Moldova se află localizată în sud-estul Europei, la vest râul Prut formează granița cu România , iar la nord, sud și est se învecinează cu Ucraina. Majoritatea teritoriului este constituită de podișul deluros dintre Prut și Nistru. Dunărea formează pentru 569 de m granița de sud a țării. Poziționare
Europa de Est, Nord-Est de România; Coordonate geografice: 45°28’ - 45°28’ Nord (350 km), 26°40’ - 30°06’ Est (150 km); Litoralul : Republica Moldova dispune de un acces de 569 m la Dunăre, care în acest loc este navigabilă pentru navele maritime. Teoretic, Republica Moldova ar putea așadar dispune de o flotă maritimă, cu condiția ca navele să fie mici și să nu fie multe.
Nord : Naslavcea - 48°21’ lat. N Sud : Giurgiulești, pe Dunăre - 45°28’ lat. N Vest : Criva, pe Prut - 26°30’ long. E Est : Palanca, pe Nistru - 30°06' long. E Cel mai înalt punct : Dealul Bălănești - 430 m Cel mai jos punct : lunca Nistrului - 2 m. Suprafața totală 33,845 mii km2 Utilizarea terenurilor: teren arabil: 53% culturi cerealiere: 14% pășuni: 13% păduri si teren forestier: 9% altele: 11% Terenuri irigate: 3.110 km² (est.1993) Riscuri naturale: structurile geologice, bunăoară loessul, și climatul provoacă alunecări de teren
Republica Moldova. Aspecte geografice Poziţia geografică. Republica Moldova este situată în sud-estul Europei, la contactul Europei Centrale cu Europa Orientală şi cu Europa de Sud. Teritoriul este străbătut, aproximativ prin mijloc, de meridianul 28˚50' long. E şi de paralela 47˚ lat. N. Punctele extreme ale Republicii Moldova sunt localizate astfel: la nord de satul Naslavcea, pe malul Nistrului, la 48˚ 21' lat. N; la sud de satul Giurgiuleşti pe malul Dunării la 45˚ 28' lat. N; la vest de satul Criva la 26˚ 30' long. E, iar la est satul Palanca la 30˚ 05' long. E. Distanţele dintre punctele extreme sunt de circa 350 km între Naslavcea şi Giurgiuleşti şi doar de 120 km de la vest spre est, pe latitudinea or. Chişinău. Republica Moldova este o ţară situată în bazinul Mării Negre şi în bazinul fluviului Dunărea, al doilea fluviu după mărime în Europa, dar primul după rolul său în relaţiile comerciale dintre statele Europei. Potenţialul Dunării, cu regret, nu este încă utilizat de Republica Moldova.
Subsolul Baza resurselor minerale ale Republicii Moldova o constituie minereurile nemetalifere, apele şi cantităţi neînsemnate de petrol, gaze şi cărbune de calitate inferioară. Toate mineralele utile s-au format pe parcursul evoluţiei geologice a teritoriului Republicii Moldova. . Procese şi fenomene geologice Crusta terestră, ca şi orice corp material, se află în evoluţie permanentă datorită acţiunilor asupra ei a proceselor geologice. În linii generate procesele geologice se divizează în două grupe mari: endogene şi exogene. Procesele geologice endogene sînt asociate cu energia care se formează în straturile adânci ale Terrei. Procesele geologice endogene includ mişcările tectonice ale scoarţei terestre, magmatismul, metamorfismul rocilor, activitatea seismica, driftul plăcilor tectonice. Principalele surse energetice ale proceselor endogene sunt temperatura şi densitatea straturilor terestre (diferenţierea gravitaţională). Diferenţierea gravitaţională se manifestă în formă de mişcări tectonice, care la rândul lor conduc la deformări tectonice atât în scoarţa terestră cît şi în mantaua superioară. Acumularea şi descărcarea ulterioară a tensiunilor tectonice de-a lungul fracturilor adânci active provoacă cutremure de pământ. Asemenea situaţie există în zona Vrancea, unde este situat focarul intermediar al cutremurilor carpatice.
