusiv buturile rcoritoare rcoritoare de tip cola)5 buturi rcoritoare pe pe baza de aroma aroma naturale (macerate (macerate sau uleiuri) si3sau de sinteza (aroma de migdale, de lm-ie, de rom etc.).
6. 0up natura +ndulcitorului folosit, buturile rcoritoare se +mpart +n4 • •
buturi rcoritoare +ndulcite +ndulcite cu zahr zahr sau cu zahr si glucoz glucoz (fructoza)5 buturi rcoritoare +ndulcite +ndulcite cu +ndulcitori de sintez sintez sau cu cantiti reduse de zahr sau cu amestecul acestora (buturi hipocalorice).
7. 0up natura apei folosite, buturile rcoritoare se +mpart +n4 • •
buturi rcoritoare preparate preparate cu apa potabil5 buturi rcoritoare preparate preparate cu ap mineral de mas. mas.
Băuturile carbogazoase 8lturi de produsele necarbonatate, o cota semnificativ din piaa buturilor rcoritoare rom-ne*ti este ocupat de categoria buturilor carbogazoase, produse obinute tot din suc concentrat de fruct, dar regsit aici +ntr'un procent mai mic, alturi de alte adaosuri alimentare4 zaharuri, acidifiani, colorani alimentari, arome, dioxid de carbon etc. 9ultitudinea aromelor de fructe 4 portocale, grapefruit, piersica, mere, fructe exotice, etc. confer acestor produse o mare diversitate *i un aspect atragtor. :actorii cei mai importani care influeneaz consumatorii +n alegerea produselor rcoritoare urmeaz acela*i curs vizibil *i +n modificarea obiceiurilor de consum. 8spectul, care influena decizia de cumprare +n proporie de peste &$; p-n acum, trece treptat pe planul doi *i las locul beneficiilor pe care produsul le poate aduce potenialului consumator. ntru'c-t rom-nii sunt mari devoratori de advertising, companiile productoare +*i promoveaz produsele +n mass mass media prin diverse diverse mijloace, +ncerc-ndu'se +ncerc-ndu'se +n paralel paralel educarea consumatorilor consumatorilor +n vederea alegerii pe baz calitilor intrinseci ale produselor *i pe baza informrii complete *i corecte. 8mbalajul fiecrui sortiment trebuie s fie inscripionat conform normativelor +n vigoare *i s conin denumirea ingredientelor utilizate, diverse meniuni nutriionale, condiii de pstrare *i consum, termenul de valabilitate, adic toate informaiile necesare consumatorului pentru luarea unei decizii.
Apa minerală Piaa buturilor rcoritoare a cunoscut o deosebit dezvoltare dupa #<=<, iar odat cu intrarea >omaniei +n ?E aceasta s'a extins *i mai mult datorit investitorilor strini, oferind consumatorilor consumatorilor rom-ni o gam de produse mult mai variat. 0ac +n cazul buturilor rcoritoare at-t productorii strini c-t *i cei autohtoni *i'au c-*tigat propriul renume, +n cazul apelor minerale lucrurile sunt puin mai diferite, productorii autohtoni dein-nd monopolul pieei. 8vantajul acestora acestora const nu nu doar +n situarea lor lor geografic, c-t mai mai ales +n deosebit deosebit
calitate a apei naturale minerale provenit din bogaiile subterane ale rii noaste. n prezent, importante mrci autohtone de apa mineral *i'au c-*tigat un renume la nivel internaional datorit calitii deosebite, a puritii *i a proprietilor senzoriale oferite. 8semenea buturilor rcoritoare, *i apele apele pot fi clasificate clasificate +n mai multe categorii4 categorii4 apa mineral natural, apa de izvor *i ap de mas. 0eoarece toate tipurile de ape sunt prezente pe pia, consumatorul trebuie s +nvee s fac o distincie corecta +ntre ele. pre deosebire de apa de mas, care este o simpl ap potabil ce sufer o mulime de operaiuni de tratare pentru a putea fi consumat, apa mineral mineral natural +*i are originea +ntr'un zcm-nt subteran, este pur din punct de vedere microbiologic *i are o structur stabil *i specific de sruri minerale. %u alte cuvinte, apa mineral natural are un coninut natural nemodificat *i totodat individualizat +n funcie de surs. nlocuirea apei potabile cu apa mineral natural reprezint reprezint un pas benefic benefic pentru sntatea sntatea consumatorilor consumatorilor datorit standardelor de igien +ndeplinite de acestea *i, nu +n ultimul r-nd, datorit coninutului de sruri minerale *i oligoelemente care au un efect pozitiv asupra sntii. ?rmrite *i testate cu atenie +n laboratoare performante, aceste produse au standarde de calitate foarte ridicate *i +ndeplinesc toi parametrii de siguran alimentar.
ucurile carbogazoase @ Viaţa modernă este de neimaginat fără prezenţa sucurilor din comerţ: Coca-Cola, Pepsi, sucuri cu zahăr, sucuri light, sucuri ‚naturale’, fresh-uri, sucuri gazoase, nongazoase, sucuri concentrate sau la automat, la fast-food, cinema, pe stradă, la serviciu sau sau oriun oriunde de merg mergem em.. Da Dacă că oame oameni nilo lorr nu le-a le-arr fi plăc plăcut ut sucur sucuril ile, e, atunc atuncii fraz frazaa anterioară ar fi fost asurdă. Cu toate acestea, plăcerea consumului de sucuri a exces es de con consum sum, deve condus la un exc deveni nind nd o adev adevăr ărat atăă prol prolem emăă de sănă sănăta tate te pulică. @ !ucurile sunt une la gust, foarte u"or de consumat, iar limita p#nă la care ar putea face parte din alimentaţia sănătoasă este u"or de depă"it. $n !tatele %nite, &umătate din populaţia generală, "i '() din copiii de *+ ani consumă zilnic sucuri softdrins drins/0. /0. Corel Corelaţi aţiile ile dintre dintre acest acest fapt, fapt, cre"ter cre"terea ea mărimi mărimiii sticle sticlelor lor,, pulic pulicita itatea tea "i creşterea prevalenţei obezităţii sunt u"or de e1plicat.
din sucur sucuril ilee cu zahă zahărr sunt sunt prin princi cipa pala la pro prole lemă mă nutri nutriţi ţion onal ală, ă, de"i de"i @ Caloriile din numeroase alte proleme de sănătate apar 2n cazul unui consum mare de sucuri: proleme dentare, digestive, deficite de vitamina 3, C, rioflavină, calciu, magneziu, mai ales 2n conte1tul 2n care consumul de sucuri a crescut 2n detrimentul consumului de lapte. @ Prin Princi cipa pala la cate catego gori riee de sucu sucuri ri din din come comerţ rţ este este repr reprez ezen enta tată tă de sucurile carbogazoase C!D’s 4 caronated soft drins, soda, pop, soda-pop0 de tipul CocaCola, Pepsi, 5anta etc. $n multe state, acest tip de ăuturi este interzis 2n "coli. 6ustificarea oficială este apartenenţa la o categorie de alimente denumite ‚ alimente cu val valoar oare e nut nutriţ riţion ională ală min minimă imă’, alături de guma de mestecat "i anumite dulciuri.
@ Dacă efectele zahărului "i lipsa nutrienţilor din acest tip de sucuri reprezintă principala proelmă, acesteia i se adaugă "i proleme datorate altor componente, 2n mod particular acidul. 7 prolemă clasică este apariţia cariilor dentare, favorizate at#t de zahăr c#t "i de acid, cu at#t mai mult de cominaţia lor. 3ltă prolemă constatată este legătura dintre consumul acestor tipuri de ăuturi "i scăderea densităţii osoase şi osteoporoză. Cele mai puternice efecte s-au constatat la ăuturile tip ‚cola’ , e1plicaţiile posiile fiind folosirea ca acidifiant a acidului fosforic fosforul influenţ#nd negativ metaolismul calciului0, prezenţa cafeinei, sau pur "i simplu acidifierea. Dovezile "tiinţifice referitoare la toţi ace"ti trei factori nu sunt, 2n prezent, foarte puternice, multe din cauzele prolemelor de metaolism osos fiind 2n realitate datorate ansamblului alimentaţiei persoanelor care consumă curent ăuturi carogazoase, "i mai puţin unor efecte iologice invocate cre"terea e1creţiei urinare a calciului, efectele concentratelor de fructoză etc.0. 7 e1plicaţie se poate găsi, astfel, "i 2n ceea ce nu conţin sucurile, poate mai mult dec#t 2n ceea ce conţin. @ Sucurile light , inclusiv cele din categoria ‚cola’ prezintă acelea"i dezavanta&e, mai puţin prezenţa zahărului. Din acest motiv, dacă persoanele aleg să consume acest tip de ăuturi, ele sunt, evident, preferaile variantelor cu zahăr, dar acest aspect nu anulează dezavanta&ele. @ $n 8om#nia, 2ndulcitorii din Coca-Cola light ciclamat de sodiu, acesulfam 9 "i aspartam0, sunt acceptaţi, 2n timp ce, 2n alte ţări, ciclamatul nu este acceptat. @ Recomandarea corectă privind consumul de sucuri carogazoase este ca, atunci c#nd se preferă consumul lor, cantitatea să fie 2n anumite limite 2n care să nu afecteze funcţionarea normală a organismului, inclusiv senzaţia de foame "i controlul greutăţii.
8pa minerala 8pele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. n trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate +n scopuri terapeutice. n ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s'a dat dA... DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Apele minerale din romania
8pele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. n trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate +n scopuri terapeutice. n ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s'a dat denumirea de ape curative. n tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale +n jurul carora au fost amenajate importante statiuni. 8pele minerale constituie factorii naturali de baza +n tratamentul bolilor indicate. 8pele minerale sunt sarate'iodurate'bromurate, sarate'sufluroase si izvoare de cura interna cu apa slaba mineralizata sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica, magneziana. 8pele doro'sodice iodurate bromurate cu degajari de gaze (hidrocarburi usoare printre care predomina metanul) sunt ape de ad-ncime cu concentratie mare, exploatate prin sonde.
#.urse de ape minerale si importanta lor
Covora este una din cele mai bogate statiuni +n ape iodurate si bromurate din Europa.
9oret o citeaza a doua +n Europa, dupa Pechelepronne din 8lsacia cu &D! mg la mie de brom si 7! mg la mie iod. 8pele din Covora contin p-na la 6=,6 mg la mie brom si iod p-na la 7#,= mg la mie. 8t-t iodul c-t si bromul sunt de origine organica, rezultate din putrezirea micilor alge. %alciul si magneziul pe care aceste ape +l contin +n cantitate destul de mare si anume4 calciul #&'6,6 la mie si magneziu $,'#,$&g la mie se datoreaza nisipurilor si gresiilor. %aracteristica apelor de zacam-nt este, de asemenea, prezenta amoniului. 8ceste ape nu contin hidrogen sulfurat, sunt ape captate +n sonde, la ad-ncimi de la <$'#=D$ m. :iecare debiteaza +ntre 7$'#D$ m6 de apa +n !7 de ore. 8pele clorurate'iodurate'bromurate din sonde sunt ape vechi, fosile, form-nd p-nze'pungi si stau straturi permeabile +n nisipuri. 8pele izvorului de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr'o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate +n bicarbonati. Ele apar din depozitele sarmatiene destul de abundente pe valea Fintel, care sunt formate spre baza din marne negricioase, urmate apoi de bancuri de nisip, cu pachete de marne si intercalatii de gresii. 0e aceste depozite sunt deci legate apele sulfuroase slab mineralizate precum si p-nza de apa dulce.
