Victor Frankl Omul in Cautarea Sensului Vietii

c&nd nu nu$ai că li se de%le"ă li$a, ci şi ce#a dinlăuntrul lor, c&nd si$ţeau deodată că depăşiseră ostacolul ciudat care  îi încătuşase.  într!o %i, după elierare, $!a$ pli$at prin î$pre2uri$i pe pa2iştile înflorite, $ult, $ult de tot, înspre t&r"uşorul cel $ai apropiat de la"ăr. Cioc&rliile se a#&ntau spre cer şi le asculta$ trilurile #esele. /u era ţipenie de o$ c&t #edeai cu ochii. /u $ai era ni$ic altce#a dec&t pă$&ntul şi cerul nesf&rşit, şi #eselia cioc&rliilor, şi ne$ăr"inirea spaţiului. A!a$ oprit, a$ pri#it în 2ur, şi în sus, spre cer, şi a$ că%ut în "enunchi. @n clipa aceea, n!a$ $ai ştiut de $ine şi de lu$ea din 2ur ! a#ea$ doar un sin"ur lucru în $inte ! $ereu acelaşi: 0($ stri"at către Do$nul din închisoarea $ea str&$tă şi 8l $i!a răspuns scoţ&n!du!$ă în ne$ăr"inirea spaţiului3.15

(t de ult a stat 'n+enuncheat Fi a repetat aceste cuCinte5 nu-i pot ainti... Dar Ftiu că 'n Aiua aceea5 'n ceasul acela5 a 'nceput o Ciaţă nouă. Pas cu pas5 a pro+resat p(nă c(nd a redeCenit o fiinţă uană. 1O

 Frankl citea%ă din Psalmii re"elui Da#id: 0în $i2locul str&$torării a$ che$at pe Do$nul: Do$nul $!a ascultat

şi $!a scos la lar".3 ! ;sal$ul 14,5. 'n.trad.+

u si+uranţă că druul parcurs de la tensiunea sufletească acută din ultiele Aile de la+ăr Jde la acel răAoi al nerCilorK la pacea inţii nu a fost lipsit de ostacole. !r fi +reFit să se creadă că un deţinut elierat nu ai aCea neCoie de nicio asistentă spirituală. 9reuie să ţine cont că un o aflat Cree 'ndelun+ată su o aFa uriaFă presiune sufletească se +ăseFte5 fireFte5 'ntr-o oarecare prieIdie după elierare5 ai ales că fusese rusc uFurat de ea. !cest pericol J'n sensul i+ienei psiholo+iceK este contra+reutatea psiholo+ică pusă 'n cupănă. După cu sănătatea fiAică a scafandrului ar fi 'n pericol dacă acesta ar părăsi rusc caera de decopresie Junde se află su o presiune atosferică enorăK5 tot aFa oul elierat dintr-odată de tensiunea sufletească  poate suferi anuite deteriorări ale sănătăţii sale orale Fi spirituale. 7n tipul acestei faAe psiholo+ice5 se poate oserCa că oaenii cu o natură ceCa ai priitiCă nu pot scăpa de influenta rutalităţilor care i-au 'nconIurat 'n Ciaţa de la+ăr. !cu5 lieri fiind5 +(ndeau că-Fi pot folosi liertatea fără nicio cenAură Fi 'n chip arar. 6in+urul lucru care se schiase 'n ceea ce-i priCea era faptul că5 acu5 din asupriţi deCeniseră asupritori. Din niFte oiecte supuse forţei silnice Fi nedreptăţii deCeniseră niFte oaeni puFi pe harţă. 'Fi Iustificau coportaentul cu e*perienţele +roaAnice prin care trecuseră. aptul acesta deCenea eCident 'n eCeniente inore. n prieten de-al eu se plia cu ine pe un c(p5 'nspre la+ăr5 c(nd deodată a aIuns la un lan Cerde. !utoat5 eu l-a eCitat5 dar el -a apucat de rat Fi -a t(r(t prin lan. ! 'n+ăiat ceCa5 să nu călcă 'n picioare lanul Cerde. )l s-a enerCat5 i-a aruncat o priCire furioasă si a stri+at la ine: B3u ai spune 3u ne-au aIuns toate c(te le-a pătiit 6oţia Fi copiii i-au fost +aAaţi - ca să nu ai aintesc de toate celelalte lucruri prin care a trecut -5 si tu 'i interAici să calc 'n picioare c(teCa fire de oCăAE !stfel de oaeni puteau doar cu +reu să fie conduFi 'napoi la adeCărul unani acceptat că nieni nu are dreptul să facă ceCa rău5 nici chiar dacă lui i s-a făcut Creun rău. 9reuia să ne strădui a-i conduce 'napoi la acest adeCăr5 altfel consecinţele ar fi fost ult ai rele dec(t pa+ua c(torCa ii de spice de oCăA călcate 'n  picioare. 'ncă 'l a 'n faţa ochilor pe deţinutul care5 suflec(ndu-Fi (necile căăFii5 Fi-a C(r(t (na dreaptă su nasul eu url(nd: B6ă-i tai (na dacă n-a s-o (nIesc cu s(n+e 'n Aiua c(nd Coi aIun+e acasăE reau să sulinieA faptul că oul care a rostit aceste cuCinte nu era un indiCid rău. Hi-a fost unul dintre cei ai unI caaraAi5 at(t 'n la+ăr5 c(t Fi după aceea. Pe l(n+ă ur(ciunea orală reAultată 'n ura acelei ruFte elierări de su tensiunea sufletească5 ai era Cora Fi de alte două trăiri fundaentale care aeninţau să strice caracterul deţinutului5 acu lier: a'ărăciunea Fi &eza'ăgirea suferite după re#enirea la #iaţa de $ai înainte.

($ărăciunea era cau%ată de o serie de lucruri cu care se confrunta în oraşul său natal. C&nd, la întoarcerea sa, o$ul a descoperit că, în $ulte oca%ii, c&nd se înt&lnea cu alţii, nu dădea dec&t peste ridicat din u$eri şi fra%e răsuflate, tindea să se a$ărască şi să se întree de ce a trecut prin toate prin c&te trecuse. C&nd au%ea aproape peste tot aceleaşi fra%e, de "enul: 0/oi n!a$ ştiut ni$ic despre asta3, sau: 0Ei noi a$ suferit3, atunci se întrea: 09a$enii ăştia chiar nu ştiu să!$i spună ce#a $ai potri#it>3 Trăirea de%a$ă"irii este însă diferită. (ici nu $ai era #ora doar de #reun prieten 'a cărui superficialitate şi lipsă de si$ţire erau într!at&t de respin"ătoare înc&t în cele din ur$ă te si$ţeai ca alunec&nd într!o "aură din care nu $ai puteai #edea sau au%i nicio altă fiinţă u$ană+, ci de soarta însăşi care părea at&t de crudă.
nu are ar+ini5 că poate 'ncă să ai sufere5 a 'ncă ult ai intens. (nd a Corit despre 'ncercarea de a-i ridica oralul oului din la+ăr5 a spus că treuia să i se arate ceCa din Ciitor spre care să priCească. 9reuia să i se reaintească faptul că ai aCea 'ncă Ciaţă5 că o f iinţă uană 'l aFteaptă să se 'ntoarcă. Dar după elierare !u fost unii care au aflat că nu 'i ai aFtepta nieni. ai de acela1S care a aflat că persoana a cărei unică a$intire îi dădea cura2 în la"ăr nu $ai eistă Bai de acela care, atunci c&nd %iua $ult #isată soseşte în sf&rşit, descoperă că nu se asea$ănă deloc cu ceea ce aşteptase el ;oate că a luat troleiu%ul, a călătorit spre casa pe care ani la r&nd a pri#it!o nu$ai şi nu$ai în $intea sa şi a apăsat utonul soneriei eact aşa cu$, în o $ie şi unul dintre #isele sale, t&n2ise să a2un"ă să facă, doar pentru a afla că persoana care ar fi treuit să îi deschidă nu este acolo şi că nu #a $ai fi niciodată.  în la"ăr ne spunea$ unul altuia că nu eistă o aşa fericire pe acest pă$&nt care să poată co$pensa tot ceea ce  îndurase$. /u $ai nădă2duia$ fericirea ! nu asta ne dăduse cura2, nu asta dăduse sens suferinţei, sacrificiului sau $orţii. Ei, totuşi, nu era$ deloc pre"ătiţi pentru nefericire. (ceastă de%a$ă"ire, care îi aştepta pe suficienţi deţinuţi, a fost o eperienţă peste care oa$enii aceştia au "ăsit că le este teriil de "reu să treacă şi că este deoseit de "reu pentru psihiatru să îi poată a2uta să o depăşească. Dar faptul acesta nu treuie să!l descura2e%e= di$potri#ă, treuie să!i ofere un i$old în plus de a o face.  însă pentru fiecare dintre deţinuţii lieri a #enit şi %iua c&nd, pri#ind înapoi înspre eperienţele la"ărului, n!a $ai fost în stare 1S

 Frankl se referă aici la sine însuşi. Desi"ur, eperienţa lui nu a fost unică= $ulţi alţi deţinuţi #or fi trecut prin

aceleaşi chinuri sufleteşti, descoperind la întoarcerea din la"ăr că fiinţele dra"i pentru care luptaseră să supra#ieţuiască nu $ai sunt. 'n.trad+

să priceapă cu de le-a putut 'ndura pe toate. După cu Aiua elierării a Cenit 'n cele din ură5 Fi toate 'i păreau a fi un Cis fruos5 tot aFa a Cenit Fi Aiua 'n care toate e*perienţele din la+ăr nu i-au ai părut a fi fost niic ai ult dec(t un Cis ur(t. Pentru oul re'ntors acasă5 'ncununarea tuturor celor trăite este sentientul inunat că5 după toate c(te le-a 'ndurat5 nu ai are a se tee de niic altceCa5 ci nuai de DuneAeul său.

+ARTEA A DOUA 17 

 "gterapia pe scurt  1"

 (ceastă secţiune a fost re#i%uită şi actuali%ată= ea a apărut pentru pri$a dată su nu$ele de 0Conceptele

funda$entale ale lo"oterapiei3 în ediţia din 1)H a cărţii 3mul ,n căutarea sensului vie2ii" 'n.aut.+

D) <>7)75 79797
asaltat de cereri #i%&nd o epunere $ai etinsă. De aceea, pentru pre%enta ediţie a$ rescris!o în între"i$e şi $i!a$ etins considerail epunerea. 6arcina nu a fost uşoară. 6ă furni%e%i cititorului, cititorului, într!un spaţiu restr&ns, între"ul $aterial care a necesitat scrierea scrierea a * de #olu$e în li$a "er$ană este o sarcină aproape fără sorti de i%&ndă. î$i a$intesc de un doctor a$erican care

U -a 'ntreat odată5 'n cainetul eu din iena: - Doctore5 de fapt sunteţi psihanalist ,a care eu a replicat: - 3u sunt psihanalist să spune ai de+raă că sunt psihoterapeut. Dar el a continuat să ă 'ntree: - ;i cărei Fcoli 'i aparţineţi l-a răspuns: - ! propria ea teorie se nueFte lo'oterapie" - !ţi putea să-i spuneţi 'ntr-o sin+ură fraAă ce se 'nţele+e prin lo+oterapie -a 'ntreat el. 6au care este deoseirea dintre psihanaliAă Fi lo+oterapie - Desi+ur5 i-a spus5 dar ai 'nt(i aţi putea să-i spuneţi duneaCoastră 'ntr-o sin+ură fraAă care este esenţa psihanaliAei lată ce i-a răspuns: - 7n tipul psihanaliAei5 pacientul stă 'ntins pe o canapea Fi istoriseFte lucruri care uneori sunt foarte neplăcute de ărturisit. 7ediat i-a 'ntors-o5 iproCiA(nd astfel: - 7ar 'n lo+oterapie lo+oterapie pacientul pacientul treuie să stea 'n picioare picioare Fi să asculte asculte lucruri care uneori sunt foarte neplăcute. Desi+ur5 era o +luă5 nu o Cersiune 'ncapsulată a lo+oterapiei. 9otuFi un ieA de adeCăr e*ista5 'ntruc(t retrospecti ctivă vă Fi introspectivă. lo+ote lo+oterap rapia5 ia5 'n copara coparaţie ţie cu psihan psihanali aliAa5 Aa5 este o etodă etodă ult ai puţin puţin retrospe ,o+oterapia se concentreaAă ai de+raă asupra Ciitorului5 adică asupra sensului pe care pacientul urăreFte să 'l dea Ciitorului său. J,o+oterapia este cu adeCărat o foră de psihoterapie centrată pe sens.K 9otodată5 lo+oterapia rupe cercurile Cicioase Fi ecanisele de feedac care Ioacă un rol at(t de are 'n deAColtarea neCroAelor. !stfel5 autocentrarea 1$, tipică ne#roticului, este întreruptă, în loc să fie $ereu încura2ată şi întărită. Fără îndoială că această afir$aţie repre%intă o si$plificare etre$ă a ceea ce este lo"oterapia= de fapt, în lo"oterapie pacientul este confruntat cu sensul #ieţii sale şi reorientat către acesta. (!l face să de#ină conştient de acest sens poate contriui $ult la sporirea capacităţii sale de a depăşi ne#ro%a. 1$

Frankl Frankl se referă referă aici la preocup preocuparea area ea"erată ea"erată a pacient pacientului ului pentru propria propria persoană persoană,, la autoose autooser#a r#area rea

ecesi#ă, patolo"ică, care duce nu doar la naşterea unor si$pto$e ne#rotice care pot fi teriil de in#alidante, ci si la for$area unor cercuri #icioase easperant de re%istente în faţa $edicaţiei '#. Biktor 8. Frankl, he doctor doctor and the soul0" 'n.trad.+

Daţi-i Coie să Că e*plic de ce a ales terenul de Blo+oterapieE ca nue pentru teoria ea.

4o'os

este un cu#&nt "recesc, care însea$nă însea$nă 0sens3. o"oterapia o"oterapia sau, aşa cu$ a fost nu$ită de unii autori, 0Cea de a treia şcoală #iene%ă de psihoterapie3 1), se concentrea%ă concentrea%ă asupra sensului eistenţei eistenţei u$ane si asupra căutării căutării sensului de către o$. Confor$ lo"oterapiei, lo"oterapiei, această strădanie a o$ului de a "ăsi sens în #iaţa sa repre%intă repre%intă forţa $oti#atoare $oti#atoare pri$ă în o$. De aceea #oresc #oresc eu despre despre voin2a de contra rast st cu cu princ princip ipiu iull plăc plăcer eriiii 'sau 'sau,, cu$ cu$ l!a$ l!a$ $ai put putea ea nu$i nu$i altf altfel el,, de sens! în sens!  în cont voin2a de plăcere0 pe care se centrea%ă psihanali%a freudiană, şi totodată în opo%iţie cu voin2a de putere pe care se centrea%ă psiholo"ia adleriană 'care foloseşte ter$enul de 0luptă pentru superioritate3+.

VO,-*/ VO,-* /E SE-S

ăutarea sensului repreAintă otiCaţia priă a oului 'n Ciaţă5 iar nu o BraţionaliAare secundarăE a  porn  pornir iril ilor or sale sale inst instin inct ctua uale le.. n nic icit itat atea ea Fi spec specif ific icul ul sens sensul ului ui cons consta tauu 'n fapt faptul ul că aces acesta ta tre treui uiee Fi poat poatee fi 'ndepIinit nuai de către oul 'nsuFi. 3uai astfel conceptul capătă senificaţia care 'i Ca satisface oului voin2a sa de sens. 8istă autori care consideră că sensurile şi #alorile 0nu sunt altce#a dec&t $ecanis$e de apărare, for$e de reacţie şi de suli$are3. suli$are3. în ceea ce $ă pri#eşte, n!aş #rea să trăiesc de dra"ul 0$ecanis$elor $ele de apărare3 şi nici nu aş fi "ata să $or de dra"ul 0for$elor $ele de reacţie3. Totuşi, o$ul este capail să trăiască şi să $oară pentru idealurile şi #alorile sale !  psihanali*a! iar cea de!a  ;ri$a şcoală #iene%ă de psihoterapie îi aparţine lui 6i"$und Freud '145H!1))+ ! psihanali*a! doua, lui (lfred (dler '147*!1)7+ ! psiholo'ia ! psiholo'ia individuală! 'n.trad.+

u c(ţiCa ani 'n ură a fost or+aniAat un sondaI de opinie 'n ranţa. ReAultatele au arătat că #$Q dintre oaenii chestionaţi au adis că oul are neCoie de BceCaE pentru care să trăiască. Hai ult5 S1 Q dintre aceFtia au ărturisit că 'n Ciaţa lor e*istă ceCa sau cineCa pentru care ar fi +ata chiar să 'si dea Ciaţa. ! repetat sondaIul de opinie 'n secţia ea5 din cadrul spitalului din iena5 at(t printre pacienţi5 c(t Fi printre erii  pers  person onal alul ului ui55 iar iar reAu reAult ltat atel elee au fost fost prac practi ticc acel acelea eaFi Fi ca Fi 'n caAu caAull iil iilor or de oaen oaenii ches chesti tion onaţ aţii 'n ran ranţa ţa.. Diferenţele au fost de nuai 2Q. n alt studiu statistic5 desfăFurat pe " #%$ de studenţi din %$ de cole+ii5 a fost realiAat de către sociolo+ii de la niCersitatea Mohn 8opins. Raportul lor preliinar face parte dintr-un studiu cu durata de doi ani susţinut financiar de 3ational 7nstitute of Hental 8ealth. hestionaţi cu priCire la ce anue consideră a fi Bfoarte iportantE pentru ei 'n preAent5 1SQ dintre studenţi au ifat: Bsă a c(t ai ulţi aniE5 'n Cree ce "$Q au spus că scopul lor principal este: Bsă caut Fi să +ăsesc un sens 'n CiatăE. t Desi+ur5 ar putea e*ista unele situaţii 'n care interesul indiCidului faţă de Calori repreAintă5 de fapt5 o cauflare a unor conflicte lăuntrice. Dar chiar Fi aFa fiind5 acestea repreAintă o e*cepţie de la re+ulă5 nu re+ula 'nsăFi. 'n astfel de caAuri aCe de-a face cu pseudoCalori5 iar ele treuie deascate. !cest proces de deascare treuie să 'nceteAe 'nsă de 'ndată ce aCe de-a face cu ceea ce este autentic Fi Ceritail 'n o5 respectiC cu dorinţa acestuia de a aCea o Ciaţă c(t ai plină de sens. Dacă nu se opreFte 'n acest punct5 unicul lucru pe care  psih  psihol olo+ o+ul ul resp respec ecti tiCC 'l'l de deas ască că este este55 de de fapt fapt55 pro propr priu iull său său B Bot otiC iC ascu ascuns nsE5 E5 resp respec ecti tiCC neC neCoi oiaa sa sa inco inconF nFti tien entă tă de a desconsidera Fi deCaloriAa tocai ceea ce este cu adeCărat oenesc 'n o. F01ST0*0E* E2,STE-,*34

oinţa de sens a oului poate Fi ea să ducă ia frustrare5 caA 'n care lo+oterapia CoreFte despre Bfrustrare e*istenţialăE. 9erenul Be*istenţialăKE se poate referi la trei aspecte: J7K la existenţa. 'nsăFi5 respectiC odul specific uan de a fi J2K la  sensul existenţei Fi J&K la strădania de a +ăsi un rost concret 'n Ciaţa  pers  person onal ală5 ă5 adic adicăă la voinţa de sens. Frustrarea eistenţială poate şi ea declanşa ne#ro%e. ;entru acest "en de ne#ro%e, lo"oterapia a stailit ter$enul de 0ne#ro%e 0ne#ro%e noo"ene3, noo"ene3, în opo%iţie opo%iţie cu sensul sensul tradiţional tradiţional al ter$enu ter$enului lui de nevr respecti# ne#ro%ele ne#ro%ele psiho"ene. psiho"ene. nevro* o*ă! ă! respecti# /e#ro%ele noo"ene îsi au ori"inea nu at&t în di$ensiunea psiholo"ică a eistenţei u$ane, ci în cea 0neolo"ică3 'de la cu#&ntul "recesc noos! în se$n $n&n &nd d 0$int 0$inte3 e3+. +. (ce (cest sta a este este un alt alt ter$e ter$en n terap terapeu euti tic c care care ind indic ică ă tot cee ceea a ce se refe referă ră la la noos! înse di$ensiunea specific u$ană.

