Subiecte proba practica AMG 1.Schimbarea lenjeriei de pat fără bolnav Materialele necesare: - cearşaf simplu, simplu, cearşaf cearşaf plic, două două feţe de pernă, pernă, una-două una-două pături păt uri,, două perne. per ne. Efectuarea: Se îndepărtează noptiera de lângă pat, se aşează un scaun cu spătar la capătul patului. Pe scaun se aşează, în ordinea întreuinţării, len!eria curată, pernele, păturile, împăturite corect. "earşaful se aşează la mi!locul saltelei, se desface şi se întinde o parte a cearşafului spre căpătâiul patului, cealaltă spre capătul opus. Se introduce cearşaful adânc su saltea la amele capete. Se e#ecută colţ colţul ul:: perso persoan anaa aşezată aşezată cu faţa faţa spre capătul capătul patulu patului: i: cu mâna mâna de lângă lângă pat prinde prinde partea laterală a cearşafului la o distanţă egală de la colţ, cu lungimea părţii atârnate şi o ridică în sus pe lânga saltea$ partea de cearşaf de su marginea marginea inferioară a saltelei se introduce introduce su saltea$ saltea$ se lasa în !os partea partea de cearşa cearşaff ridica ridicată tă $ se introd introduce uce su saltea partea partea de cearşaf cearşaf care care atârn atârnăă su su margi marginea nea inferioară a saltelei$ celelalte trei colţuri se fac după aceeaşi procedură. Se introduce apoi su saltea toată partea laterală a cearşafului începând de la colţurile saltelei$ se întinde ine cearşaful să nu prezi prezint ntee cute. cute. %acă %acă este este ne&o ne&oie ie se se aşea aşează ză muş muşama amaua ua 'tr 'tran ans& s&er ersal sal,, la mi!lo mi!locul cul patu patulu lui( i( şi şi se acop acoperă eră cu aleza. )poi se aşează cel de-al doilea cearşaf peste care se întinde întinde pătura$ marginea cearşafului dinspre dinspre cap se răsfrâ răsfrânge nge peste pătură pătură.. Pentru Pentru ca pătura pătura să nu consti constitui tuiee o greuta greutate te asupra asupra degete degetelor lor picio picioarel arelor or pacien pacientei tei,, se &a face face o cută cută atât atât din cearşaf, cearşaf, cât şi din din patu patură ră,, astfel astfel:: se aşează aşează palma palma mâinii dinspre picioare pe patură, iar cealaltă mână se introduce su cearşaf, ridicând cearşaful şi pătu pătura ra pest pestee palm palmaa opus opusă, ă, form formân ând d astfe astfell o cută$ cută$ se introd introduce uce apoi apoi su capătu capătull de la picoar picoaree al saltelei, atât cearşaful cât şi pătura, apoi se aşează colţurile folosind procedura procedura descrisa mai sus. %acă se folose foloseşte şte plic plicul ul în loc de cearşaf, atunci pătura se introduce introduce în plic, după ce se îndoaie îndoaie în lungime. lungime. Se aşează pernele introduse în feţel e de pernă curate. curate .
2.Schimbarea lenjeriei de pat la pac imobilizat Materiale necesare: -cearsaf simplu, cearsaf plic, * fete de perna, * perne, +,* paturi, para&an, sac de rufe Efectuare:
en!eria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator: -patura si cearsaful de su patura se impaturesc fiecare in 'in forma de armonica(. -aleza se ruleaza impreuna cu musamaua 'pe latime sau pe lungime(. -cearsaful se pliaza in lungime, cand scimarea patului se e#ecuta pe lungime si in latime, cand scimarea len!eriei se e#ecuta pe latime. S"/0M1)2E) E34E20E0 PE )50ME: 1olna&ul poate fi intors in pozitia sezand. 0n acest caz, scimarea len!eriei se &a face in latimea patului. 2ularea si impaturirea len!eriei se face ca la scimarea len!eriei de pat pe lungime. 5enica &a fi efectuata de * asistente. 6na dintre asistente, &a spri!ini olna&ul, iar cealalta, &a rula len!eria murdara, dupa ce in prealail s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imracat manusile de protectie. 1olna&ul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand. "u manusi curate, se &a derula len!eria de pat curata, de la spatele olna&ului, unde cele * cearsafuri se &or intalni fara a se atinge. Se &a a&ea gri!a ca len!eria curata sa a!unga la mi!locul patului, pentru a se putea introduce su saltea, de amele margini. %upa intinderea len!eriei pe suprafata liera a saltelei, olna&ul este culcat. %aca starea lui i-o permite este rugat sa ridice regiunea azinului. %aca insa aceasta nu este posiila, sau este contraindicata, atunci cele * asistente &or introduce mainile, dinspre capatul pro#imal al patului'capul olna&ului(, cu palmele suprapuse su azinul lui, si il &or ridica, iar cu una din mainile liere ramase, se &a indeparta len!eria murdara in sac, derulandu-se imediat len!eria curata. %upa efectuarea tenicii, asistenta medicala, se asigura ca olna&ul este asezat cat mai confortail. 0n unele cazuri, aleza se &a scima de mai multe ori pe zi, nefiind ne&oita sa scime si len!eria de pat.