?n alt zacam-nt de ape minerale este Borsa ce contine izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau contin-nd fier, calciu, magneziu, recomandate +n tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv si +n tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice si a tulburarilor respiratorii. ras situat +n nord'estul >om-niei (Gudetul Farghita), +n depresiunea intramontana cu acelasi nume din %arpatii rientali, Borsec este +nconjurata de 9untii Bistritei, 9untii %alimani, 9untii Ciurgeu si 9untii %eahlau, altitudine <$$ m. veche statiune (cunoscuta din #=$7), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo'gazoase, sau contin-nd calciu, magneziu. 8ceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic +nca din a doua jumatate a secolului al H12'lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international. tatiunea Borsec este recomandata +n tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala BasedoI, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie, etc. 8v-nd +n vedere gustul placut acidulat, care'si pastreaza calitatile terapeutice, apa minerala Borsec este +mbuteliata de 8PE92J Borsec. Kacam-ntul mineral Borsec are o apa bicarbonata, calcica, magneziena, cu o mineralizatie totala de D=6 mg3l, precum si cu un continut foarte redus de fier. 8pele minerale carbogazoase sunt acumulate +n calcarele cristaline'dolomitice prinse +ntre sisturile cristaline care predomina +n zona. Prin fisurile si golurile carstice ale calcarelor, apele subterane au o circulatie turbulenta, ceea ce favorizeaza solubilitatea mai accentuata a bicarbonatilor. %ontinutul +n %! este obtinut de apele subterane pe tot parcursul circulatiei lor. 0ezvoltarea deosebita a industriei de +mbuteliere a Borsecului se datoreaza, +n primul
r-nd, cererii consumatorilor, care apreciaza gustul placut al apei, lipsei de precipitare +n buteliile +n care o transporta, precum si marea ei stabilitate chimica ce o recomanda printre apele de prim rang din Europa. Borsec ' apa minerala de calitate ideala, premiata +n #=6 la -rgul international de la 1iena cu medalia de aur +mpreuna cu titlul onorific M>egina 8pelor 9ineraleM, medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate +n #=D la Berlin si respectiv, rieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (#==). Produs si +mbuteliat +n >om-nia de catre >omaNua Croup .8. Borsec, :abrica >egina 8pelor 9inerale ' Borsec. Localitate situata +n partea central'estica a >om-niei (Gudetul Farghita), pe r-ul lt, +n partea sudica extrema a 0epresiunii %iucului, altitudine D&Dm, 6! Om sud de 9iercurea %iuc (resedinta Gudetului Farghita), Baileusnad este o cunoscuta statiune din >om-nia. 0epresiunea este delimitata de 9untii Farghitei +n partea de nord'vest si de 9asivul %iumatu 9are +n sud'est' munti vulcanici. %heile usnad'9alnas ale ltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din Baile usnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei +n orice anotimp. tatiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute +nca de la +nceputul secolului al H2H'lea, dar inaugurata abia +n anul #=D$). tatiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli +nrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.). 8pa minerala este bicarbonatata, calcica, magneziana, clorosodica, potasica, feruginoasa si apa mezotermala, av-nd o mineralizatie totala de !.& g3l, din care gazul %! detine #.#7 g3l. 8pa minerala carbogazoasa de usnad are un gust placut, dulceag si o cantitate ridicata de %! (provenita, +n principal, din reimpregnarea +n exces a apei deferizate si filtrate, +n timpul +mbutelierii). 0ioxidul de carbon necesar completarii celui existent +n apa este obtinut din acelasi zacam-nt hidromineral, deoarece sonda +n exploatare produce pe l-nga apa destinata +mbutelierii si o importanta cantitate de %! liber ( de circa 7& tone3an ).
Kacam-ntul %asin
n secolul trecut zacam-ntul %asin avea doua izvoare cu ape minerale ' >epat si alutaris ' situate pe cei doi afluenti de st-nga, >epat si Borviz, ai p-r-ului %asin. 8pele ambelor izvoare erau +mbuteliate4 apa minerala medicinala la izvorul >epat si apa de masa, la izvorul alutaris. Exploatarea apei minerale de la %asin a +nceput +n anul #=== fiind comercializata +n tara, dar ajung-nd si peste hotare (1iena, Berlin, etc ). n prezent, unitatea de +mbuteliere ' situata pe afluentul Borviz si vaii %asinului are o capacitate de productie modesta de circa &$$ mii l3an, din cauza debitului mic al sursei exploatate. 8pa minerala este bicarbonatata (av-nd un
continut mare de bicarbonati, +n medie 677#.$ mg3l), slab clorurata, calcica, magneziana, sodica, feruginoasa si carbogazoasa, cu mineralizatie totala de !##.< mg3l, din care %! retine !!$.$ mg3l.
n centrul >om-niei, +n judetul omonim, asezat +n depresiunea Brasovului, la poalele vestice ale muntilor 1rancei, la o altitudine ce variaza +ntre &&$ si D$$ m, la 6# Om est fata de municipiul f-ntu Cheorghe, se afla orasul %ovasna. Jumeroase izvoare (+n jur de #.$$$) cu apa minerala carbogazoasa, bicarbonata alcalina sau contin-nd diversi compusi ai fierului, iodului, bromului sau clorului sunt recomandate +n tratamentul bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, cardiopatie ischemica, insuficienta aortica, hipertensiune arteriala, refacere dupa flebita superficiala sau profunda, valvulopatii operate), disfunctii hepatobiliare (disfunctii ale bilei, colecistite cronice fara calculi, refaceri dupa operatii la ficat, pancreatita cronica), boli digestive (gastrite cronice hiperacide, ulcere cronice gastrice sau duodenale) si boli asociate (obezitate cu complicatii cardiovasculare, nevroze respiratorii, nevroze astenice, etc.). %ovasna este un important centru pentru +mbutelierea apelor minerale. Kacam-ntul mineral %ovasna este, pe de o parte complicat ca structura, iar pe de alta parte, renumit prin varietatea de tipuri hidrochimice de ape carbogazoase. 8pele minerale acumulate +n nisipurile cuaternare sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, usor clorosodice av-nd o concentratie +n saruri mai mare de #.& g3l. %ontinutul +n %! din aceste ape minerale variaza +ntre #.$ si !.& g3l. ?nitatea de +mbuteliere %ovasna valorifica o apa cu mineralizatie totala de =.& g3l, din care gazului %! +i revine #. g3l. 0ebitul pompat este de $.#& l3s. 8cest debit +i asigura unitatii de +mbuteliere o productie de circa #.#7 mil. litri3an apa minerala carbogazoasa.
Kacam-ntul hidromineral lanic'9oldova, pe baza caruia a luat fiinta si s'a dezvoltat statiunea contine ape medicinale de tip clorurat, carbonat, bicarbonatat, sodic, slab sulfuros, hipertonic, hipotonic si oligomineral a fost descoperit +nca din anul #=$#. n #=&! s'au efectuat primele teste chimice, iar +n #= au aparut primele instalatii balneare. 0e'a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la Paris, 1iena, :ranOfurt39ain etc. pecialistii le'au comparat cu apele minerale de la arlovQ 1arQ, 1ichQ, 8ix'les'Bains etc. Botezata MPerla 9oldoveiM, lanic 9oldova asigura tratament pentru tulburari digestive (gastrite cronice hipo' si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 6 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii +n boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). %ura externa cu apele minerale de la lanic 9oldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor
endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice ( sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli. lanic 9oldova este si o importanta statie de +mbuteliere a apei minerale. %ele doua izvoare ce asigura +mbutelierea a 7$$'&$$ mii litri3an au fost captate prin clopote de material inoxidabil, ancorate +n betoane si acoperite apoi cu argila stabilizata. 8pa minerala preluata prin aceste clopote este deversata +n cuve de unde este trimisa la consum (cura interna si +mbuteliere).
tatiunea %alimanesti' %aciulata este indicata +n tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii +n bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica termal R 7#S% si infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), +n afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica), +n boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari post' traumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli .>.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de alta natura. :actorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite +n #=!) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, slab bicarbonatate, +n principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare +ntre $.& si ##.& gr3l5 atermale, mezotermale 7#S% si hipertermale 7<.&S%) si cu un continut de hidrogen sulfurat (F!) de .& mg3l. otodata %alimanesti' %aciulata este si un important centru de +mbuteliere a apei minerale.%antitatea de apa +mbuteliata este +ntre &$$'D$$ l3zi. Este de mentionat un aspect specific al apei de %aciulata4 compozitia ei chimica prezinta pe o perioada de #$$ de ani, adica de la captarea sursei si p-na +n prezent, un echilibru constant +n cloruri, carbonatii si sulfatii de sodiu, de litiu, de potasiu si de magneziu. ?n alt parametru interesant este acela ca indicele de refractie al apei minerale este apropiat de cel al apei distilate.
Kacam-ntul Ferculane
%ea mai veche statiune balneara din >om-nia, dat-nd din vremea romanilor, c-nd purta numele de MLa apele sacre ale lui FerculeM (atestata documentar ca statiune +n anul #&6 a. Fr.) este cunoscuta pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale, sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale, usor radioactive, bune at-t pentru cura interna c-t si externa. 0ate fiind temperatura ridicata a acestor ape minerale (6='D$S%) c-t si gradul lor variat de mineralizare (6#DD'7!D mg3l), acestea au un efect fiziologic complex si o valoare terapeutica
fara egal. ncep-nd cu #<7=, Ferculane a cunoscut o dezvoltare sustinuta, devenind o statiune de rang national, cu regim permanent, recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative (artroza, poliartroza, spondiloza etc.), al bolilor inflamatorii (spondilita) si diartrozelor (tendonita, tendomiosita, periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic (pareze, paralizii), precum si pentru tratamentul unor boli asociate (ginecologice, respiratorii, >L, dermatologice, obezitate etc.). %ontraindicatii4 B%, boli al ficatului si rinichilor, boli cardiace decompensate, hipertensiune arteriala peste #=$ mm FC, ParOinson, ulcer +n faza acuta, neoplasme, boli psihice si toxicomanii.