-EV0O5E3E-OOGE-E -EV0O5E3E -OOGE-E

 3eCr  3eCroA oAel elee noo noo+e +ene ne nu se nasc nasc din din con confl flic ictu tull din dintr tree pu puiu iuni ni si inst instin inct cte5 e5 ci a aii de+ de+ra raă ă din din pro prol le eel elee e*istenţiale. Printre aceste prolee5 locarea Coinţei de sens Ioacă un rol 'nsenat.

)ste lipede că 'n caAurile noo+ene5 terapia cea ai potriCită Fi ai adecCată nu este psihoterapia 'n +eneral5 ci lo+oterapia: adică o terapie care 'ndrăAneFte să pătrundă 'n diensiunea specific uană. Dati-i Coie să citeA urătoarea situaţie: un 'nalt diploat aerican s-a preAentat la cainetul eu din iena cu intenţia de a continua trataentul psihanalitic pe care-l 'ncepuse cu cinci ani 'n ură cu un psihanalist din 3ew ^or. ,a 'nceput5 l-a 'ntreat de ce consideră că are neCoie de psihanaliAă Fi care este otiCul principal  pent  pentru ru care care a apel apelat at la Fedi Fedinţ nţel elee psih psihan anal alit itic ice. e. ! reie reieFi Fitt că paci pacien entu tull era era neu neulţ lţu uit it de cariera lui Fi că i se părea e*tre de dificil să se supună politicii e*terne aericane. Psihanalistul 'i repetase de nenuărate ori că treuia să se 'pace cu tatăl său5 pentru că +uCernul 6tatelor nite Fi superiorii săi nu erau Bniic altceCa dec(tE ia+ini ale tatălui său * şi, în consecinţă, insatisfacţia în ceea ce pri#eşte acti#itatea sa se datora urii pe care în $od inconştient o nutrea faţă de tatăl său. @n decursul celor cinci ani de psihanali%ă, pacientul fusese tot $ai $ult înde$nat să accepte interpretările psihanalistului său, p&nă c&nd n!a $ai fost capail să #adă pădurea din cau%a copacilor, adică a fost incapail să #adă realitatea din pricina si$olurilor si$olurilor şi i$a"inilor. După c&te#a între#ederi $i!a de#enit li$pede faptul că #oinţa de sens a pacientului era î$piedicată din pricina #ocaţiei sale, o$ul dorind de fapt să se i$plice i$plice în alt "en de acti#it acti#itate. ate. Cu$ nu a#ea a#ea niciun $oti# $oti# să nu renunţe renunţe la profesia profesia sa şi să nu se dedice dedice alteia, alteia, pacientul pacientul aşi procedat astfel, eneficiind eneficiind de satisfacţii $ai$e. @n ur$ătorii cinci ani a continuat să se ucure de noua sa ocupaţie, aşa cu$ $i!a şi $ărturisit de cur&nd. Aă îndoiesc că în ca%ul lui a$ a#ut de!a face cu #reo tulurare ne#rotică si de aceea $!a$ şi "&ndit că nici nu a#ea ne#oie de psihoterapie, nici $ăcar de lo"oterapie, pentru si$plul $oti# că, de fapt, nici nu era olna#. /u orice stare internă conflictuală conflictuală este neapărat una ne#rotică= o anu$ită do%ă de conflict conflict este nor$ală şi sănătoasă. @n $od ase$ănător, suferinţa nu este întotdeauna un feno$en patolo"ic. în loc să fie un si$pto$ de ne#ro%ă, 20

 @n psihanali%ă, structurile de autoritate 'precu$ şefii direcţi, structurile locale de putere, "u#ernul, preşedintele

ţării etc.+ sunt pri#ite ca reflect&nd, în esenţă, po%iţia de autoritate a tatălui, pe care copilul este oli"at să o recunoască şi să o accepte din fra"edă copilărie, copilărie, în funcţie de care i se $odelea%ă personalitatea personalitatea în pri$ii ani de #iaţă, dar cu care intră  în conf conflilict ct pe $ăsu $ăsură ră ce se $atu $aturi ri%e %ea% a%ă ă si fată fată de care care dore doreşt şte e să îşi îşi afir afir$e $e,, în cele cele din din ur$ă ur$ă,, inde indepe pend nden enţa ţa,, 'n.t 'n.tra rad. d.++

suferinţa poate fi la fel de ine o creaţie oenească 215 'n special dacă suferinţa se naFte dintr-o frustrare e*istenţială. !F ne+a 'n od cate+oric că 'n caAul 'n care o persoană caută sensul Cieţii sau se 'ndoieFte cu  priC  priCir iree la la sen sensu sull Cie Cieţi ţiii sal sale5 e5 aces aceste te fapt faptee ar fi proC proCoc ocat atee de Creo Creo oal oalăă sau sau ar ar con condu duce ce cătr cătree ea. ea. 7n 7n sine sine55 fru frust stra rare reaa e*istenţială nu este nici patolo+ică5 nici pato+enă. 22 3ici  3ici fră fră(n (nta tare rea5 a5 a chia chiarr nic nicii dis dispe pera rare reaa ou oulu luii cu cu priC priCir iree la Caloarea Cieţii sale nu repreAintă altceCa dec(t o  proble'ă existenţială, 'n nici un caA o boală 'intală. 6e  prea  prea poat poatee ca ca int inter erpr pret etar area ea aces acesto torr pro prol le eee e*i e*ist sten enţi ţial alee 'n ter teren enii ii une uneii ol olii in inta tale le să otiC otiCeA eAee un un mediG să în"roape disperarea eistenţială a pacientului su o "ră$adă de tranchili%ante. 6arcina sa este $ai de"raă să îşi  îndr  îndru$ u$e e paci pacien entu tull pe ti$p ti$pul ul cri% cri%ei ei eis eiste tenţ nţia iale le de creş creşte tere re şi de%# de%#ol olta tare re.. o"oterapia consideră că $isiunea ei este de a a2uta pacientul să "ăsească sensul #ieţii sale. întruc&t lo"oterapia  îl face face con conşt ştie ient nt de lo'osul ascuns al eistenţei sale, ea este un procedeu analitic. în această pri#inţă, lo"oterapia se asea$ănă cu psihanali%a. Totuşi, în încercarea sa de a readuce un lucru în conştiinţă, lo"oterapia nu!şi restr&n"e acti#itatea acti#itatea la faptele instinctual instinctuale e din suconştientul indi#idului, ci se preocupă de realităţile sale eistenţiale, cu$ ar fi sensul potenţial al #ieţii pe care persoana îl are de î$plinit, precu$ şi voin2a sa de sens. 9rice tip de anali%ă, chiar şi aceea care se aţine să includă di$ensiunea noolo"ică în procesul terapeutic, încearcă să facă pacientul 21

 în sensul că o$ul însuşi, prin $odul în care se raportea%ă la condiţiile eterioare, de $ediu, sau la cele interne

'fi%iolo"ice, psiholo"ice, spirituale+, prin aspiraţiile sale care pot fi în de%acord fla"rant cu posiilităţile reale de care el dispune la un anu$it $o$ent dat şi într!o anu$ită con2unctură de #iaţă, îşi poate crea sin"ur conflicte interne, care atin" uneori cote dra$atice, 'n.trad.+ 22

 ;atolo"ic: care indică o oală 'fi%ică sau psihică+= pato"en: care pro#oacă o oală, 'n.trad.+

să conFtien conFtientiAe tiAeAe Ae lucrul lucrul dup dupăă care care t(nIeFt t(nIeFtee 'n

fiinţei sale. sale. o"otera o"oterapia pia se distanţe distanţea%ă a%ă de stră străfu fundu ndull fiinţei

psihanali%ă prin faptul că ea consideră o$ul drept o fiinţă a cărei principală preocupare este aceea de a!şi atin"e rostul, nu de a!şi satisface ne#oile şi instinctele, nici de a reconcilia cerinţele inconştientului 'Kd!ul2, e"oului şi supere"oului, şi nici de a se a2usta şi adapta la societate şi $ediu. 

-OO/,-*6,*

ără 'ndoială că deersul de căutare a sensului de către o poate să producă ai de+raă un deAechiliru5 dec(t o stare de echiliru interior. 9otuFi5 tocai această tensiune este condiţia indispensailă  pent  pentru ru sănăt sănătat atea ea inta intală lă.. !F 'ndră 'ndrăAn Anii să spun spun că nii niicc altc altceC eCaa nu poat poatee să aIut aIutee at(t at(t de efic eficie ient nt oul oul să supraCieţuiască chiar Fi 'n cele ai +rele condiţii precu cunoaFterea faptului că Ciaţa lui are un rost. Hultă 'nţelepciune se află 'n cuCintele lui 3ietAsche: Bel ce are un de ce pentru care să trăiască, poate îndura aproape orice"# Băd în aceste 2&

 onfor psihanaliAei5 psihicul este alcătuit din trei instanţe: i& JFinele sau inconFtientulK5 e+o Jeu/K Fi  superego supraeul - conFtiinţa oralăK. ;inele5 'n care acţioneaAă două pulsiuni instinctuale -se*ualitatea Fi a+resiCitatea - opereaAă pe aAa  principiului plăcerii voinţa &e plăcere, cu o nueFte ranlK5 respectiC  pent  pentru ru eCita eCitare reaa dure dureri riii Fi căut căutar area ea plăce plăceri rii.i. 6upra 6upraeu eull Jcon JconFt Ftii iinţ nţaa o ora rală lăKK are are e eni nire reaa de a apli aplica ca princ princip ipii iile le orale orale 'n proces procesul ul desatisf satisface acere re a neCoil neCoilor or person personale ale.. )ul conFti conFtient ent Jfuncţi Jfuncţiile ile sale sale includ includ percep percepţia ţia55 interpretarea percepţiilor5 iFcările Coluntare5 odularea afectelor Fi ipulsurilor5 co+niţia5 eoria5 Iudecata Fi adaptarea la realitateK este +uCernat &eprinapiulrealităţii Fi are drept scop +ăsirea unor odalităţi si+ure Fi acceptaile5 din punct de Cedere oral5 de satisfacere a neCoilor sinelui fără a 'ncălca liitele ipuse de supere+o JconFtiinţa oralăK. )ul Fi supraeul opereaAă at(t la niCel conFtient5 c(t Fi inconFtient5 'n tip ce Finele este 'n 'ntre+ie inconFtient5 Jn.trad.K cuCinte un otto Calail pentru orice fel de psihoterapie. 7n la+ărele de concentrare naAiste5 oricine ar fi  putu  pututt ăr ărtu turi risi si că cei cei ai ai apţi apţi să supr supraC aCie ieţu ţuia iasc scăă era erauu toc toca aii oa oaen enii ii care care Ftia Ftiauu că că au au de de du dus la la un un sf(r sf(rFi Fitt un un anuit lucru. De atunci 'ncoace 2%5 at(t cei care au scris despre la+ărele de concentrare5 c(t Fi studiile psihiatrice realiAate realiAate cu priCire priCire la priAonierii priAonierii de răAoi din la+ărele din Maponia5 Maponia5 oreea de 3ord Fi ietna au aIuns la aceeaFi concluAie. 'n ceea ce ă priCeFte5 c(nd a fost deportat 'n la+ărul de la !uschwitA5 i-a fost confiscat un Desi"ur,, oQo2rihţ oQo2rihţa a $ea de a rescrie rescrie $anuscris $anuscrisul ul $!a a2utat a2utat să anuscris pe care tocai ura să'l pulic. 2O Desi"ur supra#ieţuiesc ri"orilor la"ărului. De pildă, atunci c&nd era$ olna# de feră tifoidă într!un la"ăr din Ga#aria, a$ aşternut în scris, pe di#erse ucăţele de h&rtie, $ulte notiţe care ur$au să $ă a2ute la rescrierea $anuscrisului dacă era să apuc %iua elierării. 6unt con#ins că această refacere a $anuscrisului, pe care a$ reali%at!o în arăcile întunecoase din la"ărul de concentrare din Ga#aria, $!a a2utat să trec cu ine peste pericolul unui colaps cardio#ascular. 6e poate #edea, aşadar, că sănătatea $intală se înte$eia%ă înte$eia%ă pe un oarecare "rad de tensiune, pe tensiunea dintre ceea ce ai făcut de2a şi ceea ce ar treui să $ai reali%e%i, adică pe diferenţa dintre ceea ce eşti şi ceea ce ar treui să de#ii. 9 astfel de tensiune este intrinsecă o$ului şi, de aceea, indispensailă indispensailă sănătăţii sănătăţii lui $intale. $intale. De aceea n!ar treui să e%ită$ să!i aruncă$ o$ului pro#ocarea de a duce la îndeplinire un anu$it 2%

 &ndurile de faţă au fost scrise de Frankl în 1)H, deci la circa 17 ani după ter$inarea celui de al Doilea

ă%oi Aondial. 'n.trad.+ R 0 2O

 8ste #ora despre pri$a #ersiune a pri$ei $ele cărţi, a cărei traducere în en"le%ă a fost pulicată de (lfred (

Snopf, /e? ork, în 1)55, su titlul The doctor and the &oul5 $n 6ntroduction to o"o!therapy" o"o!therapy" 'n.aut+

sens potenţial. 3uai 'n acest fel 'i scoate Coinţa de sens din starea ei latentă. onsider că este o concepţie +reFită si periculoasă despre i+iena intală presupunerea că oul are neCoie 'n priul r(nd de echiliru sau5 aFa cu este nuit el 'n iolo+ie - de BhoeostaAăE5 adică de o stare lipsită de orice tensiune. De fapt5 oul nu are neCoie de o astfel de stare lipsită de tensiune5 ci ai de+raă de strădania Fi lupta pentru atin+erea unui scop Caloros5 a unei sarcini lier asuate. ,ucrul de care are el neCoie este nu să scape cu orice  preţ de tensiune5 ci oul are neCoie de chearea pe care i-o adreseaAă un anuit sens potenţial care se Crea realiAat. 3u de hoeostaAă are el neCoie5 ci de ceea ce eu nuesc BnoodinaicaE5 adică de o dinaică e*istenţială 'ntr-un c(p de tensiune polar5 unde unul dintre poli este repreAentat de sensul care treuie 'plinit5 iar cel de-al doilea pol5 de către oul 'nsuFi5 care treuie să-l 'plinească. ;i nu treuie să se creadă că acest lucru este adeCărat doar 'n condiţii norale de Ciaţă la neCrotici este cu at(t ai Calail. Dacă arhitectul Crea să 'ntărească un arc slăit5 el va creşte sarcina care apasă asupra arcului, căci în felul acesta părţile lui se unesc şi $ai ine. Deci, dacă terapeutul #rea să prote2e%e sănătatea $intală a pacientului, el nu treuie să se tea$ă să cree%e un ni#el re%onail de tensiune, prin reorien!tarea pacientului către sensul #ieţii sale. (cu$, că a$ arătat i$pactul enefic pe care îl are orientarea către sens, #reau să î$i îndrept atenţia asupra influentei nefaste pe care o eercită acel senti$ent de care at&t de $ulţi pacienţi se pl&n" astă%i, respecti# senti$entul unei depline, etre$e lipse de sens a #ieţii lor. (ceştia sunt &ntuiţi de trăirea "olului lor interior, a #idului lăuntric. 8i se află prinşi în acea stare pe care eu o nu$esc de 0#id eistenţial3.

