PROBA PRACTICĂ Teme examen de absolvire 2013 1. Componentele principale care intră în structura şi funcţionarea aparatelor de
electroterapie. Partile componente sunt: a. Sistem de alimentare de la retea - format din: · stecher, Cordonul, Întrerupator. . !ispo"iti#ul de redresare al curentului - format din: · Con#erti"or cu punte redresoare, c. $parat de re%lare a intensitati - format din: · Potentiometru, Comutatorul pentru forma de curent, $paratul de masura al intensitati, &iliampermetru &iliampermetru sau dispo"iti# dispo"iti# di%ital de afisare d. Sistemul de racordare cu olna#ul-format din: · 'orne, Caluri, (lectro"i ). Stratul hidrofil şi fi*area electro"ilor.
Contactul dintre electrod si pacient se reali"ea"a printr-un strat hirdofil din #asco"a sau tifon imiat cu apa sau cu ser fi"iolo%ic, aplicat ferm. (lectro"ii se fi*ea"a cu en"i elastice, chin%i, saculeti cu nispip, #acum sau se pot autoatasa +autoade"i#i. (ste oli%atoriu folosirea stratului hidrofil între electrod si te%ument pentru pre#enirea arsurilor, care treuie spalat dupa fiecare utili"are. . (fectele fi"iolo%ice f i"iolo%ice ale curentului curentul ui %al#anic
$supra firelor ner#oase sen"iti#e : - efect anal%etic , la pol +/ prin cresterea pra%ului de sensiilitate sensiilitat e dureroasa + anelectrotonus cu hiperpolari"area memranelor celulare $supra firelor ner#oase motorii : - efect stimulator cu cresterea e*citailitatii otinut la polul +- - catelectrotonusul catelectrotonus ul fa#ori"ea"a depolari"area memranelor celulare $supra sistemului ner#os central : - aplicatiile descendente au efect sedati# si de scadere a e*citailitatii e*citailitat ii ner#oase
- aplicatiile ascendente au efect stimulator $supra firelor #e%etati#e #asomotorii are efect hiperemi"ant si #asodilatator (fect iotrofic prin imunatatirea circulatiei tisulare
aplicaţiil e curentului %al#anic 0. &odalităţi de aşe"are a electro"ilor în aplicaţiile Se utili"ea"a doua modalitati de ase"are a electro"ilor : - trans#ersal , de oparte si de alta a re%iunii afectate pe care o incadrea"a astfel fata in fata + umar , %le"na , %enunchi - lon%itudinal , cu electro"ii plasati la distanta , la e*tremitatile se%mentului tratat + rat , %ama , memru inferior .
contraindic a4iile curentului cur entului %al#anic %al#ani c 2. 3ndica4iile 5i contraindica4iile 3ndicatii: - ne#ral%ii si ne#rite: de tri%emen , occipitala , dentare, intercostale , - afectiuni reumatismale de%enerati#e - artrite , artro"e cu di#erse locali"ari - tendinite , ursite , periartrite , epicondilite , mial%ii - sechele posttraumatice - oala 6a7naud , , arteriopatii periferice - pare"e si parali"ii - sindroame de suprasolicitare - distonii neuro-#e%etati#e Contraindicatii: - Stari ferile, oli infecto-conta%ioseacute - (c"eme - Pre"enta corpurilor metalice in tesuturi - 'oli neopla"ice, consumpti#e - 3ntoleranta la curent electric, pacema8er %al# anică ă icelulară icelul ară 9. 'aia %al#anic Baia galvanica bicelulara se se poate folosi in cominatii diferite in functie de efectele urmarite. Se comina actiunea curentului continuu cu actiunea termica a apei +apa este milocitoare intre electrod si te%ument. Pentru aceasta aie sunt necesare ) #ane speciale, din faianta, su forma de ci"ma +pot fi si din portelan sau masa plastica, pre#a"ute cu cate o despartitura laterala in care se pune electrodul si racordate la sursa de curent continuu, a#and polaritati diferite. ;n tauret rotati# permite ase"area olna#ului la inaltimea dorita. (lectro"ii sunt din carune de retorta de forma dreptun%hiulara %roase de 1< mm cu lun%imea de 0<< mm.
=. 'ăile %al#anice 0 - celulare - tehnică de aplicare.
'olna#ul sta ase"at pe un scaun sau tauret, i"olat electric de postamentul pe care se afla instalata aia %al#anica patru-celulara. $pa introdusa in cele patru #ase +celule treuie sa fie la temperatura corpului +0> sau mai ridicata, pina la ?> apa rece accentuea"a sen"atia neplacuta data de trecerea curentului, iar in apa calda +=> @ ?>, putem sa aplicam intensitati mai mari, mai ine tolerate.Putem sa facem aplicatii patru-celulare, tricelulare, icelulare sau unicelulare. Putem aplica cominatii in diferite #ariante, in functie de efectele urmarite si racordurile +aparat -pacientstailite : @ memrele superioare la acelasi semn de polaritate si mermrele inferioare la semncontrar. @ memrele de partea dreapta la acelasi semn, memrele stin%i la semnul contrar Putem aplica cominatii in diferite #ariante, in functie de efectele urmarite si racordurile +aparat -pacient stailite : - memrele superioare la acelasi semn de polaritate si mernreleinferioare la semnul contrar - memrele de partea dreapta la acelasi semn, memrele stin%i la semnul contrar - memre la acelasi semn si al patrulea la semnul contrar+in e#antai - )memre la acelasi semn si un memru la semnul contrar -un memru la polul po"iti# si altul la cel ne%ati# !irectia curentului poate fi ascendenta +polul po"iti#-caudal, polul ne%ati#-cranial sau descendenta, infunctie de scopul terapeutic urmarit. ?. 'ăile %al#anice %enerale +Stan%er.