9oneasa este o comuna din vestul >om-niei (Gudetul 8rad), situata pe r-ul 9oneasa, la poalele 9asivului %odru'9oma, altitudine !<$ m, la ##$ Om nord'est de 9unicipiul 8rad. 2zvoarele de ape minerale bicarbonatate, contin-nd calciu, magneziu, sodiu, cele oligominerale, mezotermale (!7'6!S%) sunt recomandate pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative (forme simple de spondiloza cervicala, lombara si dorsala), diartroze (periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic si central (pareza usoara recenta, +n curs de recuperare dupa un tratament specific, sechele ale poliomielitei, anumite forme de semipareza si parapareza, urm-nd sfatul medicului), al bolilor ginecologice (dereglari genitale minore datorate unei nervozitati extreme), al bolilor metabolice si de nutritie (diabet mellitus, obezitate) etc. 2nstalatii pentru bai calde +n cada cu ape minerale, pentru electroterapie, hidroterapie si Oinetoterapie, bazine +n aer liber pentru bai reci cu ape minerale , zone de plaja.
Kacam+ntul Lacu arat contine importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica contin-nd compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare $'=7 g3l), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica), dermatologice (psoriasis, ichthQosis, dermatita Oeratotic, neurodermatite, etc.), endocrine (benigne, hipotiroidism,hipoovarianism pubertal), afectiuni ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita), a starilor post' traumatice (dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi), respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) si alte boli. tatiunea ofera si facilitati pentru bai calde +n ape minerale +n cazi, aplicari de namol cald, aerohelioterapie si aplicari de namol rece urmate de bai +n lac, instalatii pentru electro' si hidroterapie, gimnastica, piscina pentru Oinetoterapie.
8mara este o comuna +n E >om-niei (judetul 2alomita), situata +n estul %-mpiei >om-ne (+n %-mpia Baraganului), pe malul lacului 8mara. 8pa lacului 8mara (#&D ha), sarata,
contin-nd sulfati, magneziu, bicarbonati si +n cantitati mai mici bromuri, dar +n special namol sapropelic cu proprietati terapeutice au dus la dezvoltarea statiunii +ncep-nd cu #<$$. tatiunea este recomandata +n tratamentul bolilor reumatismale degenerative (spondiloza, artroza, poliartroza) si a bolilor reumatismale inflamatorii (reumatismul articular), bolilor ginecologice (metrosalpingita cronica, insuficienta ovariana, sterilitate secundara) si a disfunctiilor asociate (dermatologice, endocrine). tatiunea dispune de facilitati pentru bai calde +n cazi si piscine cu apa din lac, bai calde cu namol si aplicari de namol, plaja pe malul lacului si aplicari de namol rece, bai +n lac.
Kacam-ntul Biborteni furnizeaza comertului apa minerala de Biborteni. n prezent la cele doua unitati de +mbuteliere (Biborteni T si TT ) se +mbuteliaza zilnic #<= mii litri de apa minerala de tip bicarbonatat, calcic, magnezian, feruginos si carbogazos. Bicarbonatii au o participare +n jur de !$$$ mg3l, iar gazul %! +n jurul aceleiasi valori ( !$$$ mg3l). 0atorita unui continut de ioni :eUU de p-na la &' mg3l, apa minerala este +n prealabil deferizata.
-ngeorz'Bai este statiunea care ofera spre consum apa Febe. 8pele minerale +mbuteliate +n prezent sunt de tip bicarbonatat, clorurat, sodic, calcic, magnezian, slab bromurate si carbogazoase, av-nd o mineralizatie totala de =&6<.< mg3l, din care gazul %! reprezinta ##$=.= mg3l. 8ceste ape sunt exploatate de la intervalul cuprins +ntre #6& si #&$ metri ad-ncime. 2zvorul are un debit de un litru pe secunda si asigura +mbutelierea a 6 milioane3an.
tatiunea Kizin se afla asezata pe bordura sud'estica a bazinului Prejmer ' f. Cheorghe. 2zvorul av-nd un debit de $.# l3s (#$ mii l3zi) alimenteza unitatea de +mbuteliere care produce &D$$ mii l3an. 8ceasta unitate prepara totodata si un sortiment de bauturi racoritoare pe baza de apa minerala. 8pa minerala destinata consumului este de tip bicarbonatat, clorosodic si carbogazoasa, cu o mineralizatie de !66.& mg3l. 2mportanta 4 8pele minerale sunt valorificate +n industria de bauturi racoritoare. ?nele ape minerale au devenit, +n ultimii ani, datorita compozitiei chimice si continutului +n %!, Mmaterie primaM de baza la prepararea unor sorturi de bauturi racoritoare. Principala concluzie la care au ajuns experimentatorii consta +n aceea ca aroma bauturii racoritoare este scoasa +n evidenta, +n mod surprinzator, de catre apa minerala, chiar +n conditia de numai !; zahar +n produsul finit, fata de <'#!; c-t se utilizeaza la bauturile racoritoare obisnuite. 0ebut-nd modest la Kizin, producerea de bauturi racoritoare si dietetice pe baza de apa minerala s'a extins la scara larga, devenind o preocupare de interes pentru diferitele unitati de +mbuteliere, ca4 Borsec, 1-lcele, Poiana 1inului, Poiana %osnei, etc.
!. riginea apelor minerale.
0e'a lungul anilor au existat numeroase ipoteze, privind originea apelor minerale, dar numai doua teorii au fost acceptate4 originea vadoasa sau meteoritica si originea magmatica sau juvenila. %onform conceptului originii vadoase, apa minerala ar rezulta din apele superficiale meteoritice infiltrate +n sol si dirijate +n circuit subteran de reteaua accidentelor tectonice, unde, sub imperiul gravitatiei, sunt obligate sa patrunda adesea +n scoarta terestra la ad-ncimi mari. Pe tot parcursul lor, apele minerale spala rocile strabatute, achizition-nd, prin dizolvare, saruri minerale si gaze libere aflate +n zonele ad-nci ale apei (de exemplu %!). 0esi mai atractiv, conceptul originii magmatice sau juvenile a apelor minerale, conform careia apa minerala ar proveni din zonele foarte ad-nci ale scoartei terestre si din cele ale mantalei superioare, +si pierde treptat sustinatorii. 8r fi vorba de apa provenita prin deshidratarea magmei sau o apa de sinteza chimica pe baza gazelor care +nsotesc magma. ustinatorii acestui concept pleaca de la considerentul ca magmele contin mai multa apa dec-t rocile cristalizate din care provin. ntre cele doua concepte s'a gasit o solutie mediatoare, conform careia majoritatea apelor minerale au origine vadoasa si ca se pot +ncorpora +n unele zone ad-nci ale scoartei terestre cantitati de elemente de origine juvenila.
6. ipuri de ape minerale
8pele minerale din >om-nia prezinta o mare varietate hidrochimica. e desprind trei tipuri predominante de ape minerale4 sarate, sulfuroase'sulfate si carbogazoase, +n cadrul lor apar-nd, +n functie de natura rocilor levigate local, unele caractere hidrochimice secundare (fier, arsen, potasiu, calciu, magneziu, clor, etc.)
8pele minerale carbogazoase
ntreaga suita de zacaminte hidrominerale din bazinele asului, %iucului, Baraoltului si B-rsei ' cum ar fi cele de la Jegresti'%erteze, Bixad, -ncraieni, Biborteni ' sunt acumulate +n depozite sedimentare recente. parte din restul zacamintelor cunoscute, cum ar fi cele de la Poiana Jegrii, Poiana %osnei, Poiana 1inului, lanic'9oldova, %asin, %ovasna, 9alnas,
Poian si 1+lcele au ape acumulate +n formatiuni st-ncoase ale flisului carpatic, iar o alta parte cum ar fi cele de la Borsec si Bilbor au ape acumulate +n calcare cristaline carstificate. Kacamintele cu ape minerale carbogazoase aflate +n %-mpia de 1est, sunt cantonate +n formatiuni sedimentare relativ recente care au umplut, la finele Pliocenului si +n %uaternar, extremitatea estica a depresiunii Panonice, extinsa pe teritoriul >om-niei. Exploatarea zacamintelor enumerate se face +n acord cu modul de acumulare, cu ad-ncimea la care se gasesc si cu tipul de manifestari la zi ale apelor minerale carbogazoase. Lucrarile de captare sunt adaptate pentru ad-ncimile mici ale surselor (clopote de captare, drenuri, puturi si galerii de coasta) sau pentru ad+ncimi mai mari (lucrari adecvate de foraj). %-nd zacam-ntul este asociat rocilor st-ncoase si se manifesta la zi prin izvoare, exploatarea lui se face prin captarea la suprafata a surselor (Borsec, Poiana %osnei, Poiana 1inului, lanic'9oldova, %asin, %aciulata) sau prin executarea unor puturi putin ad-nci, de c-tiva metri (arul 0ornei, %ovasna si Boholt). 8pele minerale +mbuteliate +n >om-nia pot fi denumite si ape gazoase deoarece contin importante cantitati de gaze, reprezentate +n speciale de dioxid de carbon. %aracterul lor cabogazos +l obtin prin +ncorporarea dioxidului de carbon +nt-lnit +n calea lor de circulatie subterana. 2nterceptia %! poate avea loc la ad-ncimi diferite, dar +ntotdeauna +n lungul accidentelor tectonice care +i +nlesnesc miscarea ascensionala si difuzia laterala p-na la distante de zeci de Oilometri. %aracterul chimic al apelor de circulatie este determinat de natura si compozitia rocilor levigate de acestea, at-t +n miscarea lor descendenta c-t si +n cea ascensionala. n acest mod iau nastere apele minerale cu compozitii chimice specifice si uneori complexe, ca4 acid'carbonice (arsenicale, ferugioase), cloruro'sodice, bicarbonatate calcice, etc. n cazul unor ape minerale, dioxidul de carbon se gaseste +n proportie de $; din mineralizatia lui totala. %-teva exemple sunt elocvente4 Poiana %osna (D;), Kizin (&;), Poiana 1inului (D!;). 8pele minerale cu continut de %! sensibil egal cu suma ionilor (anioni si cationi) ' cum este cazul apelor minerale carbogazoase de la Borsec (&<;), -ncraieni (&7.D ;), Biborteni (76;), Boholt (77;) ' au cea mai mare stabilitate chimica, au calitati primare bune pentru +mbuteliere, suporta transportul la distante mari si %! este retinut de apa o perioada foarte +ndelungata. n general, concentratia de dioxid de carbon a apelor minerale carbogazoase din >om-nia este cuprinsa +ntre4 ##$$ mg3l ' cele de %asin si %ovasna ' si putin peste 6$$$ mg3l ' cele de la Borsec, Buzias, 1-lcele si Bodoc. >estul apelor minerale au concentratii +n %! situate +ntre limitele mentionate.
8pele minerale sarate (clorosodice, iodurate, bromurate) au o concentratie puternica si cunosc cea mai mare rasp-ndire pe teritoriul tarii. ?nele dintre ele sunt legate genetic de zacamintele de hidrocarburi din exteriorul sau interiorul arcului carpatic, +n timp ce altele provin din spalarea masivelor de sare sau a sarurilor reziduale de apele subterane sau superficiale.