V,/13E2,STE-,*3

idul e*istenţial este un fenoen lar+ răsp(ndit 'n secolul al __-lea. aptul este de 'nţeles el se datoreaAă unei dule pierderi pe care oul a suferit-o pe druul pe care l-a parcurs pentru a deCeni o fiinţă uană. ,a 'nceputurile istoriei5 oul a pierdut c(teCa dintre instinctele sale aniale de aAă5 'n care este 'nscris coportaentul anial Fi de care este Calidat. < stare de si+uranţă ca aceea a Paradisului 'i este refuAată oului pentru totdeauna5 căci oul treuie să facă ale+eri. Pe l(n+ă asta5 oul a ai suferit 'ncă o`pierdere 'n  procesul relatiC recent al deAColtării sale5 din cauAa faptului că tradiţiile care 'i susţineau coportaentul slăesc rapid 'n preAent. 3iciun instinct nu-i ai spune ce treuie să facă Fi nicio tradiţie nu-i ai Aice cu ar treui să procedeAe uneori5 el nici ăcar nu stie ce Crea să facă. 'n schi5 oul fie că doreFte să facă ceea ce fac ceilalţi JconforisK5 fie că face ceea ce alţii Cor ca el să facă JtotalitarisK. n sondaI de opinie recent a deACăluit faptul că circa 2OQ dintre studenţii ei europeni sufereau ai ult sau ai puţin din pricina BCidului e*istenţialE. 7ar printre studenţii ei aericani5 proporţia era de S0Q. idul e*istenţial se anifestă ai ales printr-o stare de plictiseală. !Ai pute să-l 'nţele+e pe 6chopenhauer c(nd afira că oenirea este sortită să oscileAe la nesf(rFit 'ntre două e*tree5 'ntre necaAuri Fi  plictiseală. !stăAi5 plictiseala le dă ai ult de furcă psihiatrilor dec(t o fac necaAurile Cieţii. 6i aceste  prolee 'n creFtere deCin chiar cruciale5 căci procesul de autoatiAare a uncii Ca duce proail la o creFtere senificatiCă a tipului lier de care se Ca ucura lucrătorul de r(nd. ) păcat că ulţi nu Cor Fti ce să facă cu surplusul lor de tip lier. De pildă5 să luă BneCroAa de duinicăE5 un tip de depresie care 'i afecteaAă pe oaeni atunci c(nd deCin conFtienţi de lipsa de conţinut din Ciaţa lor5 c(nd aler+area de peste săptă(nă a luat sf(rFit Fi +olul din ei 'nFiFi 'ncepe să se anifeste. 3u puţine caAuri de suicid se datoreaAă Cidului e*istenţial. !stfel de fenoene at(t de

răsp(ndite precu depresia5 a+resiCitatea Fi dependenţa nu pot fi 'nţelese c(tă Cree nu ţine cont de Cidul e*istenţial care le proCoacă. !celaFi lucru este Calail Fi 'n caAul criAei pensionarilor Fi a persoanelor 'n C(rstă. Hai ult5 Cidul e*istenţial ni se preAintă su diCerse ăFti Fi 'nfăţiFări. neori5 atunci c(nd Coinţa de sens este locată5 ea este copensată Fi 'nlocuită de Coinţa de putere5 inclusiC de fora cea ai priitiCă a acesteia - Coinţa de ani. 'n alte situaţii5 c(nd Coinţa de sens este locată5 locul ei este luat de Coinţa de plăcere. !cesta este Fi otiCul pentru care frustrarea e*istenţială sf(rFeFte adeseori 'ntr-o copensare se*uală. 'n astfel de caAuri pute oserCa cu liidoul se*ual sf(rFeFte 'n Cidul e*istenţial. n lucru aseănător se 'nt(plă Fi 'n caAul neCroAelor. )ste Cora de anuite tipuri de ecanise de feedac Fi cercuri Cicioase despre care Coi Cori ai t(rAiu. 'n toate caAurile de neCroAă se poate Cedea cu siptoatolo+ia inCadeaAă Cidul e*istenţial5 'n care continuă să se deAColte. 'n caAul acestor pacienţi nu aCe de-a face cu neCroAe noo+ene. 9otuFi5 nu Co reuFi să face pacientul să-Fi depăFească starea dacă nu suplientă trataentul psihoterapeutic cu lo+oterapia. ăci pacientul Ca fi ferit de noi recăderi tocai prin uplerea Cidului e*istenţial. De aceea5 lo+oterapia este indicată nu doar 'n caAurile noo+ene5 aFa cu a enţionat ai sus5 ci Fi 'n cele psiho+ene Fi uneori chiar Fi 'n Jpseudo-KneCroAele soato+ene. PriCită 'n această luină5 afiraţia făcută de Ha+da >. !rnold este 'ndreptăţită: B'ntr-un fel5 orice terapie5 oric(t de liitată5 treuie să fie Fi o lo+oterapie.E H aideţi acu$ să #ede$ ce pute$ face dacă pacientul întreaă care este sensul #ieţii lui. 2S

 Aa"da G. (rnold şi Uohn (. -asson, The 7uman erson! onald ;ress, /e? ork, 1)5, p. H14. 'n.autR+

SE-S13V,E,,

9

Hă 'ndoiesc că un edic poate răspunde 'n tereni +enerali la această 'ntreare5 căci sensul Cieţii diferă de la un o la altul5 de la o Ai la arta Fi de la o oră la aha. De aceea5 ceea ce conteaAă nu este sensul Cieţii 'n +eneral5 ci ai de+raă sensul specific al Cieţii oului la un anuit oent dat. ! forula 'ntrearea despre sensul Cieţii 'n tereni +enerali s-ar aseăna cu urătoarea 'ntreare pusă unui capion de Fah: BHaestre5 spuneţi-i care este cea ai ună utare de FahE Ruptă de situaţia de Ioc concretă Fi de  personalitatea adCersarului5 o astfel de utarecea ai ună5 sau ăcar ună 'n sine 'nsăFi5 nu e*istă. !celaFi lucru este Calail si 'n caAul e*istentei uane. `iX  3u treuie căutat sensul astract al Cieţii. iecare dintre noi are Cocaţia sa proprie5 isiunea sa proprie 'n Ciaţă de a duce la 'ndeplinire o anuită sarcină care se cere 'plinită. De aceea5 niciunul dintre noi nu poate fi 'nlocuit Fi Ciaţa lui este irepetailă. !Fadar5 sarcina fiecăruia dintre noi este pe at(t de unică5 pe c(t de unică este oportunitatea lui de a o 'plini. Deoarece fiecare situaţie de Ciaţă repreAintă o proCocare Fi o proleă pe care oul treuie să o reAolCe5 pute răsturna odul 'n care forulă prolea sensului Cieţii. 'n definitiC5 oul nu treuie să 'ntree care este sensul Cieţii sale5 ci ai de+raă să recunoască faptul că el este cel întreat. într!un cu#&nt, fiecare o$ este chestionat de #iaţă şi el poate răspunde #ieţii doar răspun*.nd pentru propria sa #iaţă= #ieţii îi poate răspunde doar fiind responsail. (stfel, lo"oterapia #ede în responsailitate însăşi esenţa eistenţei u$ane.

ESE-*E2,STE-TE, 7 7

!ccentul pus pe responsailitate este reflectat de iperatiCul cate+oric al lo+oterapiei care sună astfel: B9răieFte ca Fi

cu ai trăi a doua oară5 iar pria dată ai fi acţionat la fel de +reFit pe c(t eFti acu pe cale să o faciE Hi se pare că niic nu ar stiula ai ult sentientul de responsailitate ca această a*iă care 'i cere oului să-Fi ia+ineAe ai 'nt(i că preAentul este deIa trecut Fi ai apoi că trecutul poate fi 'ncă schiat Fi 'ndreptat. n astfel de precept 'l confruntă pe o cu finitu-&inea Fi finalitatea a ceea ce face at&t cu #iaţa sa, c&t şi cu sine însuşi. o"oterapia încearcă să!l facă pe pacient să fie pe deplin conştient de responsailitatea sa. De aceea îi lasă pacientului ale"erea pentru ce anu$e, faţă de ce sau faţă de cine anu$e înţele"e el să fie responsail. (cesta este $oti#ul pentru care, dintre toţi psihoterapeuţii, lo"oterapeutul este cel $ai puţin ispitit să i$pună 2udecăţi de #aloare pacienţilor săi, căci el niciodată nu #a în"ădui pacientului să!i transfere $edicului responsailitatea de a 2udeca. De aceea, ră$&ne la latitudinea pacientului să decidă dacă treuie să!şi interprete%e sau nu sarcina sa în #iaţă ca fiind responsail faţă de societate sau faţă de propria sa conştiinţă. 8istă însă şi oa$eni care nu!şi interpretea%ă #iaţa  în ter$enii unei sarcini care le!a fost trasată, ci în cei ai unei instanţe care le!a încredinţat sarcina respecti#ă. o"oterapia nu însea$nă nici a în#ăţa, nici a predica. 8a este la fel de departe de "&ndirea lo"ică, pe c&t de departe este de i$punerile $orale. Dacă ar fi să epri$ă$ plastic rolul pe care îl 2oacă lo"oterapeutul, acesta este $ai de"raă cel al unui specialist în oli de ochi, nu cel al unui pictor. ;ictorul încearcă să ne trans$ită o i$a"ine despre lu$e asa cu$ o #ede el= oftal$olo"ul încearcă să ne facă pe noi în stare să #ede$ lu$ea aşa cu$ este ea. olul lo"oterapeutului este să lăr"ească şi să etindă c&$pul #i%ual al pacientului, astfel înc&t el să de#ină conştient de între"ul spectru al sensului potenţial, iar acesta să îi fie #i%iil. Declar&nd că o$ul este responsail şi că el treuie să actuali%e%e sensul potenţial al #ieţii sale, doresc să accentue% faptul că ade#ăratul sens al #ieţii treuie descoperit $ai de"raă în lu$e dec&t în o$ul însuşi sau în psihicul său, ca şi cu$ el ar fi un siste$ închis. 7 ($ nu$it această trăsătură caracteristică 0transcenderea de sine a eistenţei u$ane3.4 8a denotă faptul că a fi o$ indică întotdeauna spre ce#a sau cine#a diferit de sine însuşi şi că o$ul se  îndreaptă spre ce#a sau cine#a diferit de sine însuşi, fie că este #ora despre un rost care treuie î$plinit, fie despre o persoană pe care treuie să o cunoască. Cu c&t o$ul se uită $ai $ult pe sine însuşi dăruindu!se unei cau%e pe care o slu2eşte sau unet persoane pe care o iueşte, cu at&t este $ai o$ şi cu at&t se actuali%ea%ă $ai $ult pe sine. Ceea ce nu$i$ actuali%are de sine nu este un lucru care să poată fi atins ), pentru si$plul $oti# că, cu c&t o$ul se străduieşte $ai $ult să!l atin"ă, cu at&t $ai puţin reuşeşte. Cu alte 2"

 în concepţia antropolo"ică a lui Frankl, o$ul nu este #ă%ut ca un siste$ închis ale cărui trăiri se petrec în

propriul său psihic şi sunt rupte de restul lu$ii= di$potri#ă, Frankl #ede o$ul ca pe un siste$ deschis spre alţii, spre lucruri, spre lu$e, de aceea sensul #ieţii sale nu îl poate "ăsi şi î$plini dec&t în afara sa, în lu$e 'ceea ce el nu$eşte transcendere de sine+, 'n.trad.+ 2$

 Deşi epresia folosită de Frankl ar putea fi tradusă la pri$a #edere prin autotranscendere! totuşi ea treuie

 înţeleasă cu nuanţa specifică pe care i!o dă Frankl: transcendere de sine '"er$. ! 6elst!Trans%enden%+, pentru că outotranscenderea ar tri$ite $ai ales la faptul că o$ul reali%ea%ă el însuşi, sin'ur! o anu$e transcendere, în #re$e ce ter$enul folosit de Frankl se referă la faptul că o$ul se transcende pe sine însuşi, îndrept&ndu!se spre ce#a sau cine#a diferit de sine însuşi, în care îşi "ăseşte sensul şi î$plinirea. 9$ul se transcende pe sine ca ur$are a faptului că el îşi caută rostul nu în sine, ci în afara sa, slu2ind o cau%ă $ai înaltă dec&t sine însuşi sau iuin d pe un altul diferit de sine însuşi, 'n.trad.+ 2#

 (dică în $od direct, dacă actuali%area este ur$ărită ca scop în sine. 'n.trad.+

cuCinte5 actualiAarea de sine este posiilă doar ca efect secundar al transcenderii de sine. P(nă acu a arătat că sensul Cieţii se schiă ereu5 dar că nu 'nceteaAă să e*iste. onfor lo+oterapiei5 pute +ăsi sensul 'n Ciaţă pe trei căi diferite: J7K cre(nd sau 'nfăptuind ceCa J2K e*perient(nd ceCa sau cunosc(nd pe cineCa J&K prin atitudinea pe care o aCe 'n faţa unei suferinţe ineCitaile. Pria dintre aceste căi - aceea prin care realiAă sau 'ndeplini ceCa - este destul de eCidentă.

r(nd cea de a doua cale5 pute +ăsi sens 'n Ciaţă e*perient(nd ceCa - de pildă unătatea5 adeCărul Fi fruosul5 adir(nd natura5 ucur(ndu-ne de cultură sau5 nu 'n ultiul r(nd5 cunosc(nd o altă fiinţă oenească 'n unicitatea ei5 prin iuire. SE-S13/0*GOSTE,

Dra+ostea este sin+urul od 'n care pute cuprinde o altă fiinţă uană 'n nucleul cel ai lăuntric al  personalităţii sale. 3ieni nu poate deCeni pe deplin conFtient de esenţa unei alte fiinţe oeneFti dacă nu o iueFte. Dra+ostea ne face 'n stare să Cede trăsăturile Fi caracteristicile esenţiale ale persoanei iuite a chiar ai ult5 Cede potenţialul din persoana iuită care nu este 'ncă actualiAat. Hai ult5 prin dra+ostea sa5 cel care iueFte 'i perite persoanei iuite să 'Fi actualiAeAe potenţialul. ăc(ndu-7 pe cel iuit conFtient de ceea ce  poate fi Fi deCeni5 el face ca aceste potenţialităţi să deCină realitate. 7n lo+oterapie5 dra+ostea nu este interpretată ca un siplu epifenoen *  al înclinaţiilor şi instinctelor seuale, în sensul unei aşa!nu$ite suli$ări. Dra"ostea este un feno$en la fel de funda$ental ca şi seul. în $od nor$al, seul este un $od de epri$are a iuirii. 6eul este îndreptăţit, a chiar sanctificat, &0

 
de 'ndată ce este un Cehicul pentru dra+oste Fi nuai at(t tip c(t ră(ne astfel. !Fadar5 dra+ostea nu este 'nţeleasă ca un siplu efect secundar al se*ului dipotriCă5 se*ul este o odalitate de e*priare a trăirii acelei intiităţi supree care se nueFte dra+oste. ea de-a treia cale de a +ăsi sensul 'n Ciaţă este prin suferinţă. SE-S13S1FE0,-E,

 3u treuie să uită niciodată că pute +ăsi un sens 'n Ciaţă chiar Fi atunci c(nd sunte confruntaţi cu o situaţie deAnădăIduită5 c(nd aCe de 'nfruntat o soartă pe care nu o ai pute schia. ăci ceea ce conteaAă atunci este să dă doCadă de acel unic potenţial uan la cotele sale cele ai 'nalte5 care constă 'n a transfora o tra+edie personală 'ntr-un triuf5 'n a transfora o nenorocire 'ntr-o realiAare oenească. (nd nu ai pute schia o situaţie - +(ndiţi-Că doar la o oală incurailă5 cu ar fi de pildă un cancer neoperail - atunci sunte proCocaţi să ne schia pe noi 'nFine. Periteţi-i să Că dau un e*eplu c(t se poate de lipede: odată5 un edic +eneralist 'n C(rstă a apelat la ine din cauAa unei depresii seCere. 3u putea trece peste pierderea soţiei sale5 care urise cu doi ani 'nainte Fi pe care o iuise ai presus de orice. Dar cu putea eu să-l aIut e să-i spun )i ine5 -a aţinut să-i spun ceCa la niereală Fi 'n schi l-a confruntat cu 'ntrearea: BDoctore5 ce s-ar fi 'nt(plat dacă ai fi urit duneata priul Fi soţia duitale ţi-ar fi supraCieţuitE B

de a Cedea că Ciaţa lui are sens. De aceea5 oul este +ata Fi să sufere5 cu condiţia - ne+reFit - să fie si+ur că suferinţa lui are un sens. Daţi-i Coie să spun c(t se poate de clar faptul că suferinţa nu este su nicio foră necesară pentru a +ăsi sensul. Dar insist asupra faptului că sensul este posiil 'n pofida suferinţei5 dacă5 desi+ur5 suferinţa este ineCitailă. Dacă ea poate fi  însă e#itată, cel $ai plin de sens lucru este să îi îndepărtă$ cau%a, fie ea una psiholo"ică, filo%ofică sau politică. ( suferi fără să fie ne#oie este o chestiune $ai de"raă de $asochis$ dec&t de erois$. 8dith eisskopf!Uoelson, care era profesor de psiholo"ie la
 într!o conferinţă tele#i%ată '(frica de 6ud, 1)45+, Frankl face ur$ătoarea afir$aţie: 0Daţi!$i #oie să #ă confrunt

cu o definiţie, întruc&t#a stranie, a disperării. Disperarea poate fi pusă într!o for$ulă $ate$atică: DfisperareaO V 6WuferinţăO ! 6WensO, adică disperarea este o suferin2ă fără sens#" De îndată ce o$ul "ăseşte un sens pentru suferinţa lui sau un sens pentru #iaţa sa în pofida suferinţei, el de#ine capail să o îndure şi nu a2un"e la disperare, 'n. trad.+

că nefericirea este un sen de inadaptare. n astfel de siste de Calori ar putea fi răspunAător de faptul că poCara nefericirii care nu poate fi eCitată este sporită de nefericirea de a fi nefericit." 3 7ar 'ntr-un alt articol Fi-a afirat speranţa că lo+oterapia Bpoate aIuta la contracararea unor curente nesănătoase din cultura de aAi a 6tatelor nite5 unde suferindului incurail i se dau prea puţine Fanse de a se siţi (ndru de suferinţa sa Fi de a o considera'nnoilantă5 iar nu 'nIositoare &&, astfel înc&t el nu nu$ai că este nefericit, ci se si$te şi #ino#at că nu este fericit3. 6unt situaţii c&nd o$ul nu $ai poate să lucre%e sau să se ucure de #iaţă= căci ine#itail2t&tea suferinţei nu poate fi niciodată controlată. (ccept&nd pro#ocarea de a suferi cu cura2, #iata are sens p&nă la ulti$a sa clipită şi îşi păstrea%ă literal$ente sensul p&nă la capăt. Cu alte cu#inte, sensul #ieţii este unul necondiţionat, pentru că include chiar şi sensul potenţial al suferinţei ce nu poate fi e#itată. ;er$iteţi!$i să a$intesc aici despre, proail, cea $ai profundă eperienţă pe care a$ trăit!o în la"ărul de concentrare. Eansele de supra#ieţuire erau de doar @ la 4, fapt care poate fi uşor #erificat pe a%a statisticilor precise.  /ici $ăcar nu părea posiil, şi deci cu at&t $ai puţin proail, ca $anuscrisul pri$ei $ele cărţi, pe care îl ascunsese$ su haină c&nd &2

06o$e Co$$ents on a Biennese 6chool of ;sNchiatrN3, The  Journal o f $bnorma% and &ocial

Psycholo'y! 51'1)55+, pp. 7*1 !. 'n.aut.+ &&

 0o"otherapN and 8istenţial (nalNsis3, $cta Psychothera-peutica! H '1)54+, pp. 1)!*. 'n.aut.+

&%

 în pri$a parte, narati#ă, a cărţii sale, E8perien2e din la'ărul de concentrare! Frankl #oreşte despre şansa

lui de supra#ieţuire ca fiind de 0una la două%eci3. /u pute$ şti cu certitudine de ce apare această diferenţă în tet, dar pute$ e$ite ipote%a că, pe a%a unor statistici precise, Frankl a aflat ulterior scrierii cărţii 'în 1)7+ că şansele lui nu erau de una la două%eci, cu$ le apreciase pe #re$ea c&nd era în la"ăr, ci de una la două%eci şi opt. 'n.trad.+

a aIuns la !uschwitA5 să poată fi salCat. Prin urare5 treuia să 'ndur Fi să depăFesc pierderea acestui  prunc al inţii ele. Părea deci că nieni Fi niic nu-i Ca supraCieţui: nici ăcar copilul propriei ele +(ndiri !Fa că -a treAit confruntat cu 'ntrearea dacă5 'n astfel de 'preIurări5 Ciaţa ea nu era cuCa lipsită5 'n cele din ură5 de orice sens.  3ici nu aCea ăcar haar că la 'ntrearea cu care ă confrunta at(t de intens e*ista deIa un răspuns care ă aFtepta Fi care ura să-i fie oferit 'n cur(nd. !cest lucru s-a 'nt(plat chiar 'n oentul c(nd a treuit să-i predau hainele5 priind 'n schi Adrenţele ponosite ale unui toCarăF de la+ăr care fusese deIa triis la caera de +aAare iediat după sosirea lui 'n +ara de la !uschwitA. 'n schiul ultelor pa+ini ale anuscrisului eu5 a +ăsit 'n uAunarul noilor ele haine o pa+ină ruptă dintr-o carte eCreiască de ru+ăciuni5

 pa+ină pe care se afla cea ai iportantă ru+ăciune eCreiască: 6hea lsrael. &6 u să fi interpretat eu o astfel de BcoincidenţăE altfel dec(t ca pe proCocarea de a-'i trăi con#in"erile, în loc doar de a le aşterne pe h&rtie> @$i a$intesc că, ia scurt ti$p după aceea, a#usese$ i$presia că #oi $uri în cur&nd. în această situaţie critică, totuşi, era$ preocupat de cu totul altce#a dec&t de ceea ce îi preocupa pe cei $ai $ulţi dintre to#arăşii $ei. 8i se întreau: .Bo$ supra#ieţui oare la"ărului> Căci dacă nu #o$ supra#ieţui, atunci nu are niciun rost să suferi$3, în #re$e ce  întrearea care $ă asalta pe $ine era: 0Toată această suferinţă şi $oartea din 2urul nostru au ele oare un sens> Căci, dacă nu au, atunci supra#ieţuirea n!are niciun rost= fiindcă o #iaţă al cărei sens depinde de o astfel de î$pre2urare aflată la #oia înt&$plării ! faptul dacă scăpă$ sau nu ! n!ar $erita trăită, în cele din ur$ă.3 &O

 Cre%ul iudaic $onoteist: 0(scultă, @sraele Do$nul, Du$ne%eul nostru, este sin"urul Do$n.3 'Deuterono$ H,+.