Se e*ecuta in ca"i construite din material plastic ca i"olant. Sunt pre#a"ute cu ? electro"i +de %rafit fi*ati pe peretii ca"ii, pe partilelaterale, unul cranial, la ni#elul re%iunii cer#ico cefalice, si altul caudal, la ni#elul plantelor .Sensul curentului poate fi diriat in multiple #ariante intre electro"i : descendent,ascendent, trans#ersal +cu polaritatea po"iti#a sau ne%ati#a fi*ata de partea stin%a sau dreapta sau in dia%onala. 3ntensitatea curentului aplicat este mai mare decit la aia patru-celulara +1 <<<@1)<< m$, fiind reparti"at pe intrea%a suprafata corpo-rala. Aa aia Stan%er este foarte important sa ne orientam dupa ,,sen"atia de curentB a pacientului, aplicind deci do"area intensitatii la ni#elul pra%ului sen"iti#, pina la sen"atiade furnicatura placuta si de usoara caldura. . Prepararea şi utili"area soluţiilor la ioni"ări.
Se folosesc solutii ce contin sustante acti#e care se disocia"a in campul electric si patrund in te%ument la ni#elul foliculilor pilosi si ai %landelor sudoripare unde reali"ea"a depo"ite ce apoi sunt preluate de circulatia san%elui . (*. : iono%al#ani"area cu CaCl) . Solutia de CaCl) se pune la anod . Solutii folosite :
- la polul po"iti# : CaCl) , &%SD0 , EnSD0 , ioni metalici , alcaloi"i , acetilcolina, morfina , *ilina , atropina , corticoi"i - la polul ne%ati# : saruri de aci"i or%anici , 'r , Cl , 3 , acid salicilic , acid acetic , acid o*alic sau acid citric . Solutiile se prepara cu apa distilata . Concentratia solutiilor este mica +1 F G deoarece in solutie disociatia electrolitica este cu atat mai mare cu cat solutia e mai putin concentrata
1<. 3oni"area transcererală.HHHHHHHHHHHHHHHH
Procedurile cu loc de aplicare %ulerul Scera8 +"ona cefei si dorsala superioara au un efect net asupra functionarii normale a SIJ, in sensul echilirarii lui. Sistemul ner#os reactonea"a ener%ic la actiunea curentilor electrici. Sensul curentului da un efect specific si anume curentii cu polul po"iti# la e*tremitatea cefalica +descendent au un efect sedati#, pe cand curentii cu polul minus la e*tremitatea cefalica +ascendenti au un efect de stimulare. 3oni"ari cu clorura de ma%ne"iu +&%Cl ) si clorura de calciu +CaCl ) prin te%ument patrund ionii de &% si Ca, primul a#and efect simpaticolitic, cel de al doilea, un efect sedati#. 3n practica electroterapica se folosesc solutii de clorura de ma%ne"iu 0G cu care se imia stratul hidrofil de la anod ionul de ma%ne"iu fiind po"iti#, la inchiderea circuitului, se #a deplasa la catod, pe unde #a penetra in te%ument. 11. &odalităţi de aşe"are a electro"ilor la aplicarea curentului diadinamic.
aplicatii pe puncte dureroase circumscrise . Se utili"ea"a electro"i mici , rotun"i , e%ali . Polul ne%ati# se aplica direct pe "ona dureroasa , iar po"iti#ul pro*imal la )- cm distanta aplicatii trans#ersale + transre%ionale , la ni#elul articulatiilor mari , a "onelor musculare mari ale trunchiului si memrelor . Se folosesc electro"i plati , suficient de mari , ase"ati de o parte si de alta a "onei dureroase aplicatii lon%itudinale , de-a lun%ul unui ner# sau al unei cai #asculare . Pentru ner#i electrodul po"iti# , mai mare , se asea"a pro*imal, iar cel ne%ati# distal aplicatii para#erterale , pe re%iunile radacinilor ner#oase , cu electro"i adaptati ca marime re%iunii afectate , cu polul ne%ati# pe re%iunea dureroasa si po"iti#ul de cealalta parte , sau electro"ii de aceeasi parte , po"iti#ul pro*imal aplicatii %an%lionare , pe %an%lionii #e%etati#i . Se utili"ea"a electro"i mici , rotun"i , cu ne%ati#ul pe %an%lionul respecti# si po"iti#ul la )- cm distanta .
1). Kormele de curenţi diadinamici utili"aţi în electroterapie.
Lipuri de curenti diadinamici : - !ifa"at + !K : frec#enta de 1<< M" - &onofa"at + &K frec#enta de 2< M"
- Perioada lun%a + AP : frec#enta de 2
$plicatia se face cu electro"i de dimensiuni mici cu strat hidrofil, plasati in po"itie trans#ersala +de o parte si de alata a pumnului si prinsi cu chin%i sau cu en"i elestice in asa fel incat sa cuprinda articulatia pumnului si sa fie ferm presate pe te%ument. 10. 3ndicaţiile şi contraindicaţiile curentului faradic
Curentul faradic otinut apare su forma de descarcari scurte de intensitate mica si cu tensiune foarte mare. 3ndicatii: - electrostimularea musculaturi striate normal iner#ate. - electrostimularea musculaturii total dener#ate. - afectiuni ale sistemului ner#os periferic Contraindicatii: - parali"ia spastica - orice spasm si contractura musculara - stari inflamatorii acute ale aparatului locomotor.
