u. or. R.
Biblioteca INSTITUTULUI URBANISTIC" No. 31
ENG. T. RADULESCL1
PARCL RI si GRADINI (PARCURI, ORADINI, TERENURI DE -°,10C SfSPORT, PDUR1 SI LOCURI DE RECREATIE)
Extras din .URBANISMULA No. 3-4 pe anul 1932
INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMAMEL BLICURESTI I. STR. N. FILIPESCU 23.
www.dacoromanica.ro
D. Or. R
Biblioteca INSTITUTULUI URBANISTIC" No. 31
ING. T. RADU LESCU
PARCURI
i
GRADINI
(PARCURI, GRADINI, TERENURI DE JOC SI SPORT, PADURI $1 LOCURI DE RECREATIE)
-
Extras din .1.1.12BANISMUL» No. 3L4 pe anul '1932
INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEL BLICURESTI I. STR, N. FILIPESCLI 23.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL Pagina
I. Introclucere
7
II. Spatii libere verzi
14 14 16
Clasificare Mrimea suprafetelor neces are Grupairea
17
III. Elementele constituti/ve ale parcurilor Copacui izolat GrupAri de copaci, alei Arbusti
22 22 23 27
Peluze: iarbà si flori
28
,29
Ape
IV. Terenuri de joc pentru copii Threnuri de joc pentru copii mici Locuri de joc pentru oopii dela 6 la 14 ani
33 33 35
V. Terenuri de joc si sport pentru adulti
38
..
VI. Diferite terenwri pentru, recreatie activa
1. Stranduri 2. Terenuri de golf Stadioane
Terenuri pentru camping" www.dacoromanica.ro
.
.
,
43 43 47 48 49
Pagina
VII. Plantatii pe strcizi, bu/evade, promenade
.
48
57 VIII. Grddini si parcuri publice Gràdini si parcuri in interiorul orasului si la 63 periferie
Parcuri exterioare, pà.duri, zone rezervate 70 IX. Cimitire
87
X. Instalatii sanitare in parcuri
89
XI. Bibliogra fie
91
www.dacoromanica.ro
PARCURI SI GRADINI
Lista figurilor Figura
Pagina
1. Elburg langg Zuiderzee, Olanda., oras incon, jurat de centurà de plantatie 19 2, Berlin, Victoriastrasse, .copac izálat in stradà 22 Bucuresti, Parcul Carol) vederea aleei principale , 24 Versailles, .vedere spre vest, 25 Bucuresti; ,soseaua Kiselef 27 Kent, Anglia, Chevening Park,. tip de pare englezesc
Cascade in pare la Wilhelmshöhe l'angà Kassel
Pl.
30
Promenadà pe malul ramlui Muddy, Boston
31
Teren de joc pentru copli in America, cu tobogan
35
Term de jac pen'ru copii in America, cu asute in niiniaturä, Chicago, Dawis Square, panul unui squar cu terenuri de joc Dimensiunile terenurgor de sport Schita teren de sport Strandul din 'Leuna (Waldstrand) Stadionul O. N. E. F. din Bucuresti
36 37
.
41
.
42 Pl. 49
15 ,bis. Stadionul O. N. E. F. 'din Bucuresti, vedere
fotografid, www.dacoromanica.ro
pl.
6
Pagina
Figura
16. 17.,
Rochester, stradä inteun cartier de vile cu grädini de fatadä
53
Welwyn, Garden City, strut& intr'un cartier
de lucrätori, grädini de fatadk neimprej 54
multe
Letchworth, stradä cu grädini de fataä intr'un cartier muncitoresc Letchworth, alti stradä cu grädind de tfatadä inteun cartier muncitoresc Villa d'Este din Tivoli, pare italienesc Versailles, vedere spre est, pare francez Parcul Schönbrunn, Viena Vedere din Hyde Park, Londra Alden Park, Philadelphia Vedere din parcul Monceau, Paris Parcul Carol din Bucuresti, vedere din avion Planul parcului Carol din Bucuresti .
.
.
.
.
.
55 56 61
Pl. Pl. 63 64 Pl. pl. 69
Alee de pietoni din Jackson Park, Chicago 74 Alee in pädurea Fontainebleau
75
Instalatie de gait mancare in parcuri exte77 rioare In America 78 Adäpost in phdurea Snagov 79 . Sänius in Franklin-Park, Boston 32 bis. ,Planul de ame ajare a pareului Bäneasa .
Bucuresti"
.
85
Cimitir din Miindhen, c'äteva pietre funerare 88 90 Cuvetä cu apà, de b5ut
www.dacoromanica.ro
PARCURI
1 GRADINI
(Parcuri, gr6dini, terenuri de joc si sport, paduri i locuri de recreatie) I. INTRODUCERE
Frumusetea joacd un rol foart,e important in urcasi in arhitecturd, ca in tot ce face mana omului si ca in toate manifestdrile omenesti. Dragostea de frumos, sau de ce îsi inchipue fiecare ca e frumos, consumd o mare parte din bugetele noastre, publice i particulare, ne complied, -data si li di farmec. Dei p6rerile in materie de frumos nu pot fi de Cat subiective si deci foarte diferite unele de altele, banism
totusi in privinta grddinilor existä, armonie desdvAr-
sith, cdci toate popoarele in toate timpurile au iubit frunza verde, iarba si florile. Parcurile grgdinile ne plac, i.e gdsim frumoase si le considerdm ca una din cele mai agreabile podoabe ale casei sau ale orasului.
Dar mentalitatea noasträ nu se multumeste numai cu o motivare de ordin estetic. Parcurile ace,stea, care, in definitiv implia o cheltuialg, existä, numai pentru a ne incânta ochiul sau ne folosesc ceva ? Cu alte cuvinte, s-unt un lux sau o necesitate ? Räspunsul nu poate fi de eat cg sunt utile; nici nu
poate fi un alt raspuns la astfel de intrebare pusi la inceputul unui studiu despre parcuri. Daca un cowww.dacoromanica.ro
8
fetar s'ar apuca Sa serie articole de reviste, in loc sa-si vadä de prajituri i Si le \liana, si daca ar pune chestiunea utiitäii präjiturilor in viata pamanteasca, de sigar cia va largumenta cu tooth seriozitatea si cu toata convingerea cä singurul far mec al existentei noastre trecatoare este un tort de socolada.
Un filolog, care 'ar discuta utilitatea i-ar gisi o utilitate enorma. Nu exist& mimic inuitil in lumea aceasta mare. Dar ceea ce este de retinut aici, si aceasta este interesanit, este cia intaitatea, gradini-
lor si parcurilor este cu total de alt ordin de cat a bijuteriilor sau luxului; parcurile nu sunt numai utile, ele sunt indispensabile inteun oras mare, caci sanatatea i vigoarea populatiei depind de existenta lor.
Dei argumentarea ar putea incepe cu timpurile S
preistorice ca sä amintim cä omul este un animal totusi ne mulcare a trait totdeauna in ia,er liber tumim sa incepem cu Adam si sa atragem atentia a-
supra semnificatiei pe care o are faptul, ca primul raom venit pe lume, a foist instalat inteun pare iul poate fi considerat ca un pare i Inca' pare pui ea, deci, de rail de ani ideaiu omului desblic pre viata, este train( in aer liber, irate° gradina, prin-
tre copad, iarbi si flori. Semnificativ iesie si faptul cä in intreaga istorie a omenirei, care constä din dezvoltari si distrugeri de civilizatii orasenesti, mai totdeauna locul populatiilor invinse a fost luat de populatil mai proaspete miai viguiroase, icireseute in aer ffiber, venite din regiuni fark oraise, sau ark iorase mari.
Dupà sute si mii de ami de trai in sate si oras,ele mici cu caracter rural, populatia care trieste in oraele noastre devenite in ultimul timp °rase marl, se gaseste in iconditii de viiata cui totul schimbate.i www.dacoromanica.ro
9
Populatia oraselor maxi din tari nu are o vechime mai mare de douh-trei generatil de viata Mama, cad
majoritatea are ascendentd rurali inteo proportie malt mai mare de .cat, a oraselor din strainatate. Noi nu avem bled nostalgia padurilor si a campiei in aceca locuitorii oraselor maxi din ,apus, penia truck Inca' n'am fast complect despdrtiti de natura nu avem orase mari, de cat de foarte pupa timp. De aceia inca nu se intalneste la noi acel exod in massa
al populatiei afara din oras in zilele de sarbatoare, fie pentru eateva ore, fie pentru o zi sau cloud (week-end) .cum intálnim n strdinatate. La noi gasim din contra, foarte multe spirite extaziate in fata artificialulud, in fata ,unei imensitatt de pavaje si de pentru c5, aceasta e rar i nou in orasele noas-
tre. Suntem inch foarte multi aceia cari inteun parc sau gradind, admiram mai mult cladirje i instalatiile, podurile suspendate i tArmurile impietrulte, aleele pavate i bardurile de beton, p_ ofuziunea de flori si de plante exotice i in general, iubim mad putin natura &rapid, si nernestesugita. Nu facem prin a-
ceasta o imputare, ci constatarn numai o stare de spirit normald la o populatie, unde viata in orase marl este de data recenta Totusi, prin marirea procentului de populatie urbana fatä de cea rurald, s3 transforma un fenomen general in toata lumea si la .noi aceasta mentalitate; iubirea de natura, de natura simpld, se generalizeazd in mod fatal. Reactiunea contra traiului dus in incaperi inchise,
in ateliere, uzine si biurouri si dragostea de trai in aer liber si de exercitii si mirare si sport, au ,cdpa-
tat o mare importantä socialä si o rispandire in masele populare, abia in timpurile din urma. La Egipteni, sportul i jocul erau o simpla distractie intamplatoare, fard raspandire in mase. In orasele www.dacoromanica.ro
10
ion nu se gäsesc ciãdiri speciale pentru akeste seopuri. La Greci, ingrijirea si perfectionarea trupului ornenesc, jucau un rol de c'apetenie; la ei, cele mai importante edificii, in afarà de temple, erau a-
celea destinate culturei fizice: Gyrrmasion, Buleuterion, Prytaneion, Stadion. Joeurile olimpice interesau i pasionau intreg poporul.
La Romani inck se rnai pastra dragostea pentru exercitiile fizice, dei in mas- uri mai mica de cht
la Greci. Un roman (Juvenal) a fost acela care a pregnat maxima Mens sana in corpore sano", fark de care noi nu ne putem imagina un discurs la festivitatile sportive. Termele lui Diocletian, uncle mii de oameni puteau face bae deodata, sunt o dovada de rolul pe care cultura fizic6 Il juca la Romani; mai putin Circus Maximus unde se faceau alergari de cal' si, i mai putin, pentrucd amestecat car alt spirit, Colosseum, unde curgea sange de gladiator amestecat cu sange de crestin si de animale sälbatice.
Dar in evul mediu si modern si chiar in istoria contimporank panä acum chteva decenii, sportul jocurile nu au jucat nici un rol in viata popoarelor. Turnierele i jocurile cavalerilor erau numai ale nobililor, tot astf el si exercitiile de serim'a, jocurile cu mingea si altele, nu erau de cat simple distractii ale unei infime pituri sociale. Parcurile i gradinile nu erau de Cat tot pentru nobili. Chiar si grädinile lui Ludovic XIV si Prater-ul Mariei Theresia, erau exclusiv, sau in cea mai mare paste pentru curterti, sa numai in Anglia au apärut parcurile pentru popor, ceva mai Inainte. De pe atunci tusk a. inceput sa se resimtä lipsa plantatiilor In orase : astfel Ludovic XIV, dupä cererea miniswww.dacoromanica.ro
h1
trului Courbet, a dat ordin sd, se flea o larga centura de plantatii in jurul Parisului ca sa salveze poporul cte mizeria in care traeste" '). Ordinul nu s'a executat nici pa,na, astäzi, &del centura ingusta i necom-
plead,' pe care o are Parisul, este rezultatul daramarilor fortificatillor, lar nu indeplinirea ideei marelui rege. Parizienilor le-au trebuit deci 200 ami a sa nu infiptuiasca centura lor de plantatie; la noi, la Bucuresti, ideea centurei de plantatie este veche numai de vre-o 30 de ani, prin urmare mai avem de
asteptat hick_ nsa, nu mult, caci am inceput a ne apropia de forturi cu periferia. Spre Chitila ne mai lipseste foarte putin ! Sporturile si dragostea de trai in aer liber, asa cum le vedem .astazi la toate popoarele civilizate, nu au luat desvoltare decat °data cmii, ivirea oraselor maxi Orasele mari au aparut si ,au ineeput sa se inmulteased,' abia in secolul trecut. In 1800 eran in Europa numai 21 orase cu populatie mai mare de 100.000 locuitori; astazi sunt 240 din care 12 au peste 1 milion fiecare.
Viata in orasele mari a ,creiat higiena publica, ea o reactiune contra molimelor care decimau popula-
tia si a creiat tot asa i dragostea de natura si de sporturi, ca o rea,ctiune a instinetului de conservare a rasei, puse in ultimul secol, sa traiasch inteun mediu cu totul diferit de acela in care a trait mii de ani. De ,aiceia sporbul i doeinta de trai in aer liber au IA-
truns in toate straturile sociale mai mult in tärile cu un mare procent de popfulatie urban& de cat in t,O-
rile cu caracter rural ca a noastra. La noi, aceasta miscare e la inceput si se manifestO numai in orasele 1) Sc/zarroo, Was, Gelände ftir Gymnastik Spiel und Sport, p. 33.
www.dacoromanica.ro
12
marl in special. Va .creste dela sine, indiferent de ce am face noi pentru sau contra ei, -
;
S'a spus cä parcurile sunt pldmknii oraselor. Este un mod figurat de a vorbi si o mia exagerare, ckci s'a constatat eh aerul din parcuri, dei curat j Parfumat, nu coutine mai mult oxigen sau raai putitnd anhidridk carbonich (diferenta este minima15.), iar ate °data aerul pkdurilor contine chiar mai multd anhidridd carbonicd si uneori si microbl. Dar influenta binefdektoare consth in faptul eä ne dà posibilitatea sk respirkm un aer frà praf, ark fum si ark gaze cldunktoare sänLatii, ne dau umbra si rkcoare In timpul veril, ne dep:ärteazk de sgomotul si micarea incontinuk de pe strkzi si mal presus de toate, vioreazd psihicul locuitorilor oraselor mari. Unul din cele dinai si mai indezirabile defecte ale vietei urbane moderne si a modului de maned, este
faptul cà omul este lipsit de actiunea directk a razelor solare. Deasupra acestei suprafE.te de patru mii de hectare acoperitä, .cu ekrändzi, piatrk si asfalt, care constitue par ea clAcliLd din Bucliresti, pluteste o ceatk formatà din praf fum, care ia o foarte mare parte din eficacitatea razelor solare (razele ultra violete nu ajung phrik la noi), O pn.nbare intr'o zi frumoask spre seark, pe dealurile de pe malul drept alDâmbov:tei dinspre satul Rosu, sau dela Minästirea Vàcdresti, ne va da idee despre ealitatea atmosferei
pe care Bucurestenii sun: obligati sk o respire. Dar eel putin rasi and soarele strabate 'Ala la noi ne sustragem aczele producktoare de cäldrä tiunii lui pr:n felul nostru de viatk in clkdiri inchise si prin umbra ce-si fac reciproc clkdirile din oras. www.dacoromanica.ro
13
Aceastä mask compacta de cladiri trebuie resfiratä, afanata, impartita in mai multe parti, pentru ca i ceata de deasupra sa fie intrerupta; de ad i rezulta necesitatea de a rezerva din suprafata orasului, mari portiuni de terenuri, care sa ramand neacoperite de cons'zructii. Cu eat suprafata orasului e mai mare cu atata trebuesc mai multe spatii libere. Sistemul nervos ornenesc are nevoie de repaos, de destindere, de liniste; vista de oras mare, sgomotul si continua miscare, monotonia ocupatiilor zilnice de uzina sau birou, uzeaza nervii inteo masura incomparabil mai mare de cat era cazul la generatiile ante-
rioare. Copiii închii in curti inguste, pavate, färi soare, cu aer stagnant si pline de sgomot, sunt startjeniti in once activitate fizica, sistemul ion nervos este intr'o consträngere perpetua i cresc in conclitil Cu total nenaturale. Plantatiile i vegetatiile sunt un remediu contra relelor conditii de trai din orasele marl, stint recreative, intineresc spiritul i corpul i märesc dragostea de viata j sentimentul de fericire. Desvoltarea fizica a copiilor i adultilor este foarte
dificila in viata urbana, dud nu au loe uncle sä-si puna muschli in functiune si sk-si supuna corpul la cele rnai variate eforturi In aer liber. De aci rezulta necesitatea terenurilor de joc si de sport si de once ocupatii in aer liber.. Gradinile, parcurile si terenurile sportive contribue la eclucatia estetica a cetatenilor i desvolth in-
birea de natura si de frumps. In acelas tiny, maresc spiritul de sociabilitate prin viata si ocupatiile in aer liber in comun, si au si influentd morala, micsorand criminalitatea i viciile; in plus, au influenta chiar i asupra a,ccidentelor de circulatie, micsoranwww.dacoromanica.ro
14
du4e minara cLoi capii. mu
mad,
sunt siliti si se
joace pe stradä, dad, au locuri de joc inchise. In sfärsit, parcurile mai au si un efect material, care nu poate ramane ne apreciat : märesc valoarea terenurilor din jurul lar. Pareuride i grklinile skit printre cele mai frrumoase podoabe ale unrui aras, ipodoabe vii, podoabe nepre-
tuite, dar sint in woks tiny si cele mal indispensabile institutil sanitare. II. SPATII LIBERE VERZI. 1. Clasificare.