'n.trad.+

+0O83E6E6ET*3,-,E

Psihiatrul este aordat astăAi din ce 'n ce ai ult de pacienţi care 'l pun ai de+raă 'n faţa unor  prolee oeneFti dec(t a unor siptoe neCrotice. nii dintre cei care apeleaAă astăAi la psihiatru ar fi apelat  pe Creuri la un preot5 la un pastor sau la un rain. 'n Ailele noastre5 ei refuAă adeseori să se adreseAe unui conducător reli+ios Fi5 'n schi5 'l confruntă pe edic cu 'ntreări de +enul: Be sens are Ciaţa eaE O3OGO/0*64

!s dori să citeA urătorul e*eplu: odată5 aa unui ăiat care urise la C(rsta de 7 7 ani a fost internată 'n secţia ea după o tentatiCă de suicid. Dr. 4urt 4oucoure i-a adresat inCitaţia de a participa la un +rup terapeutic Fi s-a nierit că eu a intrat 'n 'ncăpere chiar 'n tipul psihodraei pe care o conducea el. eeia tocai 'Fi istorisea Ciaţa. ,a oartea fiului ei răăsese doar cu ăiatul cel ai are5 handicapat5 care suferea de pe ura unei paraliAii infantile. 6ăranul ăiat treuia deplasat cu aIutorul unui scaun cu rotile. a atare5 aa s-a reColtat 'potriCa sorţii. (nd 'nsă a 'ncercat să se sinucidă 'preună cu fiul său5 tocai acest copil handicapat a 'piedicat-o el iuea Ciaţa Pentru el Ciaţa aCea sens. De ce 'nsă nu si pentru aa sa u se putea ca Ciaţa ei să ai aiă totuFi rost 6i cu a fi riutut noi să o aIută să deCină conFtientă de sensul Cieţii sale H-a aestecat 'n discuţie Fi5 iproCiA(nd5 a 'ntreat o altă feeie din +rup ce C(rstă are5 iar ea ia răspuns: B9reiAeci de aniE. )u i-a replicat: B3u5 nu ai treiAeci5 ci optAeci de ani5 si esti pe patul de oarte. ;i acu priCeFti 'napoi la Ciaţa ta5 o Ciată 'n care n-ai aCut copii5 dar 'n care te-ai ucurat de succes financiar Fi de  presti+iu social.E ! inCitat-o să 'Fi ia+ineAe a aIuns la !uschwitA5 să poată fi salCat. Prin urare5 treuia să 'ndur Fi să depăFesc pierderea acestui  prunc al inţii ele. Părea deci că nieni Fi niic nu-i Ca supraCieţui: nici ăcar copilul propriei ele +(ndiri !Fa că -a treAit confruntat cu 'ntrearea dacă5 'n astfel de 'preIurări5 Ciaţa ea nu era cuCa lipsită5 'n cele din ură5 de orice sens.  3ici nu aCea ăcar haar că la 'ntrearea cu care ă confrunta at(t de intens e*ista deIa un răspuns care ă aFtepta Fi care ura să-i fie oferit 'n cur(nd. !cest lucru s-a 'nt(plat chiar 'n oentul c(nd a treuit să-i predau hainele5 priind 'n schi Adrenţele ponosite ale unui toCarăF de la+ăr care fusese deIa triis la caera de +aAare iediat după sosirea lui 'n +ara de la !uschwitA. 'n schiul ultelor pa+ini ale anuscrisului eu5 a +ăsit 'n uAunarul noilor ele haine o pa+ină ruptă dintr-o carte eCreiască de ru+ăciuni5  pa+ină pe care se afla cea ai iportantă ru+ăciune eCreiască: 6hea 7srael. &O u să fi interpretat eu o astfel de BcoincidenţăE altfel dec(t ca pe proCocarea de a-iE trăi con#in"erile, în loc doar de a le aşterne pe h&rtie>

@$i a$intesc că, la scurt ti$p după aceea, a#usese$ i$presia că #oi $uri în cur&nd. în această situaţie critică, totuşi, era$ preocupat de cu totul altce#a dec&t de ceea ce îi preocupa pe cei $ai $ulţi dintre to#arăşii $ei. 8i se întreau: .Bo$ supra#ieţui oare la"ărului> Căci dacă nu #o$ supra#ieţui, atunci nu are niciun rost să suferi$3, în #re$e ce  întrearea care $ă asalta pe $ine era: 0Toată această suferinţă şi $oartea din 2urul nostru au ele oare un sens> Căci, dacă nu au, atunci supra#ieţuirea n!are niciun rost= fiindcă o #iaţă al cărei sens depinde de o astfel de î$pre2urare aflată la #oia înt&$plării ! faptul dacă scăpă$ sau nu ! n!ar $erita trăită, în cele din ur$ă.3 &O

 Cre%ul iudaic $onoteist: 0(scultă, @sraele Do$nul, Du$ne%eul nostru, este sin"urul Do$n.3 'Deuterono$ H,+.

'n.trad.+

+0O83E6E6ET*3,-,E

Psihiatrul este aordat astăAi din ce 'n ce ai ult de pacienţi care 'l pun ai de+raă 'n faţa unor  prolee oeneFti dec(t a unor siptoe neCrotice. nii dintre cei care apeleaAă astăAi la psihiatru ar fi apelat  pe Creuri la un preot5 la un pastor sau la un rain. 'n Ailele noastre5 ei refuAă adeseori să se adreseAe unui conducător reli+ios Fi5 'n schi5 'l confruntă pe edic cu 'ntreări de +enul: Be sens are Ciaţa eaE O3OGO/0*6*

!s dori să citeA urătorul e*eplu: odată5 aa unui ăiat care urise la C(rsta de 11 ani a fost internată 'n secţia ea după o tentatiCă de suicid. Dr. 4urt 4oucoure i-a adresat inCitaţia de a participa la un +rup terapeutic Fi s-a nierit că eu a intrat 'n 'ncăpere chiar 'n tipul psihodraei pe care o conducea el. eeia tocai 'Fi istorisea Ciaţa. ,a oartea fiului ei răăsese doar cu ăiatul cel ai are5 handicapat5 care suferea de pe ura unei paraliAii infantile. 6ăranul ăiat treuia deplasat cu aIutorul unui scaun cu rotile. a atare5 aa s-a reColtat 'potriCa sorţii. (nd 'nsă a 'ncercat să se sinucidă 'preună cu fiul său5 tocai acest copil handicapat a 'piedicat-o el iuea Ciaţa Pentru el Ciaţa aCea sens. De ce 'nsă nu si pentru aa sa u se putea ca Ciaţa ei să ai aiă totuFi rost 6i cu a fi putut noI să o aIută să deCină conFtientă de sensul Cieţii sale H-a aestecat 'n discuţie Fi5 iproCiA(nd5 a 'ntreat o altă feeie din +rup ce C(rstă are5 iar ea ia răspuns: B9reiAeci de aniE. )u i-a replicat: B3u5 nu ai treiAeci5 ci optAeci de ani5 si esti pe patul de oarte. ;i acu priCeFti 'napoi la Ciaţa ta5 o Ciaţă 'n care n-ai aCut copii5 dar 'n care te-ai ucurat de succes financiar Fi de  presti+iu social.E ! inCitat-o să 'Fi ia+ineAe ce ar fi siţit 'ntr-o astfel de situaţie. Be ţi-ai spune ţie 'nsăţiE Daţi-i Coie să citeA răspunsul ei aFa cu l-a 'nre+istrat pe andă 'n tipul acelei Fedinţe terapeutice. B

ca aceea a ăiatului său $ort pre$atur putuse să fie at&t de plină de ucurie şi de dra"oste, înc&t a#usese $ai $ult rost dec&t o #iaţă de opt%eci de ani. După o #re$e a$ continuat cu o altă întreare, de data aceasta adres&ndu!$ă între"ului "rup. întrearea era dacă o $ai$uţă folosită la de%#oltarea #accinului antipolio$ielitic şi care, din acest $oti#, suferise nenu$ărate puncţii, ar fi fost în stare să priceapă #reodată sensul suferinţei sale. în unani$itate, între"ul "rup a răspuns că, desi"ur, nu ar fi putut. Cu inteli"enţa ei li$itată, nu ar fi putut pătrunde în lu$ea oa$enilor, adică în sin"ura lu$e în care sensul suferinţei ei ar fi putut fi desluşit. (tunci a$ î$pins lucrurile şi $ai departe, între&nd: 0Dar în ceea ce!l pri#eşte pe o$> 6unteţi si"uri că lu$ea noastră o$enească este punctul ter$inus în de#enirea cos$osului> /e este oare cu neputinţă să concepe$ că $ai eistă încă o altă di$ensiune, o lu$e dincolo de lu$ea o$ului, o lu$e în care întrearea despre sensul ulti$ al suferinţei u$ane şi!ar "ăsi răspunsul>3

SE-S13S1+0E6

'n od necesar5 sensul ulti depăFeFte capacităţile intelectuale finite ale oului. 'n acest conte*t5 'n lo+oterapie Cori despre un supersens. eea ce i se cere oului nu este5 aFa cu 'nCaţă unii filoAofi e*istenţialiFti5 să 'ndure lipsa de sens a Cieţii5 ci ai de+raă să 'Fi suporte incapacitatea de a pricepe 'n tereni raţionali sensul necondiţionat al Cieţii. /ogosul este ai profund dec(t lo+ica. n psihiatru care sare peste conceptul de suprasens Ca fi5 ai deCree sau ai t(rAiu5 st(nIenit de  pacienţii săi5 aFa cu i s-a 'nt(plat Fi ie c(nd fetiţa ea5 la C(rsta de Fase ani5 -a 'ntreat: BDe ce Cori noi despre bunul DuneAeuE ,a care eu i-a spus: Bu c(teCa săptă(ni 'n ură ai fost olnaCă de poIar Fi bunul Du$ne%eu te!a #indecat co$plet.3 Totuşi, fetiţa n!a fostTnulţu$ită şi $i!a replicat: 0Gine, tăticule, dar nu uita, te ro", că în pri$ul r&nd $i!a tri$is po2arul3 C&nd pacientul stă pe terenul solid al credinţei, nu se poate oiecta î$potri#a utili%ării efectului terapeutic al con#in"erilor sale reli"ioase şi, prin ur$are, nici î$potri#a apelării la resursele sale spirituale. ;entru a putea face acest lucru, psihiatrul treuie să se pună în locul pacientului. 8ste eact ceea ce a$ făcut

Fi eu odată5 de pildă5 c(nd un rain din )uropa de )st a Cenit si i-a spus poCestea sa. 'Fi pierduse soţia Fi cei Fase copii 'n la+ărul de concentrare de la !uschwitA5 unde fuseseră +aAaţi5 iar acu descoperise că cea dea doua soţie era sterilă. ! făcut o rearcă5 cu că procrearea nu este sin+urul rost 'n Ciaţă5 căci atunci Ciaţa 'nsăFi aIun+e lipsită de sens5 iar unui lucru lipsit de sens nu i s-ar putea da un sens prin sipla lui perpetuare. 9otuFi5 rainul 'Fi eCalua situaţia 'n terenii disperării5 'n calitatea sa de eCreu ortodo*5 disperarea lui fiind +enerată de faptul că nu aCea un fiu care să poată spune 4addish &S pentru el, după $oartea sa. Dar nici eu nu $!a$ dat ătut şi a$ făcut o ulti$ă încercare de a!l a2uta, între&ndu!l dacă nu spera să îşi re#adă cei şase copii în Cer. a întrearea $ea a i%ucnit în lacri$i, si atunci a ieşit la i#eală ade#ăratu l $oti# al de%năde2dii sale: $i!a eplicat că, de #re$e ce copiii săi au $urit ca $artiri ne#ino#aţi 7, ei au fost "ăsiţi #rednici de cel $ai înalt loc din Cer, pe c&nd el, un o$ ătr&n şi păcătos, nu se putea aştepta să a2un"ă în acelaşi loc. Totuşi, n!a$ renunţat şi i!a$ replicat: 0ai, este chiar de neconceput că toc$ai acesta este rostul pentru care ai supra#ieţuit copiilor tăi ! ca să fii purificat prin aceşti ani de suferinţă astfel înc&t, deşi nu la fel de ne#ino#at ca şi copiii tăi, totuşi să devii #rednic de a!i înt&lni în Ceruri> /u este scris oare în ;sal$i că Du$ne%eu păstrea%ă toate lacri$ile noastre> 4 (şa că, proail, niciuna dintre suferinţele tale nu a fost %adarnică.3 ;entru pri$a dată după at&ta #re$e, s!a si$ţit 30 

9addish :sf.nt!  în ara$aică+ este o ru"ăciune de "lorificare şi sfinţire a /u$elui lui Du$ne%eu, foarte

ase$ănătoare psal$ilor de laudă din Bechiul Testa$ent :anach0" 'n.trad.+ 31 

 4;kiddush hashem! i.e., pentru prea$ărirea /u$elui lui Du$ne%eu, 'n.aut.+

&$

 0Tu nu$eri paşii #ieţii $ele de priea"= pune!$i lacri$ile în urduful Tău: nu sunt ele scrise în Cartea Ta>3

';sal$ul 5H,4+. 'n.aut+

(n+(iat 'n suferinţa sa datorită acestui nou punct de Cedere pe care i l-a putut oferi.

EFE6E0,T*TE*V,E,,

,ucrurile care par să despoaie de sens Ciaţa oului includ nu nuai suferinţa5 ci Fi oartea. 3u 'nceteA să repet că sin+urele aspecte ale Cieţii cu adeCărat efeere sunt potenţialită-ţile dar5 de 'ndată ce sunt actualiAate5 ele deCin realitate 'n chiar acel oent sunt salCate Fi 7Iyrate trecutului5 unde sunt 'n si+uranţă Fi ferite de efeeritate. ăci 'n trecut niic nu este pierdut definitiC5 ci totul este depoAitat 'n od ireCocail. !stfel5 efeeritatea e*istenţei noastre cu niciun chip nu o face să fie fără sens. DipotriCă5 ea 'nteeiaAă responsailitatea noastră5 căci totul piCoteaAă 'n Iurul faptului de a deCeni conFtienţi că posiilităţile sunt 'n od esenţial tranAitorii. <ul ale+e peranent din ulţiea de potenţialităţi preAente pe care dintre acestea le Ca condana la nefiinţă Fi pe care le Ca actualiAa e ale+ere Ca deCeni realitate o dată pentru totdeauna5 o neuritoare Bură'n nisipul tipuluiE 'n fiecare clipă5 oul treuie să decidă5 fie 'n ine5 fie 'n rău5 cu Ca fi onuentul e*istenţei sale. De oicei5 fireFte că oul ia 'n considerare nuai iriFtea efeerităţii Fi trece cu Cederea +r(narele  pline ale trecutului 'n care Fi-a salCat o dată pentru totdeauna faptele5 ucuriile5 dar Fi suferinţele. 3iic nu ai  poate fi niicit niic nu ai poate fi destrăat. !F spune că a fi fost este cel $ai si"ur $od de a fi. o"oterapia, ţin&nd cont de efe$eritatea funda$entală a eistenţei u$ane, nu este pesi$istă, ci acti#istă. ) Ca să epri$ă$ în $od plastic asta, a$ putea spune că pesi$istul se &#

 
aseaănă cu un o care se uită cu teaă Fi tristeţe cu calendarul său de perete5 din care rupe 'n fiecare Ai c(te o pa+ină5 deCine tot ai suţire cu fiecare Ai. Pe de altă parte5 persoana care atacă proleele Cieţii 'n od actiC este aseenea unui o care dă la o parte urătoarea filă a calendarului Fi o aFaAă fruos5 cu +riIă5 dipreună cu cele rupte ai 'nainte5 după ce a aFternut pe spatele ei c(teCa note despre Aiua respectiCă. )l  poate reflecta plin de (ndrie Fi satisfacţie la 'ntrea+a o+ăţie cuprinsă 'n aceste note5 la 'ntrea+a sa Ciaţă5 pe care a trăit-o la a*iu. e Ca ai conta pentru el dacă oserCă că 'ătr(neFte5 are el Creun otiC să-i inCidieAe pe tinerii pe care-i Cede sau să se +(ndească plin de nostal+ie la tinereţea sa pierdută Pentru ce să inCidieAe o persoană t(nără Pentru posiilităţile pe care aceasta le are5 pentru Ciitorul care 'i stă 'nainte B3u5 ulţuescE 'Fi Ca Aice el. B'n locul posiilităţilor5 eu a realitatea trecutului eu5 nu nuai realitatea uncii depuse Fi a iuirii trăite5 ci Fi a suferinţelor suportate cu curaI. !ceste suferinţe sunt chiar lucrurile de care ă sit cel ai (ndru5 deFi nu sunt de inCidiatE. * 3OGOTE0*+,**TE9-,4

< teaă reală5 precu teaa de oarte5 nu poate fi potolită printr-o interpretare psihodinaică. Pe de altă parte5 o teaă neCrotică5 precu a+orafoia5 nu poate fi Cindecată printr-o 'nţele+ere filoAofică. 9otuFi5 lo+oterapia a pus la punct %0