12. Karadi"area cu ruloul pe memrele inferioare F tehnica de aplicare
6uloul se plima pe re%iunea dureroasa pudrata cu talc si se le%a de electrodul ne%ati#, curentul fiind tetani"at.
Lehnica si modul de aplicare sunt aceleasi ca si la %al#ani"ari. Se folosesc deci electro"i ficsi sau staili, de re%ula plasati opus pe se%mentul respecti#, unde se face faradi"area, sau un electrod moil, Bîn rulouB, care se plima pe te%ument, celalalt fiind fi* si plasat opus pe acelasi se%ment.
19. 1=. 1?. 1.
Karadi"area cu ruloul pe musculatură para#erterală cer#icodorsolomară. Karadi"area cu ruloul pe musculatura memrelor superioare. Karadi"area #asculosimpatică la memrele superioare. Karadi"area #asculosimpatică la memrele inferioare.
)<. (lectrostimularea musculaturii dener#ate.
(lectrostimularea musculaturii dener#ate se poate reali"a numai cu curenţi e*ponenţiali de oasă frec#enţă +1< F )<< M", după un prealail electrodia%nostic care staileşte parametrii optimi de e*citaţie. Stimularea se reali"ea"ă cu stimuli apropiaţi de cei electrofi"iolo%ici, cu pantă pro%resi#ă +triun%hiulari, trape"oidali, e*ponenţiali, cu durate diferite ale impulsurilor, pau"elor şi frec#enţelor, în funcţie de %radul de de%enerare indicat de curele de intensitate N durată.
)1. Lehnica de aplicare a curentului LrOert la umăr )). $plicaţiile curentului LrOert pe ner#ul sciatic ). $plicaţiile curentului rectan%ular la picior )0. 3ndicaţiile terapiei prin cmpuri ma%netice de oasă frec#enţă
$fectiunile reumatismale - reumatismul cronic de%enerati# %onartro"a sau co*artro"a secundara, - reumatismul aarticular +PSM - reumatismul inflamator cronic, in poliartrita reumatioida s-au constata e#olutii fa#oraile in stadiile 3 si 33. Sechelele posttraumatice - fracturile, prin accelerarea formarii calusului si pseudartro"ele, - sechelele postfracturi de memre, asociind sau nu al%oneurodistrofie posttraumatatica din primele doua stadii, - pla%i, contu"ii, hematoame musculare, entoese, stari postrupturi musculotendinoase. $fectiunile neuropsihice, precum ne#ro"ele si distoniile neuro#e%etati#e. 3n ne#ro"ele astenice si an*ioase, in ne#ro"ele infantile cu comportament 3n ceea ce pri#este afectiunile or%anice ale sistemului ner#os, principala indicatie o constituie sindromul spastic, indiferent de cau"a acestuia, precum si infirmitatea motorie cererala sau centrala la copii.
Mipertensiunea arteriala, in special cea esentiala in primele stadii e#oluti#e, $fectiunile respiratorii Suferinte precum astmul ronsic, ronsita cronica astmatiforma, traheoronsita spastica, astmul ne#rotic $fectiunile di%esti#e ;lcerul %astroduodenal, %astritele cronice, sindromul de colon iritail, dischine"iile iliare $fectiunile endocrine !iaetul "aharat in formele insulinoindependente, cat si stadiul neuro%en al hipertiroidiei $fectiunile %inecolo%ice !ismenoreea functionala +prin influentarea terenului neuropsihic, tulurarile menstruale Kunctionale, metroane*ite cronice nespecifice, cer#icite cronice nespecifice, tulurarile de menopau"a si perimenopau"a
)2. 6e%uli ce treuie respectate la aplicarea tratamentelor cu &a%netodiaflu*.
Pentru o una si eficienta desfasurare a sedintelor de tratament cu campuri ma%netice de oasa frec#enta, treuie respectate o serie de re%uli, dupa cum urmea"a: · $paratul %enerator de campuri ma%netice de oasa frec#enta treuie sa fie amplasat intr-o incapere separata de restul aparatelor de fi"ioterapie, · Planul de spriin al pacientului nu treuie sa pre"inte metal, · Se #or indeparta de pe corp toate oiectele metalice, cat si ceasurile, procedura nu se #a aplica la persoanele purtatoare de materiale de osteosinte"a metalica si nici la persoanele purtatoare de pacema8er cardiac, · (*tremitatea cefalica este ine sa se po"itione"e spre nord, · $le%erea metodei de aplicatie, a formelor de camp ma%netic utili"ate, a frec#entei, durata sedintei si numarul acestora sunt in functie de scopul urmarit si de patolo%ia careia se adresea"a. )9. &a%netodiaflu*ul %eneral-tehnica de aplicare
&odalitatile de aplicare ale campurilor ma%netice de oasa frec#enta sunt trei, fiecare dintre ele cu posiilitatea de modulare in trei #ariante de a"a: forma continua, forma intrerupt ritmic si forma intrerupt aritmic. (le pot fi modulate in trei #ariante de frec#enta. $le%erea formulelor de aplicare este adaptata scopului urmarit, afectiunii tratate, terenului costitutional si reacti#itatii neuro#e%etati#e a pacientului. $paratul poate dispune de mai multe tipuri de oine: circulare +cer#icala si lomara si locali"atoare, de forma paralelipipedica. 'oinele circulare sunt utili"ate in aplicatii %enerale. 3n mod particular, oina cer#icala actionea"a pe calea re%larii neuro#e%etati#e. 'oinele
locali"atoare sunt capaile sa %enere"e campuri ma%netice de intensitati mai mari decat cele circulare dar limitate doar la "ona de aplicare. )=. Lipuri de electro"i utili"aţi în aplicaţiile curenţilor de medie frec#enţă.