Numim spat.ii libere tot ce este neelädit intenn ores. Dcintre acestea, nuanim spatil libere verzi pe acelea care sunt plantate eu copad, iarbä sau flori. Un oras are nevoie de un intreg sistem de spatii libere verzi, cari sá, iindeplineaseä scapuri diferite si sä satisfacä cerintele populatiei in raport c-u numärud componenta ei. Orasud modem este un organism prea complicat pentru a se multumi eu o simplä grà.diná, publitä. Printre diferitele feud de spatii libere cuprinse intr'un sistem de pareuri, distingem urmá, toarele categorii (dupá Weir 1):
a) Terenuri de joe pentru copii. Aeestea sunt de douà feluri: Pentru eopii mid pang. la 5-6 ani, Pentru copii intre 6 si 14 ani.
b) Terenuri de joc qi de sport pentru adulti. e) Diferite terenurl penttru recroatie activa. 1. Stranduri la rauri, lacuri san mare Manual of Municipal and County Parks. editora A. S. Barnes and Co. New-York, 1928, pag. 14. 1)
L. H. Weir. Parks
a
www.dacoromanica.ro
15
Tereantri de golf Stadioane Terealuri pentru ,,Camping".. -d) Greidirni, pareuri, pitduri.
Grädini i parcuri in interiorul. Orasului_sau. la periferie. .
2. Pareuri exterioare, päduri, zone rezervate. e) Plantatii pe strdzi, 'butevarde 0, promenade. f) Cimitive. Nu once spatiu: liber din oras are valoare recreativi. urile mici la inte.trsectiile de strizi, in sgomotul d misearea de pe sträzi, acoperite de praful pa-. vajelor i infeetate de gazelle autOmobilelor, nu pot aduce foloasele pe care le aidtuc suprafetele mari Blum, ,clasifica spatiile libere in moduli urmätor: 2) 1. Suprafete. verzi, in care nu existä cladiri, industrii, ciroulatie, adick pdurile, livezile vaile riurilor, pareurile i grädinile. Apele, afar& de aceiea-. Care au o ,navigatie 'area intensi. Terenurile de joc si sport si terenurile de instructie militara; acestea din urma in -mult mai 'nick ma, sura hind prafuite si de multe ori inehise pentru
public. Cimitirele.
.5. Gradinile particulare mai mari, a ciror valoare pentru oras se mä.reste daca," sunt in continuarea pareurilor publice.
6. Institutiile mari, carer,au clädiri relativ mici si put,ine, In raport cu suprafetele plantate in mijlocui carora se gäsesc (ulnae spitale, coli, arcademii, muzee, etc.). 2) Blum,. Schimptf, Schmidt, Städtebau, pa'g. 83.
www.dacoromanica.ro
16
7. Grädinäriile, coloniile de mid grädinite (Laubenkolonien) pepinierele.
In general tot ce e verdeatä sau ape, reereatie, li-
niste si sport; nu intra aici tot ce elaraf, sgomot, fum si cireulatie, de exemplu sträzile de eirculatie si pietele sgomotoase, chiar când au copaci pe ele". 2. Meirimea saprafetelor necesare.
Neeesitatea spatillor libere este mai mare pentru populatia densä din, ¡Art& centrale ale .unui oras si seade ou eat ne depärtkm spre periferie; posibilita-
tea de a satisface cerintele este insä, mai mare la periferie i scade mergänd spre centra uncle dispare
aproape complect. In privinta intinderii neeesare nu se pot faze reguli generale, ci trebuese studiate imprejurkrile speciale ale fieekrui oras. In Anglia 1) Asociatia Nationalä pentru. Terenuri de Joc a publicat in raportul sku. din 1927 indicatitini a,supra suprafetelor ce ,ar fi necesare, dupk calculul urmätor,
pe care il dam numai ca metodk de calcul, iar nu pantru a re comanda cifrele.
Dintr'o mie de locuitori, 500 persoane sunt in varstk dela 10 la 40 de ani si ar putea face sport. Din fiecare 500 de astfel de persoane, se presupune cä numai 350 ar avea avea aceastä. dorintä, (in Anha, la noi trebuie o altä, evaluare) ; din acestea 150 ar avea mijloace sá prateascà i si se acomodeze cu terenuri particula.re, rkmAnand 200 persoane penitru care comuna trebuie sä ingrijeasc5, de terenuri d joc si sport. S'a evaluat ck pentru 50 jueätori este nevoe 1) Greater London, Regional Plannig 'Committee, First Report, December 1929, pag. 10.
www.dacoromanica.ro
17
de 4000 de m. p. si se ajunge astfel la rezultatul cä ar fi necesare urmätoarele suprafete : terenuri de sport si joc, particulate 12 mp. pe cap loc. publice
total
16 mp. 28 mp.
In privinta terenurilor necesare pentru plimbare recreatie (parcuri), acelas autor recomandä ca 10% din suprafata caditä, sh fie rezervatä, pentru aceste scopuri.
In tratatele de urbanism se gäsesc statistici si date asupra spatiilor libere i pareurilor existente si proiectate din diferite orase din lume, precurn i raportul dintre suprafata crasului si suprafata spatiilor libere. Ele trebuesc utilizate cu mare precautie de oarece suprafetele administrative ale oraselor, nu sunt in legäturä, Cu suprafetele construite si de aceia, pattern ajunge la concluzii gresite. Fapt este cä ne trebuesc suprafeti.a, libere destul de mari, de circa 20% si chiar 30% din suprafata clächtä a orasului, care sä fie rezervate pentru spatid libere ,de tot felul. La stabilirea quantumului suprafetelor, tramie tinem seamä de felul locuintelor (case de raport sau familiale), de raportul intre suprafetele curtilor si ale clädirilor, de densitatea populatiei, de märimea orasului, die cornponenta i ocrupatile populatiei si de multe alte imprejuräri locale. Va trebui deci studiatä situatia specialà a fiechrui oras in parte. 3. Gruparea.
Tot asa de importantä, este si chestiunea asezkii spatiilor libere in planru1 orasului. Pe deoparte este necesarä o continuitate, adich o legaurá intre diver9
www.dacoromanica.ro
18
sale componente ale unui sistem de spatii libere in ora*, iar pe de alta' parte, este nevoie si de o oarecare iraprástiere a ace,stora, pentni a deservi toate cartierele. Trebuie data posibilitate publicului, de a se bu-
aura de o plimbare prin pare sau de a exercita un sport in vecinätate, la o distanta mica de locuina, chci clad, trebuie si fach o adevhrath chlätorie phnä, acolo, atunci mai bine se lipseste. Terenurile de joc pentru copii au o razh de influenth de circa 400-600 metri; pentru copiii mad mari, 800 metri; terenurile de sport pentru tineri i adultd pot fi si la o de 'p,hrtare mai mare, de lima san dai kilametri, cat se poate
parcurge pe jos in 20-30 minute. Numai parcurile mami, pádurile, strandurile mari, terenurile de golf, pot fi si trebuie sä fie la o distantá. mai mare, insä usor accesibile prin mijloace de transport in comun. Ele chlar trebuie-sc sä, fie situate la o oarecn.re tanta de oras, cad scopul lor este tocmai de a scoate publicul din oras, afark in mijlocul natured.
In interiorul oraselor, in partea clitä, grhdinile existente nu se vor putea mhri u:sor din cauza cladirilor invecinate si, de cele mai multe ori, nu va fi nimic altceva de acut de :cat de phstrat ceeace existä, si de a veghea ca sh nu se stirbeasch nimic din ele, multe, .putire eke sunt. Noi grädini nu s'ar putea
infiinta de cat pe terenuri eftine dela periferie sau prin muthri ocazionale de gkri, stabillinente industriale, ca,zhirmi, etc. La Bucuresti de exemplu, prim dirhmarea atelierelor g-hrei de nord, devine liber un teren de chteva hectare (4,5 hectare) si ar fi o mare gresan dach nu s'ar crei a acolo un pare, insh uni pare veritabil, lar nu mici insule de yea-death räsphndite
printre clhdiri, chei squarurile prea mici nu pot sà ofetre niel alnistea, niel aspectul i niel aerul dintr'o suprafath plantath mai mare. De asemenea, s'ar puwww.dacoromanica.ro
19
tea obtine locuri de gradini in Bucuresti prin mutarea arsenalului, ,care in nici un caz nu mai poate rdmama in centrul orasului. Important mad este de a se grupa, sau a se face legatura intre- ',cliferitele gradini prin fasii plantate, daci nu intre diferitele ,gradini din oras, .eel putin inspre parcurile periferice.
La. orasele care au avut o centura de forturi, S'a putut infiinta war o ,centura de plantatii (fig. 1)
.
Fig.
--
Elburg ]Zingd Zuiderzee, Olanda, oras inconjurat de centurä de plantafie complectd. (dupà Creuzburg, Kultur im Spiegel der Landschaft)
1.
-
La orasele mad marl, sau la acelea ,care trebue sk faca exproprieri pentru a-si forma o centura, realizarea de astfel de centuri intampink dificultati ,aproape insurmantabile. Daca in gradinile si parcurile existente din partea cladita a orasului nu se pot prevedea terenuri de joe si sport, in cele periferice lucrul aeesta este posibil este imperior necesar. www.dacoromanica.ro
20
In plus, pareurile periferice i exterioare vor trebui s'a alba un caracter mult mai apropiat de natura adevärata de icát de gradina. Poporul are nevole die pädure i Evada si lac, ,ala cum sant dela natura, si nu cu ialei unde sa umble c,u bagare de seanà si ou flori scumpe sau parteruri cu desene artistice, numai pentru ochi. Ii trebuie natura simp15 unde sa poata sh se plimbe in voe printre copaci,, sa
alerge si sa se joace pe iarba, lar daca va putea la si masa si sa se culce pe iarba verde va fi si mai multumit. Prin urmare in parcurile periferice nu ne trebuie arta multa in aranjamente de detaliu, ci amenajarea de anisamblu aici trebue depusa toatá griiai
In afara de ,aceste parcuri, orasele mari ca si cele mici de altfel, au nevoie de imprejurimi pentxu recreatie, plimbare i agrement: pacluri, ape, regiuni pitoresti in vecinátate.
Functiunea acestora este de a da ocazie publicului sa petreaca mai multe ore, o zi intreagä, sau chiar mal multe zile in mijlocul naturei, nu prea departe de oras. Nu putem aduce natura in mijlocul orasului, dar putem da ocazie orisenilor sa iasa ei in mijlocul naturei.
Aloelirea de terenuri pentru parcuri, terenuri de joc si sport, parcuri de joe etc., nu se poate stuclia separat ci numai ca o parte integranta din planul general de amenajare a orasului, pentru ca este in legaturá cu repartizarea suprafetei totale dupa diferitele feluri de intrebuintari. Ampla,samentul i intinderea lor este in legatura eu sistemul de eiroulatie, cu stabilirea cartierelor industriale, comerciale, de lacuit, cu densitatea populatiei, 'Cu eresterea probabila a populatiei, etc.
www.dacoromanica.ro
21
Planul general al spatiilor liberé trebue sa tina seamti atät de necesitätile prezentului cat si de cele viitoare pentru 25-50 ani. Suprafetele alese .pentru a fi folosite ca spatii bere trebuesc bine echilibrate pentru a indeplini toate functiunile carora le sunt destinate, adich sä nu predomine ,gradinile i parcurile de plimbare In detrimentul terenurilor de joc, sau invers. Fiecare locuitor sa .aiba la o distanti rezonabila de locuinta sa posibilitatea de a se folosi de cat mai multe din diferitele feluri de spatii libere, atat pentru joc si sport cat i pentru recreatie. La alegerea terenurilor se va mai tine seama
de topografia lor. Este bine ca terenurile pentru parcuri si fie ondulate, sa prezinte neregularitati, dealuri i vat Gaud terenul este pe o 'inaltime, ea de exemplu la paroul Borghese din Roma, sati Marly. Park din Liibeck, sau DeaJiul Mitropoliei din Bucuresti daca va devend pare, atunci se pot obtine de sus veden i minunate asupro, orasului sau vecinatatilor, fie acestea camp* fie dealuri sau =Intl sau anarea.
Mai joaca rol si plantatiile existente, lacurile sau räurile, si se va cauta sa" se utilizeze pe cat posibil .nadurile si apele existente.
Tot asa de important este, la stabilirea unui sister' de spatii libere, de a se studia nu numai ceea ce
ar fi util, bine si frumos sa se faca ci si resursele financiare ale .orasului si populatiei precum si pos:latilitatile de utilizare a terenurilor statului si institutiilor publicé pentru aceste scopuri. In privinta aplicarai practice a prineipiilor de gru-pare a spatiilor verzi intr'un oras, recomandam, din-
tre pubiicaiile aparute In româneste, stadia' d-lui Prof. C. Sfintescu publicat îr Buletinul Socie'ltii Powww.dacoromanica.ro
22
htechnice din Septembrie 1930, sub tl \-.1u1 regiuma muimicipiului Bueure*ti".
III. ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE PARCURILOR 1. Copacul izolat
Un copac izolat, bktrân i viguros, poate fi un element de infrumusetare de un efect nebknuit, fie prin
Fig. 2.
Berlin, Victoriastrasse, copac izolat in stracla. (dupà Koch, Gartenkunst im Städtebau)
mkrimea si forma lui, :Arid e privit din depkrtare,, fie prin frunzisul si umbra lui child stkm sub rainuwww.dacoromanica.ro
23
rile lui. Unui a,stfel de copae trebuie si-i purtam aceiasi grijk ea unui monument istoric, si nu trebuie (Estrus caci astfel de rarititi nu pot fi inlocuite decal numai dupa multe zeci de mil,- sat poate niciodata. Daca stà in ealea une trizi noi de deschis, sau unei alei intr'un pare, se pot ga.si diferite mijloace de a-1 pastra: daci e in trotuar sa,u in dreptua bordurei, trotuarul se poate lärgi In dreptul lui, ficand ea bardura sä descrie o curb& ocolitoare; clack e in partea carosabila a noueti strkzi, se poate face un eerie in jurul lui de cal putin 2 metri diametru ma/Tina cu o bordura pentru a-1 feri de izbiturile vehiculelor si pentru a feri pe seestea de accidente (fig. 2). Cand largimea strazii e mare cercul acesta poate fi märit si el. La trasarea sträzilor noi, trebue sä, tinem seamä, de
un astfel e copac, i attmei putem prevedea dela inceput creierea unui loe de odihnk langa el, cu o bandä cu putinä pajiste i chiar cu o fintLia: un mic bazin de proportii reduse cu caracter intim, poate si cateva figurine pe margine pe care sä, le mingaie copiii mici mari cand se joaca cu apa tisnitoare. 2. Grupari de copaci, alei. Grupacrile cele mail 'obisnuite sunt aleele i bosche-
tele. 0 alee de plopi sau o alee de tei, sau de eastani, stint ,elemente decorative utilizate intr'o foarte mare masurd. Copacii uniform ,asezati in linie dreapta sau dupa alte forme geometrice si la distante egale, formeaza deoparte si alta a aleei doi peretd simetriei, care dau impre,sia de spatiu Inchis. O impresie asemanitoare o da si un drum drept printr'o paclure; deosebirea e ca la aleea plantata, elementele care o formeawww.dacoromanica.ro
24
zà sunt uniforme si repetate ritmic, ceeace constitue un element decorativ in plus. Perspectiva formatd de cei doi pereti ai aleei trebuie sd fie in general, inchisd prin ceva deosebit, cum este cazul la aleea principard din iparcul Carol din Bueuresti (fig. 3), inchisd de cläclirea Muzeului
Fig. 3.
Bucureti, Parcul Carol, vederea aleei principale.
Militar asezatd pe inntime, lar nu ca aleea .principald din Cismigiu a chrei perspectivd spre nord, prezintd privitorului niste calcane diforme. Perspectiva unei alei largi se poate rasa deschisd nuanai In cazuri exceptionale: când este foarte largh si. da spre un arizont indepärtat liber, cum e cazul la Versailles (fig.
4) sau cdnd perspectiva este inchisd pr:n ea Insdsi de un monument natural cum ar fi un munte sau marea. Nicele inguste se pot dispensa de un pun& impor-
tant asezat la capdtul lor, cdci perspectiva este inchisd chiar de ramurile copacilor, care lash' sd se vadd la orizont num.ai o ingustd fdsie verticialh de www.dacoromanica.ro
-
Fig. 4.