 8#ident, aici Frankl #oreşte despre sine însuşi, acestea sunt punctul său de #edere şi $ărturisirea sa de

credinţă la 7) de ani= ceea ce nu însea$nă că această atitudine nu ar fi de "ăsit şi în #iaţa altora sau că posiilitatea unei astfel de atitudini nu ră$&ne deschisă $ultor altora. Frankl chiar face, prin $ărturisirea sa, o in#itaţie către cititor de a  î$răţişa acelaşi punct de #edere, 'n.trad.+

o tehnică specială pentru a trata Fi astfel de caAuri. Pentru a 'nţele+e ce se 'nt(plă c(nd este folosită tehnica respectiCă5 să luă ca punct de plecare o tulurare care se oserCă fre-Cent la indiCiAii neCrotici5 respectiC aFa-nuita an*ietate antici-patorie. aracteristic pentru această teaă este faptul că produce e*act lucrul de care pacientul se tee. De pildă5 persoana căreia 'i este teaă că Ca roFi c(nd intră 'ntr-o sală unde Ca

da ochii cu o ulţie de oaeni Ca fi de fapt ult ai predispusă să roFească 'n astfel de 'preIurări. 'n acest conte*t5 a putea odifica Aicala Bdorinţa este aica +(nduluiE 'n Bteaa este aica eCenientuluiE: a o ironie a sorţii5 'n acelaFi od 'n care teaa face să se 'nt(ple e*act lucrul de care oul se tee cel ai tare5 tot astfel5 intenţia forţată face iposiil tocai lucrul pe care oul si-l doreFte cu tot dinadinsul. !ceastă intenţie e*cesiCă sau5 asa cu o nuesc eu5 BhiperintenţieE poate fi oserCată 'n special 'n caAurile de neCroAă se*uală. u c(t un ărat 'ncearcă ai ult să-Fi deonstreAe potenţa se*uală sau cu c(t o feeie 'ncearcă din răsputeri să-Fi doCedească capacitatea ei de a e*perienta or+asul5 cu at(t ai puţin reuFesc a(ndoi s-o facă. Plăcerea este Fi treuie să ră(nă un efect secundar sau un suprodus5 fiind niicită Fi distrusă cu at(t ai ult cu c(t deCine un scop 'n sine. Pe l(n+ă intenţia e*cesiCă descrisă ai sus5 atenţia e*cesiCă sau BhiperreflecţiaE5 aFa cu o nui 'n lo+oterapie5 poate să fie Fi ea pato+enă Jadică să ducă la oalăK. rătorul raport clinic Ca deonstra ceea ce Creau să Aic. < t(nără s-a preAentat la ine pl(n+(ndu-i-se că este fri+idă. 'n copilărie5 fusese auAată se*ual de tatăl său. 9otuFi5 nu această e*perienţă trauatiAantă o condusese la neCroAă se*uală5 după cu s-a putut eCidenţia foarte uFor5 căci a ieFit la iCeală faptul că pacienta5 citind cărţi psihanalitice de uA +eneral5 trăise 'n od constant cu teaa anticipatorie că e*perienţa trauatiAantă din copilărie 'Fi Ca cere triutul. !ceastă an*ietate anticipatorie a dus-o at(t la intenţia e*cesiCă de a-Fi confira feinitatea5 c(t Fi la o atenţie e*cesiCă 'ndreptată asupra sa 'nsăFi5 'n loc să o fi directionat 'nspre partenerul ei. !cestea au fost de-aIuns să o 'piedice să e*perienteAe plăcerea se*uală a*iă5 deoarece făcuse din or+as at(t oiectul intenţiei5 c(t Fi al atenţiei sale5 'n loc ca el să ră(nă un efect al dăruirii neintenţionate Fi al  predării necondiţionate faţă de partener. După un scurt trataent lo+oterapeutic5 atenţia Fi intenţia ei e*cesiCe de a e*perienta or+asul au fost BdereflectateE5 ca să introduce un nou teren lo+oterapeutic. (nd atenţia  pacientei a fost redirectio-nată către oiectul potriCit5 adică 'nspre partener5 or+asul s-a instalat de la sine 'n od spontan.1 ,o+oterapia 'Fi fundaenteaAă tehnica nuită Bintenţie parado*alăE pe un dulu fapt5 Fi anue că frica  produce tocai lucrul de care persoana se tee5 iar hiperintenţia face iposiil tocai lucrul pe care oul Fi-l doreFte. 'n te*tele redactate 'n lia +erană a descris intenţia parado*ală 'ncă din anul 7#&#. %2 în această aordare terapeutică, pacientul foie este in#itat să intenţione%e, chiar şi nu$ai pentru o clipă, să facă toc$ai lucrul de care se te$e. ;er$iteţi!$i să #ă descriu un ca%.
 ;entru tratarea ca%urilor de i$potenţă seuală, a fost pusă la punct o tehnică lo"oterapeutică specifică, a%ată

pe teoria hiperin!tenţiei şi hiperreflecţiei 'hiperatenţiei+, aşa cu$ a$ creionat!o $ai sus. 'Biktor 8. Frankl, 0The pleasure principie and seual neurosis3, he interna2ional
 Biktor 8. Frankl, 0Iur $edika$entosen
fur 1eurolo'ie und Psychiatrie! #oi. , pp. H!1. Psychiatrie! #oi. , pp. H!1. 'n.aut.+

aFtepta la o răufnire a transpiraţiei5 această an*ietate anticipatorie a sa era de-aIuns ca să precipite o transpiraţie e*cesiCă. Pentru a putea rupe cercul Cicios5 l-a sfătuit pe pacient5 'n eCentualitatea că s-ar 'nt(pla din nou să transpire5 să decidă 'n od delierat să le arate celor din Iur c(t de ult poate el să transpire. < săptă(nă ai t(rAiu a reCenit pentru a-i spune că5 de fiecare dată c(nd se 'nt(lnise cu o persoană care 'i declanFa teaa anticipatorie5 'Fi Aisese: BP(nă acu transpira doar un litru5 ei ine acu a de +(nd să scot

din ine cel puţin de Aece ori ai ultă sudoareE ReAultatul a fost că5 după ce suferise de această fbiF ree de patru ani5 acu5 după o sin+ură Fedinţă terapeutică5 reuFise să se eliereAe de teaa sa 'n nuai o săptă(nă. ititorul Ca rearca faptul că procedura constă 'n răsturnarea atitudinii pacientului5 frica sa fiind 'nlocuită de o dorinţă parado*ală. Graţie acestui trataent5 se ia tocai C(ntul din p(nAele an*ietăţii. 9otuFi5 o astfel de procedură treuie să se folosească de acea capacitate specific uană de detaFare faţă de sine 'nsuFi5 inerentă siţului uorului. !ceastă capacitate fundaentală a oului de a se detaFa de sine se actualiAeaAă ori de c(te ori se aplică tehnica lo+oterapeutică pe care o nui intenţie parado*ală. 'n acelaFi tip5 pacientul deCine capail să aFeAe o distantă 'ntre sine Fi neCroAa sa. 'n cartea lui Gordon . !llport5 9he  2n&ivi&ual an& !is eligion, +ăsi o afiraţie 'n acord cu acest fapt B3eCroticul care 'nCaţă să r(dă de sine 'nsuFi s-ar putea să se +ăsească pe druul spre autocontrol Fi5 proail5 spre Cindecare.E %& @ntenţia paradoală repre%intă #alidarea e$pirică şi aplicaţia clinică a afir$aţiei lui . (llport. elatarea ur$ătoarelor ca%uri #a slu2i la o $ai ună clarificare a acestei $etode.
 /e? ork, The Aac$illan Co., 1)5H, p. ). 'n.aut.+

fusese tratat de ai ulţi edici din diCerse spitale5 dar fără Creun succes terapeutic. ,a internarea 'n secţia ea5 oul se +ăsea 'ntr-o stare de disperare e*treă5 ărturisind că era la un pas de a se sinucide. De c(ţiCa ani suferea de crapa scriitorului5 care 'n ultia Cree deCenise at(t de seCeră5 'nc(t oul era 'n pericol să-Fi piardă sluIa. a atare5 nuai o terapie iediată pe teren scurt ar fi putut să-i uFureAe situaţia. ,a 'nceputul trataentului5 dr. )Ca 4oAdera i-a recoandat pacientului să procedeAe e*act pe dos faţă de ceea ce făcuse p(nă atunci5 respectiC5 'n loc de a 'ncerca să scrie c(t ai fruos Fi liAiil5 să scrie c(t ai neciteţ posiil. ,-a sfătuit să 'Fi spună: B!cu a de +(nd să le arăt tuturor ce (A+ălituri +roAaCe pot faceE ;i5 din clipa 'n care pacientul a'ncercat'n od delierat să (A+ălească5 pur Fi siplu n-a fost 'n stare s-o facă. B! 'ncercat să (A+ălesc5 dar pur Fi siplu n-a reuFitE5 a Ais el a doua Ai. !stfel5 'n doar %$ de ore5 pacientul fusese elierat de crapa scriitorului5 Fi a răas astfel pe tot parcursul perioadei de oserCaţie ce a urat trataentului. )ste din nou un o fericit Fi pe deplin capail să lucreAe. n caA siilar5 'n care era Cora nu de scris5 ci de citit5 i-a fost triis de către un cole+ de la secţia
8ospital5 ea ne ărturisea: .iaţa ea a fost uri tea 1.3 andicapată din pricina co$pulsiei şi a osesiei sale acteriofoice, %ăcea în pat %iua întrea"ă, nefiind în stare să desfăşoare nicio acti#itate prin casă. /!ar corespunde ade#ărului să spune$ că astă%i este lieră de orice si$pto$e, căci o osesie poate oric&nd să!i reapară în $inte. Totuşi, este în stare 0să r&dă de osesia ei3, după cu$ ea însăşi $ărturiseşte= pe scurt, este în stare să aplice intenţia paradoală. intenţia paradoală poate fi aplicată şi în ca%ul tulurărilor de so$n. Tea$a că nu poate dor$i   duce la hiperintenţia de a ador$i care, la r&ndul ei, face ca pacientul chiar să nu poată ador$i. ;entru a depăşi această frică, sfătuiesc de oicei pacientul să încerce nu să doar$ă, ci $ai de"raă să încerce să facă pe dos, adică să stea trea% c&t $ai $ult ti$p posiil. Cu alte cu#inte, hiperintenţia de a ador$i, care se naşte din tea$a anticipatorie a pacientului că nu este în stare să doar$ă, treuie înlocuită cu intenţia paradoală de a nu ador$i, care #a fi ur$ată cur&nd de so$n. %%

 în $a2oritatea ca%urilor, tea$a că pacientul nu poate dor$i se datorea%ă necunoaşterii de către acesta a

faptului că or"anis$ul are "ri2ă el ,nsu+i să!şi asi"ure perioada $ini$ă de so$n de care are într!ade#ăr ne#oie, 'n.aut.+

DeFi intenţia parado*ală nu este un panaceu5 ră(ne5 totuFi5 un instruent util 'n tratarea tulurărilor osesiC-copulsiCe Fi foice5 'n special 'n caAurile arcate de an*ietate anticipatorie. Hai ult5 ea este un instruent pentru terapia de scurtă durată. 9otuFi5 nu treuie să se tra+ă concluAia că o astfel de terapie pe teren scurt are 'n od necesar efecte terapeutice teporare. na dintre Bcele ai oiFnuite iluAii ale ortodo*iei freudieneE5 ca să 'l cită pe )il !. Gutheil5 Beste că durailitatea reAultatelor depinde de lun+iea terapieiE.%O în fişierele $ele se "ăseşte de pildă un raport $edical despre un pacient în ca%ul căruia a$ folosit intenţia paradoală cu $ai ine de * de ani în ur$ă, însă efectul terapeutic s!a do#edit a fi per$anent.
'n ce priCeFte cauAa actuală a neCroAelor5 dincolo de eleentele constitutiCe ale pacientului5 fie ele de natură soatică5 fie psihică5 astfel de ecanise de feedac5 precu an*ietatea anticipatorie5 par să fie un factor pato+en aIor. nui anuit sipto 'i corespunde o foie5 foia declanFeaAă siptoul5 Fi siptoul5 la r(ndul său5 'ntăreFte foia. n lanţ siilar de eCeniente se poate oserCa Fi 'n caAurile osesiC-copulsiCe 'n care pacientul se luptă cu ideile care 'l (ntuie. 7 45

 $merican Journal ofPsychotherapy! 1*'1)5H+, p. 1. 'n.aut.+

%S

06o$e Co$$ents on a Biennese 6chool of ;sNchiatrN3, he Journal of$bnormal and &ocial

Psycholo'y! 51'1)55+, pp. 7*1 !. 'n.aut+ %"

 !cest fapt este adeseori otiCat de teaa pacientului că osesiile sale indică o psihoAă iinentă5 dacă nu chiar una deIa De aceea5 el le sporeFte puterea cu care 'l tulură5 deoarece presiunea produce o contrapresiune. 7ar siptoele sunt 'ntărite din nou Pe de altă parte5 de 'ndată ce pacientul 'nceteaAă să ai lupte cu osesiile sale Fi5 'n schi5 'ncearcă să le ridiculiAeAe trat(ndu-le 'n od ironic5 aplic(nd intenţia parado*ală5 cercul vicios este 6ntrerupt, si$pto$ele scad în intensitate şi, în cele din ur$ă, se atrofia%ă. în ca%ul fericit în care nu eistă un #id eistenţial care să sti$ule%e şi să declanşe%e si$pto$ele, pacientul nu nu$ai că #a reuşi să!şi ridiculi%e%e tea$a ne#rotică, ci #a şi reuşi s!o i"nore pe deplin, în cele din ur$ă. După cu$ #ede$, anietatea anticipatorie treuie contracarată printr!o intenţie paradoală= hiperintenţia, ca şi hiper!reflecţia treuie contracarate prin dereflecţie= dereflecţiaînsă nu este în cele din ur$ă posiilă dec&t prin orientarea pacientului către #ocaţia sa specifică şi spre $isiunea #ieţii sale. 4 /u preocuparea de sine a ne#roticului, fie că este #ora de $ilă, fie de dispreţ, rupe cercul #icios. Cheia #indecării este transcen!derea de sine

-EV0O5*O3ET,V4

iecare epocă are propria sa neCroAă colectiCă Fi are neCoie de propria sa psihoterapie pentru a-i face faţă. idul e*istenţial5 care este neCroAa de asă a preAentului5 poate fi descris ca o foră priCată Fi personală de nihilis căci nihilisul %$

 (ceastă con#in"ere este spri2inită şi de (llport, care a spus odată: 0De îndată ce lupta se $ută dinspre conflict

 înspre nişte scopuri altruiste, #iaţa în între"ul ei se a$eliorea%ă, chiar dacă ne#ro%a s!ar putea să nu dispară niciodată co$plet3 'op. cit, p. )5+. 'n.aut.+

 poate fi definit drept acel punct de Cedere care afiră că e*istenţa nu are rost. 'n ceea ce priCeFte  psihoterapia5 ea nu Ca fi niciodată 'n ăsură să facă faţă acestei stări de lucruri pe scară lar+ă5 dacă nu se fereFte de ipactul Fi influenţa orientărilor conteporane ale filoAofiei nihiliste altinteri5 ea Ca repreAenta un sipto al neCroAei colectiCe 'n loc să-i fie de leac acesteia. Psihoterapia nu doar că Ca reflecta filoAofia nihilistă5 ci5 totodată5 deFi din neă+are de seaă Fi pe nesiţite5 'i Ca counica pacientului o ia+ine a oului care este ai de+raă o caricatură5 dec(t adeCărata sa ia+ine. 'nainte de toate5 e*istă un pericol inerent 'n 'nCăţătura despre BniicniciaE oului5 'n teoria confor căreia oul nu este niic ai ult dec(t reAultatul condiţiilor iolo+ice5 psiholo+ice Fi sociale sau produsul eredităţii Fi al ediului. < astfel de concepţie despre o 'l face pe neCrotic să creadă ceea ce este deIa predispus să creadă5 respectiC că el este un siplu pion Fi o Cictiă a influenţelor e*terioare sau a condiţiilor interne. !cest fatalis neCrotic este cultiCat Fi 'ntărit de psihoterapia care nea+ă că oul este lier. ără 'ndoială că fiinţa uană este finită5 iar liertatea sa este liitată. 3u este liertatea faţă de condiţii5 ci este liertatea oului de a se 'potriCi condiţiilor. !Fa cu -a e*priat odată: Ba profesor 'n două doenii5 'n neurolo+ie Fi psihoterapie5 sunt pe deplin conFtient de ăsura 'n care oul este supus condiţiilor  iolo+ice5 psiholo+ice Fi sociale. Dar5 pe l(n+ă faptul că sunt profesor 'n aceste două doenii5 sunt Fi supraCieţuitor a patru la+ăre - la+ăre de concentrare adică - Fi 'n această calitate pot să dau ărturie despre +radul neaFteptat de are 'n care oul este capail să sfideAe Fi să 'nfrunte chiar Fi cele ai rele condiţii ia+inaile.E) %#

 0Balue Di$ensions @n Teachin"3 ! un fil$ color pentru tele#i%iune produs de ollN?ood (ni$ators @nc. pentru

California2unior Colle"e (ssociation. 'n.aut.+

O0,T,4*+*-/ETE06,-,S6131,

!deseori5 psihanaliAa a fost laată din pricina aFa-Aisului său panse*ualis. 'n ce ă priCeFte5 ă 'ndoiesc că un astfel de reproF a fost Creodată le+iti. 9otuFi5 i se pare că e*istă o presupunere 'ncă Fi ai falsă Fi ai periculoasă5 respectiC aceea pe care eu o nuesc BpandeterinisE. Prin asta 'nţele+ acea CiAiune despre o care trece cu Cederea capacitatea lui de a se 'potriCi circustanţelor5 oricare ar fi acestea. <ul nu este pe deplin condiţionat şi deter$inat, ci $ai de"raă se autodeter$ină, fie capitul&nd în faţa condiţiilor, fie î$potri!#indu! se acestora. Cu alte cu#inte, o$ul, în $od funda$ental, se autodeter$ină. 9$ul nu eistă pur şi si$plu, ci întotdeauna decide cu$ #a fi eistenţa lui, ce anu$e #a de#eni el în clipa ur$ătoare. ;rin ur$are, orice fiinţă u$ană are în fiecare clipă liertatea să se schi$e. De aceea pute$ să!i pre%ice$ #iitorul doar în cadrul lar" al unui studiu statistic care se referă la un anu$it "rup de oa$eni. în orice ca%, personalitatea unui indi#id ră$&ne în $od esenţial i$predictiilă. Ga%a pentru reali%area unor pre%iceri este repre%entată de condiţiile iolo"ice, psiholo"ice sau sociolo"ice. Totuşi, una dintre principalele caracteristici ale eistenţei u$ane este capacitatea o$ului de a se ridica deasupra acestor condiţii, de a creşte dincolo de ele. 9$ul este capail să schi$e în $ai ine lu$ea, dacă acest lucru este posiil, şi totodată este capail să se schi$e pe sine însuşi în ine, dacă este ne#oie. (cesta a fost sin"urul o$ pe care l!a$ înt&lnit în #iaţa $ea si pe care aş îndră%ni să îl nu$esc o fiinţă $efistofelică, o fi"ură satanică. ;e #re$ea aceea era considerat 0cri$inalul în $asă de la 6teinhof3 '$arele spital de oli