- electro"i metalici cu strat hidrofil - electo"i din cauciuc %rafitat cu strat hidrofil - electro"i #acumatici F urete hidrofil (lectro"ii se ale% in functie de marimea "onei de tratat e*ista electro"i : - clasici , din cauciuc electroconductor sau autoade"i#i - tip #acuum : de preferat in ca"ul curentilor interferentiali pentru ca se fi*ea"a mai usor pe pacient - placute cu 0 poli se folosesc pentru tratarea "onelor anatomice mici + puncte dureroase , tratamente faciale
- electro"i tip QmanusaR . Se folosesc in aplicatii dinamice la unele tipuri de aparate - nu este necesara cresterea intensitatii pe parcursul terapiei . )?. Lipuri de frec#enţe utili"ate în aplicaţiile curenţilor de medie frec#enţă
(fectele curenţilor interferenţiali în funcţie de frec#enţă: -
frec#enţele ,,miciR +su 1< M" produc un efect e*citomotor al muşchilor striaţi normal iner#aţi frec#enţele ,,mediiR +1)-2 M" şi cu intensitate suliminară a curenţilor, au un efect decontracturant şi #asculotrofic frec#enţele ,,ridicateR +?<-1<< M" au un efect anal%etic
). Lehnica de aplicare a mediei frec#enţe cu electro"i #entu"e la %enunchi
desenul din dreapta &K3 cu #entu"e <. &edia frec#enţă în re%iunea umărului cu electro"i #entu"e
desenul din dreapta &K3 cu #entu"e 1. &edia frec#enţă pe re%iunea dorsolomară - tehnica de aplicare
desenul din miloc &K3 cu #entu"e ). 6ecomandări şi re%uli de care treuie să ţinem seama la aplicarea
tratamentului cu unde scurte · Pacientului i se #a e*plica procedura in sine si #a fi posturat corespun"ator si confortail, te%umentul treuie sa fie uscat si sa nu pre"inte tulurari de sensiilitate, · Iu se accepta materiale metalice +osteosinte"a, cercei, inele, a%rafe, planul de spriin,
si nici prote"ele auditi#e sau pace ma8er-ul cardiac, · Aa metoda in camp condensator se accepta material te*til uscat care sa intre in componenta dielectricului, · Se inter"ice aplicarea procedurii in primele trei luni de sarcina, · (ste inter"isa #ecinatatea cu aparatele %eneratoare de oasa frec#enta, la mai putin de 9 metri +electro"ii aparatului de unde scurte functionea"a ca o antena de transmisie iar calurile aparatului de oasa frec#enta functionea"a ca o antene de receptie. . 3ndicaţiile tratamentului cu unde ultrascurte •
•
afecţiuni posttraumatice:fracturi,entorse,lu*atii,hematoame,al%odistrofii posttraumatice. afecţiuni reumatismale cronice poliartrita reumatoidă, spondilartropatii serone%ati#e
•
reumatism aarticular: mio"ite, mio%elo"e, periartrite, tendinite
•
reumatism cronic de%enerati#:arto"e,spondilo"e,cu efecte de ameliorare 2G.
•
al%oneurodistrofia
•
ne#ral%ii şi ne#rite in aplicaţii radiculare
•
ne#ral%ii si ne#rite,sechele ne#ral%ice,distrofie musculara pro%resi#a,sindroame spastice si hipertone de cau"a piramidala si e*trapiramidala+sclero"a multipla,musc spastica din pare"e centrale,hemiple%ii spastice,sd Par8inson 0. !o"e utili"ate în tratamentul cu unde scurte.
3n practica medicala de specialitate se foloseste o scala de %radatie a do"elor aplicate, raportat la efectele asteptate. $stfel: · !o"a 3 este cea mai slaa do"a, numita si rece sau atermica, deoarece nu produce nici o sen"atie, situandu-se su pra%ul de e*citatie termica a tesuturilor corpului +2-1<, · !o"a 33 este slaa sau oli%oterma, producand o sen"atia de caldura %reu perceptiila +<-0<, · !o"a 333 este medie sau termica si produce o sen"atie de caldura placuta +=2-1<<, · !o"a 3J este puternica, forte sau hipertemica, producand o o sen"atie de caldura puternica, nu intotdeauna a%reata de pacienti +11<-)2<. 2. Lerapia cu unde scurte pe sinusurile frontale. 9. Lratamentul cu unde scurte în astmul ronşic. =. Lehnica de aplicare a tratamentului cu unde scurte la %enunchi folosind
electro"i fle*iili de pslă. ?. 3ndicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului cu unde ultrasonore.