--
Versailles, .vedere Spre vest (dupa Amerikanische Architektnr de W. Fiegemannl. Una din cele mai grandioaSe perspective de parc francez.
www.dacoromanica.ro
26
cer. 0 alee °ire nu Merge in linie -dreaPtä., iariisi nu are hevoie .de ceva predominant la capetele ei; :ciel
nu.s'ar veda din departare; una dintre cele mi fruraoase alei de .acest gen este- aleea din Parcul Carol din' Bucuresti, care duce 'dela intrarea prineipalä, pe dreapta spre fäntana-Cantacuzino i pe rang& Arenele komane: copacil bitrani i inalti de o rara frumusete, îi impreuni rataurile folifiând o bolt& deasupra privitorului. Pentru efeete de perspectiv6, aleele trebuese s& fie largi, au atat mai largi au cat aleele sunt mai lungi. ..Soseatia -Kiseleff din Bucuresti este, din acest
punet de vedere, o alee pea ingusta pentru lungimea el Si In .orice.caz, prea ingustà ea SA' poati.primi , un monument de dimensiunile Areului de Triumf construit la rondul al doilea, ori Cat de mult s'ar Märi acest rond. Din scauza spatiului rämas prea Mic intre ramurite celor doui Siruri de copaei, ochiul nu powte vedea din depArtare de cat o parte micä din monument , (fig. 5). Indifferent &a,' Arcul de Triumf
se va termina sau se va dkrama, o promenadh de lungimea soselei Kisselef trebuie Fargita i s'ar putea ajunge la acest rezultati dae& se renuntä de a se inlocui copacii ce se .distrug dela sine .cu timpul din cele d,ou,5% siruri 'dealungul ,pArtei pavate i dach*
se ingrijeste de pe acum ea celelalte siruri de cop,aei sä, fie 6omplectate sPre a forma peretii viitori. Ale ele prea lungi sunt monotone, die& nu sunt intrerUpte din loe in loe pentru a deschide vederea lateral spre alte,privelisti mai variate. Un drum drept si lung de mai multi kilometri printr'o p&dure, pare eà nu se mai ispra'veste, cigar °and e pareurs cu autoinobilul, &eà la dreapta si la sting-a nu se vede de cat peretele drept, format de copaei, meren aceiasi °afraid, si mimic altceva. De aceda, in www.dacoromanica.ro
27
proectul pentru amenajarea pädurei Bineasa, proprietatea municipiului Bucuresti, s'au prevd.zut cicalungul ,drumurilor existente o serie de luminisuri forme variate, pentru a elimina monotonia si, de si-
gar, se va face acelas lucru si la pä.durea Snagov uncle se vor introduce, credem, si alte elemente spre care sä, se indrepte privirea.
Fig. 5.
Bucuresti, Sos. Kiseleff. Arcul de Trim-11f.
In afarä, de alei cu siruri regulate de copaci, se pot obtine efecte de perspectivä l cu gruipe de copad mai miuLt sau mai putin regulate, asezate deoparte si alta a unei pajiste, mai ales in pareurile mai mari, uncle liniile drepte i formele geometrice trebue Sà facä loe unei amenajäri mai apropiate de naturà (fig. 6). 3. Arbusti. Arbustii sunt ca i copacii, clemente decorative ale
spatiului, si au rolul lor aparte si caracterul lor deosebit. Arbustii trebue sa primeasea locurile lor www.dacoromanica.ro
28
intr'un parc si pe ch..t posibil 6á nu fie vArati printre copad i wide nu se pot desvolta i nu pot fi pusi in
val oare si unde strick si silueta caracteristia a oopacilor. -
4. Peircze: iarbei si flori.
Tarba verde este unul din elementele principale dintr'un pare San gräklinä. Farmecul decorativ con.st'ä din efecte de suprafatä: o suprafatd intinsä, uniformä, de o singurà culoare, färä variatii, este odihnitoare pentru ochi. Dar acest
farmec existä Miami daa a.vem suprafete relativ mar', cht mai mari si clack iarba este bine ingrijità si dà impresia de sänätate si vigoare, iar nu and e uscatà sau präfuitä. La climatul nostru, peluzele de iarbä stint greu de intretinut, .cu a-tat rnai greu pe portiuni sau fäsii nguste In praful sträzilor. De aceia fäsiile de iarbi dealungul trotuarelor längä bor-
durä, nu pot reusi cleat .dacà au lärgime de ativa metri. Acelas lucru putem spune si despre inceroarea foarte räudabirá de altfel, acutä la Bucuresti en grupuri de flori pe trotuare, pe bulevardul GoleF,eu. Nimic mai trist de at s'ä vezi flori stropite cu norpiul svärlit de automobile sau pline de praful sträzii, cu toatà ingrijirea deosebitä ce li se dä.
Atit iarba câit i florile trebue sä se prezi-nte In suprafete maxi, in mask, daeä vrem sä, obtinem efecte decorative. Contrastele dintre o suprafatä mare uniform* odihnitoare, de iarbä si alte suprafete cu culori vii sau palide, strälucitoare sau
mate, deschise sau inchise, de o singurä culoare sau impestritate, stint elemente decorative mult mai importante de at conturul sau forma acelor suprafete. Fanul .dacä florile sunt din specii rare s9i, www.dacoromanica.ro
scumpe, are o important5, mai redusk un parter cu orchidee nu va ,avea un efect decorativ de ansamblu mai mare de 'cat cu flori obisnuite. In privinta peluzelor i straturilor de flori, atragem atentiunea asupra unui amknunt simplu, care este dela sine batteries, lush de o importanth esentialä
la amenajarea unei grhdini. Peluzele i florile trebuesc asezate astfel ca s5, fie vhzute, i Sä fie bine
vhzute; acesta este un lucru evident si totusi de multe ori nu este tinut in seamh, eeeace constitue o gresalh gravä. Pentru ea o suprafatA orizontalh cum e un parter iarbh si flori sa se vadh bine, trebue SA fie situath mult mai jos de cat ochiul privitorului; cu cat mai jos, cu ,atht mai bine. Trebuie sh se vadh ca int1:4'o
farfurie. Aceasta nu este o teorie de e,stetich, care ar putea fi cliscutabilh, .ci un adev5x matematic. Imaginea pe care ne-o d5, o suprafath plana este cu atat mai
mare cu cat unghiul format de raza vizualh plan este mai aproape de un unghiu drept.
i
acel
De aceia, dad, peluza este orizontalh, ea trebuie sh fie situath mai jos de cat aleea pe unde se plimbh privitorii; sh fie adhncith, ;cu cat mai .aclanch, cu atit mai bine. In once caz sh nu fie inhltath cum s'a
fäcut la swami din 'plata Mihai Voclk din Buellresti, uncle peluzele sunt mult mai sus de &At trotuarele inconjuraoare i Pietomul nu vede peluzele da eft in dune,. Dach peluza este situatà pe un plan in-
clinat, pe o coast& de deal de exemplu, ea se vede bine de pe aleele de jos, iar nu de pe creasta dealului.
5 Ape.
Apa si vegetatia smut nedesphrtite. Ca element decorativ rapa se utilizeazh sub formA de lacuri, canale, www.dacoromanica.ro
30
bazene, cascade, fântâni tksnitoare, etc. Cursurile naturale de apà.:Sunt cele mai indicate spre a fi Mglobate si utilizate In spatille verzi pentru cà ala se pot obtine rezultate mari cu cheltuiaa putink; dela cursu-
rile naturalé de apà pank la lucrkrile de ara (cascade, fântâni) este o scarà Intreagk intermediark unde
Fig. 7.
Cascade la Wilhelmshöhe langa Kassel (Germania). (dupa Koch, Gartenkunst im Städtebau)
i gustul epocei au un mare câmp de activitate (fig. 7). In afark de elementul
fantezia a,rtistului
estetic pe care-I prezintk apa, trebuie avut In vedere in mod:special utilizarea pentru sport si sknktate. www.dacoromanica.ro
31
Sportul de bird. Cu panze cere o suprafata mare de apa si este un sport costisitor; barcile cu visle stmt mult mod eftine si constitue un sport mult mai popular, la indemina unei populatii mai numeroase.
La instalatiile de WI In ape mari (räuri, lacuri) pot a:menaja si bazine artificiale pentru a se putea utiliza i in alte anotimpuri de eat van (la Budapesta este o instalatie pe Dunare uncle se incilzeste apa strandului). Tendinta celui care amenajeaza astfel de ape si stranduri, trebuie sa fie de a forma o unitate impreuni cu plantatiile si pajistea de pe maluri, in care poate predomina apa sau plantatia, dupa cazuri. se
Fig. 8.
Promenada pe malul raului Muddy in Boston. (dupä Koch, Gartenkunst im Städtebau)
Chiar si un curs de apa cat de mic poate sa dea un aspect Cu totul deosebit unui pare intreg, ceca ce e foarte important, caci cu o ,cheltueala, relativ redusä, se pot obtine efecte foarte m:ari. Cursurile de apä din si de l'anga orase, ar trebui sA aiba malurile plantate
pe fish mai largi sau mai inguste, dupa posibilitati si cu alei (neintrerupte de proprietati particuwww.dacoromanica.ro
32
lare) dealungul apei, lar proprietatlle care au cladiri spre ape, SO., fie prevazute eu gradini pentru a infrumuseta drumurile de phm.bare ale publieului (fig. 8). Bucurestii au valea Dambovitei si valea Colentnei. Chiar si canalizatk cu malurile taluzate regulat, cum se gä.'sbste Därnb° vita,: tot ar putea fi amenajata pitoresc, daca n'ar fi Ins& splaiurile pavate care
o strâng intre dona rash de piatrk si care o impieclick de a se amenaja inteun fond lug de verdeata. Taluzurile sunt un element verde prea neinsemnat. Din aceastä cauza, Bucurestenii nu ar avea ce pierde, daca Dambovita s'ar acopen i pe cativa kilometri in oras !si ar eastiga mult mai mult in alte privinte: ar dispare aspectul apei murdare i s'ar obtine un o mare arteri de eirculatie de 60 mare bulevard m. largime, care strabate tot orasul si care s'ar putea lega la ambele !capete cu soselele de penetratie. Portiune.a din amonte de moara Curel, insk, impreuna
eu dealurile din malul drept si cu o fasie din lunca de pe maul stang panä la forturi, s'ar putea amenaja, clack. nu ca pare, cel putin ea regiune rezervatk pentru plimbare, in genii' cuno:seut in America sub numele de Reservation". Parten din avail de abator este improprie pentru !
amenajare, din !eauza ,seurgerii canalelcrr !orasului. dar ar putea totusi, sa alba malurile plantate. Valea Colentinei prezintk un caracter special, prin aceia cà este un lant de laeuri; este cea mai indicatk pentru a fi amenajatk, cu o fksie de pareuri pe am bele par ti ale ei.
www.dacoromanica.ro
33
IV. TERENURI DE JOC PENTRU COPII.
I. Terenuri de joe pentru copii mici (pink la 6 am).
Terenurile trebuiesc astfei amenajate ca si ofere copiilor mid un loe unde si se poati juca nestingheriti, unde si respire un aer curat; in al doilea rind trebuie Si fie si un loe de recreatie pentru inmame, doici, guvernante, etc un rezervor de aer curat pentru locuitorii din vecinitate. Unde si fie a.sezat ? Cerina mai mare pentru astBotitoarele copiilor
fel de terenuri este in cartierele de case de raport, unde locuitorii nu au gridini si deci sunt siliti &lea, copiii in alte locuri ca si respire aer curat çi si se joace. Daci prin apropiere existi vre-o gràdinä publick
sau teren de sport, local de joc va fi asezat intr'o parte a unui astfel de teren. Dar aceasta se intAmpla rare ori, in cartierele cu populatie deask si atunci trebuie ckutat un teren separat, de preferintk In interiorul blocurilor construite, mai bine de cat la stradä. La 100 copii mai mid de 6 ani, ar trebui un asemenea teren de joc, ceca-ce corespunde la o populatie de circa 1000 locuitori. Bineinteles, In aceastk mie de locuitori nu trebude sk fie socotiti i locuitorii care au pe lineä cask o grklink care-i dispenseaz6 de a utiliza terenul de joc. Suprafata rninimä ar fi 500 m. p.; daca, terenul e inconjurat de clkdiri inalte, va fi necesark o suprafatk minima mai mare; cu cat mai mare cu atat Trial bine. Este mai avantajos de a infiinta cit mil multe terenuri de joc pentru cop4fi, 1mprgu3tiate peste tot orasul, de eal patine si marl, pentru sirnplul motiv ci. www.dacoromanica.ro
3
34
ele trebuie si fie situate in apropierea locuintelor copiilor, care se serveSc de ele. Capin mici se due rareori sa se joace la o distanta, mai rnare de 400-600 metni. In AMerica uncle s'au facut -statistici asupra
vizitarii terenurilor de joc, s'a constatat cä, cei mai multi copii locuiau in imprejurirni pini la 500 metri; putini veneau dela departari mai mari, pas,na pe la 1600 metri si numai foarte putini veneau dela distante si mai marl. Locurile de joc pentru copii mici, trebuie ä aiba In primul rand, o portiune acoperith cu nisip la dispozitia copiilor, portiune care poate ocupa tot locul dispanibil, afara de o carare sau alee de jur imprejur, care poate fi impietruita sau betonati sau acoperita au placi. .. trebuie Portiunea lacoperita cu nisip plaja sä aiba o imprejmuire de lemn sau beton de circa 0,4 in. inaltiane, care sa linpiedice imprästierea ,nisipului pe alee.
La nisip nu trebuie facuta economie; sa fie un strat de circa 0,80 m. adâncirne de nisip, jar sub nisip, este bine sä, existe un pat de beton sag lemn, pentru a impiedica pe copii sa scormoneasca mai adine de cat strata' de nisip, ceea ce ar amesteca nisipul cu pamant si 1-ar murdiri. Cand terenul nu face parte dintr'im ,grup mai mare de sport sau gradina, este neaparat indicat sa -se pla.nteze copaci pentru umbra si o ,cat de rnieä, peluza in jurul locului de joc, uncle sa se aseze i banci pentru insotitorii copiilor. De asemenea, e necesara si o mica fantana, sau cel putin o cuveta cu apa Vasnitoare (vezi figura 34 de la finele acestui studiu) , un closet mascat in plantatie. In America si In unele orase din Europa, se amenajeaza i bazene de circa 20 cm. adincime, uncle ,copii se pot
www.dacoromanica.ro
35
.juca in apä. Copilul iubes,te apa Ii place sa se joace cu vaporase i sä se racoreasCa vara. Dar astfel de
,bazene sunt costisitoare.prin aceia ca apa trebuie primenita foarte des, petntru a evita infectiuni; plus, este indoielnic daca sanatatea copiilor nu esté primejduith. Totusi in anumite imprejurari s'ar tea incerca si la noi astfel de bazene. . 2; Looterf de joe peintru copiiti'ibtre 6 ,yi
Copiiii din priniele.claseprimare se Paca si ei dese -ori in ,nisip, dar incep sä im se multumeascä cu
cupatii asa de linistite si au nevoie de .un loe mai marei.unde sa alerge. Pentru ei, plaja de ,nisip poate fi nuilt mai mica, In schimb le trebuie o peluza sau
un loe batatorit si chiar ,diferite instalatii de joc
.-
:
A
4
1
L
Teren de joc pentru copii, in America. Fig. 9. (dupa Koch, Gartenkunst im Staltebau).
im leagan, o scandurä. de dat huta, un mic tobogan.
etc. In strainatate exista multe terenuri de joc instalatii foarte variate de acest gen (fig. 9 si 10) pentru,copii mici i copii de scoalia. www.dacoromanica.ro
36
Copii mai mari au nevoie de un loe si mai mare, aproape un teren de sport, unde sä poati juca gea sau alte jocuri. Pentru aceasta trebuie o intn dere de 60X75 metri sau mai mult, astfel cà", impreunk cu plantatia necesark im.prejur, ajungem la o su.
prafatà de aproape un hectar. Un loe mai mare se
Fig. 10.
Teren de joc de copii din America (dup5 Weir, Parks). O colonie de cAsute in miniaturà, cu pereti de plasa de sarmä ca sa lase liber.4 circulatia aerului.
poate ,imphrti intr'o portiune rezervatà copiilor mici si o alta pentru copii mari, sau poate servi pentru un numkr mai mare de copii (fig. 11). Terenul de joc trebuie situat acolo unde aerul e eurat färk fum de fabrici si firk miros de gropi de i, pe cAt posibil, in mijgunoaie sau de mlastini
locul unui cartier de load*. Intr'un oras mic poate fi situat la marginea orasului. Ar fi de dorit ca astfel de terenuri sk fie situate lângä, sau in apropierea scolilor, sau ca eoliie sä, aibk loe destul ca sä, le poatk
amenaja. In unele orase si mai ales la Bucuresti, s'au ficut multe gres,eli in aceastä privinà Noi avern www.dacoromanica.ro
37
foarte multe scoli Cu curti insuficiente, pavate cu bolovani, uncle copiii nu se ¡pot juca fir& perical de a se Avem i grei dini de copii, fkri niei o curte, nu numai fhrh grAdinä. Terenul de joc trebuie imprejmuit si plantat, insh imprejrnuirea Sa nu fie mai inalth de 1,25 in. 1,50 m.
1.V=g4
Fig. 11. Chicago, Davis Square, (dupà Scharroo, Wils). mici Amenajarea unui squar ca teren de joc pentru copii mari
ockci trebuie sä lase vederea liberà. Plantatia este necesarh si, dacä este loe sh se amenajeze si o peluzh, ou atat mai bine, insh in nici un caz sh nu se la din strietal necesar terenului de joc, chci jocul este destinatia principard a acestor terenuri. Suprafata trebuie www.dacoromanica.ro
38
astfel amenajata ca sk lase apa sk pltrunda (sks .fie poroask) sä,' nu fack praf i sk ,nu fie periculoasä pentru juitätori. pupa o ploaie trebuie sä, se usuce repede si apa sä, aibk scurgere, astfel ck in unele cazuri vor
ar fi ca terenul de joc sä fie aooperit cu iarbk, dar la climatul nostril, iarba este foarte greu de ingrijit, trebui instalatii speciale in acest scop.
mai cu seamk, acolo mide este cklcatk asa de mult, turn 'este cazul la wi teren de jot. .ea spatial necesar in Olanda se tiiide la 10 mp de fietare copil suprafatiae teren de j9c propriu zis, in e
e nusesocoteste ceea ce se la' pentru planta-
tik alei-sau instalatal; In America, aceastà. cifrk este soCtitä,:ta minimuni'(Weir, Parks, pag. Distan,
ViA4el-14,rturs.pânkla4urt astfel de teren ski.nu fie,mai , 1
mire de,. 800.--inettie't .