$intale din Biena+. C&nd na%iştii şi!au început pro"ra$ul de eutanasiere, o$ul acesta deţinea toată puterea şi era într!at&t de fanatic în ducerea la

'ndeplinire a sluIei 'ncredinţate5 'nc(t a făcut tot ce i-a stat 'n putinţă ca să nu lase nici ăcar un sin+ur  olnaC psihic să scape de caera de +aAare. După răAoi5 c(nd -a 'ntors 'n iena5 a 'ntreat ce s-a 'nt(plat cu dr. M. - B! fost 'nchis de ruFi 'n una dintre celulele de iAolare ale spitalului 6teinhofE5 i s-a spus. BlotuFi5 a doua Ai5 uFa celulei sale a fost +ăsită deschisă Fi nieni nu l-a ai CăAut Creodată pe dr. M.E lterior5 a fost conCins5 aseenea altora5 că a reuFit să fu+ă 'n !erica de 6ud5 aIutat fiind de toCarăFii săi. 9otuFi5 destul de recent O0 a$ fost căutat de un fost diplo$at austriac care fusese înte$niţat #re$e îndelun"ată dincolo de Cortina de Fier, în 6ieria, c&t şi în fai$oasa închisoare uianka din Aosco#a. în ti$p ce îi făcea$ un consult neurolo"ic, acesta $ă întreă dintr!odată dacă $i s!a înt&$plat să îl cunosc pe dr. U. a răspunsul $eu afir$ati#, el a continuat: 0!a$ cunoscut în închisoarea de la iuianka. (colo a şi $urit, pe la #&rsta de * de ani, de cancer la #e%ica urinară. înainte de a $uri, însă, a fost cel $ai un to#arăş pe care ţi l!ai putea i$a"ina îi consola pe toţi. ( trăit la cel $ai înalt standard $oral. ( fost cel $ai un prieten pe care $i!a fost dat să îl înt&lnesc în lun"ii $ei ani de detenţie3 (ceasta este po#estea doctorului U. 0cri$inalul în $asă de la 6teinhof3. 51 Cu$ a$ putea îndră%ni noi să pre%ice$ co$! O0

 (ceste r&nduri au fost scrise de dr. Biktor Frankl pentru ediţia din 1)4 a cărţii sale, deci la circa * de ani după

e#eni$entele relatate în pasa2ul de faţă. 'n.trad.+ O1

 Dr. U., dr. 8r?in 2ekelius '1)*5!1)5+, care a or"ani%at şi a participat direct la uciderea a $ii de pacienţi la clinica

6teinhof, din Biena. ( fost arestat în 1)5 de ar$ata so#ietică pentru cri$ele sale de ră%oi şi a $urit de cancer la #e%ica urinară în închisoarea uianka, de l&n"ă Aosco#a. a 6teinhof nu nu$ai că a eter$inat adulţi, ci şi copii deopotri#ă, arăt&ndu!se drept unul dintre cei $ai ne$iloşi şi %eloşi $edici puşi în slu2a politicii na%iste. ;rintre $etodele nenu$ărate pe care le!a folosit pentru eter$inare a utili%at

 portaentul oului Pute preCedea iFcările unei aFinării5 ale unui autoat chiar ai ult5 a  putea 'ncerca să preAice ecanisele sau BdinaicaE psihicului u$an. Dar o$ul este $ai $ult dec&t psihe" 9otuFi5 nu liertatea are ultiul cuC(nt. ,iertatea este doar una dintre feţele onedei Fi doar o  Iuătate a adeCărului. ,iertatea este doar aspectul ne+atiC al 'ntre+ului fenoen5 al cărui aspect poAitiC este responsailitatea. De fapt5 liertatea este 'n pericol să de+enereAe 'ntr-un siplu capriciu dacă nu este Cieţuită 'n terenii responsailităţii. !cesta este otiCul pentru care am recomandat ca Ş2pluii 4ibertă2ii de pe (oasta de Est să ,i fie adău'ată o &tatuie a Responsabilită2ii pe (oasta de Vest">?

0E5136E1+S,9,*T0,

 3u se poate concepe niic care să 'l condiţioneAe 'ntr-at(t de ult pe o5 'nc(t să 'l lase fără nici cea ai ică ură de liertate. De aceea5 'n caAurile neCrotice Fi chiar 'n cele psiho-tice5 oului tot 'i ră(ne o răăFiţă de liertate5 oric(t ar fi ea de liitată. 'ntr-adeCăr5 nucleul cel ai lăuntric al personalităţii pacientului nu este nici ăcar atins de psihoAă. < persoană psihotică incurailă poate să 'Fi piardă capacitatea de a funcţiona5 dar să 'Fi păstreAe denitatea sa de o. O2

 ( 6tatelor
!cesta este creAul eu psihiatric. ără el5 aF considera că nu erită să fiu psihiatru. De dra+ul cui aF fi Doar de dra+ul aFinăriei creierului5 distrusă5 care nu poate fi reparată Dacă pacientul nu ar fi ai ult dec(t at(t5 eutanasia ar fi Iustificată. +S,9,*T0,* 0E16*-,5*T4

Prea ultă Cree - de fapt5 tip de o Iuătate de secol -psihiatria a 'ncercat să interpreteAe intea oului ai de+raă ca pe un ecanis Fi5 'n consecinţă5 'nsăFi terapia olilor intale5 ai de+raă 'n terenii unei tehnici. )u cred că acest Cis a fost nutrit 'ndeaIuns de ult tip. eea ce 'ncepe să iIească acu la oriAont nu sunt preisele unei edicine psiholo+iAate5 ci ai ult cele ale unei psihiatrii uaniAate. 9otuFi5 un edic care ar continua să 'Fi conceapă rolul 'n priul r(nd ca fiind unul de tehnician ar ărturisi5 prin aceasta5 că el nu Cede 'n pacientul său niic ai ult dec(t o aFinărie5 'n loc să perceapă5 dincolo de oală5 fiinţa lui uană iinţa uană nu este un lucru printre altele lucrurile se deterină unele pe altele5 'n Cree ce o'ul se autodeter$ină. Ceea ce el de#ine ! în li$itele în%estrării sale şi ale $ediului în care se află ! este ceea ce el a făcut din sine însuşi. în la"ărele de concentrare, de pildă, în aceste laoratoare #ii, în acest loc al încercărilor, a$ #ă%ut şi $ărturisi$ că unii dintre to#arăşii noştri s!au co$portat ase$eni porcilor, în #re$e ce alţii s!au purtat ca sfinţii. 9$ul poartă în sine a$ele potenţialităţi= pe care dintre acestea o actuali%ea%ă depinde de deci%iile sale, iar nu de condiţiile în care se "ăseşte. -eneraţia noastră este realistă, căci a$ a2uns să cunoaşte$ o$ul asa cu$ este el în realitate. în cele din ur$ă, o$ul este acea fiinţă care a in#entat ca$erele de "a%are de la (usch?it% Dar el este deopotri#ă şi fiinţa care a intrat în aceste ca$ere de "a%are cu capul sus, cu ru"ăciunea atăl nostru sau &hema 6srael >@ pe u%ele sale. 53

 &hema 6srael - cre%ul iudaic, aşa cu$ apare în hora 'e#r. V ,nvă2ătura0! alcătuită din pri$ele 5 cărţi ale

Bechiului Testa$ent, atriuite lui Aoise: 06ă iueşti pe Do$nul, Du$ne%eul tău, cu toată ini$a ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta.3 'Deuterono$ H,5+. 'n.trad.+

+ostaţă din %&'( 54

 Pledarie pentru ptimismul tragic O%

 (cest capitol se a%ea%ă pe o conferinţă pe care a$ ţinut!o la cel de!al Treilea Con"res de o"oterapie la


'n aintirea lui )dith eissppf-Moelson5 ale cărei eforturi de pionierat 'n sfera lo+oterapiei 'n 6! au 'nceput 'ncă din 1#OO Fi ale cărei contriuţii 'n doeniu au fost inestiaile. 'nainte de toate5 să ne 'ntreă ce ar treui să 'nţele+e prin Boptiis tra+icE Pe scurt5 'nseană că cineCa este Fi ră(ne optiist 'n pofida Btriadei tra+iceE5 aFa cu este ea nuită 'n lo+oterapie5 triadă care este forată de acele aspecte ale e*istenţei uane care pot fi circuscrise de: J7K suferinţă5 J2K CinoCăţie5 J&K oarte. De fapt5 acest capitol ridică 'ntrearea: cu este posiil să spune BdaE Cieţii 55 în pofida acestor lucruri> 6au, ca să for$ulă$ altfel întrearea: cu$ se poate ca #iaţa să îşi păstre%e sensul potenţial în pofida aspectelor sale tra"ice> în ulti$ă instanţă, 0a spune da #ieţii în pofida a orice3, OO

 în cultura e#reiască, #iaţa repre%intă, după Du$ne%eu, #aloarea supre$ă. /u înt&$plător Frankl, pro#enind

dintr!o fa$ilie aristocratică cu #echi tradiţii rainice 'ashi, Aahalal+, din partea $a$ei, #a fi fost educat în spiritul preţuirii #ieţii. /u$ai Du$ne%eu are puterea să cree%e şi să dea #iaţă, deci nu$ai 8l are dreptul să o ia. (ceastă con#in"ere funda$entală l!a a2utat pe Frankl să nu recur"ă, în ti$pul detenţiei sale, la soluţia ulti$ă, 0să nu se arunce în s&r$e3. 8#reii  îşi urea%ă frec#ent şi toastea%ă cu ucurie: e chaim% ! 0;entru #iaţă3 'n.trad.+

ca să folosesc o fraAă care cuprinde titlul unei cărţi de-a ele scrisă 'n lia +erană5 presupune că Ciaţa are 'n od potenţial sens 'n orice condiţii5 chiar Fi 'n cele ai nenorocite. 7ar acest fapt5 la r(ndul său5  presupune capacitatea oului de a transfora 'n od creatiC aspectele ne+atiCe ale Cieţii 'n ceCa poAitiC Fi constructiC. u alte cuCinte5 ceea ce conteaAă este să scoţi ce-i ai un din orice situaţie. !cest Bce-i ai unE

este ceea ce 'n lia latină se cheaă opti'u' - de aici Fi otiCul pentru care Coresc despre un optiis tra+ic5 adică despre un optiis 'n faţa tra+ediei5 Fi care se referă la potenţialul uan care5 la cotele sale cele ai 'nalte5 ne perite 'ntotdeauna: J7K să transforă suferinţa 'ntr-o realiAare oenească Fi 'ntr-o 'plinire uană5 J2K să deriCă din CinoCăţie Fansa de a ne schia 'n ine Fi J&K să deriCă din efeeritatea Cieţii un otiC de a trece 'n od responsail la acţiune. 9reuie păstrat 'n inte5 totuFi5 faptul că optiisul nu este ceCa ce poate fi coandat sau poruncit.  3ieni nu se poate constr(n+e nici ăcar pe sine 'nsuFi să fie optiist 'n od necondiţionat5 'n pofida oricăror adCersităţi5 'n asenţa oricărei nădeIdi. ;i ceea ce este adeCărat pentru speranţă este deopotriCă Calail Fi pentru celelalte două coponente ale triadei5 'ntruc(t nici credinţa Fi nici dra+ostea nu pot fi coandate sau poruncite. )uropenii consideră drept caracteristic ciCiliAaţiei aericane faptul că oului i se porunceFte5 ereu Fi ereu5 să fie fericit Je !app78. Dar fericirea nu poate fi ur$ărită, ci ea poate doar să ur$e%e. Treuie să ai un $oti# pentru 0a fi fericit3. De îndată ce "ăseşti $oti#ul, de#ii auto$at fericit. După cu$ #ede$, o$ul nu este o fiinţă aflată în căutarea fericirii, ci $ai de"raă a unui $oti# de a fi fericit, prin actuali%area sensului potenţial, care este inerent unei anu$ite situaţii date şi care persistă în ea. (ceastă ne#oie de a afla un $oti# o re"ăsi$ şi într!un alt feno$en specific u$an ! r&sul. Dacă #rei să faci pe cine#a să r&dă, treuie să!i oferi un $oti#, de pildă să!i spui o "lu$ă. Cu niciun chip nu poţi pro#oca pe cine#a să r&dă, nici chiar pe tine însuţi, la co$andă. ( porunci r&sul este si$ilar cu a cere cui#a aflat în faţa aparatului de foto"rafiat să %&$ească, doar pentru a descoperi $ai apoi, în foto"rafie, faţa aceluia în"heţată într!o "ri$asă artificială. @n lo"oterapie, un astfel de tipar co$porta$ental se nu$eşte 0hiperintenţie3. (cesta 2oacă un rol i$portant în producerea ne#ro%elor seuale, fie că este #ora de fri"iditate sau i$potenţă. Cu c&t pacientul, în loc să uite de sine însuşi dăruindu!se, se străduieşte $ai2rftult să a2un"ă la or"as$, respecti# la plăcere seuală, cu at&t această căutare a plăcerii seuale îl î$piedică $ai $ult să o atin"ă. într!ade#ăr, ceea ce nu$i$ 0principiul plăcerii3 este $ai de"raă un ina$ic al distracţiei. De îndată ce căutarea sensului este încununată de succes, nu nu$ai că acest fapt îl face fericit, ci îi şi conferă o$ului capacitatea de a face faţă suferinţei. Dar ce se înt&$plă atunci c&nd căutarea sensului de către o$ se do#edeşte a fi fost %adarnică> Faptul poate să fie fatal. 6ă ne a$inti$ ce se înt&$plă în condiţii!li$ită, de pildă cu pri%onierii de ră%oi sau cu cei din la"ărele de concentrare. în pri$ul ca%, aşa cu$ $i!au relatat soldaţii a$ericani, s!a cristali%at un tipar co$porta$ental de tipul 0las!o altă3. (cestuia îi corespunde, în la"ărele de concentrare, co$porta$entul pri%onierilor care, într!o ună %i, refu%au să se $ai scoale la ora 5 di$ineaţa şi să $ear"ă la lucru, şi care ră$&neau în arăci, pe priciul $ustind a urină şi fecale. /i$ic ! nici a#erti%ările, nici a$eninţările ! nu!i $ai puteau face să!şi schi$e deci%ia. Ei, în clipele acelea, se petrecea ce#a tipic: de unde#a din fundul u%unarului scoteau o ţi"ară pe care o ţinuseră ascunsă p&nă atunci şi începeau să fu$e%e. (tunci nouă, celorlalţi, ne de#enea li$pede că în ur$ătoarele 4 de ore o să!i #ede$ $urind. 9rientarea lor către un sens

se diinua Fi5 'n consecinţă5 controlul 'l prelua căutarea plăcerii iediate.  3u ne aduce oare aceasta ainte de un fapt paralel5 unul cu care ne confruntă Ai de Ai Hă +(ndesc la tinerii care5 pe plan ondial chiar5 Coresc despre ei 'nFiFi ca despre +eneraţia Bfără CiitorE. 3e+reFit5 nu la o ţi+ară apeleaAă ei5 ci la dro+uri. De fapt5 taloul dro+urilor este un aspect al unui fenoen de asă5 respectiC sentientul lipsei de sens5 care este proCocat de ne'plinirea neCoilor noastre e*istenţiale Fi care a deCenit5 la r(ndul său5 un fenoen uniCersal 'n societatea noastră industrialiAată. !stăAi5 nu nuai lo+oterapeuţii afiră că sentientul lipsei de sens Ioacă un rol din ce 'n ce ai are 'n etiolo+ia neCroAei5 aFa cu o spune 7rCin D. ^allo de la niCersitatea 6tanford 'n  Existenţial 9s7c!oterap7( BDin %0 de pacienţi care necesită terapie 'ntr-o clinică  psihiatrică... 12 Jadică &0QK au prolee aIore le+ate de +ăsirea sensului JaFa cu o arată at(t

autoaprecierile5 c(t Fi terapeuţii Fi diCerFii analiFti independenţiK.E OS a $ii de kilo$etri distanţă de ;alo (lto, situaţia diferă doar cu un procent= cele $ai recente statistici pertinente indică faptul că în Biena )X din populaţie se pl&n"e că îi lipseşte sensul #ieţii.  în ceea ce pri#eşte cau%a senti$entului lipsei de sens, s!ar putea spune, deşi într!o $anieră foarte si$plificată, că oa$enii au îndea2uns ca să trăiască, dar nu şi pentru ce să trăiască. (u $i2loacele, dar le lipseşte sensul. /e"reşit, unora le lipsesc chiar şi $i2loacele. Aă "&ndesc, în speţă, la $ulţi$ea de şo$eri de astă%i. Cu 5* de ani în ur$ă a$ pulicat un studiu57 consacrat unui anu$it tip de depresie pe care a$ oser#at!o la pacienţii tineri care sufereau de ceea ce eu a$ nu$it 0ne#ro%a OS

 Gasic Gooks, /e? ork, 1)4*, p. 4 'n.aut.+

O"

 0irtschaftskrise und 6eelenleen #o$ 6tandpunkt des Uu!"enderaters3, &o*ialar*tliche Rundschau! Boi.