3ndicatii terapeutice 'oli reumatismale: efectul fundamental durail F scaderea durerii / imunatatire functionala prin:
- cresterea moilitatii structurilor, - cresterea elesticiatii structurilor - scaderea spasmului muscular si a contracturii - artro"e, artrite reacti#e, spondilartro"e, sindoame miofasciale, poliartrite, M!A, M!C, etc. Sechele posttraumatice: asi%ura resortia hematoamelor, stimulea"a formarea calusului, comat fenomenele de distrofie simpatica refle*a secundara posttraumatica. Post inter#entie chirur%icala: A3$, A3P, meniscuri, etc. Ie#ral%ii, ne#rite, ne#ral%ie post "oster, etc. Contraindicatii ochii cordul uterul %ra#id creierul + deasupra #erterei C testiculele cartilaele de crestere epifi"are + la copii tumori + in orice stadiu tromofleita si #arice stari septice si stari ferile stare %enerala alterata afectiuni te%umentare infectioase , inflamatii aler%ice L'C acti# insuficiente de or%an + hepatica , renala , cardiaca , respiratorie
. Lerapia cu ultrasunete prin cupla indirect
Cupla indirect : - se reali"ea"a prin intermediul imersiei in apa a capului de ultrasonare si a re%iunii de tratat - se foloseste cand treuie tratate "one anatomice mici , anfractuase , cum sunt mana sau piciorul sau cand ;S nu se poate aplica direct , datorita durerii - temperatura apei treuie sa fie placuta + 9T=
0<. $plicaţiile ra"elor ultrasonore prin cupla direct la ni#elul umărului
01. Lehnica de aplicarea a ultrasunetelor la articula4ia pumnului
0). Lehnica de aplicare a radiaţiilor infraroşii lomar cu lampa Sollu*
0. 'aia de lumină %enerală-tehnica de aplicare.
00. 'ăile parţiale de lumină.
02. 3ndicaţiile tratamentului cu ra"e ultra#iolete
3ndicatii: Copii: rahitism $fectiuni D6A: otite, rino-farin%ite !e"echilire ale SI: insomnii, surmena, anemie, con#alescenta $fectiuni ale ap locomotor:reumatice si post-traumatice Spasmofilia 6ahitism 'olile dermatolo%ice: psoria"is, acnee, mico"e cutanate, cicatrici cheloide, "ona Eoster L'C e*trapulmonar: osteoarticular sau %enital Lulurari endocrine: menopau"a, oe"itate, hipotiroidism Winecolo%ie: amenoree 09. 3radierile %enerale indi#iduale, statice şi colecti#e în mişcare cu ultra#iolete
artificiale. 3radierea indi#iduala se poate face si ea in conditii statice F ortostatism,se"and, decuit - precum si in miscare. Pacientul #a fi complet de"racat, proteat cu ochelari cu sticla colorata care nu permit trecerea 6;J, pentru pre#enirea accidentelor oculare. Aampa #a fi ase"ata perpendicular la aceeasidistanta pe tot parcursul sedintei si pusa in functiune cu 2 min. inainte de aplicatie. !o"a de iradiere este in functie de scopul urmarit, de sursa utili"ata si ineinteles dupa re"ultatul iodo"imetriei 3radiera %enerala. Se pot aplica pe colecti#e de persoane sau olna#i si indi#idual. 3radierile colecti#e se fac in incaperi incal"ite, aeresite sau #entilate, pe suiecti in po"itiistatice sau in miscare. Sunt indicate in ca"uri de rahitism, la persoane
cuastenie-anemie prin carenta solara sau alimentara, persoane cu astenie fi"ica si in medicina muncii la persoanele care lucrea"a in conditii lipsite de surse de lumina solara.
0=. Melioterapia.
Melioterapia X terapia cu ra"e ultra#iolete si infrarosii naturale +de ori%ine solara. Consta in e*punerea la soare pro%resi#a, foarte strict %radata, #alaila in primul rand la suiectii sensiili +olna#i, copii, atrani, lon"i, cu afectiuni psihic(. Se acopera corpul cu un cerceaf si apoi re%iunile corporale se descopera succesi# si pro%resi#, in sens caudal-cranial. Se #a aun%e pana la o e*punere totala de ore, dupa care din momentul desa#arsirii pi%mentatiei durata e*punerii se poate descreste. (*tremitatea cefalica nu se e*pune +se acopera capuA. Se pot face 1- sedinte de e*punerepe "i durata e*punerii se creste de la o "i la alta cu cate 2 min. 3n ceea ce pri#este orarul optim pentru otinerea celor mai enefice efecte ale 6;J solareasupra or%anismului, s-a apreciat a fi intre orele -11 dimineata. 0?. Lehnica iodo"imetriei.