3.Imobilizarea provizorie a unei fracturi de humerus 4.Imobilizarea provizorie a unei fracturi de clavicula 5.Masurarea si notarea in FO a temperaturii. 5ermometrul ma#imal utilizat in medicina este gradat dupa scara "elsius. 0nainte de a fi date in folosinta, termometrele medicale sunt &erificate. 5ermometrul in uz'termometru ma#imal(, este tinut in solutii dezinfectante de romocet sau cloramina *7. Solutia nu acopera termometrele tinute &ertical, in orcane doar pana la !umatate. Pe fundul orcanelor, se aseaza &ata acoperita cu tifon pentru a nu permite lo&irea rezer&oarelor de fundul &asului de sticla. Masurarea temperaturii cu termometru ma#imal se face in ca&itati incise sau semiincise pentru a otine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. Masurarea se face in a#ila, rect, &agin, urece si ca&itatea ucala. M)5E20)E 3E"ES)2E: -termometru ma#imal -orcanul cu solutie de romocet sau cloramina *7 -casoleta cu tampoane sterile -ta&ita renala -alcool medicinal -ceas cu secundar
-carnetelul asistentei medicale -foaie de temperatura -pi# de culoare alastra 5E/30"): Materialele se transporta la patul olna&ului pe masuta prote!ata de un camp steril. )sistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imraca manusile, scoate termometrul din solutia dezinfectanta, il clateste su !et de apa pentru a nu irita tegumentul, si il usuca prin tamponare cu a!utorul unor comprese. 8erifica daca coloana de mercur este coorata in rezer&or, daca nu il scimam sau il scuturam. Masurarea temperaturii in a#ila: Se ridica ratul olna&ului, se sterge a#ila acestuia prin tamponare cu prosopul olna&ului. Se introduce termometrul cu rezer&orul in interiorul a#ilei. Se &a tine timp de + minut, dupa care se scoate, se citeste gradatia, si se retine. %aca olna&ul era adinamic sau agitat, ratul era sustinut de asistenta medicala. 3e ocupam de ingri!irea ulterioara a olna&ului pentru redarea confortului termic si fizic placut. Se noteaza &aloarea otinuta in foaia de temperatura si carnetelul asistentei medicale. Se trece la reorganizarea locului de munca.
.Masurarea si notarea in FO a respiratiei S"9P: Poate constitui un indiciu pentru stailirea diagnosticului, al e&olutiei olii, recunoasterea complicatiilor si a prognosticului. M)5E20)E 3E"ES)2E: ceas cu secundar foaie de temperatura pi# sau creion de culoare &erde carnetelul propriu 5E/30"): Materialele au fost pregatite si transportate la patul olna&ului pe masuta prote!ata de un camp steril. 0l pozitionam in decuit dorsal, iar daca acesta are pozitia ocupata se &a trece la masurarea respiratiei. Se aseaza fata palmara pe suprafata toracelui olna&ului. Se numara frec&enta miscarilor, si anume, numarul inspiratiilor, adica miscari de ridicare a toracelui timp de un minut. %upa terminare, se retine &aloarea otinuta, &om asigura confort termic si fizic palcut si se noteaza tenica in foaia de oser&atie. a aceasta tenica nu necesita preg.psiica, deoarece poate influenta &alorile respiratiei. Se trece la reorganizarea locului de munca.