 '1)+, pp. !H. 'n.aut.+

FoaIuluiE. ;i a putut arăta că această neCroAă proCenea 'ntr-adeCăr dintr-o dulă identificare eronată: a fi fără serCiciu era totuna cu a fi inutil5 iar a fi inutil era totuna cu o Ciaţă fără sens. a urare5 ori de c(te ori a reuFit să-i conCin+ pe pacienţi să se iplice ca Coluntari 'n or+aniAaţii de tineret5 'n educaţia adulţilor5 'n serCiciul iliotecilor pulice Fi alte aseenea5 cu alte cuCinte5 de 'ndată ce ei au 'nceput să-Fi uple surplusul de tip lier cu niFte actiCităţi neplătite5 dar pline de sens5 depresia a dispărut5 cu toate că situaţia lor econoică nu s-a odificat5 iar lipsurile lor au răas aceleaFi. !deCărul este că oul nu trăieFte doar din aIutorurde FoaI. !lături de neCroAa FoaIului5 care este declanFată de situaţia socio-econoică a indiCidului5 ai e*istă Fi alte tipuri de depresie ale căror cauAe pot fi +ăsite 'n tulurările psihodina-ice sau iochiice5 de la caA la caA. De aceea5 at(t psihoterapia5 c(t Fi faracoterapia sunt indicate pentru fiecare 'n parte. PriCitor la sentientul lipsei de sens5 nu treuie să scăpă din Cedere Fi să uită faptul că acesta5  per se, nu repre%intă o prole$ă de patolo"ie. în loc să repre%inte un se$n sau un si$pto$ de ne#ro%ă, el este, aş spune, do#ada u$anităţii indi#idului. Dar deşi senti$entul lipsei de sens nu este pro#ocat de ni$ic patolo"ic, el ar putea cau%a o reacţie patolo"ică. Cu alte cu#inte, este potenţial pato"en. 6ă luă$ doar sindro$ul ne#rotic de $asă, at&t de răsp&ndit în r&ndul tinerei "eneraţii: eistă a$ple do#e%i e$pirice că cele trei faţete ale acestui sindro$ ! depresia, a"resi#itatea şi dependenţa ! se datorea%ă acelui fapt pe care în lo"oterapie îl nu$i$ 0#id eistenţial3, un senti$ent de "ol lăuntric şi lipsă de sens. /u pute$ trece cu #ederea faptul că nu toate situaţiile de depresie îşi au cau%a în senti$entul lipsei de sens, nici chiar suicidul ! la care depresia conduce uneori !, şi nici nu re%ultă neapărat dintr!un #id eistenţial. Dar, chiar dacă nu toate ca%urile de suicid presupun un senti$ent de lipsă de sens, se prea

 poate ca ipulsul indiCidului de a-Fi lua Ciaţa să fi putut fi &epăşit dacă el ar fi deCenit conFtient că e*istă un sens Fi un scop pentru care erită să trăiască. Dacă5 deci5 o puternică orientare către sens Ioacă un rol decisiC 'n preCenirea suicidului5 ce pute spune despre interCenţia edicului 'n caAurile 'n care e*istă un risc suicidar 7n tinereţe5 a lucrat Cree de  patru ani 'n cel ai are spital din !ustria Fi răspundea de paCilionul unde se +ăseau pacienţii care sufereau de depresii seCere5 ulţi dintre ei fiind spitaliAaţi după o tentatiCă de suicid. (ndCa5 a făcut un calcul din care reAulta că treuie să fi consultat 'n Iur de douăspreAece ii de pacienţi 'n aceFti patru ani. ! acuulat5 deci5 o e*perienţă care 'i foloseFte ori de c(te ori a de-a face cu un pacient care este e*pus riscului de suicid. nui astfel de o 'i e*plic ceea ce pacienţii i-au spus de nenuărate ori5 respectiC c(t de ulţuiţi sunt că 'ncercarea lor de suicid a dat +reF. ,a săptă(ni5 luni sau ani după tentatiCa lor de suicid5 aceFtia i-au ărturisit că exista o soluţie la prole$a lor, un răspuns l& întrearea lor, un sens în #iaţa lor. Ei î$i continui eplicaţia astfel: 0Chiar dacă nu$ai în unu la $ie din ca%uri s!ar produce o astfel de schi$are în ine, cine ar putea "aranta că nu se #a înt&$pla la fel şi în ca%ul tău, $ai de#re$e sau $ai t&r%iu> Dar, $ai înainte de toate, tu treuie să trăieşti pentru a

putea apuca %iua în care se #a înt&$pla acest fapt, deci treuie să supra#ieţuieşti pentru a apuca %orii acelei %ile, şi din $o$entul acesta responsailitatea pentru a supra#ieţui îţi re#ine clipă de clipă.3 ;ri#itor la cea de a doua faţetă a sindro$ului ne#rotic de

7 asă - a+resiCitatea -5 periteţi-i să Că relateA e*perientul pe care l-a făcut arolyn ood 6herif. )a a reuFit să proCoace 'n od artificial a+resiCitate 'ntre niFte +rupuri de ăieţi cercetaFi Fi a oserCat că a+resiCitatea s-a diinuat doar atunci c(nd adolescenţii s-au dedicat unui scop colectiC5 de pildă scoaterea din noroi a unei căruţe cu care li se aducea (ncarea 'n taără. >rusc5 ei nu nuai că au fost proCocaţi5 ci Fi uniţi de un rost pe care treuiau să 'l 'plinească. 54 7n ceea ce priCeFte al treilea eleent5 dependenţa5 'i aintesc de descoperirile preAentate de !nnearie Con orst-eyer care oserCase că5 aFa cu reieFea din e*periente Fi statistici5 #0Q dintre alcoolicii pe care 'i aCusese su oserCaţie suferiseră de un sentient aisal de lipsă de sens. Dintre caAurile de dependenţi de dro+uri studiate de 6tanley 4rippner5 toţi dependenţii J100Q din caAuriK considerau că BCiaţa  pare a fi fără rostE. !cu haideţi să reCeni la chestiunea sensului 'nsuFi. Pentru 'nceput5 aF dori să clarific faptul că5 'n  priul r(nd5 lo+oterapeutul se ocupă de sensul potenţial inerent care doriteaAă 'n fiecare situaţie de Ciaţă căreia indiCidul treuie să-i facă faţă. De aceea5 nu Coi discuta aici despre sensul Cieţii oului 'n +eneral5 deFi nu contest faptul că e*istă un astfel de sens pe teren lun+. oi apela la o analo+ie. 6ă ne +(ndi la un fil - el este forat din ii Fi ii de cadre distincte5 fiecare dintre acestea aC(nd lo+ica Fi senificaţia sa proprie totuFi5 'nţelesul filului5 'n inte+ralitatea lui5 nu poate fi desluFit p(nă ce nu Cede ultia secCenţă. DeopotriCă5 nu  pute 'nţele+e filul fără a desluFi ai 'nt(i fiecare coponentă a sa5 fiecare cadru 'n parte. 3u este tot asa si cu Ciata 6ensul final al Cieţii nu ni se reCeleaAă el ; <<= oare5 dacă este ca acest lucru să se 'nt(ple5 doar la capătul ei5 'n pra+ul orţii ;i oare sensul acesta final al Cieţii nu depinde el de faptul dacă fiecare sens potenţial5 al fiecărei situaţii de Ciaţă 'n parte5 a fost sau nu actualiAat cel ai ine5 'n funcţie de cunoFtinţele si credinţa oului O$

 ;entru $ai $ulte detalii pri#itoare la acest eperi$ent, #e%i Biktor 8. Frankl, The Anconscious od! /e?

ork, 6i$on and 6chuster, 1)74, p. 1*= şi Biktor 8. Frankl, The Anheard (ry for )ean-in'! /e? ork, 6i$on and 6chuster, 1)74, p. H. 'n.aut.+

apt este că5 din punct de Cedere al lo+oterapiei5 sensul Fi perceperea lui se +ăsesc 'n totalitate pe  pă(nt ele nici nu plutesc undeCa5 prin aer5 Fi nici nu sunt AăCor(te 'ntr-un turn de fildeF. ără nicio eAitare5 aF localiAa co+niţia sensului - a sensului personal 'ntr-o situaţie concretă - la Iuătatea druului dintre o e*perienţă de tipul BahaE5'n acord cu concepţia lui 4arl >uhler 5), şi o percepţie de tip -estalt H*, să %ice$ în consens cu teoria lui Aa erthei$er.H1 Detectarea sensului se deoseeşte de conceptul clasic al percepţiei de tip -estalt, întruc&t aceasta din ur$ă i$plică luarea ruscă la cunoştinţă a unei 0fi"uri3 pe un 0fundal3, în #re$e ce percepţia sensului, aşa cu$ o #ăd eu, se reduce în $od specific la conştienti%area posiilităţii de a te î$potri#i condiţiilor sau, ca să o spune$ în cu#inte O#

 Sarl Guhler '147)!1)H+ ! psiholo" "er$an, recunoscut pentru lucrările sale despre -estalt. 'n.trad.+

S0

 în "er$ană, -estalt însea$nă 0for$ă3, 0chip3, 0fi"ură3. în en"le%ă este folosit adeseori cu sensul de 0între"3

sau 0inte"ralitate3. ;siholo"ia -estaltului susţine că principiul de funcţionare a creierului este unul holistic, paralel şi analo", a#&nd tendinţa de a se auto!or"ani%a şi că între"ul este $ai $ult dec&t su$a părţilor care îl alcătuiesc. 8fectul -estaltului

se referă la capacitatea si$ţurilor noastre de a da for$ă, în special c&nd e #ora de recunoaştere #i%uală a for$elor, fi"urilor, înfăţişărilor pri#ite în ansa$lul lor şi care repre%intă altce#a dec&t su$a ele$entelor co$ponente. Cu toţii #o$ fi trăit surpri%a descoperirii pe fondul unui cer plin de nori chipuri de oa$eni, de ani$ale sau de plante, pe care le!a$ perceput rusc, dintr!odată, fără să fi treuit să tra"e$ conclu%ii lo"ice pe a%a ele$entelor lor co$ponente 'linii cure sau drepte+. (cest principiu holistic se află în contrast cu cel 0ato$ist3, pe care îl înt&lni$ la funcţionarea calculatorului di"ital care desparte fiecare calcul într!o sec#enţă de paşi si$pli, fiecare dintre aceştia fiind procesat separat de restul prole$ei de re%ol#at, 'n.trad.+ S1

 Aa erthei$er '144*!1)+, unul dintre cei trei fondatori ai psiholo"iei -estaltului, î$preună cu olf"an"

Sohler şi Surt Soffka. 'n.trad.+

siple5 la faptul de a deCeni conFtient de ceea ce se poate face 'ntr-o anuită situaţie. !Fadar5 cu aIun+e oul să 'ăsească sensul> (şa cu$ afir$ă Charlotte Guhler: 0Tot ce pute$ face este să studie$ #iaţa acelor oa$eni care par să fi "ăsit răspunsuri la întreările ulti$e ale #ieţii, în contrast cu cei care nu au reuşit acest lucru.3H în plus, pe l&n"ă o astfel de aordare io"rafică, pute$ luaîn considerare şi o aordare iolo"ică. o"oterapia concepe conştiinţa ca pe un indicator care ne arată în ce direcţie treuie să ne $işcă$ într!o anu$ită situaţie de #iaţă. ;entru a putea îndeplini o astfel de $isiune, conştiinţa treuie să se folosească de un etalon la care să raporte%e situaţia cu care se confruntă persoana, iar situaţia respecti#ă treuie e#aluată prin pris$a unui anu$it set de criterii, în lu$ina unei scări de #alori. (ceste #alori însă nu pot fi î$răţişate şi adoptate de noi la ni#el conştient ! ele sunt ceea ce noi suntem" 6!au cristali%at în decursul e#oluţiei speciei noastre şi sunt înrădăcinate în trecutul nostru iolo"ic. Sonrad oren% treuie să fi a#ut ce#a ase$ănător în $inte c&nd a de%#oltat conceptul unui a priori iolo"ic, iar c&nd, de cur&nd, a$ de%ătut punctul $eu de #edere referitor la funda$entul iolo"ic al procesului de #alori%are, şi!a epri$at plin de entu%ias$ acordul. în orice ca%, dacă eistă o înţele"ere de sine aiolo"ică prereflei#ă H, pute$ presupune că aceasta este ancorată, în ulti$ă instanţă, în $oştenirea noastră iolo"ică. S2

 0Gasic Theoretical Concepts of u$anistic ;sNcholo"N3,  $merican Psycholo'ist! YYB@ 'aprilie, 1)71+, p.

74. 'n.aut.+ S&

 Frankl face referire aici la o înţele"ere de sine care precede reflecţia conştientă, raţională, lo"ică şi care se

produce la ni#el suconştient. 8l are în #edere toc$ai faptul că reflecţia conştientă, raţională, este precedată şi se  înte$eia%ă pe procesul prereflei#, suconştient, 'n.trad.+

!Fa cu ne 'nCaţă lo+oterapia5 e*istă trei căi principale pe care se aIun+e la sens 'n Ciaţă. Pria constă 'n a crea ceCa sau a săC(rFi o faptă. ! doua constă 'n a e*perienta ceCa sau a fi 'n relaţie cu cineCa cu arte cuCinte5 sensul poate fi +ăsit nu doar 'n uncă5 ci Fi 'n dra+oste. 'n acest conte*t5 )dith eiss-opf-Moelson a oserCat că Bnoţiunea lo+oterapeutică referitoare la e*perientarea a ceCa poate să fie la fel de Caloroasă pe c(t de terapeutică este noţiunea de a face ceCa anue5 pentru că restaileFte echilirul 'n raport cu accentul pe care 'l pune pe luea e*terioară5 a realiAărilor5 'n defaCoarea luii lăuntrice5 a e*perienţei S%. Totuşi, cea $ai i$portantă este cea de!a treia cale care conduce spre sens în #iaţă: chiar şi #icti$a cea $ai nea2utorată aflată în situaţia cea $ai de%nădă2duită, confruntată cu o soartă pe care n!o $ai poate schi$a, se poate  înălţa $ai presus de sine, poate creşte dincolo de sine însăşi şi, astfel, se poate schi$a pe sine.
LU  prea ică de a fi (ndru de suferinţa sa Fi de a aIun+e5 astfel5 să o considere ca duc(nd la 'nnoilarea5 iar nu la 'nIosirea luiE5 aFa 'nc(t respectiCul Bnu nuai că este nefericit5 ci se site Fi CinoCat că nu este fericitE.

ree de un sfert de secol a condus secţia de neurolo+ie a unui are spital Fi pot depune ărturie despre capacitatea pacienţilor ei de a transfora necaAurile lor 'n realiAări personale. Pe l(n+ă e*perienţa ea  practică5 e*istă Fi alte S%  B9he Place of ,o+otherapy in the orld 9odayE5 !e 2nternational *oru' for /ogot!erap7, #oi. @, nr.  '1)4*+, pp. !7. 'n.aut.+ e#idenţe e$pirice care susţin posiilitatea o$ului de a "ăsi un sens în suferinţă. Cercetătorii de la ale
Dar cele ai puternice ar+uente 'n faCoarea unui Boptiis tra+icE sunt acelea care5 'n lia latină5 se nuesc or+u- menta ad hominem" UerrN on", ca să dau doar un ee$plu, stă $ărturie #ie în fa#oarea 0puterii de  î$potri#ire a spiritului u$an3, aşa cu$ o nu$i$ în lo"oterapie.HH Cite% din e8arkana a*ette5 0UerrN on" a parali%at de la "&t în 2os, într!un accident suferit în ur$a unei sărituri în apă, care l!a transfor$at într!o persoană Zuadriple"ică acu$ trei ani. a $o$entul accidentului a#ea 17 ani. (stă%i, on" poate ate la $aşină cu a2utorul unui ăt pe care!l ţine între dinţi. [;articipă\ la două cursuri la Co$u!nitN Colle"e cu a2utorul unui aparat telefonic special. @nterco$ul îi per$ite lui on" şi să audie%e cursurile, dar şi să ia parte la discuţiile clasei. Totodată, îşi ocupă ti$pul citind, pri#ind la t# si scriind3.  într!o scrisoare pe care a$ pri$it!o, el î$i spunea: 0î$i #ăd #iaţa plină de sens şi a#&nd un scop. (titudinea pe care a$ adoptat!o în %iua aceea fatală a de#enit cre%ul $eu personal de #iaţă: $i!a$ fr&nt "&tul, dar eu nu $!a$ fr&nt. în pre%ent, fac pri$ul $eu curs de psiholo"ie la cole"iu. Cred că handicapul $eu î$i #a de%#olta doar capacitatea de a!i a2uta SO

 . . 6led"e, U. (. GoNdstun şi (. U. ae, 06elf!Concept Chan"es elated to ar Capti#itN3, (rch. -en.

Psychiatry! 7'1)4*+, pp. *!. 'n.aut.+ SS

 0The Defiant ;o?er of the u$an 6pirit3 este titlul unei conferinţe susţinute de UerrN on" la al treilea Con"res

Aondial de o"oterapie, în iunie 1)4. 'n.aut.+

 pe alţii. ;tiu că5 fără suferinţă5 creFterea personală pe care a 'nre+istrat-o nu ar fi fost cu putinţăE. 'nseană aceasta că suferinţa este indispensailă pentru a descoperi sensul 7n niciun caA. 3uai că insist să spun că sensul e*istă 'n pofida suferinţei - a nu5 chiar Fi 'n ea5 aFa cu o arată a doua parte a cărţii de faţă5 atunci c(nd suferinţa este ineCitailă. Dacă ea poate fi eCitată5 lucrul cel ai plin de sens este să 'i eliină cauAa care o proCoacă5 fiindcă a suferi fără să fie neCoie este un coportaent ai de+raă asochist5 dec(t unul eroic. Dacă5 pe de altă parte5 oul nu poate schia situaţia care 'i cauAeaAă suferinţa5 el 'ncă ai poate să-si alea+ă atitudinea S" on" nu a ales să!şi fr&n"ă "&tul, în schi$ a decis să nu se lase înfr&nt de ceea ce i s!a înt&$plat. După cu$ #ede$, prioritatea constă în a schi$a în $od creati# situaţia care ne produce suferinţă. Dar superioritatea constă în 0a şti cu$ să suferi3, dacă este ca%ul. 6i eistă do#e%i e$pirice că ! literal$ente ! 0o$ul de r&nd3 este de aceeaşi părere. 6onda2e recente de opinie reali%ate în r&ndul pulicului austriac arată că oa$enii cei $ai respectaţi de către $area $a2oritate a celor chestionaţi nu sunt artiştii sau sa#anţii de sea$ă, nici $arii oa$eni politici, nici personalităţile din lu$ea sportului, ci aceia care fac faţă unui destin teriil cu fruntea sus. S"

 /!a$ să uit inter#iul pe care l!a$ ur$ărit odată la tele#i%iunea austriacă, luat unui cardiolo" polone% care, în

ti$pul celui de!al Doilea ă%oi Aondial, a a2utat la or"ani%area $işcării din "hetoul din #arşo#ia. 0Ce faptă eroică3, a ecla$at reporterul. 0(scultă3, i!a replicat cal$ doctorul, 0să pui $&na pe o ar$ă şi să tra"i nu!i $are lucru= dar c&nd 66! iştii te duc în ca$era de "a%are sau la "roapa co$ună ca să te eecute fără pic de $ilă şi nu!ţi $ai poţi schi$a soarta, ci poţi doar să o înfrunţi cu de$nitate, toc$ai lucrul acesta l!aş nu$i eu erois$3. 8rois$ atitudinal, ca să spune$ aşa. 'n.aut+