'iodo"a este timpul minim necesar pt producerea celui mai sla eritem otinut cu o sursa de ;J de la o distanta de 9< de cm. 'iodo"a se e*prima in minute si e*ista dispo"iti#e +cearceaf care acopera olna#ul, acesta are 0-2 orificii unul su altul, se acopera 0 din ele, se e*pune la ;J, descoperind pe reand orificiile si crescand durata cu cate 1 minut. Se utili"ea"a iodo"imetrul Worace#, foarte simplu si usor de manipulat, este confectionat din material plastic sau carton dulu, de forma dreptun%hiulara,pre#a"ut cu 9 orificii patrate echidistante si o ucata din acelasi material si deaceeasi dimensiuni, interpusa intre cele doua fete. Lehnica propriu-"isaa iodo"imetriei Suiectul in decuit dorsal, se asea"a iodo"imetrul pe te%umentul re%iunii #i"ate pentru testare +lomar, adomen, torac(, toate orificiile fiind acoperite. 6estul te%umentului se acopera cu cerceafuri ale, iar fata cu ochelari +cu sticla colorat$ pentru protectie. Se asea"a lampa la o distanta de 2< cm de te%ument,se aprinde si dupa o functionare de 2 min. se descopera succesi#, la inter#ale de cate un min., cele 9 orificii patrate ale iodo"imetrului. 3n felul acesta, durata de iradiere #a fi de 9 min. pentru primul patrat de te%ument, de 2 min. pentru al doilea, 0 min. pentru al treilea, etc., ultimul patrat fiind e*pus un min. Se citeste eritemul aparut dupa 1)-)0 ore si se ia in consideratie primul patrat la care a aparut cel mai sla eritem, durata lui de e*punere constituind io do"a pentrul pacientul respecti#. 0. Lratamentul prin aplicaţie cu do"ă eritem 2<. 21. 2). 2. 20.
Wradele de eritem actinic ultra#iolet. $plicarea do"elor eritem în lomosciatică. 6e%uli %enerale ale practicii hidrotermoterapeutice Sala de hidroterapie şi dotarea ei Condiţiile pe care treuie să îndeplinească asistentul care lucrea"ă în secţia de hidroterapie
22. Compresele reci 29. Compresele alternante 2=. Compresele stimulante 2?. Compresele calde 2. 6e%uli %enerale de aplicare a compreselor 9<. Împachetările umede 91. Împachetările uscate 9). 3ndicaţiile şi contraindicaţiile împachetărilor cu parafină 9. Lehnica de aplicare a parafinei tip %heată 90. Lehnica de aplicare a parafinei tip mănu5ă 92. Lehnica de aplicare a parafinei prin metoda so#ietică 99. Lehnica de aplicare a parafinei lomar. 9=. Împachetarea cu parafină pe articulaţii: %enunchi, cot. 9?. 'ăile de parafină pentru mini şi picioare. 9. Împachetarea cu nămol F tehnica de aplicare =<. 3ndicaţiile şi contraindicaţiile împachetărilor cu nămol. =1. ;n%erile cu nămol. =). 'aia de nămol =. Împachetarea cu nisip =0. Kric4iunile par4iale =2. Kric4iunile complete =9. 3ndica4iile 5i contraindica4iile fric4iunilor ==. !efini4ie, clasificare, indica4ia spălărilor =?. Spălările par4iale =. Spălările complete ?<. !uşul suac#al. ?1. Lehnica de aplicare a duşului scoţian ?). !usul masa ?. !u5urile ro"etă alternante ?0. !uşul cu auri ?2. !u5ul cu aer cald ?9. 'ăile cu apa sulfuroasă în a"in ?=. 'aia cu peria F tehnica de aplicare ??. 'aia %enerală cu auri ?. 'aia 8inetoterapeutică <. 'aia cu masa 1. 'aia ascendente de mini ). 'ăi de picioare . 'ăi de 5e"ut 0. 'ăile ascendente complete +piretoterapeutice 2. 'aia cu plante medicinale-tehnica de aplicare 9. 'ăile cu apă sulfuroasă la cadă =. 'ăile cu apă sulfuroasă în piscină ?. 'ăile cu CD₂. . 'aia de umătate +Malad F tehnica de aplicare 1<<. 'ăile cu sare 1<1. Sauna 1<).
'ăile de soare
Baia de soare +helioterapie plaa F e*punerea totala sau partiala a corpului la actiunea ra"elor solare directe si a aerului. Plaa se poate face oriunde este soare. 3radiatia solara cea mai intensa este la mare, datorita fenomenului de refle*ie fa#ori"at de apa si nisipul plaei si la munte datorita lipsei neulo"itatii si pre"entei stratului de "apada. &od de actiune: efectele cumulate ale ra"elor ultra#iolete +chimice, infrarosii +calorice si luminoase in conte*tul caracteristicilor unui anumit climat. !e re%ula, helioterapia este asociata cu aeroterapia +aia de aer si talasoterapia +aia in mare sau aie in lacuri, rauri, stranduri, piscine. Su acest aspect se adau%a si efectele termoterapiei contrastante +cald-rece, cu solicitarea mecanismelor de termore%lare in amele sensuri +termoli"a 1 - termo%ene"a ). !otarea 5i condi4iile sălii de masa F echipamentul necesar SP$L3;A 3I C$6( S( (K(CL;($E$ &$S$Y;A &asaul treuie practicat de preferinta intr-o incapere speciala, numita sala de masa sau cainet de masa. 3ncaperile destinate masaului treuie sa indeplineasca toate conditiile de i%iena necesare unei institutii profilactice siNsau curati#e, fiind intotdeauna luminoase, ine aerisite si calduroase. 3n ceea ce pri#este temperatura aerului din aceste incaperi, ea nu treuie sa cooare su )
1 )
treuie sa poarte inele, ratari sau alte iuterii care-l pot derana in munca sau pot le"a pielea celui pe care il masea"a. &aseurul treuie sa fie re"istent la ooseala, deci sa aia o pre%atire fi"ica %enerala una, pentru a aun%e sa capete forta si re"istenta, suplete si indemanare, sensiilitate si ritm. Limpul de odihna planificat este respectat pentru mentinerea conditiei fi"ice pe durata intre%ii "ile de lucru. Potentialul de lucru al maseurului este refacut prin respectarea pau"elor dintre sedintele de masa. 1<2. !urata şedinţelor de masa medical 02 F 9< min. 3n cadrul unei sedinte de masa, timpul necesar pentru masaul fiecarui se%ment al corpului este urmatorul: . sa!e " 1# min. . memre inferioare - ) * = X 10 min. . abdomen si !orace " # min. . memre superioare - ) * 2 X 1< min. . regiunea $esiera " 3 min. . ceafa si %at - 2 min. . $a!a " # min.