!.Masurarea si notarea in FO a pulsului S"9P: E&aluarea functiilor cardio&asculare. M)5E20)E 3E"ES)2E: ceas cu secundar foaia de temperatura pi# sau creion de culoare rosie carnetelul asistentului medical 5E/30"0: 1olna&ul este pregatit psiic, asigurarea repasului fizic si psiic, +-+; minute. Pregatirea fizica: olna&ul este pozitionat in decuit dorsal cu ratul spri!init. )sistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, trece la elierarea arterei radiale'in prelungirea policelui(. %upa ce a localizat artera radiala, asistenta fizeaza &arful celor degete'aratator mi!lociu si inelar( pe
traiectul arterei. )sistenta medicala e#ercita o presiune asupra peretelui arterial cu &arful degetelor si numara pulsatiile timp de + minut. 2etine &alorile si se ocupa de ingri!irea olna&ului. %upa terminare asistenta noteaza in foaia de temperatura &aloarea otinuta cu un pi# de culoare rosie.
".Masurarea si notarea in FO a #.$. S"9P: E&aluarea functiei cardio&asculare 'forta de contractie a inimii si rezultatul determinat de elasticitatea si calirul &aselor(.Elemente de e&aluat: tensiunea arteriala ma#ima'sistolica( si tensiunea arteriala minima'diastolica(. M)5E20)E 3E"ES)2E: tensiometru format din: manseta pneumatica, tuulatura, manometru, para cu supapa, stetoscop format din: oli&e si memrana$ tampoane de &ata comprese sterile pi# de culoare alastra foaia de temperatura carnetelul asistentei medicale 5E/30"): 1olna&ul este pregatit psiic, ise e#plica importanta si necesitatea tenicii. 1olna&ul este pregatit fizic: se asigura ca olna&ul are un repaus de +-+; minute. %upa transportul materialelor la patul olna&ului, asistenta se spala pe maini cu apa si sapun apoi asezam manseta pneumatica pe treimea medie a ratului aflat in e#tensie si supinatie. )sistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal memrana stetoscopului si oli&ele acesteia. Se sustine memrane stetoscopului pe artera umerala. Se introduce oli&ele in ureci, se pompeaza aer in manseta cu a!utorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. Se decomprima progresi& aerul din manseta prin desciderea supapei, pana ce se percepe primul zgomot, acela fiind tensiunea arteriala ma#ima. Se retine &aloarea, si se continua decomprimarea, zgomotele de&enind mai puternice, iar la ultimul zgomot care se aude, reprezinta tensiunea arteriala minima. Se retin &alorile otinute, se &a ocupa de ingri!irea olna&ului pentru a-i reda confortul termic si fizic placut. 3e ocupam de foaia de temperatura trecand &alorile otinute. 8om indeparta materialele din salon si &om trece la reorganizarea locului de munca.
%2.Imobilizarea provizorie a unei fracturi de &amba %3.'ecoltarea prin punctie venoasa a 5 ml de san&e pentru e(amene de laborator
Punctia &enoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o &ena prin intermediul unui ac de punctie. Scop: E#plorator pentru recoltare de sange in &ederea e#aminarii de laorator si terapeutic in administrarea de medicamente su forma in!ectiei intra&enoase si perfuziei 'PE8(, sau recoltarea unei cantitati de ; m de sange in edem pulmonar sau ipertensiune arteriala, dar si pentru transfuzare. M)5E20)E 3E"ES)2E: musama aleza. perna elastica pentru spri!inirea ratului alcool medicinal, ace de *;-mm si diam de >?+, @?+, +?+. seringi de capacitate corespunzatoare. tampoane. Epruete. manusi sterile. garoul. * ta&ite renale. solutia in!ectaila. ocuri de punctie: &enele de la plica cotului'asilica si cefalica(, &enele anteratului, &enele de pe fata dorsala a mainii, &enele sucla&iculare, &enele femurale, &enele maleolare interne, &enele epicraniene si !ugulare. 1olna&ul este pregatit psiic, e#plic tenica si importanta efectuarii ei, fizic, pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu ratul in aductie si supinatie sau olna&ul este asezat in pat in %.%. cu memrul superior spri!init in e#tensie, aductie si supinatie. Se dezraca memrul ales, astfel incatmaneca sa nu impiedice circulatia de intoarcere. Se aseaza su ratul olna&ului perna prote!ata de musama si aleza. )sistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imraca manusile, e#amineaza calitatea si starea &enelor de la plica cotului si alege locul de e#ecutare a punctiei. )plica garoul la o distanta de @-A cm deasupra locului punctiei, strangandu-l, astfel incat sa opreasca circulatia &enoasa de intoarcere, efectuand staza, fara a comprima artera. Palpeaza cu inde#ul mainii stangi, locul pentru punctie. 2oaga olna&ul sa stranga pumnul pentru e&identierea &enelor, acestea de&enind turgescente. %ezinfecteaza locul cu un tampon imiat in alcool.
