Fragmentarea reliefului
1) Introducere:
Poziție geografică: Harta cuprinde o parte a Podișului Secaș, subunitate de relief a Podișului Transilvaniei, situat în partea de SV de Depresiunii Colinare a Transilvaniei.
Harta geodeclivității realizată cuprinde părți din două județe ale României: Alba și Sibiu fiind reprezentate date despre relief din spațiul mai multor localități: - Doștat (Alba): ocupă cea mai mare parte din cadrul hărții fiind localizată în partea centrală și estică. în partea de vest a hărții - Șpring (Alba): localizată în partea - Miercurea Sibiului (Sibiu): apare pe hartă în partea de sud - Apoldu de Jos (Sibiu): se încadrează în partea de SV a hărții Morfologia:
Din punct de vedere al aspectului reliefului, zona studiată prezintă o configurație a terenului de tip colinar, cu dealuri boltite și văi relativ largi. Prezintă o intensă fragmentare în partea de N unde pârâul Boz străbate întreaga porțiune de hartă pe direcție E-V și își adună afluenții de pe-o parte și alta a sa. Partea sudică este mai intens fragmentată datorită numărului mai mare de văi care alcătuiesc harta și creează un relief neuniform. Dezvoltarea pe verticală: Altitudinea maximă este de 456,5 m și este întâlnită în partea de sud a hărții, pe interfluviul principal, iar altitudinea minimă ajunge la valori mai mici de 280 m în partea inferioară a văii pârâului Boz (NV). Ecartul altitudinal are valori de aproximativ 180 m, iar altitudinea medie este de cca. 370 m. Văile: Rețeaua de văi nu este una foarte densă sau complexă având în vedere tipul și treapta de relief
care caracterizează zona de studiu. Aceste sunt concentrate în special în parte de nord a hărții, acolo unde pârâul Boz drenează apele temporare de pe văile limitrofe.
2) Analiza fragmentării reliefului: Fragmentarea reliefului reprezintă
un important indicator morfologic care presupune raportarea lungimii văilor la suprafața de teren. Astfel A stfel se pot trage o serie de concluzii concluz ii cu privire la aspectul releifului (fragmentare, masivitate etc.)
În cazul arealului studiat, valorile fragmentări sunt mici și medii ca urmare a tipului și formei de relief (deal). Lungimea văilor este redusă, iar ecartul altitudinal nu are valori mari datorită aspectului colinar și al rocilor moi care alcătuiesc structura petrografică. a) Densitatea fragmentării relief ului: ului:
Valorile obținute în urma analizei geomorfologice din programul Quantum GIS au fost grupate în 4 categorii: - 1-1,5 km/km2:
acest interval de valori este întâlnit în centrul hărții, acolo unde există o intersectare a interfluviilor principale, iar văile nu sunt prezente pe distanțe prea mari. Ocupă o suprafață de 12,7% din hartă.
-
1,5-2,5 km/km2: aceste valori sunt întâlnite în special în partea de sud a
hărții, la sud de interfluviul principal. Ocupă 30,4% din suprafața hărții, iar principalele elemente de relief care se suprapun acestui interval sunt
zonele de racord dintre zonele joase și cele mai înalte culmi, deci zonele cu pante ridicate, unde numărul văilor începe să crească, iar lungimea -
-
acestora de asemenea, procentual. 2,5-3,5 km/km2: reprezintă intervalul
cu cele mai întâlnite valori în cadrul hărții. Acest interval ocupă 50,6% din suprafața hărții, deci mai mult de jumătate, având o distribuție spațială diversă, atât în partea estică și vestică, dar și în cea sudică. Aceste zone sunt bine evidențiate în partea estică, în zona localității Boz, acolo unde numărul văilor crește, odată cu îngustarea micilor bazine hidrografice. 3,5-4 km/km2: reprezintă zona cea mai
intens fragmentată și este întâlnită în partea de nord a hărții, unde mai multe văi secundare confluează cu pârâul Boz. Pantele din această zonă sunt variate, dar predomină cele cu valori ridicate. Procentul din hartă pe care îl ocupă această zonă este de
6,3%, cel mai mic dintre cele 4 clase. b) Adâncimea fragmentării reliefului:
Valorile obținute în urma analizei geomorfologice din programul Quantum GIS au fost grupate în 5 categorii: - 60-75 m/km2: aceste valori sunt întâlnite în part ea
de NE și V a hărții ocupând 18,2% din suprafața hărții. Valea pârâului Boz este caracterizată de aceste valori, mai ales în zonele unde lunca are o desfășurare laterală mai mare. 75-90 m/km2:
sunt valori caracteristice zonei centrale a hărții, în apropierea luncii pârâului principal, cuprinzând versanți cu înclinare mică. Procentul pe care îl ocupă în cadrul hărții este de 13,6%. - 90-105 m/km2: reprezintă intervalul cu cea mai mare suprafață din cadrul hărții (30,3%) și este întâlnit în primul rând în partea de SV a hărții, dar și fragmentar în NV și centru. Din punct de vedere morfologic este caracterizat de o diversitate de forme de relief: văi secundare, interfluvii, versanți cu pante medii și mari, lucru datorat densității mari a fragmentării reliefului din această zonă. - 105-120 m/km2: aceste valori sunt întâlnite în partea de N, S și E a hărții ocupând o suprafață de 18,9% din cadrul hărții. Formele de relief care definesc acest interval sun văi adânci și versanți abrupți. - 120-135 m/km2: reprezintă intervalul cu cele mai ridicate valori ale adîncimii reliefului ocupând 19% din suprafața hărții. Este întâlnit în partea de SE a hărții. -
3) Concluzii:
Analizând harta densității și adâncimii fragmentării reliefului reiese o serie de relații între cele două reprezentări. În general zonele cu valori mai scăzute ale adâncimii fragmentării reliefului corespund spațiilor cu densitate mai mare a fragmentării. Acest lucru este evident mai ales în părțile de NE și de SE din cadrul hărții. Restul hărții nu prezintă o evidentă relație între densitatea și adâncimea fragmentării