1<9.
3ndica4iile 5i contraindicaţiile masaului
3ndicatii: hemipare"ele, parapare"ele, tetrapare"ele, sau pare"ele cau"ate de traumatisme cu secţiune pe un ner# luma%o acut, lomosciaticile, herniile de disc ne#ral%iile sau torticolisul recuperarea post-traumatică în fracturi, înainte de scoaterea aparatului %ipsat +masaul re%iunilor periferice pentru a nu se produce o atrofie musculară şi mai ales recuperarea după scoaterea aparatului %ipsat artro"e - co*artro"ele pentru recuperare post prote"are de şold, %onartro"a, sau recuperarea ca urmare a prote"ării de %enunchi, osteoporo"ele periartrita scapulohumerală, spondilo"ele +cer#icală, dorsală sau lomară scolio"ele lordo"ele, epicondilitele, tendinitele reumatisme articulare şi aarticulare, spondilitele, artropatiile poliartrite reumatoide +poliartrita cronică e#oluti#ă.
Contraindicaţia %enerală F presupune inter"icerea aplicării oricărei tehnici de masa Contraindicaţia parţială F se referă fie la aplicarea mane#relor de masa doar pe anumite "one ale corpului, fie doar la aplicarea anumitor mane#re Contraindicaţia definiti#ă F se hotărăşte doar în ca"ul unor oli cronice %ra#e incuraile, care s-ar putea inrăutăţi prin masa
Contraindicatile temporare F întlnite frec#ent F sunt impuse de oli, tulurări sau le"iuni uşoare şi trecătoare. (fectele locale ale masaului acţiune sedati#ă asupra durerilor de tip muscular sau articular - rela*are musculară 1<=. •
•
•
•
acţiunea hiperemiantă locală, de îmunătăţire a circulaţiei locale, manifestată prin încăl"irea şi înroşirea te%umentului asupra căruia se e*ecută masaul tonifiere musculară înlăturarea lichidelor interstiţiale de sta"ă +to*inelor din or%anism, cu accentuarea resorţiei în re%iunea masată. 1
(fectele %enerale ale masaului
- stimularea funcţiilor aparatului circulator şi respirator - creşterea metaolismului a"al - efecte fa#oraile asupra stării %enerale a olna#ului, cu îmunătăţirea somnului şi îndepărtarea ooselii musculare. &ane#rele principale ale masaului Iete"irea, frictiunea, framantatul, tapotamentul, #iratiile 1<.
&ane#rele au*iliare ale masaului Cernut, rulat, pianotat, tractiuni si scuturaturi, presiuni alunecate, ciupit si pensat 11<. 111.
&asaul %eneral al corpului
Conduce la aparitia unei sen"atii de una dispo"itie, o sen"atie de rela*are, destindere, moti# pentru care este indicat in tratamentul asteniei si stresului, insomniei, ooselii cronice, constipatiei oca"ionale. &asaul %eneral are un rol estetic, intretinand si refacand elasticitatea pielii, fa#ori"and astfel miscarile corpului, de"#oltand tonusul si re"istenta elementelor ce au rolul de a protea tesuturile si or%anele. Prin acti#area circulatiei san%#ine la ni#el cutanat are loc o intensificare a eliminarii re"idurilor metaolice si o moili"are a re"er#elor de %rasime ce se depun in straturile de tesut conuncti# sucutanat, fie uniform, fie aleator pe alte re%iuni ale corpului. Iete"irea +efleuraul Iete"irea este cel mai răspndit procedeu de masa. (a acţionea"ă direct 11).
asupra pielii a#nd următoarele efecte: •
Curăţă pielea de celulele descuamate de pe stratul superficial
Îmunătăţeşte funcţia %landelor sudoripare şi seacee
•
•
&ăreşte temperatura locală a pielii
•
$ccelerea"ă circulaţia sn%elui şi a limfei în #ase
•
3nfluenţea"ă terminaţiile periferice ale ner#ilor
•
3nfluenţea"ă sistemul ner#os central.
(fectul ce mai important al nete"irii este scur%erea mai puternică a limfei şi a sn%elui în #ase. Prin nete"iri ener%ice, circulaţia sn%elui şi a limfei se intensifică. $cest lucru are o influenţă maoră asupra distriuirii sn%elui în porţiunile masate, şi deci contriuie la înlăturarea manifestărilor de sta"ă şi edeme. S-a constatat că prin nete"ire de la periferie spre centru, circulaţia sn%elui şi a limfei se ameliorea"ă şi în #asele mai mari, nu numai în cele aflate imediat su piele. În cursul masaului asorţia lichidelor din ţesutul celular sucutanat se accelerea"ă cu 19T1?G, şi această accelerare este direct proporţională cu durata nete"irii. Krămntatul +petrisaul Krămntatul este unul din procedeele de a"ă ale masaului cu autorul căruia se 11.
masea"ă în principal masa musculară. În timpul acestui procedeu se tra%e de pe planul osos %rupa musculară masată. Krămntatul are următoarele efecte: •
produce o mărire #i"iilă a moilităţii tendoanelor
•
fortifică muşchii şi aută la re%enerarea ţesutului muscular
•
acti#ea"ă circulaţia limfei şi a sn%elui, îmunătăţind schimurile nutriti#e şi autnd la eliminarea to*inelor re"ultate în urma acti#ităţii musculare procedeele de frămntare măresc puterea de contracţie a muşchilor,
•
repre"entnd astfel o %imnastică pasi#ă deoseit de importantă în ca"ul atrofierii muşchilor. &ulţi specialişti acordă importanţă mărită frămntatului, afirmnd că Za masa înseamnă a frămntaR. 110.