1olna&ul este instalat comod in pat si este supra&egeat. Pregateste sangele recoltat pentru trimitere la laorator, daca punctia a fost in scop e#plorator. 2eorganizeaza locul de munca si noteaza punctia.
%4.'ecoltarea prin punctie venoasa a 5 ml de san&e cu vacutainer %E<03050E:
citrate de sodium ,A sare disodica'3a* E%5)(B sare disodica a acidului etilen diamino tetraacetic in cantitate de +-*mg?ml sange. 5u mo& pentru emoleucograma. Crupul si 2 se colecteaza tot in tu negru. 92%03E): rosu, alastru, mo&, negru.
%5.)eterminarea &rupelor de san&e prin metoda *+#,I/0+/# )nticorpii monoclonali )350 ) şi )350 1 sunt de tip 0gM şi produc agl utinar ea direct ă, pe lamă, la temperatura camerei, a antigenelor omoloage ), respecti& 1. 2eacti&ii au fost testaţi prin mai multe metode, sunt specifici, au o a&iditate mult mai mare decâ t cele de sursă umană. Metoda de lucru:
Se foloseşte sânge &enos -= ml. Pe o lamă cu godeuri, se picură câte o picătură de ser )350 ) respecti& )350 1$ alături, în dreptul fiecărei picături de ser, se adaugă câte o picătură de eritrocite de determinat 'picătura de + ori mai mică decât picătura de ser($ picăturile de ser se omogenizează cu cele de eritrocite, cu colţul unei lame sau cu ageta de sticlă$ după = secunde, apar primele semne de aglutinare, iar reacţia este completă după un minut. +. %acă aglutinarea nu se produce, înseamnă că sângele cercetat nu are aglutinogenul. Aparţine grupei 0I.
*. %acă aglutinarea se produce în serul )350 ), înseamnă că sângele cercetat are aglutinogen ). Sângele aparţine grupei AII. . %acă aglutinarea se produce în serul )350, 1, înseamnă că sângele de cercetat are aglutinogen 1. Sânge/e aparţine grupei B III. =. %acă aglutinarea se produce în amele seruri-test, înseamnă că sângele conţine atât aglutinogen ), cât şi aglutinogen 1 $ Face parte, deci, din grupa AB IV.
%.$dministrarea intramusculara de solutii medicamentoase Injec1ia intramuscular : introducerea sustanţelor medicamentoase în stare licidă în organism prin intermediul unui ac ce tra&ersează muşcii &oluminoşi lipsiţi de &ase, ner&i, trunciuri ner&oase $ în muşcii fesieri se e&ită lezarea ner&ului sciatic.
Scop 5erapeutic
resorb1ia începe imediat după administrare$ •
se termină în -;min$
•
mai lentă pentru soluţiile uleioase
i.m. se administrează soluţii •
izotone
•
uleioase
•
coloidale, cu densitate mare
ocul de elec1ie regiunea fesieră •
cadranul superoextern fesier B rezultă din întretăierea unei linii orizontale, care trece
prin marginea superioară a marelui troanter, până deasupra şanţului interfesier, cu alta &erticală perpendiculară pe mi!locul celei orizontale •
când pacientul e culcat, se caută ca repere punctuale Sirno! "i Bart#el$ 'punctul
Smirno& este situat la un lat de deget deasupra şi înapoia marelui troanter$ punctul 1artelmD e situat la unirea treimii e#terne cu cele două treimi interne a unei linii care uneşte spina iliacă antero-superioară cu e#tremitatea şanţului interfesier( •
când pacientul este %n po&iţie "e&ând, in!ecţia se poate face în toată regiunea fesieră,
deasupra liniei de spri!in ocuri de administrare: u"c#i !oluino"i lipsiţi de trunc#iuri ari de !ase "i ner!i ' regiunea superoe#ternă a fesei
- faţa e#ternă a coapsei, în treimea mi!locie - faţa e#ternă a raţului, în muşciul deltoid
pre&tirea injec1iei Materiale
-
seringi sterile şi uscate, de unică folosinţă
-
ace de in!ecţie sterile, de unică folosinţă, cu diametru de @?+,A?+,?+mm
-
seringile şi acele se găsesc împreună sau separat amalate şi sterilizate
-
tampoane de &ată sterile
-
tinctură de iod, alcool, eter
-
pile din metal pentru desciderea fiolelor
-
medicamentele de in!ectat
-
lampă de spirt, tă&iţă renală
pacientul: ' se informează
- se recomandă s ă rela#eze musculatura - se a!ută să se aşeze comod în poziţie decuit &entral, decuil lateral, ortostatism, şezând 'pacienţii dispneici( - se dezracă regiunea
+fectuarea •
asistenta îşi spală mâinile
•
dezinfectează locul in!ecţiei
•
întinde pielea între inde#ul şi policele mâinii stângi şi înţeapă perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringă
•
se &erifică poziţia acului prin aspirare
•
se in!ectează lent soluţia
•
se retrage rusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul
•
se masează uşor locul in!ecţiei pentru a acti&a circulaţia fa&orizând resorţia
n&rijirea ulterioar a pacientului - se aşează în poziţie comodă, rămânând în rep aos fiz ic ;-+ minute
%!.$dministrarea intravenoasa de solutii medicamentoase )ef. : introducerea sustanţelor medicamentoase în stare licidă în organism prin puncţie &enoasă.