8pele minerale sulfuroase si sulfatate au si ele o rasp-ndire relativ mare, fiind asociate genetic formatiunilor gipsifere din 9iocenul %arpatilor rientali, conglomeratelor din flisul
carpatic, conglomeratelor de v-rsta eocena din 0epresiunea Cetica si sulfurilor din rocile metamorfozate ale %arpatilor rientali sau celor din zacamintele de carbuni.
8pele minerale bicarbonatate
2onul F%6' se afla +n proportie ridicata +n urmatoarele ape4 ap-nta (D.$ g3l), Bixad (&.D g3l), 9alnas (&.7 g3l), -ngeorz'Bai si lanic'9oldova (7.$ g3l). 2onul bicarbonic nu depaseste o concentratie de # g3l, cu exceptia apelor de la Poiana %osnei si %osnita. 2onul fier variaza +ntre limite foarte largi +ntre #.&'#. mg3l +n apele de la Borsec si lanic' 9oldova si !!'!7 mg3l +n cele de la Poian si 1-lcele, majoritatea apelor av-nd un continut cuprins +ntre si #7 mg3l. Pentru +mbuteliere, fierul sub forma bivalenta prezinta dificultatea ca poate precipita +n sticle, daun-nd calitatii comerciale ale acestor ape. Pentru +nlaturarea acestui neajuns sunt prevazute instalatii de deferizare a apei minerale din zacam-nt, +nainte de a fi +mbuteliata. 2onul litiu este relativ frecvent, cea mai importanta apa litinifera fiind Perla %asinului (D.D mg3l), dupa care urmeaza celealte, av-nd continuturi cuprinse +ntre $.= si $.# mg3l. 8nionul iod este absent +n majoritatea apelor, mai ales +n cele destinate consumului alimentar. n cantitati mici este prezent +n urmatoarele ape minerale4 9alnas (6.7 mg3l), Bodoc (#.6 mg3l), 1-lcele si Perla %asinului ($.= mg3l), t-nceni si lanic'9oldova ($.D mg3l), inca ($.6 mg3l) si arul 0ornei ($.# mg3l). 8pele magneziene sunt numeroase, cea mai mare proportie av-nd'o apa de la 1-lcele (6!$.! mg3l), urmata de apele de la toiceni (#$ mg3l), -ngeorz'Bai (##$ mg3l), Borsec si Poian (#$ mg3l), %ovasna (D= mg3l), Boholt (D. mg3l), 1-rghis (&=.6 mg3l), Biborteni (&D.< mg3l), Bodoc (7<.& mg3l), %asin (7=.& mg3l), Bixad (7D.= mg3l) si -ncraieni (7#.$ mg3l). 8pele plate Exista un curent de g-ndire printre specialistii hidrogeologi si hidrochimisti prin care se afirma ca este gresit sa se considere drept ape minerale numai acelea care depasesc un anumit grad de mineralizare si care, neconditionat trebuie sa fie si carbogazoase. Este drept ca apele carbogazoase sunt mai cautate, adaug-nd la calitatile lor intrinseci si pe acelea de a fi comerciale. otusi, +n consum +si fac loc si apele plate, unele dintre av-nd calitati terapeutice. 8pele minerale de consum alimentar ' av-nd totodata si proprietati terapeutice' au o mineralizatie totala sub D.$ g3l si se grupeaza +n doua categorii. 0in prima categorie fac parte ape minerale cu mineralizatie care nu difera cu mai mult de & g3l4 Borsec ( &.D g3l ), Boholt ( 7.< g3l ), arul 0ornei ( 7.= g3l ), Poiana 1inului ( 7.# g3l ), %ovasna ( 7.7 g3 ). 0in categoria a doua, cu ape slab mineralizate si putin diferite una fata de alta, fac parte 4 Poiana %osnei ( 6.7 g3l ), Buziasi (6.D g3l), -ncraieni ( 6.$ g3l ).
Bauturile racoritoare! solutii c"imice cu efecte dezastruoase Posted bQ acode# on mai !Dth, !$#$
%hiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. %el mai des folosit este acidul citric (E 66$) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. %olorantii folositi (E ##$ si E #$!) sunt si ei declarati toxici. sticla de suc carbogazos contine aproximativ #$ lingurite de zahar, !&$ de calorii (&$ cal3#$$ ml) fiind plina de coloranti, sulfite (saruri ale acidului sulfuros) si indulcitori artificiali V printre care se numara si aspartamul. steroporoza, obezitatea, cariile si afectiunile cardiovasculare sint conectate in mod direct cu bauturile carbogazoase. 2ngurgitarea cantitatii de zahar din aceste sucuri iti diminueaza apetitul pentru alimentele sanatoase, pavind drumul deficientei nutritionale. Este bine sa stii cum este influentat organismul de principalele componente ale unei bauturi carbogazoase4 $ acid fosforic V poate interfera cu abilitatea organismului de asimila calciul5 acest lucru conduce la osteoporoza si la farimitarea oaselor si a dintilor5 de asemenea, acidul fosforic neutralizeaza acizii din stomac, affectind digestia. $ za"ar V creste nivelul insulinei, putind conduce la hipertensiune arteriala, colesterolemie, afectiuni cardiovasculare, diabet, cistigul in greutate si imbatrinire prematura. $ aspartam V acesta substanta chimica este folosita drept inlocuitor al zaharului in bauturile carbogazoase dietetice. %ercetarile au demonstrat ca exista peste
2ngrediente4 dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric si acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafeina, aroma de cola. E!##(benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba5 bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la !& mg3!&$ ml)5 se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri5 prezent in multe medicamente (Qlenol, Phenergan)5 se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. 8sociatia consumatorilor din Piata %omuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in >omania5 interzis in ?8. E66$ (acid citric)aproduce afectiuni ale cavitatii bucale(afte) si are actiune cancerigena. e gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert, mustar (sub forma de arome), ciuperci conservate. E 66= (acid fosforic) V produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.)5 folosit si in preparatele din branza. E <&# (aspartam) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste $ de tipuri de boli5 cancerigen. 2ntalnit in guma de mestecat, produse zaharoase, bauturi racoritoare5interzis in ?8. Pe termen lung, prin scaderea imunitatii, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp. :olosirea aspartamului are si alte efecte nocive asupra sanatatii4 cefalee, insomnie, tulburari de vedere, auz si memorie, oboseala, palpitatii si predispune la ingrasare. 2n acelasi timp, E <&# joaca un rol important in declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si diabetului. %afeina a un alcaloid care in cantitati mari provoaca palpitatii, cresterea presiunii sangvine, voma, convulsii, diaree, mictiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremuraturi ale mainilor, spasme musculare, scaderea calcemiei. %rigat de portocale) fara za"ar
2ngrediente4 apa, concentrat natural de portocale, aspartam, acesulfam, acidifiant aacid citric, conservant a benzoat de sodiu, sorbat de potasiu (E !$!), colorant a beta caroten, antioxidant aacid ascorbic. E <&# (aspartam), E <&$ (acetsulfam ), E 66$ (acid citric), E !## (benzoat de sodiu) V cancerigene 8cidul benzoic (E !#$) si derivatii lui sunt cancerigeni (E!#6 V benzoat de calciu, E!#=). Capp+) Tempo lig"t) ,rapefruit) fara za"ar
2ngrediente4 apa, suc de grapefruit minimum 7;, acidifiant acid citric, stabilizatori E 7&! (polifosfati), E 7&&, E #7&$, indulcitori ciclamat de sodiu, acetsulfam si aspartam, conservanti sorbat de potasiu (E !$!) si benzoat de sodiu, arome identic naturale, chinina. E66$ (acid citric), E <&# (aspartam), E <&$ (acetsulfam'O), E !## (benzoat de sodiu) V cancerigene
E <&! (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse5 unele testari au aratat ca poate fi cancerigen5 este interzis in ?8 (din #<$) si 8nglia din cauza potentialului cancerigen. E 7&& (difosfati) V in cantitati mari pot determina tulburari ale raportului calciu3fosfor in organism E 7&! (polifosfati) V in cantitati mari altereaza activitatea metabolica a organismului. Coca-Cola lig"t
2ngrediente4 apa, dioxid de carbon, colorant caramel, indulcitori ciclamat de sodiu, acetsulfam si aspartam, acidifianti acid fosforic, acid citric, arome naturale, conservant benzoat de sodiu, cafeina. E 66$ (acid citric), E <&# (aspartam), E <&! (ciclamat), E !## (benzoat de E 66= (acid fosforic) 'produce tulburari digestive
E <&$ (acetsulfam'), sodiu) V cancerigene
BAUTURA RACORITOARE .ARA (A/AR 2ngrediente4 dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric3sare de lamaie si acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafeina, aroma de cola. E011 2benzoatul de sodiu3 ' este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba5 bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la !& mg3!&$ ml)5 se mai adauga in lapte si in produsele din carne , in produsele de brutarie si in dulciuri5 este prezent in multe medicamente (Qlenol, Phenergan)5 se cunoaste ca provoaca urticarie si agra*eaza astmul. 8sociatia consumatorilor din Piata %omuna Europeana, impreuna cu 2nstitutul de ncologie din Cermania, il considera cancerigen , insa in >omania este permis5 interzis in UA. E445 2acid citric6sare de lamaie3 V produce afectiuni ale ca*itatii bucale 2afte3 si are actiune cancerigena .
e gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert, in mustar 2sub forma de arome3) in conser*ele de ciuperci . E 447 2acid fosforic3 ' produce tulburari digesti*e (indigestie, voma, colici abdominale s.a.)5 folosit si in preparatele din branza E 891 2aspartam3 ' este un indulcitor artificial des folosit si poate fi sursa a peste :5 de
tipuri de boli5 cancerigen . 2ntalnit in guma de mestecat) in produsele za"aroase) in bauturile racoritoare 5 interzis in UA. %e termen lung) prin scaderea imunitatii , consumul in exces de aspartam e#pune la gripa , boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp. :olosirea aspartamului are si alte efecte nocive asupra sanatatii4 cefalee) insomnie) tulburari de *edere) auz si memorie) oboseala) palpitatii si predispune la ingrasare . 2n acelasi timp, E <&# joaca un rol important in declansarea tumorilor cerebrale , a sclerozei multiple, malformatiilor si diabetului. Cafeina V un alcaloid care in cantitati mari pro*oaca palpitatii) cresterea presiunii sang*ine) *oma) con*ulsii) diaree) mictiuni frec*ente) insomnie) crampe stomacale) tremuraturi ale mainilor) spasme musculare) scaderea calcemiei .