Kricţiunea
Procedeele care alcătuiesc fricţiunea se deoseesc de nete"ire prin aceea că pielea împreună cu ţesuturile profunde se fricţionea"ă în di#erse po"iţii. (le se efectuea"ă printr-o mişcare de apăsare şi deplasare a ţesuturilor moi pe planul osos, în limita elasticităţii proprii. Kricţiunile se e*ecută cu o sin%ură mna sau cu amele mini, alternati# sau simultan, cu toată suprafaţa palmară sau numai cu suprafaţa palmară a de%etelor, cu pumnul închis sau semiînchis, în spirală cu rădăcina palmei. Kricţiunile au ca efect intensificarea circulaţiei locale şi măresc asorţia diferitelor produse patolo%ice care se acumulea"ă în piele sau su piele. Kricţiunea este procedeu de a"ă terapeutic în următoarele situaţii: •
traumatisme articulare
•
traumatisme sporti#e
•
infiltratii #echi
•
pentru restailirea moilităţii normale a pielii
•
măreşte supleţea şi elasticitatea ţesuturilor
•
dureri în ne#rite şi ne#ral%ii. Jiraţia +tremurătura Sunt mişcări ritmice oscilatorii şi presiuni continue e*ecutate cu o sin%ură mnă 112.
sau cu amele mini, cu #rful de%etelor sau cu faţa lor palmară, cu podul palmei, cu rădăcina minii, cu toată palma, cu de%etele întinse, cu pumnul deschis sau închis şi se aplică pe suprafaţa corpului cu un %rad diferit de presiune. Jiraţiile au următoarele efecte: •
intensifică funcţionarea %landelor
•
calmea"ă durerile în diferite afecţiuni +%inecolo%ice, ne#ral%ii, mi%rene
•
îmunătăţesc capacitatea de efort
•
au efect calmant, rela*ant
•
influenţea"ă or%anele şi ţesuturile profunde +stomac, ficat, inimă, muşchii, pereţii adominali şi intestinali
•
influenţea"ă secreţia maorităţii %landelor şi or%anelor +stomac, %lande sali#are, %lande se*uale, etc..
'aterea +tapotamentul (ste o mane#ră principală care se adresea"ă ţesuturilor superficiale, celor 119.
profunde şi terminaţiilor ner#oase. (l se caracteri"ea"ă prin aplicarea unor lo#ituri scurte şi ritmice, e*ecutate superficial sau profund în funcţie de scopul urmărit. Lapotamentul poate fi e*ecutat cu pulpa sau cu faţa palmară a de%etelor, cu palmele, cu pumnii, cu anteraţul sau cu minile făcute căuş. $ceste lo#ituri se e*ecută din căderea moale a minilor şi a de%etelor. Lapotamentul cunoaşte mai multe #ariante, în funcţie de particularităţile anatomo-fi"iolo%ice ale suprafeţelor pe care la masăm: •
în nuiele
•
percutat
•
tocat
•
ătătorit
•
plescăit
•
cu palma în căuş
•
cu pumnul semiînchis
•
cu pumnul închis.
Lapotamentul se e*ecută cu amele mini, uşor depărtate între ele, prin lo#iri care cad pe piele în ritm foarte #iu. (fectele tapotamentului sunt: •
aută la micşorarea şi încetarea durerilor, cnd %radul de e*citaţie al ner#ului este mărit
•
fa#ori"ea"ă un aflu* puternic de sn%e spre re%iunea masată, determinnd astfel înunătăţirea nutriţiei acelei re%iuni
•
are efect #asodilatator la ni#elul pielii şi al ţesutului conuncti#
•
produce modificări fa#oraile ale tensiunii arteriale
•
influenţea"ă ritmul cardiac, răreşte pulsul şi corectea"ă aritmia.
11=. 11?. 11.
&asaul capului &asaul feţei &asaul cefei
1)<. 1)1. 1)). 1). 1)0. 1)2. 1)9. 1)=. 1)?. 1). 1<. 11. 1). 1. 10. 12. 19. 1=. 1?. 1. 10<. 101. 10). 10.
&asaul %tului &asaul muşchilor pectorali &asaul re%iunii costale &asaul precordial &asaul re%iunii spatelui &asaul re%iunii lomosacrate &asaul re%iunii fesiere &asaul peretelui adominal &asaul adominal profund &asaul umărului &asaul raţului &asaul cotului &asaul anteraţului &asaul pumnului &asaul de%etelor şi a minii &asaul coapsei &asaul articulaţiei %enunchiului &asaul %amei &asaul articulaţiei %le"nei &asaul piciorului &asaul piciorului plat &asaul în hipercifo"ă &asaul în hiperlordo"ă &asaul în scolio"ă