Scop explorator ( se administrează sustanţe de contrast radiologic terapeutic
ocul injec1iei
&. de la plica cotului
&. anteraţului
&. de pe faţa dorsală a mâinii
&. maleolare interne
&. epicraniene
Solu1ii administrate : - izotone - ipertone
resorb1ia instantanee +(ecu1ia injec1iei -
asistenta îşi spală mâinile
-
se alege locul puncţiei
-
se dezinfectează locul puncţiei
-
se e#ecută puncţia &enoasă : •
se fi#ează &ena cu policele mâinii stângi, la =-; cm su locul puncţiei, e#ercitând o uşoară compresiune
şi tracţiune în !os asupra ţesuturilor
&ecine •
se fi#ează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu izolul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul degetelor
•
se pătrunde cu acul tra&ersând, în ordine, tegumentul F în direcţie olică 'ungi de de grade(, apoi peretele &enos F în&ingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează în gol
•
se scimă direcţia acului +-* cm în lumenul &enei
-
se controlează dacă acul este în &enă
-
se îndepsrtează staza &enoasă prin desfacerea garoului
-
se in!ectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte se apasă pe piston
-
se &erifică, periodic, dacă acul este în &enă
-
se retrage rusc acul, când in!ectarea s-a terminal$ la locul puncţiei se aplică tamponul îmiat în alcool, compresi&
6n&rijirea ulterioar a pacientului -
se menţine compresiunea la locul in!ecţiei câte&a minute
-
se supra&egează în continuare starea generală
%".$dministrarea subcutanata de solutii medicamentoase Injec1ia subcutanat reprezintă introducerea medicamentelor în stare licidă în organism prin intermediul unor ace ce tra&ersează ţesutul celular sucutanat.
Scop 7 terapeutic Resorbţia începe la la ;-+ min de la administrare şi durează în funcţie de concentraţia soluţiei administrate. Se administrează solu1ii
i&otone nedureroase
cristaline 'insulina, istamina, cofeina(.
ocul de elec1ie regiuni ogate în ţesut celular la#, e#tensiil
faţa e#ternă a raţului
faţa supero-e#ternă a coapsei
faţa supra- şi suspinoasă a omoplatului
regiunea sucla&iculară
flancurile peretelui adominal
Materiale •
seringi sterile şi uscate
•
ace de in!ecţie sterile cu lungimea de -=mm, cu izoul lung
•
pensă anatomică sau pensă PGan
•
tinctură de iod, alcool, eter
•
tampoane sterile de &ată sau tifon
•
pile de metal pentru desciderea fiolei
•
soluţiile de in!ectat
•
muşama, tă&iţă renală
e(ecu1ie
' asistenta îşi spală mâinile
- dezinfectează locul in!ecţiei -pentru in!ecţia pe faţa e#ternă a raţului, poziţia pacientului este şezând, cu raţul spri!init pe şold - se face o cută a pielii între inde#ul şi policele mâinii stângi, care se ridică după planurile profunde -se pătrunde rusc, cu forţă la aza cutei, longitudinal *-= cm -se &erifică poziţia acului prin retragerea pistonului, dacă nu s-a pătruns într-un &as sanguin -se in!ectează lent soluţia medicamentoasă, prin apăsarea pistonului cu policele mâinii drepte -se retrage rusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul in!ecţiei, masându-se uşor, pentru a fa&oriza circulaţia şi deci resorţia medicamentului
%8.Injectia intradermica Injec1ia intradermic administrarea de soluţii medicamentoase licide în organism cu a!utorul unui ac care tra&ersează zonele lipsite de foliculi piloşi.