BAUTURA RACORITOARE .ARA (A/AR 2II3 2ngrediente4 apa, dioxid de carbon, colorant caramel, indulcitori4 ciclamat de sodiu, acesulfam' si aspartam, acidifianti acid fosforic, acid citric3sare de lamaie, arome naturale, conservant benzoat de sodiu, cafeina. E 115 2sunset +ello;3 ' intra in componenta sucurilor) dropsurilor) ing"etatei) snacapus de soare? 5 cancerigen 2tumori renale3 5 alte efecte4 congestie nazala) alergii) "iperacti*itate) dureri abdominale) *oma) indigestie 5 interzis in @or*egia . E 2carbo#imetilceluloza3 ' produce tulburari digesti*e 2indigestie) *oma) colici abdominale sa3 E 15 2Duinoline ello;3 V folosit in ruFuri) produse pentru par) parfumuri) o larga gama de medicamente= colorant galben pentru ing"etate) dropsuri) prafuri de budinca 5 provoaca dermatite5 interzis in Australia) UA si @or*egia.
8vantaje dezavantaje
Bauturile carbogazoase! 19 moti*e pentru a renunta la ele verifica-ti sanatatea sanatate a-z consulta medicul online comunitate
Pagina printabila
,eneralitati Bauturile carbogazoase sunt preferatele societatii din sec. !#, in fiecare an consumandu'se tone de astfel de lichide. Bauturile carbogazoase sunt non'alcoolice, fiind preparate din apa, cafeina si un agent aromatizat. Exista totusi posibilitatea ca si in aceste bauturi sa se gaseasca suc de fructe sau alcool ' sub $.&; din volumul total pentru ca bautura sa fie incadrata in sectorul bauturilor non'alcoolice. 0eoarece, majoritatea persoanelor nu sunt constiente de riscul impus de consumul acestor bauturi, in cele ce urmeaza va prezentam #& efecte secundare grave. Cuprins articol
#. Ceneralitati !. #& motive pentru a renunta la bauturile carbogazoase 6. 8lternative sanatoase
19 moti*e pentru a renunta la bauturile carbogazoaseus titi in ce masura bauturile carbogazoase, cofeinizate, care contin zahar sau indulcitori artificiali, dauneaza organismuluiT >enuntarea la consumul acestor produse este poate unul dintre cele mai eficiente lucruri pe care le puteti face pentru imbunatatirea starii generale de sanatate. 1 @u detin proprietati nutriti*e 2n aceste bauturi nu exista componente nutritive (vitamine sau minerale), marea majoritatea fiind preparate din apa filtrata si zaharuri rafinate. 0 Crestere in greutate si obezitate %onsumul zilnic a 66$ ml bauturi carbogazoase se traduce prin cresterea in greutate cu &$$ g intr'o singura luna. Potrivit studiilor, legatura dintre cresterea in greutate si bauturile carbogazoase este atat de stransa, incat dupa fiecare pahar consumat riscul de obezitate creste de #,D ori. 4 Giabet za"arat 0iabetul este o consecinta a cresterii in greutate si a obezitatii, deoarece produsele care favorizeaza cresterea in greutate cresc riscul aparitiei diabetului zaharat. Bauturile carbogazoase nu numai ca favorizeaza cresterea in greutate, dar afecteaza si capacitatea organismului de a procesa zaharul. cade densitatea osoasa) osteoporoza Potrivit specialistilor, aciditatea din aceste bauturi scade densitatea osoasa si promoveaza pierderea calciului din organism, astfel, riscul de osteoporoza creste. otodata, consumul ridicat de sodiu in randul copiilor reprezinta un factor de risc pentru calcifierea normala a oaselor. 2n #<&$, copiii consumau 6 cani cu lapte pentru consumul unui singur pahar cu bautura carbogazoasa5 astazi, raportul este inversat ' 6 pahare cu bauturi carbogazoase pentru fiecare pahar cu lapte. 9 Carii dentare Potrivit oamenilor de stiinta, bauturile carbogazoase sunt responzabile de dublarea sau
triplarea incidentei cariilor dentare, deoarece acestea ataca si dizolva smaltul dintilor. 8cidul continut de aceste bauturi poate dizolva continutul mineral al smaltului, fapt care conduce la aparitia sensibilitatii dintilor si, ulterior, la carii dentare. Acidul din bauturi face mai mult rau danturii decat za"arul solid continut de boamboaneH Boli renale %ercetatorii au demonstrat ca prin consumul unei cantitati ridicate de bauturi carbogazoase riscul dezvoltarii litiazei renale este foarte ridicat din cauza aciditatii acestor produse si a dezechilibrelor minerale radicale. : /ipertensiune arteriala 2ngestia unei cantitati ridicate de fructoza, care se gaseste in special in bauturile racoritoare, determina cresterea presiunii sanguine. 7 %ro*oaca arsuri stomacale Bauturile carbogazoase reprezinta principalul factor de risc in cazul arsurilor stomacale. 8 indromul metabolic Bauturile carbogazoase reprezinta un factor de risc major pentru dezvoltarea sindromului metabolic ' se manifesta prin4 hipertensiune arteriala, obezitate, hipercolesterolemie si rezistenta la insulina. 15 Afectiuni "epatice Exista dovezi potrivit carora, consumul frecvent de bauturi racoritoare creste riscul pentru ciroza hepatica, asemanator consumului de alcool. 11 Alte afectiuni ale sistemului digesti* 2ndiferent de compania producatoare, bauturile carbogazoase au un pF acid de !.&#, adica aproximativ acelasi ca si otetul, dar continutul de zahar mascheaza nivelul ridicat al aciditatii. %/-ul apei este : 0in intregul sistem digestiv (de la gura pana la rect) numai stomacul rezista intr'un mediu acid cu pF'ul !.$. 2nainte sa ajunga in stomac, bauturile carbogazoase trec prin celelalte organe ale sistemului digestiv, provocand astfel un mediu anormal de acid. 8cidul fosforic din bauturile carbogazoase concureaza cu acidul clorhidric din stomac, afectand functiile acestuia, astfel, alimentele raman nedigerate si apar probleme precum4 indigestia, gaze intestinale, balonarea. 10 Ges"idratarea Bauturile carbogazoase au proprietati asemanatoare diureticelor , conducand la deshidratarea organismului. %afeina este un diuretic care determina cresterea volumului de urina. Jivelul ridicat de zahar determina retinerea apei in organism deoarece rinichii urmaresc eliminarea excesului de zahar din sange. 8stfel, atunci cand veti consuma un pahar cu suc carbogazos pentru a va potoli setea, veti constata ca efectul va fi tocmai contrarW 14 Continutul ridicat de cafeina ?n alt motiv care ar trebuie sa va determina sa renuntati la bauturile carbogazoase este dorinta de a evita consumul inutil de cafeina. 0ozele ridicate de cafeina provoaca4 iritabilitate, hipertensiune arteriala, insomnie, afectiuni ale sistemului digestiv, aritmii etc.
1 To#ine - aspartamul ubstanta toxica din bauturile carbogazoase este un indulcitor artificial numit aspartam. 8spartamul este produs din 6 substante chimice4 acid aspartic, fenilalanina si metanol. %u toate ca are peste
Prezeantare celor ! produse cap 6
%epsi %epsi
Logo oficial %ategorie %roduse alimentare Butur rcoritoare Tip Pepsi%o %roprietar Comercializare #<$6Vprezent 0e la XiOipedia, enciclopedia liber alt la4 Javigare, cutare %epsi este o butura rcoritoare carbogazoas care este produs *i +mbuteliat de compania Pepsi%o. Este v-ndut +n magazine, restaurante *i automate. Butura a fost produs pentru prima data +n anii #=<$ de ctre farmacistul %aleb Bradham +n JeI Bern, %arolina de Jord. Pepsi %ola a fost +nregistrat ca marc comercial pe #D iunie #<$6. 8u fost mai multe variante de Pepsi produse de'a lungul timpului, printre care4 0iet Pepsi, %rQstal Pepsi, Pepsi Iist, Pepsi 9ax, Pepsi amba, Pepsi Blue, Pepsi Cold, Pepsi Folidaz pice, Pepsi Gazz, Pepsi H (v-ndut +n :inlanda *i Brazilia), Pepsi Jext (v-ndut +n Gaponia *i %oreea de ud) *i Pepsi 2ce %ucumber (v-ndut +n Gaponia +ncep-nd cu data de #! iunie !$$)
Cuprins Aascunde # 2storie #.# 8devrata Poveste4 Pepsi vs %oca'%ola ! Primul +nceput •
o
•
•
6 8l doilea +nceput 7 chimbarea conceptului & Parada starurilor
•
D Legturi externe
• •
modificăJ Istorie %re*tere *i popularitate n timpul 9arii %rize Economice, Pepsi a dob-ndit popularitate dup introducerea sitclei de #$ uncii (aproximativ !=6,7ichie *i ina urner *i actori precum 9ichael G. :ox. n #<=D Pepsi%o a achziionat ?P 2nternational. n !$$! brandul Pepsi a dorit sa dezvolte o alta imagine. BeQonce noIles s'a alturat familiei Pepsi *i a realizat doua reclame noi pentru v, radio *i reclame pe internet. n !$$6, Pepsi%o a creat Pepsi%o 2nternational. 8facerea a unit toate unitile productoare de snacOsuri, buturi *i m-ncare, acest efort fiind menit sa conduc spre o cre*tere mai accelerata *i sa +mbunteasc profitabilitatea din +ntreaga lume. 9ai mult dec-t at-t, marca Pepsi'%ola a srbtorit #$$ de ani. n >om-nia, Pepsi a fost prima dat introdus +n #
PinO, BeQonce *i BritneQ +n YCladiatorul PepsiZ, cpitanul de fotbal a naionalei 8ngliei, 0avid BecOham a intrat +n arena intr'o reclama all'star. +n aceasta versiune, BecOham conduce linia de arti*ti, gladiatori fotbali*ti precum >oberto %arlos, >onaldinho, 0iego de %uhna, orres, otti, >aul, >icardo *i 1an der 1aart. n !$$& Pepsi :ootball s'a evideniat cu o noua reclama, YurfZ, av-ndu'i +n centru pe 0avid BecOham, hierrQ FenrQ, >oberto %arlos, >aul Conzales, >onaldinho, :ernando orres *i >afael 1an 0er 1aart. n !$$D, Pepsi a venit cu o noua reclama 1 V YPepsifestZ, cu aceea*i echipa de fotbal ca +n YCladiatoriiZ, dar i'au mai adugat pe %respo, Futh, Lampard *i Jesta. %elebra %hristina 8guilera a devenit, de asemenea, imaginea Pepsi 9usic +n !$$D. Custul piritului -nr este comunicat prin intermediul tuturor iniiativelor *i activitilor Pepsi, introduc-nd ideea de tineree, creativitate, modernitate, descoperire *i putere, toate fiind +nt-lnite +n propoziia Y0are for 9oreZ (ndrzne*te mai mult). [modifică] Adevărata Poveste: Pepsi vs Coca-Cola