27.!
L
'ITRENURTIDE JOC SI SPOR:TURIyET4TRV ADULTI. rim ceriritä,- este acera generalk, ca terenul sá fie .);
astge],. situat 4n4t ä aibä aei curat, prin izrmare va
fi..),dar
e prafuI, soselelor,,rde fOrici cart' tic fum
sati de mlastini care_umplu ae-r,p1 ciç miasme, etc. Mai e cgii,k1d01:1t. ca'locui
Prittin"
inalt de cat te-
renu-rileincomjurätoare, pentru ca alible din ploi sá Mu
se scurg6 spre terenul ;de-sport:: Sk fe expus la aer si la scare, sk fie apkrat de; vânt,urile dela mord-est si sud-vest clack e posibil, si sä aibk spre sud si vest o plaritatie umbroaSä, pentru orele cAlduroase de dupä amiazk, vara. Mdrimea suprafetei de joç depinde de sportul resptctiv si trebuie sk fie, in general, de cel putin 110X140 metri. Dack este posibil, se amenajeaZä douk.
sau mai multe suprafete de joc pe acelas teren de; www.dacoromanica.ro
39
sport pentru a se juca Cänd pe una când pe alta, in scop de a da ierbei posibilitate sd se mentind In bund stare si sd se refacd.
Acolo unde atletica se exereiti in mod obisnuit, spre o bung preparare a elementelor sportive, este necesarä si o pistd de alergdri, care inconjull suprafata de joc. Toate terenurile de sport trebuiesc imprejmuite cu , o imprejmuire solidd de 2,5-3 metri Inältime, dack pe teren au loe serbdri cu intrare cu plata; data terenul e numai pentru exercitii, imprejmuirea poate fi mai joasd si mai putin solidd.
Terenurile pe care au loe serbdri, trebue sä aibk numai ate o singurd intrare pentru fiecare categorie de bilete, iar esirea trebuie amenajatd astf el ea sd per-
mitd golirea terenului cdt mai repede si färä inghesuigä; de asemenea i drumurile dimprejur trebuie sä corespundä acestei cerinte. In timpul jocului si serbärilor, publicul trebuie sd lase o distantd liberd de 1-5 metri pand la marginea terenului rezervat jocurilor, i in acest scop se face o balustradd sau un
gard viu. Balustrada trebuie sd fie solidi si bine fixatd pe stälpi puternici, ca sd poatd rezista apdsdrii
sau impingerii involuntare a publicului; e un amanunt de la sine int,eles, insd in practicd nu se respectd totdeauna. Marginea suprafetei rezervate jocului, se marcheazä pe teren prin linii de var stims. Mai trebuie apoi .
o cAsut.i pentru juatori, pentru vreme rea,
im.-
brdcat, pistrarea materialului de sport, closete, dusuri, etc. Pe terenurile unde au loe i serbdri, mai trebuesc si tribune, parte acoperite, parte deschise. Cele acoperite se aseazd de obicei pe latura lungä dinspre vest sau sud, cele desehise, pe partea opusd. In www.dacoromanica.ro
40
acelas corp cu tribuna acoperita, se pot amenaja cabine de imbracat, toilete, dusuri, restaurante, etc. Pentru public mai este necesar s'A se construiasca un dispozitiv foarte simplu cu diferite tablite asezate la inaltime in care si.' se arate situatia jocurilor in m ice moment.
Cea mai buna orientare a terenului este cu latura lunga spre nord-nordvest, astfel ca nici una din particlele In lupta sa nu alba soarele in fati in orele cand au loc exhibitiile sportive, sau in orele de antrenament si exercitii. Terenul trebuie sa fie plan, si nu lase si, se adune apele de ploae. Cea mai buna amenajare este aceia cu iarba. Cand terenul este foarte permeabil (nisip) nu este nevoe de drenaj, însä la terenurile argiloase cum se gisesc de obicei la noi, drenajul devine indispen-
sabil, cici aerul nu mai pitrunde in suficienti misura in p`imant si din aceastà caûä iarba se dezvolta, incet si dispare usor. Dimensiuni. (fig. 12) Pentru football-asociatie, lun-
gimea suprafetei rezervate joculni este 101 pana la 110 in. iar latimea 64 pana la 73 m. Pentru match-urile internationale se prescrie 104X68 m. Portile, compuse din cate doi stalpi verticali si o bara orizontala, trebuie si' alba o luminá de 7,315 in. in latime si 2,438 ni. ináltime. Pentru rugby, terenul trebuie sá alba 95-100 lungime plus cite 15 in. la fiecare capat si o latime de 66-70 m. Portile au lumina de 5,50 sau 6 m. latime pe 3 m. inaltime. Pentru hockey, terenul rie joc are 40 pana la 55 in. látime si 80 pana la 100 m. lungime. Pentru oina, terenul de joc are 50X90 no. Pentru tenis (Lawn-Tenns) trebuie un loe de 19 m. litime pe minimum 34 m. lungime in care infra si fasiile de teren de pe marwww.dacoromanica.ro
41
gin!;
dimensiunile figurei desenate pe teren sunt
10,97X23,80 m.
Terenv,/ de tenis
nu trebuie sk fie nici in bàtaia
Teren de Rugby
Teren de Hockey
LiroiA2 Pub/icului
h;{
I.151.
---
.95 -1.24, /R.
-
Teren de tenis
Teren de foot-bail associalie Sla /0
k 1
Teren de croquet
19§"
.1 - 2a-1-
Teren de football inconjurat de o pista de alerOri de400,7 ZtiVf de Wm.
Fig. 12. vantului incet
si
si
Taren de Oina
Dimensiunile terenurilor de sport.
nici in locuri joase de unde apa s'ar scurge
nu s'ar usca usor dupä o ploae. Plantatiile
fie la oarecare
distantä
ea sä nu arunce umbrà pe te-
www.dacoromanica.ro
42
renul de joc. Important este ca mingea sä se vadä pe.
un fond de culoare inchisä (pe un fond die copaci.
e39
Fig. 13.
Schita unui teren de sport (dupA Scharroo, Wils)
sau pe o imprejmuire vopsità cu culori inchise). Trebuie evitatä once culoare deschish in jurul terenului www.dacoromanica.ro
43
de, tenis;, chiar hainele albe ale privitorilor asezatd pe
latura scurtd a terenului de -tenis, turburd jocul. La toate iaceste terenuri de ¡op, partea cea mai delicatk §i
care are neyoie de mai mare -ingrijire ficutd de oameni cu pregktire specialä, este suprastructura terenului.
Pentru jocul de tenis trebuie un loe amenajat numai pentru acest joc; cea mai mare parte insd din celelatte- jocuri, atletism si sporturi curente, pot, fi exercitate pe until i acelas loc, cum ar fi un teren de 110X75 metri, inconjurat de o pist5, de alergdri de
6-7 m. lkrgirne. Un teren sporty in care si incapd toate acestea, precum si -tritiunele si publicul priyitor,
.s'ar putea amenaja pe un loe de 240X130 metri, (fig. 13), acidic& pe un teren de peste 3 hectare. Dacà e
pal mare, se pot amenaja i locuri 4 tenis, locuri de hockey, etc.
Gruparea, terenurilor de sport pentru a forma impreund suprafete libere mai:compacte, este de preferat; insd concentrarea nu poate merge prea departe, pentru cd ele trebuesc rkspatidite asfel ca once locuitor sà, aibd posibilitatea de a face sport intr'un loe nu prea depdrtat de locuinta sa. Dacd existd i mijloace de transport In comun pinä la terenul de sport, distanta poate fi mai mare, insä cAldtoria sk dureze maximum o jumätate de ord. .
VI. DIFERITE TERENURI PEN.1.E.0 RECREATIE ACTIVA.
1. Strancturi,
Sunt de mai multe felurri, a) in ape curgatoare; b), in ape sfatAtoare. -
-
a) Edile la apele curgitaare (mare, rhuri, lacuri), pot fi amenajate ca': .
www.dacoromanica.ro
44
1) bdi libere, unde cabinele sunt situate kite() &Adire pe mal. bai inchise, uncle cabinele si locul de bae sunt
impreuna intr'o cladire asezata pe apä sau pe mal. bai plutitoare, unde cabinele si baia plutesc pe pontoane.
b) Mile in ape statatoare pot fi amenajate sau ca bki inchise, la care apa se aduce cu ajutorul pompelor sau din conducte, sau ca bai in legatura cu un canal sau un stävilar. Aqezarea. Mile in aer libEr sunt foarte mult agrete de public. Este natural sä, se faca, amenajäri speciale at:a pentru a le facilita cat i pentru a se evita pericolele contra sänktatii sau vietii cetktenilor. Apa trebuie sa fie curatä, de aceia, la ,ape curgatoare, locurile Indicate sunt In ,arnonte de oras sau de fabritele
care au scurgere in acea apa. Dei apele raurilor sunt destul de inofensive In ceea ce priveste bacterifle; totusi in timp de epidemii de tifos sau holera, nu trebuie si se faca bae in astfel de ape. La apele din lacurile formate artifical, prin stavilare, trebue mai mare atentie In aceasta privintd, pentruck prirnenirea !apei se face mult mai Incet de cat in la-. curile !naturale mari, sau in rauri. Cele mai agreate tipuri de stranduri sint acelea complect [Mere (Freibad)- : o plajd de nisip de intindere eat mai mare, deoparte apa i de cealaltd cabinele. Totusi, pentru siguranta publicului, se desparte o portiune din apa de la mal, formandu-se basine. Basine fixe. Din apa curgatoare se desparte o portiune formand un basin cu pereti ficsi, care merg
pana la fund. Forma basinului este patratd sau '
dreptunghiulari; la dimensionarea hit se socoteste In Medie 2,4 mp. de fiecare persoana. Are o parte mai adâncä, pentru inotatori, dela 2,00 la 4,00 m. adanciwww.dacoromanica.ro
45
me si o parte mai putin ada,nch deli 0,50 m. pan& la 1,40 m. pe o portiune de 20%-25% din suprafata basinului. Partea adanea, trebuie separath de cealalth printr'o aphrätoare de lemn, fer, san beton, nu numai la suprafata apei, et incepind dela fundul basinului, pentru a nu periclita pe eel. care nu stiu sa innoate. Diraensiunile ba,sinului adanc trebue sh fie de mi.: nirnum 7X17 metri, ea sa, poath fi folosit si la diferite jocuri de aph; este insh de dorit sä aibh dimen-
siuni mai mari, ca sa poath fi folosit si la curse de innot.
Peretii bazinului se fac din zabrele de lea= pe piloti solizi si e de preferat sh ajungh pin& la fund. E bine ca lemnul sa fie impregnat sau vopsit cu carbolineum, pentru a .avea duratä mai laugh. Fundul
trebue curatat de pietre marl sau obiecte ascutite (rhdhcini de trestii täiate, etc.). Dach fundul are nomol, atunci trebue pardosit cu seänduri, beton sau zhbrele, ceea ce e de recomandat mai ales in apele din lacuri. Din motive de economie, s'a incercat sh se ,amelio-
reze fundurile care au nornol, acoperidu-se cu un strat de 20 cm. de pietris plus un strat de nisip de aceiasi grosime, ¡MS.& nu a dat rezultate multumitoa-
re pentruch nisipul se murdáreste repede si aria se turbur5..
Basinele pheitoare. Se recomandk acolo uncle apa are nivel prea variabil si se deosebesc de cele fixe, numai prin. ,aceia eh plutesc pe alai: cu ajutorul pontoanelor, care pot fi de fier, beton sau lemn. Basinele inehise cu pereti masivi. Acestea pot fi situate fie laugh' rhuri sau lacuri, de ande se aprovizioneazi cu apa neeesarh, fie in once alt loc, wide se pot aproviziona cu aph din conducte sau din putut proprii ,cu ajutorul pompelor. (Strandul Kiself,ff www.dacoromanica.ro
46
din Bucuresti). Basinele stint facute dé obiceiu din beton, cu peretii i fundul impermeabile pentru a se evita comunioarea cu apele subterane. -1 Cureitirea si mn.càlzirea apei. In cele mai multe cazuri, va fi nevoe de instalatii speciale pentru- euratirea iapei, :ca Si nu fie turbure, sä 1111 aibä bacterii
etc. Pentru aceasta trebuesc filtre, basine de decan-
tare, tratament cu diferite materii chimiee, ozon, raze ultraviolete, etc., &Iva caz. Oricum insa, este nevoe de supraveghere i cercetare regulata a stärii de curatenie a apei, incliferent clack apa e limpede
sau nu, eici si o aph foarte clara poate contine amoniac sau bacterii sau alte impuritati. Apa trebuie schimbath cat mai des, In total sau in parte, idealul fiind de a se schimba la fiecare 24 ore. Tot asa de bine este dad,' se da upä proaspata in mod regulat., in proportie de 1/10 sau 1/20 din capacitatea basinului pe orá; lar odata pe skptamana, golire com. plectä si spa..larea fundului si peretilor. Apa in rauri si lacuri are in timpul verei in mod obisnuit o temperatura convenabila pentru bae. Insa apa adusà din alte pärti, sau apa pompata din puluri, are nevoie de a fi putin incalzita. Expunerea apei la lumina i aer In bazin.ele filtrelor pot ridica temperatura cu 2-3 grade Celsius, far cle acolo ,apa poate fi conclush printr'un jghiab de 1-2 m. 15,time, uncle apa sk nu aib'ä o adâncime mai mare de 5 cm. O alta' metodä este de a conduce apa din rez,ervoare prin tuburi ,asezate direct sub acoperisurile de taba 'ondulatk, vopsite cu negru, ale cabinelor. Alte instalatii necesare bkilor sunt : turing pentru skrit (in dreptul lui apa sk aibi eel putin 3 metri adâncime), plaja de nisip Cat mai mare, cu uni strat -de nisip cat mai gros i fkrk materii pimintoase; apoi ca.bine, closete si, esea ce e foarte important, www.dacoromanica.ro
Fig. 6.
englezesc. Chevening Park, Kent, Anglia (dupà Creuzburg, Kultur im Spiegel der Landschaft). Adevdratul tip de parc Numai iarbA §i grupe de copaci, cu foarte putine alei.
www.dacoromanica.ro
",
LI
o
st
irjjEasisin
To,
Fig. 14,
Strandul din Leuna, Germania (du0 Wasmuths M9natsheftefür Architekttu. und Städtebau 1931).
www.dacoromanica.ro
47
instalatii de dusuri i bai de picioare de care publicul trebue sä fat& AlZ inainte de a intra in basin., In fig. 14 dm o vedere din axion a strandului din Leuna (Germania). 2.. Teronumi de. golf.
Caracteristica acestui sport fata de celelalte, este ca Ii trebue un teren mult mai intins. Pentru un golf de 9 gauri trebuesc circa 30 hectare, lar pentru un golf de 18 gauri circa 60 hectare, Mr.& Insä ca akeste cifre sa fie ,aplicabile in toate cazurile, caci depinde
foarte mult de natura terenului si de vointa si preferintele calor ce amenajeazä terenul. Fiind nevoe de suprafete asa de maxi, ele nu pot Ti .gAsite de 'cat in imprejurimile orasului, insä trebue sa alba auks usor printr'o osea bung', si, clack se poate, printr'un inijloc de transport in comun. E de dorit sa ailaa imprejurimi frumoase, si e indispen-
sabil sa nu fie in apropierea vre-unei sosele nepavate, care face praf si nici l'anga cosuri de fabrici, care produc fum. Terenul nu trebue sa aiba o supra-, fatä plana, ci din contra, sa fie ondulat i acoperit cu iarba. Intretinerea ierbei In bun& stare, este una din operatiile cele mai dificile, si necesità instalatil costisitoare de drenaj si alimentare cu apa, si o ingrijire continua, care nu se poate face de eat de spe-
tialisti Pe terenul de golf este indispensabila si o constructie pentru. club.
Terenul de golf dala Bucuresti este situat in regiunea rezervata parcului national. Desigur este cat se poate de favorabil pentru terenul de golf ea sa fie situat intr'un pare, tendinta ,care se gAseste multe °rase din strAinatate. IDEA un pare de golf nu poate servi In acelas timp i pentru golf.i pentru www.dacoromanica.ro
48
plinabarea
bIiou1ui,
i nici terenul, care este des-
chis publicului, nu poate servi in acelas timp si pen-
tru golf. 0 separate trebue sä existe; in acest caz, amplasamentul terenului de golf din Bucuresti este dafectuos, pentruci la prea mult din terenul destinat parcului national siIi reduce la astfel de dimensiuni, Meat nu mai corespunde cu denmnirea de pare national.