Scop E#plorator -
intradermoreacţii la tuerculină, la di&erşi alergeni
5erapeutic -
anestezie locală
-
desensiilizarea organismului în cazul alergiilor
ocul de elec1ie faţa anterioară a anteraţului ocuri de administrare: zone lipsite de foliculi piloşi -
faţa anterioară a anteraţului
-
faţa e#ternă a raţului şi a coapsei
-
orice regiune în scop de anestezie
Solu1ii administrate - izotone , uşor resoraile, cu densitate mică
'esorb1ia - foarte lentă +(ecutarea - asistenta îşi spală mâinile - dezinfectează locul in!ecţiei - se întinde şi imoilizează pielea cu policele şi inde#ul mâinii stângi - se prinde seringa în mâna dreaptă 'între policele şi mediul mâinii drepte( şi se pătrunde cu izoul ac ului îndrepta t în sus în grosimea dermului - se in!ectează lent soluţia prin apăsarea pistonului - se oser&ă, la locul de in!ectare, formarea unei papule cu aspectul co!ii de portocală, a&ând un diametru de ;-> mm şi înălţimea de +-* mm - se retrage rusc acul, nu se tamponează locul in!ecţiei reorgani&area
n&rijirea ulterioar a pacientului - este informat să nu se spele pe anteraţ, să nu comprime locul in!ecţiei - se citeşte reacţia în cazul intradermoreacţiilor la inter&alul de timp stailit
29.:erfuzarea unui pacient deshidratat cu ser fiziolo&ic Perfuzia intra&enoasa are ca scop: idratarea si mineralizarea organismului administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit depurati&e, adica dilueaza si fa&orizeaza e#cretia din organism a produselor to#ice completeaza proteinele sau alte componente sang&ine alimentare parenterala Materiale necesare: -trusa sterila pentru perfuzat -solutie idratanta sterila si incalzita la temperature corpului -garou -ta&ita renala -stati& pentru suspendarea pungilor cu solutie perfuzaila -seringi si ace sterile -musma, aleza -pensa termostatica -casoleta cu campuri sterile, comprese sterile, solutii dezinfectante ' alcool, tincture de iod ( -romplast, foarfece, &ata Etape de e#cutie: Pregatirea materialelor si instrumentelor: pe o ta&a acoperita cu un camp steril pregatim materialele mai sus amintite se pregateste flaconul si trusa de perfuzie si se fi#eaza pe stati&
&om fi ft atenti sa eliminam aerul din lumenul tuului de perfuzie, iar amoul tuului sa nu atinga nimic din !ur atunci cand il suspendam pe stati&, pt a nu desterilize Pregatirea fizica si psiica a pacientului: se aseaza olna&ul in decuit dorsal, comod, cu ratul in e#tensie si pronatie su rat punem o perna tare acoperita cu musama si aleza Efectuarea perfuziei: spalare pe maini se dezinfecteaza si adi!oneaza locul punctiei se face punctia &enoasa si se adapteaza amoul aparatului de perfuzie la ac se descide imediat prestuul pt a permite scurgerea licidului in &ena si se regleaza &iteza de scurgere a licidului in &ena cu a!utorul prestuului la > pic ? minut. pe urma, se fi#eaza in leucoplast portiunea de tu de langa ac si acul pe pielea olna&ului se supra&egeaza modul de functionare al aparatului si starea olna&ului daca e#ista mai multe flacoane cu solutie de perfuzat, scimarea flaconului gol cu cel plin se face astfel: inainte ca flaconul sa se goleasca complet se incide prestuul si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon$ dupa racordare se descide imediat prestuul permitand licidului sa curga in &ena$ scimarea flaconului se &a face rapid pt ca sangele refulat prin ac sa nu se coaguleze si sa fie necesara alta punctie &enoasa dupa terminarea perfuziei, inainte ca ultimul flacon sa se goleasca, se incide prestuul, se aplica pensa emostatica intre amou si tuul de control, se e#ercita o presiune asupra zonei cu un tampon si se e#trage acul ' &ezi punctia &enoasa ( pe locul punctiei se aplica pansament steril fi#at cu leucoplast