%oca'%ola a fost +ntotdeauna o companie tradiionala, care a pus foarte mare pre pe vechile valori familiale promovate +n micile ora*e din tatele ?nite ale 8mericii. :ormula acestei buturi are numele de cod 9erchandise x *i a rmas aceea*i +nc din anul #==D pzita sub cele mai +nalte norme de securitate. cu totul alta imagine a promovat compania rivala4 tinerii *i nelini*titii de la Pepsi. 8ce*tia si'au propus sa devin brandul celor tineri *i la moda. 8u ptruns pe piaa la sf-r*itul anilor /D$ *i cu toate ca intrarea lor s'a fcut cu mare tam'tam, la sf-r*itul anilor /$ la o sticla de Pepsi se vindeau doua de %ola. n #<D Pepsi a lansat o +ndrznea *i foarte bine g-ndita campanie numit4 [ he Pepsi %hallenge \. +n printurile acestei campanii erau ale*i ni*te oamenii care erau rugato sa fac un bl-nd test intre cele doua buturi4 Pepsi *i %ola. >eluat de mai multe ori acest test a dovedit ca oamenii care au fost testai au preferat gustul Pepsi pentru ca era mai dulce dec-t tradiionalul %ola. %ampania a avut un mare efect asupra v-nzrilor companiei Pepsi astfel +nc-t +n anii /=$ se fcea din ce +n ce mai mult un transfer de consumatori de la %oca'%ola la Pepsi. problem destul de serioas pentru conducerea %oca'%ola, >oberto Coizueta, care +n condiiile actuale era forat sa gseasc o soluie rapida *i eficient. 8stfel, cei de la departamentul de >]0 au gsit o noua formul care, la teste, a demonstrat c ar fi preferabil celei existente pe pia. %ompania a investit 7 milioane de dolari +n cercetri de pia. 8ceste cercetri au durat 6 ani *i au artat ca dintre'un e*antion de !$$.$$$ de oamenii mai mult de jumtate preferau gustul cel nou +n locul celui vechi. Pepsi *i'a continuat ascensiunea atribuind *i o imagine, un simbol campaniei lor. imagine care sa le dea strlucire *i pe care au gsit'o +n persoana celebrului c-ntre 9ichael GacOson, aflat +n plina ascensiune la vreme respectiva. Energia lui de care ddea dovada +n concerte deborda tineree *i inspira succes. 8*a c4 Pepsi pe l-ng faptul c dduser lovitura cu noul gust, acum mai erau *i susinui de regele pop. 8nul #<=& a fost unul dramatic de'a dreptul pentru %oca'%ola, de la care toat lumea a*tepta o reacie care s surprind. 0e*i pe piaa mondial, %oca'%ola se afla +nc +n fruntea clasamentului, +n tatele ?nite +ncepea s piard tot mai mult teren +n fata celor de la Pepsi. 8cesta a fost momentul +n care >oberto Coizueta a decis sa lanseze [ Joua %oca'%ola \. 1echile sticle au fost retrase de pe piaa *i formula buturii a fost astfel +nlocuita +n mod
oficial dup <& de ani de existenta pe piaa. %onducerea de la Pepsi au vzut aceasta decizie ca o situaie de panica +n interiorul %oca'%ola. *i intr'adevr nu a avut nici pe jumtate succesul scontat. %ei 7 milioane de dolari cheltuii pe cercetarea de piaa au fost o investiie total neinspirat. 9ai mult dec-t at-t, nostalgici au +nfiinat o asociaie a vechilor consumatori care protestau +mpotriva faptului ca butura lor preferat a fost scoasa de pe piaa. ^i'a atras +n jur de <$$$ de membri. 8u existat cazuri c-nd colecionarii de sticle de vin fceau rost pe sub mana de vechile sticle de %oca'%ola pe care le vindeau la un pre premium. 0up dou luni de la lansare, compania a +nceput s primeasc +n jur de #&$$ de reclamaii pe zi din cauza noului gust de cola. tatistica a confirmat +nc o dat faptul c decizia celor de la %oca'%ola a fost un gest total neinspirat, av-nd +n vedere c $; dintre consumatori nu agreau noua %ola, iar =$; criticau aspru decizia schimbrii. pinia public a +nvins +ntr'un final *i Coizueta a luat decizia s reintroduc binecunoscutul gust de %ola pe piaa sub denumirea4 [%lassic %oOe\. %ompania a pierdut o mulime de clieni loiali, +n timp ce Pepsi a c-*tigat un segment de piaa de peste &;. Pentru prima data +n istorie Pepsi a avut c-*tig de cauza +n faa liderului pe piaa de soft drinO *i ofensiva continua, av-nd +n vedere noua campanie Pepsi.
modificăJ %rimul Knceput n #=<=, un farmacist din JeI Bern, %arolina de Jord, %aleb Bradham, se g-ndeste sa redenumeasc butura rcoritoare carbogazoas pe care o servea +n farmacia sa _Brad`s 0rinOZ. Joul nume, Pepsi %ola este utilizat pentru prima data pe != august. n #<$!, %aleb depune o cerere de +nregistrare pentru noua butura la ? Patent ffice. >mas credincios profesiei sale de baza, el +si fcea reclama buturii evideniind caractersticile curative ale acesteiaT 8juta digestia *i te +nvioreazW n #<$&, primul logo al companiei este +nlocuit, pe msura ce compania se dezvolta. 8par primele francize la %harlotte *i 0urnham. 0ar noul logo nu avea sa dureze dec-t un an, deoarece +n #<$D el este schimbat cu unul care sa ilustreze mai bine noul slogan4 _he original Pure :ood 0rinOZ . Jumrul fabricilor de +mbuteliere a ajuns la #&, v-nzrile de Pepsi'%ola +nsum-nd aproape 7$,$$$ de galoane. n #<$< are loc debutul a ceea ce avea sa devin o tradiie a reclamelor Pepsi4 prima implicare a unei celebriti +n promovarea buturii rcoritoare. Primul, dintr'o serie ce avea sa'i cuprind apoi pe 9ichael GacOson, haNuile `Jeal, BillQ %ristall, %indQ %raIford, haOira sau BritneQ pears a fost pilotul de curse BarneQ ldfield. El avea sa apar +ntr'un print cu tema _0elicioasa *i sntoasZ, ce avea s marcheze urmtoarele doua decenii. n #
modificăJ Al doilea Knceput >oQ %. 9egarel, un broOer de pe Xall treet cumpr marca *i fabricile de la %raven Folding *i, cu +ngduina lui %aleb, +nfiineaz +n #<67 Pepsi %ola %orporation. Joua companie +ncepe cu o politica agresiv de pre, v-nz-nd sticla de #! uncii cu cinci ceni, adic preul cerut de concurenta pentru sticla de D uncii. n #<6<, diferena de pre era promovata pre +n personajele unei benzi animate Pepsi ] Pete, sub sloganul _0e doua ori mai mult pentru acela*i preZ ' Iice as much for a nicOel . 8nul urmtor, Pepsi intra +n istoria publicitii cu
primul jingle publicitar4 _Pepsi'%ola hits the spot3Ielve full ounces that`s a lot3Iice as much for a nicOel, too3Pepsi'%ola is the drinO for QouTZ JicOel, JicOel a devenit un hit, fiind tradus +n nu mai put +n de &D de ri. Pre*edintele companiei, Xalter 9acO adopta sticla de #! uncii standardizat cu sigla Pepsi maronie, cu noul logo cu literele mai rotunjite embosat direct pe sticla. Pepsi va sponsoriza un concurs naional de eseuri care, +n final, va duce la angajarea lui 8llen 9cellar *i a lui Geanette 9aund, printre primii angajai afro'americani +ntr'o poziie superioara +ntr'o mare corporaie. Pentru sprijinirea eforturilor de rzboi americane, Pepsi schimba culorile capacelor, adopt-nd astfel culorile care acum sunt tradiionale4 alb, ro*u *i albastru. 0e asemenea, a +nfiintat o cantina +n imes Nuare care a funcionat pe toat perioada rzboiului, ajut-nd milioane de persoane s ia legtura cu soldaii americani aflai +n zonele de conflict. n #<76, strategia publicitara se modifica puin, insist-nd pe beneficiile Pepsi4 _9ai mult *i mai bunWZ ' Bigger drinO, better tasteW La finele rzboiului, zahrul devenise un produs foarte greu de gsit, de aceea, pre*edintele Pepsi ia decizia de a achiziiona o plantaie de trestie de zahr +n %uba, decizie ce avea sa se dovedeasc extrem de profitabila. ot +n aceasta perioada, Pepsi +ncepe sa se extind +n 8merica Latina. n #<7= sediul corporaiei se muta din Long 2sland %itQ, JeI orO, +n mijlocul 9anhattan'ului. 8nul urmtor, un nou slogan este adugat campaniei _0e doua ori mai mult4 0e sa accepti mai putin, c-nd Pepsi e cel mai bunZ. ot atunci, fostul ecretar de tat pentru %omer, >on BroIn a devenit primul afro'american care a aprut +ntr' o reclama comerciala difuzata la nivel naional.
modificăJ c"imbarea conceptului n #<&#, Pre*edinte *i %E al Pepsi devine 8lfred J. teel, iar soia sa, actria Goan %raIford devine promotoare a imaginii Pepsi. ot teel este cel care schimba ideea campaniei, pun-nd acum accentul pe experiena oferit de Pepsi, mai degrab dec-t pe avantajul de natura economica. 8stfel, vechiul slogan _0e doua ori mai multZ devine acum _9ai multa energie +ntr'o uncieZ ' 9ore bounce to the ounce . 0up euforia de dup terminarea rzboiului, americanii au devenit mai con*tieni de problemele de nutriie *i mai ateni cu caloriile. 8stfel ca Pepsi rspunde consumatorilor lans-nd varianta Light. Joul slogan4 _>acoreste'te usorWZ ' he Light refreshmentW P-n la jumtatea deceniului sase Pepsi ajunsese sa posede aproape #&$ de fabrici de +mbuteliere +n D# de tari. n #<&=, are loc o noua repoziionare. %onsiderat o butur ieftin datorit poziionrii +ndelungate ca brand _economicZ, Pepsi dore*te cu tema _mprietene*te' te cu PepsiZ . noua sticla cu un design nou este lansat. n #ussell se angajeaz la Pepsi'%ola, devenind primul afro'american vice'pre*edinte al unei mari corporaii. 8re loc o noua repoziionare a Pepsi +n cadrul consumatorilor, cu tema _Pepsi este pentru cei care g-ndesc tinere*teZ . Joua tema define*te tinereea mai degrab ca o stare a mintii dec-t din punct de vedere cronologic. n #
beneficiile buturii rcoritoare cu puine calorii. %um studiile de piaa au indicat superioritatea gustului Pepsi c-nd este rece, se lanseaz o noua campanie care tine cont de acest lucru, integr-ndu'se +ns +n ideile de baza ale campaniilor precedente, care evideniau c Pepsi este alegerea celor tineri. n #eclama din #<D _PuppiesZ, ce descrie +nt-lnirea unui copila* mic de tot cu ni*te pui de celu* chiar mai mici dec-t el, devine una clasica.