'ntorc(ndu-ne la cel de al doilea aspect al triadei tra+ice5 respectiC la CinoCăţie5 aF dori să plec de la un concept teolo+ic care -a fascinat dintotdeauna. Hă refer la acel misterium ini-Cuitatis! care, aşa cu$ îl #ăd eu,  însea$nă că o faptă conda$nailă ră$&ne, în ulti$ă anali%ă, ineplicailă, întruc&t nu poate fi deri#ată în între"i$e din

factori iolo"ici, psiholo"ici şiKsau sociali. ( eplica pe deplin fapta rea a unui o$ ar fi totuna cu a eplica partinic fapta respecti#ului şi a nu #edea în el ni$ic $ai $ult dec&t o $aşinărie care treuie reparată, iar nu un o$ responsail. ;&nă şi cri$inalii înşişi urăsc să fie trataţi în acest fel şi preferă să fie traşi3 la răspundere pentru fapta lor. De la un deţinut care!şi eecuta pedeapsa într!un penitenciar din @llinois a$ pri$it o scrisoare în care acesta depl&n"ea faptul că 0o$ului care a co$is cri$a nu i se acordă niciodată şansa să se eplice. @ se oferă o $ulţi$e de scu%e din care el treuie să alea"ă. 6ocietatea este cea la$ată şi în $ulte ca%uri #ina cade chiar asupra #icti$ei3. Aai $ult, c&nd $!a$ adresat deţinuţilor din 6an ]uentinH), le!a$ spus: 06unteţi oa$eni ase$eni $ie şi, în această calitate, aţi fost lieri să să#&rşiţi infracţiunea, să de#eniţi #ino#aţi. (cu$, desi"ur, sunteţi răspun%ători să #ă ispăşiţi #ina ridic&ndu!#ă deasupra ei, cresc&nd dincolo de #oi înşi#ă, prin faptul că #ă schi$aţi în ine.3 Ei oa$enii aceia s!au si$ţit înţeleşi. 7* @ar de la Frank 8. , un fost deţinut, a$ pri$it un ilet în care scria: 0($ iniţiat un "rup lo"oterapeutic S$

 0Aisterul nedreptăţii3 sau 0$isterul nele"iuirii3 'din lat. ini-Cuus  0nedrept3, 0ine"al3, 0nele"iuit3+, 'n.trad.+

S#

 6an ]uentin ! închisoare de stat din California, 6<(, pentru ăraţi, înfiinţată în 145, sin"ura închisoare din

%onă dotată cu ca$eră de "a%are. în pre%ent, eecuţia conda$naţilor se face prin in2ecţie letală, 'n. trad.+ "0

 Be%i2oseph G. FarN, he Pursuit o f )eanin'! /e? ork, ar!per and o?, 1)4*. 'n.aut.+

 pentru foFtii caaraAi. 6unte deIa 2" de Ceterani puternici5 iar nou-Ceniţii se enţin 'n liertate +raţie  puterii noastre noile5 a celor din nucleul ori+inar. Doar unul a aIuns din nou la puFcărie5 dar Fi el este lier astăAi.E71 7n ceea ce priCeFte conceptul de Cină colectiCă5 eu personal consider că este nedrept să consideri o  persoană responsailă pentru coportaentul altei persoane sau al unui +rup de oaeni. De la finele celui deal Doilea RăAoi Hondial 'ncoace nu -a ucurat de prea are audienţă la pulic fiindcă a ar+uentat 'potriCa conceptului de CinoCăţie colectiCă. "2 3 Ca răspuns, a$ întreat!o dacă are cuţite în ucătărie şi, c&nd $i!a spus că da, $!a$ prefăcut în"ro%it şi şocat, şi a$ ecla$at: 0Cu$ de #ă $ai folosiţi de cuţite după ce nenu$ăraţi cri$inali le!au folosit pentru a!si în2un"hia şi ucide #icti$ele>3 (ia atunci doa$na a încetat să $ai oiecte%e î$potri#a faptului că scriu cărţi în "er$ană. Cel de!al treilea aspect al triadei tra"ice se referă la $oarte. Dar el se referă şi la #iaţă deopotri#ă, pentru că, oric&nd, toate $o$entele din care este alcătuită #iaţa însea$nă a $uri, căci clipa nu se $ai întoarce niciodată. Ei oare nu toc$ai efe$eritatea este piatra de aducere a$inte care ne pro#oacă să utili%ă$ c&t $ai ine fiecare clipă a #ieţii> Da, cu si"uranţă că este, de aici şi i$perati#ul $eu: răie+te ca +i cum ai trăi a doua oară! iar prima dată ai fi ac2ionat la fel de 're+it pe c.t e+ti acum pe cale să o faci" "1

 Cf. Biktor 8. Frankl, he Anheard(ry for )eanin'! /e? ork, 6i$on and 6chuster, 1)74, pp. !.

'n.aut.+ "2

 eAi Fi itor ). ranl5 9s7c!ot!erap7 an& Existenţialis', /e? ork, 6i$on and 6chuster, 1)H7.

'n.aut.+ De fapt, şansele noastre de a acţiona aşa cu$ treuie, prile2urile potenţiale de a î$plini un rost sunt afectate de ire#ersiilitatea #ieţii noastre. Dar nu$ai potenţialităţile însele sunt afectate în acest fel. Căci, de îndată ce a$ folosit o oportunitate şi a$ actuali%at un sens potenţial, a$ să#&rşit acest lucru o dată pentru totdeauna. !a$ sal#at la loc si"ur, în trecut, căruia i l!a$ încredinţat şi unde l!a$ depo%itat. (colo, în trecut, ni$ic nu se $ai poate pierde, ci, di$potri#ă, toate sunt depo%itate în $od ire#ocail şi te%auri%ate. Fără îndoială că oa$enii tind să #adă doar $iriştea efe$erităţii, să treacă cu #ederea şi să uite "r&narele î$elşu"ate a2e trecutului în care au str&ns recolta lor de o #iaţă: faptele să#&rşite, iuirile trăite şi, nu în ulti$ă instanţă, suferinţele prin care au trecut plini de cura2 şi de$nitate. De aici se poate #edea că nu eistă $oti# pentru a!i depl&n"e pe ătr&ni. Tinerii ar treui $ai de"raă să!i in#idie%e. 8ste ade#ărat că persoanele în #&rstă nu $ai au şanse şi posiilităţi în #iitor. Dar ei au ce#a $ai $ult de at&t. în

locul posiilităţilor din #iitor, ei au realitatea trecutului ! potenţialităţile pe care le!au actuali%at, rosturile pe care le!au atins, #alorile pe care le!au reali%at, şi ni$eni şi ni$ic nu le $ai poate lua aceste unuri din trecut.  în ce pri#eşte posiilitatea de a "ăsi un sens în suferinţă, sensul #ieţii este unul necondiţionat, cel puţin potenţial necondiţionat. (cest sens necondiţionat este dulat de #aloarea necondiţionată pe care o are fiecare persoanăîn parte. Toc$ai aceasta "arantea%ă calitatea nepieritoare a de$nităţii o$ului. După cu$ #iaţa îşi păstrea%ă în $od potenţial sensul în orice condiţii, chiar şi în cele $ai nenorocite, tot aşa îşi păstrea%ă fiecare persoanăîn parte #aloarea, iar asta se  înt&$plă pentru că se înte$eia%ă pe #alorile pe care o$ul le!a reali%at în trecut si nu depinde de utilitatea persoanei la $o$entul pre%ent. Aai precis, această utilitate este de oicei definită în ter$enii funcţionării persoanei în eneficiul societăţii. Dar socie

tatea de aAi se caracteriAeaAă prin faptul că este orientată pe realiAări Fi5 'n consecinţă5 'i adoră pe cei care au succes Fi sunt fericiţi5 iar 'n od special 'i adoră pe tineri. 'n od Cirtual i+noră Caloarea acelora care sunt altcuCa Fi5 proced(nd astfel5 estopeaAă diferenţa cate+orică dintre a aCea Caloare5 'n sensul denităţii5 Fi a fi Caloros 'n sensul utilităţii. Dacă cineCa nu este conFtient de această diferenţă Fi susţine că Caloarea indiCidului reAidă doar 'n utilitatea sa preAentă5 atunci5 credeţi-ă5 nuai datorită inconsecCenţei sale5 un astfel de o nu pledeaAă pentru eutanasiere5 'n acord cu pro+raul lui 8itler5 adică pentru oor(rea Bdin ilăE a tuturor celor care Fi-au pierdut utilitatea din cauAa C(rstei 'naintate5 a unei oli incuraile5 a de+radării intale sau a unui handicap5 oricare ar fi acela. onfundarea denităţii oului cu utilitatea lui proCine dintr-o confuAie conceptuală care 'Fi are rădăcinile 'nfipte 'n nihilisul conteporan5 care este diseinat 'n ulte dintre instituţiile acadeice Fi pe ulte canapele psihanalitice. 7 (ceastă îndoctrinare se poate produce chiar şi atunci c&nd este #ora doar de anali%e cu scop pre"ătitor. /ihilis$ul nu susţine că nu eistă ni$ic, ci afir$ă că ni$ic n!are sens. @ar -eor"e (. 6er"ent a#ea dreptate c&nd a pro$ul"at conceptul 0lipsei de sens în#ăţate3. 8l însuşi îşi a$intea de un $edic care îi spusese: 0-eor"e, treuie să înţele"i că lu$ea este o "lu$ă. /u eistă dreptate, totul este la ni$ereală. Doar c&nd #ei reali%a acest fapt îţi #ei da sea$a că este o prostie să te iei în serios. /u eistă niciun scop $ăreţ în uni#ers. 8l doar este. /u are nicio rele#anţă ce deci%ie iei astă%i despre cu$ să acţione%i.3 7 "&

 eferire la canapeaua lui Freud, 0în stil #ictorian3, pe care pacienţii erau in#itaţi de acesta să se întindă în

#ederea unei şedinţe de psihanali%ă. ;rocedeul a fost perpetuat de psihanalişti, 'n.trad.+ "%

 0Transference and Countertransference in o"otherapN3, he 6nternational orum for 4o'otherapy! #oi. 5,

nr.  'FallKinter 1)4+, pp. 11 5 !1 4 . 'n.aut.+

 3u treuie să +eneraliAă această critică. 7n principiu5 pre+ătirea este indispensailă5 dar5 dacă aFa stau lucrurile5 terapeuţii ar treui să-Fi perceapă isiunea lor ca Fi cu ar consta 'n iuniAarea 'potriCa nihilisului a celor pe care-i instruiesc5 'n loc să-i inoculeAe cu un cinis care este5 'n fond5 un ecanis de apărare 'potriCa propriului lor nihilis. ,o+oterapeuţii treuie chiar să se conforeAe unora dintre cerinţele pentru instruire Fi licenţiere stipulate de alte Fcoli de psihoterapie. u alte cuCinte5 dacă este neCoie5 treuie să urle dipreună cu lupii5 dar c(nd fac acest lucru - ţin să 'nden la asta - să procedeAe astfel ca niFte oi 'răcate 'n piei de lup. 3u este neCoie să fi nesinceri faţă de conceptul fundaental despre o Fi faţă de principiile filoAofice de Ciaţă inerente lo+oterapiei. < astfel de loialitate nu este +reu de păstrat din cauAă că5 aFa cu )lisaeth 6. ,uas sulinia5 B'n toată istoria psihoterapiei n-a ai e*istat nicio altă Fcoală at(t de puţin do+atică precu este lo+oterapiaE."O @ar la ;ri$ul Con"res Aondial de o"oterapie '6an Die"o, California, H!4 noie$rie 1)4*+ a$ ar"u$entat nu doar pentru reu$ani%area psihiatriei, ci şi pentru ceea ce a$ nu$it 0de"uruficarea lo"oterapiei3. @nteresul $eu nu este

să produce$ papa"ali care să repete $ecanic 0cu#&ntul $aestrului3, ci să predau ştafeta 0unor spirite independente şi in#enti#e, ino#atoare şi creati#e3. 6i"$und Freud a afir$at odată: 08puneţi o $ulţi$e c&t $ai pestriţă de indi#i%i în aceleaşi condiţii, unifor$e, de  înfo$etare. ;e $ăsură ce creşte ne#oia de hrană, diferenţele dintre "O

 o"oterapia nu se i$pune cu sila celor interesaţi de psihoterapie. /u o pute$ co$para cu un a%ar oriental, ci

$ai de"raă cu un super$arket. în ca%ul celui dint&i, clientul este aordat ca să fie făcut să cu$pere= în cel din ur$ă, i se pre%intă şi i se oferă di#erse lucruri din care el poate ale"e tot ce consideră a fi folositor şi #aloros, 'n.aut.+

indiCiAi se Cor estopa Fi 'n locul lor Ca apărea e*presia uniforă a aceleiaFi neCoi +re+are.E 6laCă Donului5 6i+und reud a fost scutit să cunoască din interior la+ărele de concentrare Pacienţii săi stau tolăniţi pe o canapea pluFată 'n stil Cictorian5 iar nu 'n urdăria !uschwitA-ului.  $colo Bdiferenţele dintre indiCiAiE nu s-au BestopatE5 ci dipotriCă oaenii s-au diferenţiat Fi ai ult unii de alţii at(t porcii5 c(t Fi sfinţii s[au arătat 'n adeCărata lor luină. ;i aAi5 nu ai este neCoie să eAitaţi a folosi cuC(ntul BsfinţiE: +(ndiţiCă la părintele Ha*iilian 4olle "S care a fost supus înfo$etării si în cele din ur$ă ucis printr!o in2ecţie cu acid carolic la (usch?it% şi care în 1)4 a fost canoni%at. 6!ar putea să înclinaţi să $ă la$aţi pentru faptul că e#oc ee$ple care fac ecepţie de la re"ulă. &ed amnio  praeclaratam "S

Aai$ilian Solle a $urit la 1  au"ust 1)1, la #&rsta de 7 de ani. în ti$pul celui de!al Doilea ă%oi

Aondial, Solle a adăpostit de persecuţia na%istă refu"iaţi din ;olonia Aare, dintre care  *** de e#rei, în $ănăstirea /iepokalano?. (restat de -estapo în feruarie 1)1, a fost $utat pe 5 $ai la (usch?it%, ca pri%onierul cu nu$ărul 1H H7*. în iulie 1)1, un o$ din araca lui Solle a fost dat dispărut, ceea ce l!a făcut pe Sarl Frit%sch, co$andantul la"ărulu i, să conda$ne 1 * persoane din araca respecti#ă la $oarte prin înfo$etare în Glocul 11 'de tristă notorietate pentru $etodele de tortură aplicate+, în ideea de a descura2a alte încercări de e#adare 'ulterior, o$ul respecti# a fost "ăsit înecat  în latrina la"ărului+.
&ifficilia %ua' rara sunt '0Căci orice lucru $ăreţ este la fel de "reu de înfăptuit, pe c&t este de rar3+, aşa sună ulti$a fra%ă din 8tico lui &pino*a" Desi"ur, s!ar putea să întreaţi dacă într!ade#ăr e ne#oie să #ori$ despre 0sfinţi3. /!ar fi suficient să #ori$ doar despre oa$eni de treabăF 8ste ade#ărat că aceştia for$ea%ă o $inoritate. Ga, $ai $ult, ei întotdeauna #or ră$&ne o $inoritate. Ei totuşi, în ei #ăd eu pro#ocarea de a ne alătura $inorităţii. Căci lu$ea se "ăseşte într!o stare rea, dar aceasta #a de#eni încă şi $ai rea dacă fiecare dintre noi nu #a da tot ce poate $ai un. 77

!sa că treuie să fi Ci+ilenţi - Ci+ilenţi 'ntr-un dulu sens5 căci: X de la !uschwitA5 Fti de ce anue este capail oul X iar de la 8iroshia Fti care este iAa. ""

 @deea lui Frankl, deşi accesiilă unului!si$ţ co$un, care ne în#aţă să luptă$ pentru schi$area în ine a

lu$ii, se re"ăseşte clar for$ulată în concepţia e#reiască. 8ste #ora de conceptul de îndreptare $orală a lu$ii 'e#r. tikun haolam0" ' n.trad.+

Cărţi de #i$tr %& ran$l  dispni(ile

 în limbă engleză

9he Doctorand the 6oul. ro Psychotherapyto ,o+otherapy. !lfred !. 4nopf5 3ew ^or5 1#$S. Paperac edition: 6ouCenir5 ,ondon5 200% 9he ill to Heanin+: oundations and !pplications of ,o+otherapy. 3ew ^or and leCeland5 9he orld Pulishin+ o-pany5 1#S#. Paperac edition5 3ew !erican ,irary5 3ew ^or5 1#$# 9he nheard ry for Heanin+. Psychotherapy and 8uanis. 6ion and 6chuster5 3ew ^or5 und 8odder and 6tou+hton5 ,ondon5 1#$$ itor ranl - Recollections. !n !utoio+raphy. 7nsi+ht >oos5 Perseus >oos Pulishin+5 3ew ^or 1##" Paperac edition: Perseus >oo Group5 3ew ^or5 2000 Hans 6earch for ltiate Heanin+. J! reCised and e*tended edition of 9he nconscious God with a oreword y 6wanee 8untK. Perseus >oo Pulishin+5 3ew ^or5 1##" Paperac edition: Perseus >oo Group 3ew ^or5 2000 ois. >runner-Routled+e5 ,ondon-3ew ^or 76>3: 0%1O#O02#O ,n limba germană !rAtliche 6eelsor+e. Grundla+en der ,o+otherapie und )*istenAa-nalyse. Deutice i Nsolnay erla+5 ien 1##". 3euaufla+e 200O-200"5 Nsolnay und dtC. 7n dieser !ufla+e erstals er+anAt durch: Nehn 9hesen iier die Person. ... trotAde Ia Au ,een sa+en )in Psycholo+e erlet das 4onAentrationsla+er. 4osel5 Hiinchen 200#5 und dtC/Deutscher 9aschenuch erla+5 200$ Die Psychotherapie in der Pra*is. )ine asuistische )infiihrun+ fur rAte. ranA Deutice5 ien5 1#$2 und Piper5 Hiinchen5 1##" Der unewul'te Gott. Psychotherapie und Reli+ion. 4osel-erla+5 Hiinchen5 1##% und dtC/Deutscher 9aschenuch erla+5 200# 9heorie und 9herapie der 3eurosen. )infiihrun+ in ,o+otherapie und )*istenAanaryse. ni9aschenucher%O"5 )rnst Rein-hardt5 Hiinchen- >asel5 200" Psychotherapie fur den !llta+. RundfunCortră+e iier 6eelen-heilunde. 8erder5 reiur+ i >reis+au5 2000 Der ille Au 6inn. !us+ewăhlte ortra+e iier ,o+otherapie. 8ans 8uer5 >ern-6tutt+art-ien5 200O Der leidende Hensch. !nthropolo+ische Grundla+en der Psychotherapie. 8ans 8uer5 >ern5 200O Das ,eiden a sinnlosen ,een. Psychotherapie fur heute. 8erder5 reiur+ i >reis+au5 200# Der Hensch Cor der ra+e nach de 6inn. )ine !uswahl aus de Gesatwer. orwort Con 4onrad ,orenA. 6erie Piper 2$#5 Hiinchen5 200# Die 6innfra+e in der Psychotherapie. orwort Con ranA 4reuAer. 6erie Piper 21%5 Hiinchen5 1##" ,o+otherapie und )*istenAanaryse. 9e*te aus sechsMahrAehn-ten. Psycholo+ie erla+s nion5 einhei5 1##$ >),9N 9aschenuch 200O > ; " ? as nicht in einen >iichern steht. ,eenserinnerun+en. Psycholo+ie erla+s nion5 einhei5 2002 Neiten der )ntscheidun+. 8eraus+e+een Con )lisaeth ,uas. 8erder5 reiur+ i. >r. 2000 >er+erlenis und 6innerfahrun+. J>ilder Con hristian 8andl.K 9yrolia5 7nnsruc-ien 200$