Ambele procese geologice sunt strâns legate între ele, temperatura micşorând viscozitatea materialului şi contribuie la diferenţierea lui, iar ultima accelerează deplasarea temperaturii la suprafaţa. Se presupune că combinarea acestor procese contribuie la deplasarea neuniformă în timp spre suprafaţa pământului a temperaturii şi substanţei uşoare, prin care la rândul său se poate explica existenţa în istoria geologică a pământului a perioadelor (ciclurilor tectono-magmatice). Neuniformitatea spaţială a proceselor endogene se foloseşte pentru explicarea separării crustei terestre în regiuni mai mult sau mai puţin active din punct de vedere evolutiv, cum ar fi geosinclinalele şi platformele. De procesele geologice endogene sunt legate formarea reliefului pământului şi a celor mai importante zăcăminte de minerale utile. Procesele geologice care au loc pe suprafaţa Pământului sau în partea superioară a crustei terestre se datorează şi acţiunii forţelor declanşate de energia radiaţiei solare, de gravitaţie, de activitatea vitală a micro- şi macroorganismelor, de acţiunea apelor, vântului etc. Procesele terestre endogene şi exogene sînt strâns legate şi acţionează asupra scoarţei terestre constructiv şi distructiv. Pe teritoriul Republicii Moldova procesele geologice distructive contribuie la formarea ravenelor, alunecărilor de teren şi la eroziunea solurilor.
Podisurile Moldovei Centrale sint reprezentate pe Podisul Codrilor si Dealurile Ciulucurilor. Podisul Codrilor este unitatea cea mai rdicata de relief, cu altitudinea maxima 429 m (Dealul Balanesti). Avind un relief puternic fragmentat, podisul se aseamana dupa aspect cu niste munti josi. Dealurile Ciulucurilor au o altitudine mai mica, dar sint de asemenea puternic fragmentate. Pe aceste unitati de relief se dezvolta foarte intens alunecarile de teren. Procesele de alunecare si cele de eroziune au determinat raspindirea larga a hirtoapelor. Alunecarile de teren ocupa suprafata considerabile, afectind deseori localitatile, terenurile agricole, caile de transport etc. Cimpiile si Podisurile Moldovei de Sud Cimpia Nistrului Inferior si Cimpia Prutului Inferior sint plane, reprezentind terase fluviale cu altitudini de la zeci pina la 200-220 m. Ele sint slab fragmentate iar partile mai ridicate sint sectionate de ravene si vilcele. Relieful plan favorizeaza poluarea densa a teritoriului si utilizarea intensa a terenurilor in agricultura. Cimpia Moldovei de Sud are altitudini ce nu depasesc 180-200 m. Desi altitudinea nu este mare, se manifesta intens procesele de eroziune, care au generat ravene, vilcele si alte forme erozionale. Ele au cea mai mare frecventa in bazinul riului lalpug . Cauzele principale care determina procese sint: prezenta unor depozite groase de loess (roca friabila), caracterul torential al precipitatiilor, valorificarea intensa a teritoriului in agricultura. Colinele Tigheciului au o altitudine mai mare decit Cimpia Moldovei de Sud, cu frecvente forme erozionale de relief si alunecari de teren.
Astfel, intr-o perioada indelungata de evolutie a teritoriului in conditii continentale, ca urmare a interactiunii proceselor endogene si exogene, s-a format un relief complex. El este reprezantat de divresre unitati de relief, care influenteaza esential componentele naturii si activitatea umana.
RELIEFUL ESTE CEA MAI BOGATĂ ŞIVARIATĂ RESURSĂATRACTIVĂ A TERREI ESTE “COLOANAVERTEBRALĂ” AORICĂRUI PEISAJ
Relieful Republicii Moldova este reprezantat de variate forme, aparute in urma interactiunii proceselor endogene si exogene. Pe teritoriul tarii se disting citiva unitati de relief, grupate in trei regiuni mari: Podisurile si cimpiile Moldovei de Nord, Podisurile Moldovei Centrale si Cimpiile si podisurile Moldovei de Sud. Unitatile de relief se delimiteaza in functie de altitudine, gradul de fragmentare, de particularitatile proceselor de modelare etc.
Gravita -tional
Antropic
Torenţial
Biogen
Fluvial
Relief creat de forţele exogene
Litoral
Carstic
Glaciar
Eolian
Procesele endogene de formare a reliefului Republicii Moldova…