modificăJ %arada starurilor 8nii `=$ sunt marcai de apariia unor noi produse, sucurile cu fructe, 9andar +n range lices devenind butura carbogazoas cea mai apreciata +n ?8. n #<=& are loc lansarea noului slogan, _8legerea noii generaiiZ , av-ndu'l ca purttor de imagine pe 9ichael GacOson. %ele doua spoturi ale campaniei au fost declarate _cele mai a*teptate spoturiZ din cadrul calupului publicitar . n acela*i an, o parada a starurilor se perind prin spoturile publicitare Pepsi4 Lionel >ichie, ina urner sau Cloria Estefan. 0e asemenea, apar glorii sportive ca Goe 9ontana sau 0an 9arino, actorii eri Carr *i BillQ %rQstal, precum *i 9ichael G. :ox care apare +ntr'un alt spot intrat +n arhiva clasica a publicitaii, _8partamentul #$CZ. n #<=D, Pepsi achiziioneaz ?p, iar 9ountain 0eI devine al *aselea cel mai v-ndut brand de butura rcoritoare. 0up o absenta de ! de ani, Pepsi se re+ntoarce +n imes Nare +n #<= cu un bilboard uria* ce proclama Pepsi ca fiind _8legerea 8mericiiZ. n #<=< Pepsi introduce o noua aroma, Pepsi cu aroma de Kmeura. n #<<# celebrul supermodel %indQ %raIford apare +ntr'o serie de reclame care au intrat +n istorie, introduc-nd un nou logo *i o noua atitudine. n #<<&, Pepsi colaboreaz cu tarbucOs, celebru lan de cafenele, *i lanseaz 9azagran, o butura carbogazoas din cafea. n #<aQ %harles, ool and the Cang *i >olling tones. ?ltimul venit +n galeria Pepsi este Pepsi Blue, creat de ctre *i pentru adolesceni. Butura albastra avea sa fie marea surpriza care +ntre*te spiritul t-nr al uneia dintre cele mai mari branduri din lu me. (%. B.) urs4 http433en.IiOipedia.org3IiOi3Pepsi http433III.pepsi.com Jot4 Este o traducere a variantei +n limba englez. 0ac exist diferenee semnificative fa de textul original, v rog s le corectai Eticheta
Ce este eticheta? Eticheta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc produsul alimentar respectiv si care sunt de regula inscrise pe ambalaj si care ofera consumatorului detaliile privind caracteristicile produsului cum ar fi data de expirare, lista ingredientelor, numele si adresa producatorului etc. Este foarte important ca sa i se ofere consumatorului aceste informatii, deoarece, numai in urma cunoasterii caracteristicilor alimentului respectiv, consumatorul poate lua o hotarare: sa cumpere sau sa nu cumpere acel aliment, si sa il aleaga pe acel produs care corespunde cu exigentele sau pofta lui de moment. La urma urmei, fiecare dintre noi avem dreptul sa cheltuim banii dupa propriul plac. Eticheta reprezinta orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat care contine elementele de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la acesta. Cuprins
Care este scopul etichetarii alimentelor? Conform Art. 3 al normelor metodologice privind etichetarea alimentelor din HG 7! din "##$ modificata prin HG #%& din "### ! scopul etichetarii alimentelor este de a furniza consumatorilor toate informatiile necesare' verifica(ile si usor de comparat' pentru ca acestia sa poata efectua in cunostinta de cauza o ale)ere corecta' ale)and acel produs care corespunde cel mai (ine cu nevoia lor' cu e*i)enta lor' cu posi(ilitatea lor financiara' sau cu interesul lor de moment .
"e asemenea, eticheta trebuie sa informeze consumatorii asupra riscurilor la care acestia ar putea fi expusi. Astfel, normele de etichetare a alimentelor vin in sprijinul literei b! din Art 3 al +,G, "."## ordonanta#cadru privind protectia consumatorilor! completata si modificata prin +,G, %./// care defineste, in cadrul drepturilor de baza ale consumatorilor, dreptul de a fi informat inainte de a cumpara : $de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor%$ Acest lucru este cu atat mai important cu cat am constatat ca un numar mare de producatori de alimente nu cunosc care este scopul etichetarii alimentelor, confundand consumatorii cu organele de control. Exemplu concret: cascavalul trebuie sa specifice pe eticheta continutul minim de grasime din totalul de substanta uscata. Exista pe piata romaneasca sortimente de cascaval care indica aceasta informatie sub forma: &' min. ()* din +.., in loc sa mentioneze &rasime min. ()* din substanta uscata. +e pare ca acesti producatori, considera ca este suficient ca informatia sa fie trecuta pe eticheta, dar le este indiferent daca consumatorul, cel caruia ii este destinat produsul, intelege sau nu. Consumatorul nu este expert in controlul alimentelor si nici nu este nevoie sa fie expert. -nformatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie usor de inteles de catre oricine. "e altfel, legislatia interzice notarile prin codificare. "aca aceasta este atitudinea producatorilor catre consumatori, AC 'omania sugereaza consumatorilor sa aiba aceeasi atitudine: sa ramana indiferenti fata de alimentele ale caror producatori sunt la randul lor indiferenti daca consumatorii cunosc sau nu caracteristicile alimentelor respective. /n plus, ii sfatuim pe consumatori sa fie foarte atenti la ceea ce cumpara, sa analizeze etichetele inainte de a cumpara si sa faca o alegere care sa corespunda cel mai bine cu interesul lor. 0reptul de
a ale)e este unul din cele ) drepturi fundamentale ale consumatorilor, drept care a fost castigat in
urma cu 00 ani. /i rugam pe consumatori sa nu isi bata joc de acest drept. Cuprins
Ce informatii tre(uie sa contina eticheta? /n continuare va vom prezenta informatiile care trebuie sa fie incluse pe etichetele alimentelor si vom detalia cateva dintre aceste elemente: - 0enumirea produsului - 1umele si adresa producatorului' a importatorului sau a distri(uitorului inre)istrat in 2omania - 0ata de e*pirare - Cantitatea neta - Conditiile de depozitare si de folosire 3daca este cazul4 - 5ocul de ori)ine 3daca este cazul4 - Concentratia alcoolica pentru (auturile la care aceasta este mai mare de "'6 - 5ista in)redientelor folosite - Cantitatea in)redientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte 3daca este cazul e*ista si e*ceptii4 - 8nstructiunile de utilizare - 9entiunile suplimentare pe )rupe de produse
"e remarcat ca mentiunile 0, 3, ( si 1 se inscriu in acelasi camp vizual. +unt exceptate alimentele a caror ambalaje sau recipiente nu au nici una dintre fete mai mare de 02 cmp.
' 0enumirea produsului # se refera la natura, genul, sortul si starea alimentului. Citind denumirea
produsului, consumatorul isi face o impresie imediata asupra naturii acestuia. Exemple de denumiri de produse: lapte pasteurizat, cafea macinata, alune prajite ambalate in atmosfera protectoare, pui congelat, bautura racoritoare carbogazoasa, bautura racoritoare cu indulcitori. "e mentionat ca adesea denumirea produsului este mentionata cu litere mici, intr#un colt al ambalajului, producatorii preferand sa pozitioneze la mare cinste numele comercial sau de pe cel marca al produsului. entru ca denumirea de marca sau cea comerciala sa ramana cat mai adanc in memoria consumatorilor, se foloseste metoda de a include aceasta denumire in denumirea produsului, lucru interzis prin prevederile legale. Consideram oportuna informarea consumatorilor ca, de asemenea, nu totdeauna denumirea produsului mentionata pe eticheta corespunde cu denumirea reala a acestuia. "e exemplu, iaurt se numeste numai acel iaurt care contine la vanzare fermentii lactici tulpinile de fermentare a laptelui!. Exista pe piata romaneasca anumite produse lactate care pretind a se numi iaurt, dar care de fapt reprezinta un iaurt tratat 4 sterilizare totala la 052 grade Celsius # ltra igh 4emperature! si care nu mai contine fermentii activi si nu mai confera proprietatile iaurtului natural. Atentie, asadar, la ce cumparati6 "e asemenea, in niunea Europeana, unt se numeste numai acel unt care contine cel putin 72* grasime animala din substanta uscata. e piata romaneasca se comercializeaza, de asemenea, produse care poarta denumiri de produse traditionale sau care pretind ca sunt fabricate conform metodelor traditionale, dar de fapt, nu sunt.