3. Stadioane.
Stadionul este un teren de sport, previzut cu toate instalatiile necesare pentru diferite sporturi i atletick, si se deosebeste de terenurile obisnuite, prin aceia a e previzut Cu mult mai multe locuri pentru privitori, asezate in amfiteatru si are o amenaj are mult mai ingrijiti, atat din punct de vedére al sportali câtsi al arhitecturei. Stadionul serveste in speo-iaa,
pentru jocurile mari si festivitit, care atrag
public mult. De aceia, trebue situat in apropiere de
mat artere de circulate si cu mult spatiu rezervat vehiculelor. Ca amplasanaent, este de preferat si fie In legituri cu un parc sau cl putin SA, nu fie Inconjurat prea de aproape de clädiri, cäci i pentru sta,dion, ca i pentru once alt teren de sport, este necesar aerul curat, färä fum sau praf. Construirea tribtmelor publicului, care iau tot, sau aproape tot spatiul din jurul locului de sport, prezinti oarecare dificultiti, de adc,eea e de preferat ca local si fie la poalele unei coaste, sau 15,ngi taluze existente, care ar putea fi amenajate mal usor pentru public. Altfel va fi nevoe si se construiasci tribune in înältime, ceca ce ridici i costul, Si aduce -
dificultiti In amenajarea exterioará á stadionului, de uncle s'ar vedea dosul acelor tribune. www.dacoromanica.ro
-
,;(!,
Fig.
15
bis.
Stadionul din Bucuresti, vedere fotograficA.
www.dacoromanica.ro
49
La Bucuresti s'a fdeut din acest punct de vedere, o alegere fericitg, a terenului de pe coasta dealului
dela cazarraa Caza pentru stadionul O. N. E. F. (fig. 15) ,insg din punct de vedere al cireulatlei vehiculelor i imprejurimilor, mai sunt iribunagtiri de a-
dus. O leggturg, a stadionului cu parcul .existent al
Fig. 15.
Stadionul din Bucureti (machetà).
Societktii de Dare la Semn din vecingtate, ar fi de dorit, si este usor de realizat. 4. Terenurile pentru camping". In afarg de eampamentele de soldati si de cerce-
tasi cunoscute la noi in tail, in strgingtate existg obiceiul foarte sknitos ea oamenii tineri i familii intregi sä., iasg vara, afará din oira sä intindd corturi intr'o regiune plicuth, la marginea unei pgduri, sau pe malul unei ,ape, i sg trgiaseä câtva timp in mijlocul naturei. Terenul uncle se pot a.seza corturi, trebue sa fie uscat, sg fie situat pe un loc mai ridiwww.dacoromanica.ro
4
50
cat de cat imprejurimile i sä fie ferit de vänturi. SA', nu fie in apropiere de fumul fabricilor sau praful
soselelor sau miasmele bäi1i1or, sä nu aibä täntari tsd nu fie uirned in timpul noptei. S'd ail)* apà de bäut
In apropiere. De preferat sunt locurile care, in afard de aceste conditii, mai indepline,sc si pe aceia cä sunt
längä o apä curgätoare sau laugh' un lac, unde se poate innota si face hae. Este de dorit ca suprafata unui teren de caimparnent sä fie de minimum 5 sau mai bine 10 hectare. Un mare .nuitar de orase din America au organizat in legäturi cu parcurile exterioare, terenuri speelate pentru campament, de ex. Los Angeles (1.222.500 locuitori in 1925) are patru terenuri de camping; Oakland (populatie 263.700 in 1925) are
patru; Detroit (populatie 1.242.044 in 1925) are douä, etc. Dar cele mai multe campamente sunt organizate de ,alte institutii de cat primdriile si anume de cercetasi i diferitele alte asociatii, cluburi, stabilirnente comerciale si industriale, etc. VII. PLANTATII PE STRAZI, BULEVARDE
PROMENADE.
Sistemul de a planta copaci pe toate sträzile de oarecare ldrgime, fird a tine seamä de caracterul stfäzii (de locuit, comerciald, arterk de circulatie) este ,prea simplist si duce la rezultate cu totul in disproportie cu intentiile si cu cheltuelile. Intiretdnerea copacilor de pe strazi este mult mai grea si mult mai costisitoare de cat intr'un pare; copacii inghiesuiti
intre case si de multe ori in umbra lor, cu aeratie insuficienta la radäcina, pusi sä traiasca intr'n mediu neprielnic, intr'un aer plin de un praf fin, care se depune pe frunze i le astupi poni, nu pot sg, www.dacoromanica.ro
51
desvolte de cat cu mare greutate i cu foarte multa in.grijire.
Un copac cu o coroank, skatoask trebuie cel putin 5 metri distantä de la clädiri1), pentru a nu ti stingherit in cresterea lui i pentru a nu lua din lumina ferestrelor. Prin urmare, la sträzile unde casele nu stint retrase din aliniere, n'ar trebui sä se planteze copaci de cat pe trotuarele care au .cel putin 5,50 m. ldrgime. Pe strkzile de 12 in. 16,rgime nu trebuie sa se planteze copaci pe trotuare de cat daca existd grkdini de fatad& de cel putin 4 metri, adick clack largimea spatiului intre sirurile de cadiri este de minimum
20 metri. Pe strkzile unde acest spatiu liber intre :case (intre alinierele constructiilor) este intre 15 si 20 metri, se poate planta un singur rand de copad, in care caz strada va trebui sk aibk un profil transversal nesimetric. Distanta intre copaci variazk dupa varietati, intre 5 si 10 m., in medie 7,5 m. Pentru alei cu mai multe randuri de copad, distanta intre randuri se poate reduce liana la 5 metri, dack copacii sunt asezati in zigzag. Pentru a proteja copacii contra loviturrilor vehiculelor, trebuesc separati de partea caTosabilk a stkzii prin borduri, ceea ce este si in interesul sigurantei circulatiei (la soseaua Kiselef din Bucuresti, accidentele ar fi mult mai reduse dack .
s'ar pune borduri). Ins& ace,ste borduri nu trebuie
fie numai la distantk de 30 cm. de tulpina copacului, cAci jeneazk desvoltarea rkdkcimilor si nu-1 apkrk de loviturile vehiculelor, ci distanta aceasta trebuie sk fie cel putin 65 cm. sau mai bine 1 metru
si chiar mai mult (la Paris 1,35 1,50 m). 1) Stiibben : .,Der StAdtebau-.
www.dacoromanica.ro
52
Pe strdzik comerciale, plantatille nu slot la locul ior, chis' si pe strazile care au largime minima de 20 metri, caci ma,schiaza vederea magazinelor, redamelor, arhitecturei cladirilor; iar din punct de vedere al cheltuelilor, banii sunt mult mai bine intrebuintati cu plantarea parcurilor sau a strdzilor largi din cartierele de locuit, sau a bulevardelor monu-
mentale, de cat pentru copaci, iarba sau florr pe strazile comerciale sau pe sträzi de circulatie mare. In general, plantatiile pe strazile circulate constituese un maximum de cheltueli cu un minimum de efeet.
Anul trecut, Consiliul Comunal al orasului Craiova a avut sa se pronunte asupra indepartarii copa-
cilor de pe o stradä comerciala ingustä, in urrna plingerilor repetate de ani de zile ale comerciantilor locali. Din lupta intre sentimentalism si spiritul practic a invin,s acesta din urmd; consiliul a hoth.rat scoaterea copacilor si bine a facut, cu tot regretul ce avem pentru distrugerea unui copac, ori unde ar fi el. La strazile cornerciale si cu o circulatie mare, se poate inlocui in parte, lipsa plantatiilor, cu pomi i-
dacä exista, sau, mil bine, prin inchiderea persPectivei sträzei cu o rplantatie la capätul ei, asa In cht trecatorul s'a o vada in fata lui tot timpul cat
parcurge acest fel de strazi. Avem exemple de acest gen la Roma, Genua i in alte orase italiene, sau In Germania la Frankfurt pe Main, sau in Frairta. Un foarte bun maijloc ar fi decorarea balcoanelor si ferestrelor cu flori, o podoabh de foarte mare efect, daed e fäcuta cu ingrijire, si pe care o vedem prea rar in orasele noastre. Pe strazile de locuit, cu case retrase si cu grddini de fatada, plantarea de copadi. pe trotuare este de re-. www.dacoromanica.ro
53
bineinteles insa numai daca largimea comandat o permite. Pe aceiasi stradä, trebuie sa fie un singur
fel de copad; in once caz, dacd se face variatie, aceasta sä fie facuta pe portiuni mari de stradä, iar nu sa se ametstece diferitele specii. Daca largimea trotuarului permite, se pot face si
peluze la rddacina copacilor, nu mai inguste de 2 metri, (mai bine 4 sau 6 metri) ceea ce inbunatateste i aspeotul de ansamblu, caci in once caz, este eeva .nenatural ea pomii sä creasca din pavaj. Ace,ste peluze nu trebuesc intrerapte de bat la distante mari, altfel nu sunt recomandabile.
Fig 16.
Rochester, stradà intr'un cartier de vile, cu gràdini de fatada neimprejmuite. (dupà Koch, Gartenkunst im Städtebau)
La strazile cu largimea sub 20 metri intre sirurile de case, din .care avem foarte multe in orasele noastre, podoaba principalä va trebui sh o constitue in.sasi grädinele de fatada ale caselor. arcidimile de fafada au de indeplinit mai multe rowww.dacoromanica.ro
54
inri : pe längá cä ne rezervä posibilitatea de a- lärgi.
strada fird, mari cheltueli in viitor, ele servesc la infrumusetarea sträzii si a easelor, indepirteazà, diai casi zgom.otul si praful sträzii, micsoreaiä efectul trepidatlilor provocate de vehicule, märeste ispatiul liber,dintre Isirurile de case si pontribue la inbundtätirea aerului prin vegetatia care creste acolo. Ea serveste foarte putin, in once caz intr'o mäsurä cu
totul redusä,ca loe de recreatie sau odihnä sau de trai. in aer. liber,..din cauza micimei ei si a vecinätätii imediate a strizii. De aceda, in multe orase din strä.".i7
nitate (Berlin Wilmersdorf, Essen), si rnai ales. In America, grädina de fatadá are un rol mai mare la infruMuset.area sträzii i etratath ca fäcand parte din ea: Se4asä neimprejmuith, formând fäsii largi de i-arbh. Y.Trde in fata caselor, intrerupte de -cärkri
pavate,,care duc la intràrile caselor, ici si colo cäte,
Fig. 17. Welwyn 'Gaiden City, Handside-Lane (dupa Purdom. Satellite Towns),- Strada_ iiátr'un cartier de lucrdtori. Este pav.ata numai partea carosabild; nu exista trotuar. Grädini de faiacia largi, libere, neimprejmuite, cu peluze de iarbd, cativa copaci mari §i arbu§ti. Are mai degraba aspect de parc decat de strada de locuinte de lucratori. .
www.dacoromanica.ro
55
un copac sau arbusti sau flori, astfel cä strada capath., aspectul unei adevhrate alei de pare. (fig. 16 17).
In cartierele de vile mai bogate, s'ar putea introduce cu succes acest fel de gradini de fatadd i ar trebui incercat. Cand acestor gradini se poate da si o inclinare spre stradd, (casele stis, trotuarele jos) efectul este incomparabil 9. In cartierele mai putin bogate nu ar putea reusi, caci astfel de gradini sunt costisitoare ca sa fie bine intretinute.
Letchworth, strada intr'un cartier muncitoresc. Partea pavata este foarte ingusta, i Cu trotuar numai pe o parte. Gradini de fatada mari, imprejmuire joasa cu gard viu i plasä de sarma. (dupa Purdom, Satellite Towns)
Fig. 18.
La grklinile de fatada din cartierele de locuinte eftine, nu se poate renunta la imprejmuire, dar ea poate fi fácuta mult mai joash de cat se obisnueste (Fig. 18 si 19). 1) Efect explicabil prin aceia ca peluzele inclinate .se vid mult mai bine de pe aleea dela baza lor, de cat cele orizontale, dupa cum am aratat la pagina 27.
www.dacoromanica.ro
56
In toate cazurile insa, gradinile de fatac15, trebuie sä aiba o 15.rgime mai mare; si nu fie sub 4 metri, caci altfel, pe aceasta fisie came de multe ori mai este mic§orata cu trotuarul de protectie deakinguil pe-
retilor caselor, nu poate reusi o plantatie i ar avea un aspect meschin. Tara*, mai trebuie avut in vedere i orientares.: grLdinile de fatada orientate spre nord stau in umbra caselor si nu pot fi plantate deeat daca au o largime mult mai mare. Din aceasta cauza, la strazile cu directia est-vest, e mi bine sa
se prevada gradini de fatada numai pe partea de nord a strazii.
Fig. 19.
Letchworth, stradA intr'un cartier de lucrAtori (dupà Purdom, Satellite Towns)
Bulevardele i promenadele in genul bulevardului Lascar Catargiu sau soselei Jianu din Bueuresti, sunt tratate cliferit in ceca ce priveste plan-
tatiile.
oseaua Kisselef este ceea ce numesc americanii un parkway" : o osea care are deoparte si de alta fäsii plantate de o largime suficienti pentru a avea. www.dacoromanica.ro
57
aparenta unui pare, sau poate fi considerati si invers, ca un pare ingust, traversat prin mijloc de o sosea.
Bulevardele in genul b-dului Lascar Catargiu sau al soselei Jia;nu, au un caraeter mai ,aproape de al strAzilor de cat de al parcurilor. Toate acestea, bulevandele i promenadele, au ea prima functiune de a servi ca acces sau leghturh intre diferitele unithti dintr'un sistem de parcuri sau de a conduce in afara orasului. Ele servesc in acelas timp si la infrumusetarea orasului si la inbunäthtirea atmosferei. Sunt locuri de plimbare pe jas, ehlare, sau cu vehicule. Pot servi i pentru punerea in valoare a unei privelisti rare, cum ar fi pe margines unui lac, fluviu sau la mare. In phrtile lhrgite din loe in loe ale unei promenade, pot fi amenajate terenuri de sport sau de jac pentru copii. In toate cazurile, astfel de bulevarde sau promenade trebuie cele mai multe ,asa numite aibh o lArgime mare bfulevarJe sunt simple strhzi de la 40 metri in sus, 35, nu aibh clädiri cu caracter comercial si sh nu aibá de loe, sau numai in anumite ore, circulatie de vehi°ale grele. -
VIII. GRADINI SI PARCURI PUBLICE.
Cele mai multe orase din tara au cate o gridinh publicA, mai mare sau mai mich, mai ingrijitä, sau mai pärkginith, dar cu foarte marl asemhdäri dela un oras la altul. Mai toate au suprafete recluse, de numai douh-trei hectare, o alee principalk cu Vinci pe de láturi, bazen cu.- apà thsnitoare, rond de flori In formh de con turtit, chiosc pentru muzich militarä si restaurant. Acesta este tipul cel mai /*span-.lit- de grhdind publici din tara. www.dacoromanica.ro
58
La ce foloseste ? Intdi pentru frumusete : are copaci, iarbd flori,, deci oricum, este ceva plkcut ochilor. Apoi serveste la plimbare : familiile i tineretul se. plimbk prin aleile din ,grá'clind, tau loe pe bänci si privesc pajtstea, copacii i publicul, vdd pe altii si sunt vdzuti, intanese cunoscuti si schimbd cateva cuvinte sau stau de vorbk, se due la restaurant si consumä bere sau prdjituri si se intorc acasá multumiti. Mai serveste apoi la serbkri in timpul verei; in unele orase restaurantele 'au de. .dans. Cam acestea sunt functiunile unei grddini publice. Unele grddint mai mart, cum e ,Cismigiul, de exemplu, mai au si lacuri, unde publicul se poate plimba, -
cu bärcile. Deosebirea intre grklink si pare public' nu este de loe transantk in limbajul obisnuit. Am patea spune ck parcul este o gridind mai mare, totusi grkdina se deosebeste de pare prin aceia cd are mult
mai multe flori i parti pur decorative, eu variatiuni mari concentrate pe un spatiu mic. Parcul este mai sobru, mai putin divizat, cu vederi libere largir pand la m:ari depkrtdri, cu un caracter mai apropiat de al pddurilor si cdmpiilor. E mai mult peisaj cleat grddind. In fig. 6 se aratk un peisaj de pare 'asa cum se intálneste foaxte des in Anglia. Din ace,st pullet de vedere, orasele noastre au mai
multe grklini deckt parcuri. Cimigiu este o mare grIdind de o rard frurnusete i cu o extraordinark bogkie de flori, aproape obositoare.
Parcul Carol si parcul de la Bufet" din Bucuresti, devin din ce In ce mai mult ,griclini de cht parcuri. 'Cm/S.:Mail pare, luat din englezeste (park),
sena la origine, loc ingrädit, loe Incus. Curvdntul aeesta s'a introdus apoi i la celelalte popoare penwww.dacoromanica.ro
59.
tru a desemna acele terenuri destinate si amenajate pentru recreatia populatiei prin caracterul si aspectul lor rustic, silvic i natural!' (definitia paxcurilor data. de Eliot, peisagist american din secolul al Statelor Unite din secolul trecut, a fixat natura si functiunea
trecut). Ohnstedt, alt mare peisagist
unui pare ca fiind un loc tilde populatia urband poate gEusi in cea mai mare mäsura adevarata recreatle pe care o poate da aspectul plin de liniste al unui peisaj rural idealizat, in contrast cu viata dusd. in sgomotul si turburarea din orase. Dupa aceste definitii, reareatia pe care o oferd: parcurile este contemplativa i cu totul pasiva. Desi conceptia nu s'a sehimbat de atunci i panä.