rodusele care contin indulcitori artificiali, precum C8clamate, +accharin sau Aspartam se afla sub semnul obligatiei de a include mentiunea cu indulcitori alaturi de denumirea produsului. Exista pe piata romaneasca produse care nu satisfac aceasta cerinta: se mentioneaza fara zahar, se mentioneaza, de asemenea, numele indulcitorilor, insa nu se mentioneaza nicaieri pe eticheta ca aceste substante sunt indulcitori. Consumatorul obisnuit nu cunoaste ce sunt aceste substante. "enumirea produsului trebuie sa includa 9 sa fie insotita sau sa faca referiri la: # informatii descriptive si, daca este necesar, de informatii referitoare la utilizare. # starea fizica a alimentului sau la tratamentele specifice la care acesta a fost supus refrigerare, congelare, afumare etc! # mentiunea $tratat prin ionizare$ sau $tratat cu radiatii ionizante$ daca este cazul. mentiunea $ambalat in atmosfera protectoare$ daca s#a utilizat pentru conservare un gaz avizat sanitar. Alte cerinte: # arca de fabrica, marca comerciala sau alte denumiri nu pot inlocui denumirea produsului. # 4ermenii $mod$, $tip$, $gen$ nu pot fi folositi alaturi de denumirea specifica. Alte observatii: # "enumirea iaurtului tratat 4 trebuie sa fie suficient de clara pentru a $permite cumparatorului sa cunoasca natura produsului si sa il deosebeasca de alte produse cu care ar putea fi confundat$. # rodusul nu poate include in denumirea sa mentiunea $fabricat dupa metode traditionale$ daca nu indeplineste aceasta conditie. # 0ata de e*pirare # pentru data de expirare se folosesc 5 termeni: a! termenul de valabilitate, pentru alimentele foarte perisabile cum ar fi produsele lactate si cele din carne, si care reprezinta data limita de consum. "upa aceasta data producatorul nu mai garanteaza sanatatea consumatorului, chiar daca produsul a fost pastrat in conditii corespunzatoare, si, b! data durabilitatii minimale, pentru produsele mai putin perisabile, cum ar fi produsele de panificatie, conservele, produsele din ciocolata, bauturile racoritoare etc, si care reprezinta data limita de comercializare. rodusele mai pot fi consumate o vreme, neafectand sanatatea, dar nu mai pot fi comercializate, intrucat producatorul nu mai garanteaza calitatile fizico#chimice si pe cele gustative dioxidul de carbon din bauturile racoritoare se pierde, painea se usuca etc!. 4ermenul de valabilitate se compune din formularea clara a zilei, lunii si anului in aceasta ordine, folosind sistemul ;;LLAA! si intr#o forma necodificata. "ata este precedata de mentiunea clara $Expira la data de%$. "upa caz, se poate indica doar ziua si luna sau ziua, luna si anul. "ata de durabilitate minimala se marcheaza in aceeasi formula. "ata este precedata de mentiunea clara $A se consuma de preferinta inainte de 9 pana la sfarsitul%$. +e pot mentiona doar ziua si luna, luna si anul sau doar anul, in functie de durabilitate. /n ambele situatii, mentiunile cu privire la indicarea datei sunt urmate de conditiile de pastrare si conservare , daca este cazul. Am vrea sa atragem din nou atentia pe aceasta cale consumatorilor sa citeasca pe eticheta de fiecare data cand cumpara un produs, data de expirare, deoarece consumul unui aliment alterat nu justifica ulterioarele consecinte. AC 'omania condamna faptul ca adesea data de expirare nu poate fi citita si inteleasa deoarece cifrele sunt sterse sau nu se intelege daca data inscriptionata se refera la data de expirare sau la cea de fabricare. AC va contacta firmele producatoare si spera ca aceasta problema sa se rezolve. "e asemenea, rugam consumatorii sa nu riste cumparand produse a caror data de expirare nu poate fi in
0. =ructele si legumele proaspete inclusiv tuberculii de cartof! neprocesate. Aceasta exceptie nu se aplica si semintelor de germinatie. 5. >auturile continand 02* sau mai mult in volume alcool. 3. ainea, produsele de panificatie, patiserie si cofetarie care se consuma in 5( ore. (. ?tetul de fermentatie. ). +area de bucatarie, cu exceptia celei iodate. @. ;aharul si mierea de albine. 1. rodusele zaharoase alcatuite aproape in totalitate din zahar aromatizat sau colorat. 7. &uma de mestecat. . ortiile individuale de inghetata nepreambalata. 02. Binuri, vinuri spumoase, spumante, licoroase, aromatizate si produse similare obtinute din fructe, altele decat strugurii. 00. >auturi nealcoolice, sucuri de fructe, nectaruri din fructe si bauturi alcoolice in recipiente mai mari de ) litri, destinate consumului colectiv. - Cantitatea neta
/nscrierea cantitatii nete se face in unitati de volum, pentru produsele lichide, si in unitati de masa, pentru celelalte produse. +e utilizeaza dupa caz litrul, centilitrul, mililitrul si gramul sau ilogramul. entru urmatoarele alimente nu este obligatorie indicarea cantitatii nete: # Alimentele vandute cu bucata, la care numerotarea se poate face cu usurinta din exteriorul produsuluiD in caz contrar, se indica numarul pe eticheta. # Alimentele care pot inregistra pierderi de volum sau de masa. # Alimentele care sunt vandute la numar sau sunt vandute in prezenta cumparatorului. # Alimentele a caror cantitate neta este mai mica de ) grame sau ) mililitri. +unt exceptate condimentele si plantele aromatice. # 5otul 4oate alimentele trebuie sa poarte o indicatie care sa permita identificarea lotului din care fac parte. Alimentele a caror eticheta specifica si ziua in data de durabilitate minimala sau termenul de valabilitate, alaturi de alte cazuri similare, sunt exceptate de la indicarea lotului. # 5ista in)redientelor # toate ingredientele trebuie sa fie mentionate pe eticheta in ordinea descrescatoare a cantitatii lor. Aditivii alimentari, vitaminele si mineralele adaugate trebuie de asemenea sa fie incluse in lista ingredientelor. Aditivii alimentari se inscriu in lista ingredientelor cu denumirea categoriei din care fac parte coloranti, conservanti, stabilizatori, indulcitori etc! urmata de denumirea chimica sau codul numeric CE. "e exemplu: acidifiant: acid citric sau E332. Aditivii alimentari ce trebuie specificati sunt: acidifiantii, agentii de afanare, de ingrosare, de glazurare, de umezire, de intarire, de incarcare, amelioratorii de faina, amidonul modificat, antiaglomerantii, antioxidantii, antispumantii, colorantii, conservantii, corectorii de aciditate, emulsificatorii, gelifiantii, gazele de expandare, indulcitorii, potentiatorii de aroma, sarurile de topire, stabilizatorii. Exista nenumarate exemple de alimente pe piata care nu mentioneaza aditivii, ci doar categoria de aditivi. 'ugam consumatorii sa fie atenti si sa nu mai cumpere aceste produse. Alimentele scutite de specificarea ingredientelor sunt urmatoarele: 0. Apele carbogazoase, a caror denumire face sa apara aceasta caracteristica. 5. =ructele si legumele proaspete inclusiv tuberculii de cartof! neprocesate. 3. ?tetul de fermentatie care provine in mod exclusiv dintr#un singur produs de baza si care nu a suferit adaugarea nici unui alt ingredient. (. >ranza, untul, laptele si smantana fermentata, in masura in care nu au suferit decat adaugari de produse lactate, enzime si culturi de microorganisme necesare fabricarii, sau de sare in cazul branzeturilor, altele decat cea proaspata sau topita.
). rodusele constituite dintr#un singur ingredient, daca denumirea acestuia este identica cu cea a ingredientului si permite identificarea clara a naturii ingredientului. # Cantitatea din anumite in)rediente accentuate la etichetare # pentru a fi mai atragatoare, producatorii accentueaza prin desene sau texte anumite ingrediente vitamine, proteine, minerale, fructe!. Legislatia obliga specificarea cantitatii, exprimate in procente, a acelor ingrediente accentuate la etichetare prin desene, cuvinte sau care sunt incluse in denumirea produselor. aromele, cum ar fi condimentele sau sarea fac exceptie, intrucat la acestea, cantitatea este nu este relevanta! "in pacate, numai o parte din produse satisfac aceasta prevedere. # 9entiunile suplimentare pe )rupe de produse # Ba informam ca exista mentiuni suplimentare de etichetare pentru diferitele grupe de produse, dintre care vom mentiona urmatoarele pe care le consideram a fi foarte importante la alegerea produsului: • • •
• •
•
•
•
•
•
• •
•
•
•
•
Laptele trebuie sa includa procentul de grasime si procedeul de tratamentul termic -aurtul si smantana # procentul de grasime >ranzeturile # procentul de grasime raportat la substanta uscata si procedeul de tratament termic ntul # procentul de grasime si o mentiune speciala in cazul adaosului de sare argarina # tipul de margarina dupa procentul de grasime. /n cazul in care contine mai mult de 2,)* sare trebuie sa fie specificat pe eticheta sarata. entru cazurile cand uleiurile si grasimile sunt folosite ca ingrediente pentru alte produse trebuie specificata originea acestora vegetala sau animala!, iar pentru cele hidrogenate, mentiunea hidrogenat 9 hidrogenata, lucru care, din pacate, nu se gaseste pe toate produsele. Este dreptul consumatorului sa cunoasca daca uleiul sau grasimea sunt hidrogenate sau nu. entru produsele din carne # trebuie mentionate, printre altele, specia de animal exista insa si exceptii! si tratamentele utilizate. entru produsele din oua # consumatorul trebuie sa cunoasca continutul in ou raportat la produsul finit, exprimat in procente si temperatura de pastrare. entru produsele din ciocolata # trebuie sa cunoastem procentul de cacao substanta uscata, din greutatea totala. entru bauturile alcoolice # sunt absolut interzise mentiunile precum: reconfortant, energizant, tonic, fortifiant etc. La otet # trebuie sa cunoastem cantitatea de acid exprimata in grame acid acetic la litru. Alimentele congelate # trebuie sa poarte mentiunile $rodus congelat$ si $A nu se recongela dupa decongelare$. rodusele care contin indulcitori artificiali, precum aspartam, c8clamate, saccharin # trebuie sa poarte mentiunea $cu indulcitori$, iar aceasta mentiune trebuie sa insoteasca denumirea produsului. /n cazul in care se adauga aspartam # mentiunea contine fenilalanina este obligatorie. "in pacate, nici aceasta prevedere nu este de multe ori respectata. Aceasta mentiune este necesara deoarece exista persoane cu intoleranta la fenilalanina carora le provoaca daune serioase sistemului nervos central. Alimentele pentru sugari si pentru copiii de varsta mica 0#3ani! # trebuie sa poarte o mentiune speciala in acest sens. Atunci cand un ingredient contine gluten, denumirile $amidon$, respectiv $amidon modificat$, se completeaza prin indicarea originii acestuia. Aceasta mentiune este necesara deoarece exista persoane cu intoleranta la gluten. Cuprins
Care tre(uie sa fie caracteristicile )enerale ale mentiunilor de pe eticheta?
-nformatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie usor de inteles de catre oricine. entiunile de etichetare trebuie redactate in limba romana, lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil. =ac exceptie de la prevederea redactarii in limba romana marcile de fabrica sau de comert, denumirile de firme si denumirile arhicunoscute publicului larg, precum: pizza, chips, snacs, croissant, pop#corn etc. /n plus, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin alte indicatii sau desene. /nscrisurile depe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari stersaturi, inlocuiri sau adaugari! care pot induce in eroare consumatorul. +e interzice reetichetarea alimentelor. 8nformatiile inscrise pe eticheta nu tre(uie sa induca in eroare consumatorii la
achizitionarea produselor, in privinta: a! caracteristicilor alimentului, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie. b! atribuirii de proprietati pe care produsele nu le poseda. c! sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate produsele similare au aceste caracteristici. Atentie6 +ub incidenta acestei litere intra si mentiunea $=ara colesterol$ inscrisa pe produse de origine exclusiv vegetala, colesterolul fiind atribuit numai produselor de origine animala!. +uplimentar, elementele de etichetare nu tre(uie sa faca referire la proprietati medicale , precum, $ajuta la reducerea riscului de %$, $ajuta la intarirea sanatatii$, $ajuta la intarirea sistemului circulator %$, $este un aliment sanatos%$ etc. Aceste mentiuni pot fi facute in cazul alimentelor destinate special bolnavilor cu anumite afectiuni, sau in general alimentelor, cu conditia ca sa fie in prealabil testate si avizate ca avand proprietati medicale speciale. 'estrictiile de inducere in eroare si cele referitoare la proprietati medicale se aplica, de asemenea, si la prezentarea alimentelor forma, aspectul, ambalarea, materialul de ambalare utilizat, felul in care sunt aranjate si mediul in care sunt expuse produsele!, precum si in publicitatea acestora. Cuprins
Care sunt actele normative care re)lementeaza etichetarea a alimentelor? Actele normative care reglementeaza normele de etichetare a alimentelor sunt reprezentate, in principal, de H,G, 7!."##$ modificata si completata prin H,G, #%&."###. 4rebuie, de asemenea, mentionat ca pe langa acestea, inisterul Agriculturii, Alimenta