In prezent, totusi populatia oraselor mari nu se poate multumi numai cu atmosfera de liniste si pace a peisajelor. Deosebit de aceasta, publicul cauta ceea ce numim recreatie activei". Omul modern este activ, chiar siatunci and se odihneste : vrea sa facd miscare in aer liber, si se joace, sä, faca sport. Nevoia de a infiinta terenuri de joc sd sport, a fä,cut se ia portiuni insemnate din parcuri si ehiar din grä,-dini, pentru a fi amenajate in aceste scopuri, astfel
ca mare parte din linistea pe care o ofereau acele parcuri, a disparut. In orasele din tara s'au amenajat terenuri de tenis in unele grädini publice, ceea nu este de recomandat, de cat in cazuri speciale, and grädina e foarte mare fata de populatia ora.: sau cand existä mai multe parcuri, care pot fi' specializate pentru functi-uni diferite. Tendinta dominantä, de a.stazi, este de a se da- mutt mai mare' importanta parcurilor pentru recreatie activä sat semiactiva, de cat celorlalte. Omul modern vrea natura palpabila; nu se multu-meste numai sa-i admire aspectul stand deoparte,. www.dacoromanica.ro
'
60
cum ai admira un obiect de art& incbis intr'o vitrina, caci ce Aunt altceva gradinile noastre actuale de eat expozitii de peisaje, pe care le vizitezi, dar n'ai dreptul de a atinge obiectele ?
Parcurile englezesti au avut dela inceput un alt caracter de cat al parcurilor europene : sunt simple p&duri cu copad i .barani si rari i cu multe lurninisuri, iar publicul se plimbh, se amuza, si se joach nes-
tingherit pe iarbh si printre copaci. Aici populatia tráete in parc cele cateva ore cat sth acolo; in gridinile publice, sau parcurile formale din partile centrale ale oraselor noastre, ;publicul este simplu spec-
tator; un rol care devine din ce in ce mai putin cerut. Va trebui deci sa." dam mai putin& important& par-
curilor decorative si sä chutim a amenaja astfel de parcuri unde publicul sà aibh cht se poate mai mare libertate. In gradinile i parcurile din phrtile centrale ale oraselor, acest lucru nu este posibil de cat In masura, redush; parcurile neriferice pot fi tratate In ambele feluri, lar pidurile si parcurile exterioare trebuie sh fie complect libere pentru public. Stilurile de gradini. Dei stilurile sunt num,ai ale culturei si epocei care le-a creiat i nu se pot trasplanta in alte civilizatii, totusi vom mentiona chteva, pentruch unele din caracteristicele lor -pot fi utile. Greidinile itialiene, din timpul renasterei, prezina caracteristicele unnatoare Ca si in arhitectura clAdirilor unde Inc äperile interioare aveau forme regulate geometrice, circulare, patrate, dreptunghiulare, tot asa si in grIclini, Italienii au chutat forme regulate si echilibrate; acolo mule terenul era accidentat si nu permitea altfel formarea unui spatiu regulat, griclina era descompus'i In pArti mai miel, tratate separat, astfel in eat forwww.dacoromanica.ro
61
mau un arisarnblu de grddini cu partere la nivele diferite, construite in terase. Parterele aveau de obicei
forma pktratd cu desene simetrice fatá de central
Fig. 20.
Villa d'Este din Tivoli (dupà Italien, de K. Hielscher) Parc itaelienesc.
www.dacoromanica.ro
62
.pktratului, unde asezau o statuetä sau o fântând. In spatiu erau märginite cu pergole si cu alei de copaci, sau cu diferite boschete de copaci. Apa juca de asemenea un rol important si, in afar& de fantanile din centrele parterelor, era utilizatä, in formä de .bascade, ,bazene, canale, etc (fig. 20). Grädinile frantuzesti, sub Ludovic XIV au fost ,creiate pentru viata dela eurtea regelui. Andre Le-
nôtre a pus in local teraseler inalte, italieneti, terase de mica inältime, legate prin trepte largi comode; fiecare terasä este destul de mare pentru a primi o de.svoltare aparte cu largi alei de plimbare si eu parteruri. Parterurile de dimensiuni foarte mari, sunt grupate dupä axele principale ale pailatului i mArginite In spatiu de pereti tunsi de arbusti, sau de,alcii dé eopaci, a, cäror perspectivk este inebisä d palat Sam lash' vederea libespre regiunea invecinatà (fig. 21). Fiecare parte a grädinei formeazd un spatiu pentru sine, destinat unui anumit scop, insà toate sunt unite pentru un efect unitar prin formarea unei mari perspective.
In legkturd cu aceastä perspectivkprincipalä, existä foarte multe alte veden i in depärtare spre diferite -puncte ale parcului, fäcute aträgltoare prin statuete sau forme arhitecturale, sau jocuri de ,apä (bazine, canale), astfel cä in orice punct al parcului privirea este atrash de perspective lungi, la distante marl. Parcul Schänbrunn dela Viena este tot in acelas stil. (Fig. 22). Parcuri,populare englez,e. Spre deosebire de adeste parcuri franeeze i hailer*, destihate nobililor i curtenilor, cu tormele lor geometrice, studiate cu un mare rafinament artistic, parcurile populare din orasele englezesti a-u un caracter cu totul aparte. Astfel Hydewww.dacoromanica.ro
.
Fig. 21. -- Versailles, vedere spre est (dupä Amerikanische Architektur de Werner Hegemann). 0 opera superba creiata peotru curtea fastuoasa a unui rege absolut. www.dacoromanica.ro
Fig. 22.
Viena, vedere din Parcul Schönbrunn, (dupa Kurt Hielscher, Oesterreich). www.dacoromanica.ro
63
Park, St. James-Park, Regentpark, etc. nu sunt croite pentru realizarea unei idei artistice, ci sunt simple paduri intrerupte de marl luminisuri, uncle publicul poate trai in aer liber, la umbra copacilor batrani, pe pa-
Fig. 23 Vedere din Hyde-Park, Londra. (Dupà Koch, Gartenkunst im Städtebau)
jisti largi, intrerupte lei i colo de grupe de copaci (fig. 23). Tot in acest. gen sunt i unele parcuri ameiicane (fig. 24). in.'figuts.'6 arätä.rn un pare' englezesc, caracteristic. 1. Greidini i parcuri in interiona orasului la. periferie
Squaruri/e:,.Ne-am obisnuit sà denrumim squar, ari ce plantatie publica. 'de dimensiuni mica, oricat de reusä arfi intinderea el: Un grupdieefOp' act Si o mica peluza -pe co1ul, altfel inutilizabil, dela intersectia a 'doua strazi, care se tae sub un unghiu foatte ascutist,
sau un term plantat de cateva sute de metri par*, inconjurat de strazi cu circulatie mare, au o valoare recreativa' aproape nula. www.dacoromanica.ro
64
Astfel de _plazitatij. de dimensiuni mici, sunt uneori -neeesare pentrUinfrumusetare, pentru a mime o nota - agreabilà In monotonia Str5yilor, pentru a-raasea un
Fig. 24. Alden Park. Philadelphia (dupà -Ford, Building, Height), solutie care impaca i pe ce i mai _inversunati adversari ai sgdrienorilor. Conoentnarea clAdirilor lasä clisponibil pentru parc Un tererf incomparabil mei mare decal dacA s'ar fi f5cut case mici rAspftnclite pe otoata suprafata. -
www.dacoromanica.ro
65
colt aura, dar nu pot fi considerate cia squaruri in adevaratul inteles al cuvantului. Squarurile engle.zesti (square inspamni patrat,
patrulater) sunt insa veritabile loeuri de odihna recreatie, ,au o suprafata dela un pogon sau un hectar in sus si sunt retrase de sgomaLul i circulatia strazilor Marginile saint die obicei plantate Cu copad, arbusti i garduri vii, jar mijlocul, o mare peluza, caracteristica in !gradinile britanice. Greidinile si parcurile publice. In aceastä rubrica ne vom ocupa de gradini parcuri publice pentru recreatie pasivk lax nu de parcuri de joc si sport (Spiel_ park). Acestea din urma .au o functiune determinata, .
itar amenajarea lor se face in primul rand dupa criterii utilitare si numai ea accesoriu intervine frumusetea peisajului. In cele dintai insfi, predomina peisajul cu scopul principal de a procura locuitoriloa- din cartierul respectiv, ocazia de a se buoura de privelistea ()feria de un colt frumos de natura, de a respira un aer eurat si die sa, gasi putina odihnä, si destinclere pentru nervil surmenati de viata in ora; numai in cazuri exoeptionale, cand suprafata este foarte mare, fatsá, de populatia eartierului deservit de .acel pare, pot fi tolerate in locuri distincte si separate, uncle jocuri i sporturi. In Cismigiu de ,exemplu, dei are 15 hectare, nu s'ar putea tolera locuri die tenis sau laite joeuri i sporturi pentrd afara de patinaj, iarna i canotaj, vara, .care-il deserea e mult prea mic fata de cartierui pe public, bat veste. Este asa de mare aglomeratia de In unele zile sau ore, o plimbare in Cismigiu este tot asa de iritantk pentru nervi, ea si o sedinta de tribunal sau o pierdere la bursa. De aoeia recomandam sk nu se permitil, arnenajarea de terenuri de joc (afark de locuri de joc pentru copii
5
www.dacoromanica.ro
.
66
Mid) , in gradinile publice existente in orasele. noastire, de cat exceptional, cand au o suprafatd.-.foarte mare faith' de populatie, i exista siguranta Ca,linistea nu va fi primejduita. La proectarea de .astfel de parcuri sau gradini, se pot avea in vedere urmAtoarele criterii: Graclinile din cartierel cu populatie mai saraca sau foarte numeroasa, trebue SA, fie de un desen cat se poate de simplu., deci cu linii mai mult geometrice de cat naturalistice, cu o kiwi/lire clara, cu orientare usoara. Cu cat gradinile se gasesc in cartiere mai bogate i cu populatie mad; putin densa, ele pot fi proectate cu trasee mai complicate, fie geometrice, fie naturalistice. La proectarea aleelor de pietoni, trebue tinut .
seama si de directiile de circulatia pietonilor,: cari traverseaza grAdina pentru a merge .'dintr'o strada intr'alta; trebue sa li se usureze ,aceasta circulatie. Sa nu se faca abuz da alei. Nu trebueconfundata gradina publica cu padina particulara;. pe raniga. cask uncle de obicei graclina nu poate fi- Mare; se:pot. face foarte bine carari i poteci mai millte,--caSk a-vern pe uncle ne plimba far& sä c'alcam pe fiord sau iarba, dar gradina publieä, nu poate consta clantr'o retea .de alei cu cativa copaci si cava verdeata pe de niargini.
Alci totul trebue tratat in linii i suprafete mari, cat mai maxi, iar divizarea trebue reduSL-la minimum. Daca loeul e prea mic fat:a...de Tnumarulasteptat
de vizitatori, mai bine facem ale& Mai largi dar mai putine, de cat multe i inguste. Un exempla de pare mic 'au alei patine,. avem in paroul Monceau din Paris, care este remareabil i din alte punete de vedere (fig. 25). Sa, nu: se caute o variatie préa mare- in topografia terenului; nimic mai deplasat de cat- mole artifioiale si imitatii de stand, cu intentia de a .da impresia www.dacoromanica.ro
Parc de Monceau, Paris (dupa Paris, de Bucouich) O gradina publica' de cartier de circa 9 hectare, cu alei in linii Fig. 25. curbe, teren neted i grupe de copaci autochtoni, coniferi asiatici i Einar palmieri. De observat ondulatia paji§tei care urea usor &pre margini. Unwww.dacoromanica.ro pare elegant, populat cu statui, bone si copii.
67
kde peisaj.de munte. Dar nu sa nu se faci m,ari deplasdri de parnânt pent= a se da forme:regulate. sau pentru a se executa un anumit plan de grgding, la un teren care are cu alti configura.tie. La intocmirea planului, trebue tinut sea,mg de regula ea- cea mai bung solutie este aceia, care utilizeazg particularitgrtile terenului, cu minimum de cheltueli. Sg ,creiem perspective si veden i largi, pgni la mari
depgrtgri, in .cat mai multe directiuni; acestea dau oriegrei grkdini un farmec deosebit. In privinta monumentelor, nu este de reeomandat asezarea monumentelor publice in grädini. Totusi, se pot ,aseza statui ,de literati., muzicieni, artist in general, daeg nu swat niel multe (si niei de dimensiuni mari, de asemenea si statuete decorative. In ce priveste 'asezarrea bgncilor, trebue sä avem In vedere anumite eriteriie
In primal rand; se vor aseza bgnci in loeuri care lasà privirea libecrä" spre o pajiste largg, eat se poke de mare., sau spre apä, sari spre un peisagiu ateggg-
tor, sau in depgrtiri maxi, spre oras, camp, matte .sau mare; cu alte euVinte, in locuri au vederi interesante si in depgrta.re. Aceste-a sunt odihnitoare
plicate prin linistea i frumusetea luerutilor te se oferä privirei. In al dollea rand, se vor aseza Vinci locuri ameprin copad, arbusti, garmajate ea spatil inchise spre care ,condue alai mai retrase sau duri vii, etc. Chiar ramificatil de alai, ¡care nu due mai departe, el se terming in laceste puncte. Aiei voir ggsi linite, acei cari o caurtg departe de sgomotul si miscarea din oras sau din restul parcului. Si niimai in ultimul rand vin bincile ce se aseazg, .
pe sleek principale, unde publicul a loe pentru a .
vedes si a fi vgzut, pentru a intálni CMIGSGUti, pentru
a se .amuza si &Ara, odihnindru-se pe o bancg. A se www.dacoromanica.ro
imam taxe pentru ocuparea unui loe pe o astfel de bona., este seuzabil. In toate eazarile, este de &zit ea in dosul bincilor -
si fie plantatii inalte sea joase, axbusti, garduri vii, etc.; acestea dau un oarecare sentiment de siguranti, cäci omul calla din instinct s5, albá spatele aeoperit. Dupd cum am spus mai sus, in aceS:e parcuri grädini, nu se pot permite jocuri i sporturi, pentru cà le-ar schimba ou total earacterul de locuri de liniste; pentru sporcuri trebuesc parcuri weak. Totusi, se pot tolera si ski eiteva reareatii semi-active si anume: .1. Copiii mici pot si se joace, fie pe iarba parcului sub ochii pfirintilor sau ingrijitoarelor, fie intr'un spatiu anume amenajat. Chteva jocuri putin sgomotoase ca croquet, sau jocuri cu totul ficute, ea sal, domino, etc. in care scop se pot amenaja si anume mese in pare. Muzicá: orchestra, cor, radio, etc. In acest scop e nevoe de un chiosc, care poate servi in acelas timn ca adApost pentru public in timp de ploae. In afarg de aceste parcuri i grádini interioare, care servesc numai pentru recreatie sirnp16, existä parcuri interioare amenajate special pentru joc
sport si care pot avea in plus si plantatii, atát pentru umbri cat i pentru infrumusetare. , Parcurile perif erice se deosebesc de cele interioare prin aceia ci au suprafete mad mari. si pot servi eat pentru joc si sport eat i pentru plimbare in aer curat, ele au un caracter mixt i fac transitia tntre parcuriae' intetrioare si cele exterioare. Dintre astfel de grádini si parcuri In interiorul
o.
rasului, Bucurestii au Cismigiul, grádina dela _Soseaua Kisselef, grádina Icoanei, pareul Ioanid si parcal Carol, care este cal mai mare din toate ( fig. 26 s i 27). www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
2
cro
i
..,,7
..-7,":- .
'
F
,
LAI
L..
'
It
-;
'
6'
ow
.
V
.1
N.
iter. , ,
.
..
.., , ,
# 1a
40464:,4-4.0.- VP' St4
4N
s
-1.
°
t
,
';
y.,-
0
.
1
9
..'^a..
id . 4,...
°
r
' '
'''
t 4,it ; *. ' !.,
k V.
' t i
,
',1-
,. i '
Vilagd
PARCUL CAROL I
Scara. 0
50
250m.
vkL,
Den, 6, /co as,,,
Fig. 27.
Planul Parcului Carol, Bucuresti www.dacoromanica.ro
1 -
70
In leghtura cu parcul Carol s'a studiat amenajarea vkei Plângerii si a intregului teren dela Parcul
Carol pana. la m&nastirea Vaciresti, ca un mare pare de periferie, cu utiliz.äri diferite, si In seopul de a pune in valoare dealurile .dela cimitirul Belu, dealul Piscului si toatA coasta, impreunk cu Mänastirea lacaresti, care e un monument istoric i arhitectural de mare valoare. Pe creasta dealului, de unde se
vede orasul pan& la marl departdri, s'a prevkzut
o
sosea de plimbare. Prelungirea ,bulevardului Brktianu pank.la Cimiti-
rul Belu va forma intrarea principalä In acest pare, lar perspectiva acestui bulevard va fi Inchis6 la capitprintr'o cladire pe ,coasta deakiliii.`
3. Parcuri exterioare, pciduri, zone rezervate
Am aritat mai sus functiunea acestor parcuri si am accentuat, credem indeajuns, ch ele trebuesc
sate intr'o stare cat mai naturalk, i oä aici nu 6 Theta pentru lucrdri de infrumusetare, ci cel milt pen-
tru acole lucrari, earl sunt neoesare publicului si miresc confortul. In cele ce urmeazä vom indica o serie de criterii, de avut in vedere. Accesibilitatea. Pentru ca un astfel de pare sa poatk Indeplini seagull pentru care se amenajeazk, trebue s'aL fie accesibil usor, nu numai pentru cei care au mijloa-
ce proprii de transport ci In special pentru acei care nu au. Distanta dela oras tAnk la pare nu joack rol ci timpul in care se iparcurge dista.nta; o padure situatä.
la 10 kilometri de Bucuresti, dar fkrk autobuz sau tramvai, este mai putin accesibilä de cat Snagovul care e la 35 kilometri dar are legAturi de autobuz. La alegerea terenului, sä caute si se evite acelew www.dacoromanica.ro
71
care, in viitor, vor fi strabaute de importante chi de eomunicatii (cal ferate, sosele) proectate, cand acestea ar diviza terenul sau ar aduce sgomot si pericole in pare. Ltimitele. Dacä, terenul se margineste cu proprietati
particulare cladite sau proectate a se each, limita trebuie sä mearga pana la o stradä; dad, e in vecinatatea unei sosele, sa mearga pand, la osea; daca e langi un ran, sh inglobeze intreaga albie a raului; clack existä clädiri cu dosul spre pare, ele s'ar putea masca eu plantatii inalte si dese, in cazurile and nu se pot creia fatade noi, sau s'ar infiinta chiar o noug, strada, care sa le despartä de pare. Este important sh se ,asigure pentru pare un element topografic intreg, nedivizat. Un lac, sau o .pidure, sau un deal, de exemplu, trebue sä devinä in intregime pare public, iar nu numai o portine, pentru cd altfel se ivesc dificultai cu vecinii. Un lac nu se poate despärti usor, i chiar daca s'ar face o demarcatie, aceasta ar prezenta un aspect oribil, hind ceva cu totul nenatural. Deasemenea, un gard despartitor inteo padure, este tot ce poate fi mai ne la locul lui.
Terenul sä, fie intru cava accidentat, cu o topogTafie variata, sä prezinte väi i dealuri, sä aibk, daca se ¡Kate, si ape curgaoare sau lacuri, sau eel putin sa aiba, posibilitatea de a se creia lacuri. Din punctul de vedere al vegetatiei, este de dorit ca terenul sä aiba sau o padure, sau grupuri, de copaci, raspanditi ici si colo, sau o tuna' pe malul apelor; iarba frumoasa, flori salbatice de camp si akä flora interesanta. Prezenta pasarilor si chiar a unor animate salbatiee, este de dorit, tot asa a pestilor si altar viefati www.dacoromanica.ro
72
de apa, insä trebue,se evitate regiunile Cu tantari, care nu sant numai o plaga ci i un perical. La amenajarea parcului se va ,avea, in vedere: 1. Conservarea si utilizarea resurselor naturale ale terenului; ..2. Adaogirea de plantatii spre oras, sau spre veci-
natatile cladite pentru mascarea lor (lac& trebuesc maseate, complectarea plantatlei, acolo unde e necesar, umplerea diverselor terenuri mlistinoase, care pot deveni astfel, pajisti frumoase, etc.; Amenajarea accesului in diferitele parti ale parcuiuj prin swede, alei de calareti i alei de pietoni, care pot fi si simple carari; Introducerea a diverse facilitati recreative sau edueitoare-recreative si diferite instalatii, care sa asigure publicului comfort in timpul pe care-1 petrece in pare; Introducerea a diferite instalatii de serviciu pentru mentinerea, intretinerea si curalenia parcului.
, osele n pare. Inainte de aparitia automobilelor, soselele de plimbare in pare nu prezentau marl puteau sa fie mai inguste, mai curbe, si nu se desvolta a-tata praf. Automobilul a schimbat situa,tia.: mai intai e cliscutabil dacä nu e de preferat ea in parcurile mai mici de 200-300 hectare soselele sa fie conduse mai mult pe la marginea parcului de cat in interior, caci i-ar strica linistea, si al doilea, ar fi poate de preferat ca aceste sosele de plimbare cu automobilul, sa nu fie tratate ca simple druMUri, ci sa a,iba forma de bulevarde largi cu o cale
pentru viteza normalä (40-50 km. pe ora) pentru viteza redusa, alei de biciclisti, etc. si, bineinteles, cu ;pavajele respective, de cea mai bunk' caMate:
www.dacoromanica.ro
73
Aceste sosele trebuesc sa fie conduse, fie si cu lärgimi mai mici, pana la diferitele centre de atrac-
tie ale parcului, stranduri, restaurante, terenuri de joc sau sport, etc. si si se termine eu statiuni de yehicule. In once caz, ele trebue sä traverseze peisagii variate; in acest scop, cand soseaua traverseazd päduri, vor trebui din Ice in loc amenajate iar cand traverseazd o portiune de camp, se vor planta ici si colo, grupuri de copaci. Alei de "cd leireti. De preferat circuite inchise cu Incrucisari cat mai rare, sau de ice, cu soselele de acces sau chiar cu aleele de ;pietoni, conducandu-le pe dedesupt acolo unde e posibil. i ale;ele de cäldreti trebuie sä conducd pan& in apropierea centrelor de a-
tractie. Intr'o parte mai retrasä a parcului, se pot amenaja i parti mai largi de cfilarie, cu diiferite obstacole. Aleele de pietoni. Pietonua trebue sa alb5, acces :
tot parcul si pin toatä pddurea si sä meargd pe unde-i ;place, nu numai pe aleile de pietoni, cu ;excep-
tia bineinteles, a anumitor portiuni, care au caracter de gridini, unde sunt flori i peluze de iarbä. Totusi, aleele de pietoni se fac acolo unde vrem usurdm plimbarrea s,i sä, indiam vizitatorului vederile interesante, sau acolo unde este circulatia mai mare:
pe alurile apelor, spre locurile de sport. spre restaurante., spre adäposturi. Prin pärtile mai retrase, in - päduri si livezi, aleea nu are nici o altä amenaja:re de eat curatirea terenului de arbusti sau rädäc!ni, care ar sta in cale, si se lasä pä'mantul sau iarba a9, eum sant (fig. 28 si 29) ; numaii unde eirculatia e mai mare, e nevoe de pietris.
Intreirile in parcuri pot fi amenajate mai cu ingrijire .si cu oarecare fast, si de multe ori este n.ecesar sa se faca" o intrare grandioasä", pentru a atrage www.dacoromanica.ro
74
atentia cklktorului cä acolo este un pare. La Snagov de exemplu, sau chiar, la pádurea Bäneasa, caratorul pe soseaua nationalä aproape nu observk intrarea la parcuri. In America se obisnuesc forme arhitecturale
Fig. 28. -
Alee de pietoni in Jackson Park din Chicago. (dupä Koch, Gartenkunst im Städtebau)
In genul arcurilor de triumf, insk aeestea pot avea deseori un efect dezastruos, dack sunt de proportii mici, sau shut foarte costisitoare, clack sunt mai importante.
Astfel de intrkri ar trebui tratate ca piete largi, incadrate cu plantatii, de unde sà porneasck promewww.dacoromanica.ro
75
Alee in padurea Fontainebleau (dupa Paris, de BucoFig. 29. vich). La 60 km de Paris un masiv paduros de 17.000 hectare, (de 11 ori mai mare decat Snagovul) vestit pentru pitorescul sào, care atrage escursion4tii §i pictorii. Grigorescu a trait i pictat
ani in aceasta regiune. De observat cum aieea prin padure las& copa cii neatinsi.
www.dacoromanica.ro
76
nada principalk larga i bordata cu multe siruri de copaci, pentru a da aspectul de pare chiar dela inceput.
Facilitái pentrn public. Picnic. Pubhull care vine In parcurile extexioare orasului, trebue s'á aiba posibilitate:a de a se distra cateva ore si a lua masa pe iarba. La amenajarea parcului, trebuesc alese astfel de terenuri, care ar fi in gustul publieului spre a fi folosite in scopul acesta, de exemplu poeni in padure, sau la marginea unei ape, sau intr'un loc Cu o priveliste deosebita. Aceste locuri trebue sà aiba cateva instalatii. In primul rand trebue sa se dea posibilitate de a avea apä In apropiere. Cea mai bunk' metoda ar fi alimentarea cu apa din con;ducte; cum aceasta este greu in astfel de parcuri exterioare, se pot face puturi betonate deasupra i prevazute cu pompe de mama, dupä un sistem care sa excluda infeetarea sau nuirdarirea apei. Puturile deschise sau isvoarele, sunt perieuloase din punct de vedere sanitar. Apoi trebuesc amenajate closete, insa de un sistern care sä excluda mirosul si mustele, eaci in cazul acesta, ar fi de preferat sà nu se faca elosete de loc.
.O alta facilitate foarte utilä. dei nu indispensabila, este de a se da publieului posibilitate de a gati si îneàizi mâncarea si de a sta la mask A Iua masa pe iarbk este partea esentiali a unti picnic. La Snagov s'a facut ceva pentru gàtit chteva eä.rámizi pe care sa se aseze vasul de bucatarie, asa ea sä, se poafa' face focul :dedesupt. Nici nu e nevoe de mai mult. In America s'au facut in unele parcuri, adevarate sobe de bucatarie (fig, n) cu plItàs1 cos de platrä.. Ungà aeeste locuri de gAtit mâncare, trebue SA,' se gi.seaseä.preparate vreascuri, crângi, etc. pentru foe, www.dacoromanica.ro
77
la dispozitia publicului. Insä trebuesc luate mksuri pentru a preveni incendierea pkdurei si o supraveghere continuk din partea administratiei parcurilor, spre a nu se face excese si abuzuri.
Fig. 30.
Instalatie de incAlzit i g5tit máncare, in parcuri exterioare, America. (dui:id Weir, Parks).
Mai trebuesc amenajate mese si bänci penrtru stat la mask, desi acolo unde iarba este bunk, nu ar fi necesare. Ca protectie contra ploilor venite pe neasteptate, mad sunt necesare i adapostuni, care pot avea dirnensiuni mai mici and locul nu este vizitat prea deseori de public numeros. Aceste a,ddposturi trebuie o formA atrkgktoare si sk nu fie in discordantä, cu peisajul Ddm aici in fig. 31 fotog-af a unui adipost dela Snagov. Pe lângk aceste instalatii, terenurile de picnic din America sunt prefkzute i cu diferite aparate de joc pentru copii, in care Americanii, de altfel, .exce/eazk. www.dacoromanica.ro
78
Sporturi jocuri 'in parcurile exterioare. Inainte vreme, nici parcurile exterioare ale oraselor din strAi-
nitate nu aveau amenajkri speciale pentru jac si sport; astkzi situatia e alta. Generatiile actuale au .din ce in ce, mai putin spirit contemplativ. Activi-
Fig. 31.
Adapost in padurea Snagov, (Foto Ebner)
tate, ori uncle i oricând; de aceia i recreatia a de-
venit activk". Lista jocurilor si sporturilor ce se pot exercita in parcurile exterioare, este destul de lung)... Se joack golf, tenis, football, hockey, cricket,
polo, se trage cu arma, etc. si apoi toate sporturile de apk cu tot felul de bärci, cu sau arà panze, n.atatie si bäi, precum i sporturi de iarnä, cu patinaj, skniute (fig. 32) bob, ski, etc. Pentru fiecare din acestea, trebuie alese acele lo-
curi care le sink favorabile; in special, la asezarea -unui strand se cer anumite conditii topografice pentru
:a putea avea o plajä, utiizabilä i anumite conditii www.dacoromanica.ro
-
79
sanitare, entru ca apa SA, fie curati. Nici copili nu trebuesc aitati i. trebuesc arnenajate si locuri de joc pentru ei, mai ales pentru acei care nu vin cu
clin grupuri de excursionist dela scoali In parcurile mai maxi se prevkl i terenuri pentru component (camping), insä, de preferat intr'o parte mai izolafá, destinati anurne pentru acest scop si prevAzute cu instalatiile adecuate.
Fig. 32.
Banius in Franklin Park, Boston. (dupä Weir, Parks)
Toate aceste a,menaj'äri trebuesc studiate astfel ca s'a nu desfigureze peisajul i ca s'ä, nu se stingherea,scä una pe alta, mai cu deosebire acolo uncle este de as,teptat o mare rafluenta de public. In garb', de cele mentionate nisi sus, parcurile exterioare pot fi utilizate si in scopuri educative-recreatoare. De exemplu gráclini botanice, aquarii, gr6dini zoologice i chiax galerii de artk i muzee, pot fi asezate aici, dad, nu sunt prea departe de bras, ,ci In vecinatate apropiata. O grädin'ä botanicà, sau chiar o grklin'i de trandafiri sau de flori obisnuite, sunt In discocedanti cu parwww.dacoromanica.ro
80
cul exterior, eked au cu totul alt caracter, malt mai ingrijit, mult mai divizat Cu forme mad geometrice. De aceia e bine si li se reserve o portiune separati dinterenul parcului si. sa fie tratate ca parti distincte. Un anumit fel de grädini botanice, in care se gäsesc pot numai arbori i arbusti nurnite arboretum insà foarte bine sä fie inglobate in .parcurile-, exterioare i ar fi de folos atät pentru studenti cat si pentru rnarele public, care ar avea ocazia sà vadä diferitele specii de arbori din toate päxtile lumei, adunate la un loc.
Gradinele zoologice si aquaria au un caracter si mai strain de al parcurilor mari, asa cd, acolo unde existä loe suficient si necesitatea de a se infiinta o. grädina zoologicd, va trebui sä i se destine o portiune cu totul distinctä. C14 dirile din parcuri. In nici un pare public, in luteriorul sa,u in exteriorul oras,ului nu .ne putem dispensa
de anumite clädiri, care sunt necesare, atit pentru diferitele nevoi ale publicului cht i pentru administra,
tia si intretinerea parcurilor. Chioscurile cu bäuturi Facoritoáre sau pentru Vanzarea altar luerruri; sunt oplag5, inevitabila a platoonrilor. Trebue autat cel putin ca sä nu se lase Concesionarilor latitudinea de a-si alegelocul si de a face chioscul cum vor ei,-ci locul sä fie ales de administratia parcului, asa fel In at sá fie in apropiere de aglomerärile de public, fàrä a-i impiedica circulatia, albA o formi si un aspect, care sä, nu fie in prea mare disonantä cu imprejurimile. Restawrantele trebue sä fie situate en Vedere laze, Spreapä sau spre privelisti lungi, ca ochiul sä vadäi in depArtare. Le trebue mi ice relativ mare, lar elàdiiei trebue rnult retrasä din soselele de circulatie, sau din aleele unde s'ar putea aglomera publicul. www.dacoromanica.ro
8i
In privinta arhitecturei, nu se pot stabili reguli, dar se poate cere, cel putin, ca sä se acomodeze cu peisajul. Din acest ultim punct de vedere, restaurantul dela, Snagov, de exemplu, (arhitect Doicescu) este foarte bine ea arhitectura: vazut de pe lae, orizontala formatá de sirul alb si neintrerupt al ferestrelor proectate pe fandul inehis al peretilor i padurei, se armonizeaza .eu linia largä, i orizontala a malului apei; ea amplasament insk, are defectul cä locul dintre elk"dire si lac este prea mic; cladirea ar fi trebuit retrasa mai mult de la api. Addposturile pentru protectia publicului in caz de ploae, trebuesc imprastiate prin toate partile parcuId, in apropiere de punctele unde se aglomereaza publieul. Ele potfi tratate in diferite feluri, din punct de vedere a,rhitectural; fantezia arhitectului are aici un larg camp de activitate, insá am prefera adAposturile cu caracter rustic si pe acelea care nu dau impresia de baraci. Langä adaposturile mad marl, s'ar putea arnenaja i grupuri sanitare closete i lavoare. Daca se fac si sporturi de iarna, adaposturile ar trebui sa aiba i inciperi incalzite. Old dirite torenurilor de sport si joc, la stranduri,
cluburi de golf sau de visa sau de barci cu panze (yachting) etc. Amplasamentul este determinat de fanctia de indeplinit, insi forma lor trebue suborclonata nece,sitatilor estetice ale parcului; pentru accasta, este necesar ca planurile sä fie controlate de arhitectul parcului. ClAdirRe pentru, dieractii ca loealuri de dans, chiburl, etc., trebuesc asezate in apropierea soselelor de eirculatie i au mari spatii imprejur, in vederea agiomerarilor de public. Ciádirile ne,cesare admirvistratiei i ntretinerii parAcestea cuprind atat locuinte pentru personal, 6
www.dacoromanica.ro
82
&At Si birouri, magazii pentr.0 material si unelte, camere pentru paznici, sere, 'mink electrieä si multe altele.. Nu este totdauna neceser ca parte,- sau toate aceste crádiri si fie izolate intr'o portiune mai retrask aparcului, cici se pot -gasi astfel de forme arhitecturale, care sA, le dea un aspect destul de pla.cut. Grupurile sanitare. (alosete, lavoare)1. Acestea tre-buesc asezate in apropierea centrelor de. atractie, unde vine malt public, si SA, fie vizibile, färäinsa a .esi prea mult in , evident:A. In afark de closetele si lavoarele din clädtrile enumerate 'mad sus;..pentru uzul vizitaitorilor acelor elAdiritrebuesc tarnenajate in pare alte grupuri de closete i &you're, fie .distincte, fie in acelas corp .cu .adiposturile sau alteclädiri. Sistemul insk, trebue äfie cat mai higienic posibil, i sk existè siguranta dä nu vor produce miros, si anuste. In afarä ,de bfädirile enumerate mai sus, mai mention:km instalatiile de stationare de vehicule, care, in unele parcuri Mai depärtate de aras, cum ar fi Snagovul de Pildä, suntrnecesare. 0 astfel -de statie de maini va trebui asezati in imediata apropiere a punctuhat cel mai aträgitor al parculai, unde este natural ca vehiculeie sä se opreasci. Loeul Va fi destul de mare pentru a putea primi numkrul maxim de masini, ce s'ar putea, prevedea, 'Mg, nu e necesar si fie ameriajat uniform pe toetk intinderea: -o parte poate fi foarte bine consideratk ca rezervi si: läsatä ark amenajäri speciale, dar sk fie fatalist aptä de a primi rnasini. Par_ lea amenajatä va fi, bine inteles, pavatk, lar asezarea mashielor va fi studiatk de la incepuf asa fel,. Ca once mesink sà poatk'esi.in.orice moment, ail a fi stAnjenitä, de celelalte. ,Statiunea vá fi.previzutk cu o hastela* modernä de benzink, Wei, etc., si e de .dorit sk aibk un mic latelier prey:knit cu uneltele n'ecesare pentru punerea In funetiime a vrennei masini rkmase .
www.dacoromanica.ro
83
impala: In plus, va avea un serviciu de path si chiar un garaj cu boxe, care sä fie inchiriate acelora care vor si nu aibk grija automobilului. In lipsi de garaj cu boxe, s'ar putea amenaja si sub cerul liber un astfel de teren, wide publicul sä poati läsa Inasina in primirea antreprenorului statiunei de automobile, in schimhul unei taxe. Pentru autobuze, trebue un Ice de stationare sepa-rat, care totusi poate fi in legkturä cu statium.ea celor-
lalte maLni, insk are nevoe de o amenajare specialà, pentru ca publicul care soseste sau pleaci cu autobu-zele, sà poati astepta ark a impiedica circulatia si firk pericol de accidente. Terenuri rezervate. (Reservation). In afari de asa numitele parcuri exterioare, cum ar fi de exemplu
Parcul National proectat la Bucuresti, sau pidurea Bkneasa situatk la 3 kilometri de marginea de nord a orasului, in strginktate si Triad ales in America se .cunosc si alte amenajiri de terenuri pentru uzul public denumite reservation". Ele s-unt aproape acelas lucru ca si parcurile exterioare, cu deosebirea a nu sunt numai cleat proprietate comunalg, ci pot fi si a statului San a altor institutii publice, si se mai deosibesc prin acoja ca topografia i vegetatia sunt lksate -cu totul in starea lor naturali asa cum le-a facut Dumnezeu, considerind tocmai aceasta ca farmecul lor principal. Unele sunt mai putin intime (ping la 50 hectare) si -situate Trial in apropierea oraselor, dealungul riurilor sau lacurilor, sau pe tirmul mirei, si sunt in general impidurite. Aici, publicul are depling libertate Si se plimbe nestingherit ori unde-i place, si se aseze pe alerge, &A.' se ioace, sà facg, sport sau sà fad, bae, clack' e 15.110 o apà. Altele sunt Inuit mad intinse, .si se deosebesc de primele prin acela stunt situate pe
www.dacoromanica.ro
84
terenuri cu o configuratie si au o Vegetatie mai variatk si au posibilit4i mai mani de a uyla de ele. GLsim aid aceleasi instalatii pentru joeuni i sporturi de tot felul. In genul parcurilor exterioare, avem la Bucuresti padurea Pantelimon i pidurea gáneasa, i ar fi de dorit sä, se realizeze Oat mai curand initiativa de d-1 Dem. I. Dobrescu, primarul Capitalei, de a se amenaja ca pare public si Pgdurile Pusnioul si Cernica, care split la distantà de numai chtiva kilometri de marginea arasului. Peidicrea Bäneasa, in intindere de 100 he,ctare, situatà in apropiere de soseaua nationalä. BucurestiPloesti, la circa 3 ldlometri departare de marginea de nord a orasului, a fost cedatä, municipiuiuti Bucure,sti prin legea de infrumusetare a imprejurimilor capitaki din 1931, ()data cu pAclurea 51 cu laeul Snagov, cu lacul Bineasa. 135,clurea aceasta a fost tAiat5,' Inalute de räsboi si are acum arbori destul de mari, de esentele obisnuite in p5.durile din campia Munteniei, oer, tei, etc. Nu are luminisuri mai mari, de cat in
spre partea de sud-vest, de circa 7 hectare si un Inminis in coltul dinspre sud-est, de circa 5000 m. p. Restul este pà.dure dea,s5,. Este tra,versatà de doua sosele de exploatare in lung, si douä,' in lat, toate in linie dreapt5., lar accesul se face prin prelungirea celor dou5, drumuri longituclinale pan5 in soseaua natio-
ran (fig. 32 bis). Aceastä p*Adure este insà, numai o parte din masivul de p5,dure din nordul orasului; ea se invecineste cu alte päduri particulare, care, cu timpul, vor trebui sà intre in proprietatea mrniicipiului, pontru a se evita dist-rugerea lor. Sunt singurele pàduri mal marl din vecinäIatea imediatä a Bucurestilor i pristrarea. lor e indispensabili. www.dacoromanica.ro
PUMUL DE AMEMAARE AL FiDUREI
- BANEASAScara: .
0
WO
oo
000
oo
500re.
-to
_di 4 tie
=
'',3 ' t%
r., ,-,1_,...A' '44) * - a Ikl -ib , f ,t1; 4 ''.--;VZE,--P, 10,0'2 P
..;.14.,`44 .q
-,.0,;;,-
° 4-.,1%.
Teren de ioglobat 7n. viitor
LEGETIDA
1,6 ' !O. O
w=
" Cáláreli . Plehini Parking .
t
'
or CMdiri
't.4-"'" 0)"
*.. AK, , ,,,,,,,,,,,,,,1,,,-stii.",":.7p..-
.,
alf:w- -61
t
;74,eit
< .g,
A
'":1$75111,..
...V..;a:CIIT'z' ko._.:Z 111'
Planul de 'amenajare'a .parcului BAileasa, B'ucurestr.
www.dacoromanica.ro
-'1..'51.A.. " -... ....., -6.V
%.4.j. .:,'' I.,.7"-,-...,-,-,,rf -- '-'--Q 1-27...,?...44 . '4,1,-..---
_:
Fig. 32 bis:
t,
.
'.'",d
..
',7,
,l?" <&' :4 0
...s..1 t._413
'4%4,4 'Plitl...
Ild,FP4=.'*
.nl---rsrc7..7.-,-..x- -,,...
I=Eal Planet poeni
,P9
k-tN cti,;:
_ Drum Automobile
, r.__..
tki)
4z.4.3
/a Parry/ Bdneasa
----.- ,
oq O,';7,S a
4
:.,1,::-!.,t3
14..f
,
De.r.. O./X/eoifia_
86
Adurea Cernica este situatä, la 8 kilometri depä.'rtare de. marginea de est ,a orasului Bucuresti.
Este din. ,aoeiasi esentä, ea si Bäneasa si a fast tälatà In timpul räzboiului. Are o intindere de 1957 hectare si Se continui iIa nord cu p6clurea Pusnicul de 624 ,heertaile si p5durea Paskrea de 1038 hectare. Avem aici.Ahr niasiv pa,..duros ,de o mare intindere,. votat Inc& din Marte .proprietatea statului. Desi 1931, legea prin care s'a cedat capitalei o portiune de !300 hectare din pàdurea Pusnicul, legea nu s'a promulgat phriä. in prezent. La padurea BA,neaSa, nu avem ape; aici hush,' avem la-
cul Cernica i Jacal Paskrea, lar terenul prezintä, o to-
pografie mult mai variatà. Ca leggturi Cu orasul, afarà" de soseaua Pantelhnon si de soseaua Dude care se poate prelungi pâra la Cernica, mai avem si legaturi cu douä, cäi ferate: lima Constanta si lima Oltenita.
Pädurile acestea vor fi viitorul mare pare popular din exteriorul Capitalei; aici avem posibilitatea de a pune la dispozitia maselor, locuri de plimbare de ireereatie, cäici sunt incleplinirte mai toate conditiile pentru aceasta. In spre sudul orasului, a.vem masivul phduros al Comanei, dar care e la o departare mai mare, iar spre nord, la 35 de kilornetri, avem faimosul Snagov. Snagovul. Distanta din centruI orasului pe soseaua nationalä, 'Ada la soseaua de intrare in Snagov, este de 35 kilometri; de aici 'Dank la lac, soseaua are 5kilometri; avem deci, in total, 40 kilometri, care in mod normal se parcurg ca automobilul in trei sfer,turi de orà. Este cam departe de Bucuresti, de aceia nu poate fi considerat ca un simplu pare exterior al Capitalei, ci are si un caracter de statiune ciimateric5,. Pe längi. www.dacoromanica.ro
87
instalatiunile enumerate mai sus, ca necesare inteun pare exterior, va trebui deci, sh mai aibh hoteluri, terenuri pentru case de vacantä. (week-end), terenuri pentru tabere, i inch Multe altele, ce se cer unei astfel de statiuni. Dar ceea ce distinge mai mult Snagovul de celelalte regiuni din jurul Capitalei, este lacul i phdurea. Un lac enorm de 1000 hectare, adânc de 7 'Auk la 10 metri, si o phdure de 1500 hectare cu copaci marl, bhtrani i, in umiak locutri ,destul de rari si färä rästiris, ca sh te poi infunda in pädure ori cat de adânc, ceea ce nu e ,cazul la mite vecinkthti ale Capitalei. Distanta de 40 kilometri nu m.ai joach rolul pe care
1-ar fi avut inainte vreme; un bun serviciu de auto4uze cu un tarif eftin, ar putea face o foarte bunh leghturd Cu Capitala, iar in zilele de shrbhtoare, dud ar fi afluentä de public, s'ar putea indrepta spre Snagov si parte din autobuzele din oras.O leghturh cu calea feratk sau cu tramvaiul, nu ar fi mai rapidh nici nu ne putem gandi in sirtuatia de azi, la o investtie de cpital relativ mare, in astfel de lucrhri; numai autobuzele sunt indicate pentru transporturile de pasageri al chror um/1hr variazh prea mult de la o zi la alta si prezintk salturi asa de mari in zilele de sirlaktoare, lush cu conditia sk fie confortabile, rapide eftine. IX. CIMITIRE
Desi cimitirele au cu totul altA functiune de cat parcurile publice, totusi intre ele exist& o mare asemknare, prin aceia eä i cimitirele prezinti un spatiu liber, cu plantatii, :rub& i flori, si au aspectul unor grhdini. Unele cimitire rivalizeazh in frumusete cu cele mai frumoase parcuri. www.dacoromanica.ro
88
Cresterea rapidä, a oraselor a facut ca locuitorii oraselor mari, duiph ce in viatk au fost inghiesuiti pe
Fig. 33.
Waldfriedhof, München. Un colt de cimitir cu pietre funerare
(dupà Koch, Gartenkunst im Städtebau)
uil spatiu restrins, nici dup5, moarte sA nu aibd, soarti; cimitirele au devenit neinekpäloare. Si penwww.dacoromanica.ro
89
truck i dupä moarte, ca si In viaä, fiecare a vrut sä intreack pe celalt i nimeni nu a luat in seamk pe vecin, ci din contra, a vrut sä.,11 reduck la tä.cere prin monumente cit't mai marisi mai a.rtistice" (o aclevkratk luptk pentru viatk si la cei morti, ceca ce nu e n.umai de at un paradox, cici multe monumente se cer prin testament), de aceda cimitirele au aspectul acesta dezolant de exhibitii de vanitate, nu numai la noi, ci in toate pärtile. Cimitirele, ca i orasele de altfel, sunt o imagine destul de fidelä a culturei, civilizatiei i caracterului populatiei.
Dar nicAeri nu se gäseste arti" in mask asa de compactk ca in cimitire unde monumentele isi fac concurentä, in grandoare i lipsk de gust. De aceia s'a pornit o reactiune contra arnenajArii de pink aerial", a cimitirelor.
In Germania si in alte täri s'au &cut concursuri de amenajare de cimitire, cu rezultate diferite, insk cu o marcatk tendintk de simplificare, de unificare si de armonizare. S'au propus i s'au amenajat cimitire unde predomink padurea
Waldfriedhof
cu mor-
mintele asezate discret intre copaci. Nici o imprejmuire de morminte i bid un monument, care sk fach notä, discordantä.: simple cruel sau pietre, sau cel mult sarcofagiii de pieta', care mi au mai mult de 1 m în1time, asezate intre flori i iarbk si la umbra copacilor, san pe un fond de arbusti läsati sk* creascA In voe (fig. 33).
In America s'a mers chiar pang la interdictia monumentelor; existà cateva edimitire unde nu se permit decht p1.ci fimerare asezate orizontal pe pfianânt. X. INSTALATII SANITARE IN PARCURI In parcurile i gr&dinile din °rase, alimentarea cu apä nu prezintä dificultiti. La parcurile ,exterioare, www.dacoromanica.ro
90
care nu se pot aproviziona cu apä, dela a.retea din veeinfitate, trebuese eä'utate surse proprii din isvoare,. ape subterane, rand, laeuri, etc. Cantitatea de aph' neeesara nu e usor de evaluat.. -
Cuvera ca apa de bait, dar sa *fie asezata mai jos, Fig. 34. ca s'a poata ajunge la ea si copiii mai mici (dupa Weir, Parks)i
www.dacoromanica.ro
91
In afarä de apa pentru stropit, udat, irigat sau pentru:
bäd, apa consumaa de vizitatori poate varia dupa felul parcului: intr'un pare. de plimbare, publicul consumä numai apä, de baut, lar inteun pare de campament, sau uncle familiile au posibilitatea Sa-si gaeasci alimentele aduse de acas6, consumul poate ajunge la 100 si chiar 200 litri pe zi de fiecare vizitator, in care inträ i apa die spälat i apa dela closete. Alimentarea se poate face prin fantani izolate, cu pompe de manä, insä de o constructie care sa excluda infectarea iapei sau printr'o instalatie colectiva. Pentru apa de bhut se recomanda mici fantani tasnitoare (adaptabile si la porn:pele de mana) care permit publicului sä bea apä, fkra sä aibä, nevoe de pa-
hare si ark a atinge nimic cu gura, astfel ca nu se pot propaga boli (fig. 34). In privinta closetelor, dacä nu existä posibilitatea
de a se face instalatii cu spalare de api, nu se pot permite nici simple gherete deasupra unor gropi in, painant, caci produc miros i mute, dad, nu cumva mai existä inca in plus si pericolul de infectare a ape-
lor subtarane. In volumul Parks" editat de Barnes and Company, New-York 1928, vol. II, pag. 839 si ur-
matoarele, se gasesc o serie de indicatii foarte pretioase cum se pot amenaja closete publice destul de higienice cu mijloace relativ simple, in parcuri care nu au canalizare, cu un sistem de galeti maxi, transportabile si inchise cu capac. Se mai pot introduce si diferite sisteme de haznale septice in acele parti ale parcului uncle aglomeratiile de public sunt mai pronuntate. BIBLIOGRAFIE
In studiul de fatA, care e mai mult o compilatie dupa diferiti autori, ne-am servit lute° foarte largit www.dacoromanica.ro
92
inksura die urmatoarele arti de specialitate, care se gksesc in Biblioteca Institittulni Urbanistic al Untilnei Oraselor din Romania:
L. H. Weir, Parks, a Manual of Municipal and County Parks, 2 volume in 8°, 1036 pagini in total, edi-
tura A. S. Barnes t5 Company, New-York, 1928, cu veden, planuri, diagrame, formulare, pretul 25 dolari. Un tratat complect de parcuri publice in Statele Unite, cu indicatii foarte bogate despre: rolul parcurilor, dimensionarea i aplasamentul lor, terenuri de joc si sport de
tot felul, parcuri exterioare, amenajare, control administrativ, finantare, organizare de servicii municipale pentru parcuri, instalatii sanitare, iluminat, detalii de constructie, intretinere, partea horticold, politia parcurilor, gradini zoologice i botanice, formarea personalului administrativ al parcurilor, bibliografie.
Hugo Koch, Garbenkunst im Städtebau; un volum de 318 pagini, format 8°, editura Ernst Wasmuth A. G. Berlin, 1923, cu veden, planuri, diagrame. Un manual concis de parcuri i grädini publice: spatiile verzi in cadru arhitectural, spatii verzi in legaturà cu planul orasului, protectia peisajului i monumentelor, executarea unui program de parcuri (administratie, legislatie, finan-tare) cu numeroase exemple. Modern Gardens, British and Foreign, text de
Percy S. Cane, numar special al revistei Studio 1926 1927, editura C. Geoffrey Holme & Shirley B. Wainwright, Londra; un volum in 8°, cu 24 pagini text si 166 pagini ilustratiuni.
Otto Blum, G. Schimpff, W. Schmidt, Städtebau, editura Julius Springer, Berlin 1921, un volum in 8° de 478 pagini. In partea A, capitolul 2 are chestiuni privitoare la spatiile libere.
Scharoo, Wits, Gebäude und Gelände fiir Gymnaswww.dacoromanica.ro
93
tik, Spiel und Sport. Un bun manual pentru terenuri de sport.
Nelson P. Lewis, The Planning of the Modern City, editura John Wiley & Sons, Inc., New-York, 1923, format 8°, 457 pagini, ilustratii, planuri, diagrame. A se
vedea Parks and Recreation Facilities", cap. VII, pag. 130-148.
www.dacoromanica.ro
TIP. BUCOVINA L E. TOROUTIU, BUCTME$TI III STR. GRIGORE ALEXANDRESCU 4.- TEL. AUT. 210X43
www.dacoromanica.ro
I.1/.001.., 1 A 031.0V INA" ),
f.
TOR OUTIU,fiucuRtfl
www.dacoromanica.ro
