I.Încadrarea autorului în context: Marin Marin Preda, Preda, impo importa rtant nt roman romancie cierr posb posbeli elic, c, se impun impunee în litera literatu tură ră ca o adevar adevarată ată conştiinţă, ca un autor care a rezistat în epoca ameninţată de cenzura comunistă, prin romanele sale (Risipitorii, Delirul, Moromeţii, Cel mai iubit dintre pământeni), care certiică rezistenţa prin cultură a autorului lor! Romanul Moromeţii creează în manieră realist"obiectivă universul speciic al satului românesc din Câmpia Dunării, alat la răscrucea istoriei! Prin această operă Marin Preda analizează probleme le#ate de mica proprietate ţărănească in raport cu relaţiile capitaliste şi socialiste! $n aceeaşi măsură este urmărită şi evoluţia valorilor patriar%ale in satul românesc! &l este prei#urat de câteva nuvele din volumul $ntâlnirea din pământuri, şi este publicat în două volume care apar la ' ani distanţă, în '**, '+! Romanul corespunde realismului prin prezentarea obiectivă a aptelor de către un narator obiectiv, omnipresent şi omniscient, prin aspectul social al prezentării vieţii rurale interbelice, prin crearea unei tipolo#ii determinate istoric şi social, prin structura circulară a primului volum! Concepţia lui Marin Preda e aceea că autorul realist trebuie să realizeze o operă care să vorbească nu despre ea însăşi, ci despre om! II.Tema o constituie destrămarea unei amilii de ţărani din satul -iliştea".umeşti din Câmpia Dunării, în perioada de dinaintea celui de"al Doilea Război Mondial! Problematica celor două volume este dierită, dar tematica este unitară, reconstituindu"se reconstituindu"se ima#inea satului românesc într"o perioadă de criză şi înre#istrând înre#istrând transormări transormări ale instituţiilor instituţiilor şi mentalităţilor! mentalităţilor! Romanul are mai multe niveluri de interpretare/ poate i roman de dra#oste, din perspectica cuplului Polina"0irică, dar şi roman al ormării unei personalităţi, prin evoluţia lui 1iculae! 2olumul al 33"lea propune altă lume şi alte concepţii şi vizează o realitate socială mai întinsă! 4na dintre temele simbolice ale romanului rămâne ce a timpului istoric în raport cu destinul individului, urmărindu"se modul în care se poate păstra libertatea morală, individuală, individuală, în luptă cu atalităţile istoriei! III.Indicii spaţio-temporali/ Romanul incepe simbolic cu aşezarea acţiunii sub semnul unui timp in#ăduitor, tolerant, care avea 5nesârşită răbdare cu oamenii6! 3n ceea ce priveşte spaţiul intâmplărilor, acesta este satul -iliştea".umeşti din Câmpia Dunării! 7inalul primului volum arată că 5timpul nu mai avea răbdare6, deci se poate vorbi despre o structură circulară! După cum se observă, relaţiile temporale şi spaţiale sunt i8ate incă din incipitul romanului! &8istă în roman o dublă valoare a timpului/ pe de o parte timpul istoric, răbdător în primul volum, apoi accelerat în volumul al 33"lea, pe de altă parte timpul individual, microtimpul condiţiei umane9 raportul dintre aceste două timpuri reprezintă o supratemă a literaturii lui Preda, prin care se înţele#e modiicare structurii interioare interioare a persona:elor provocate provocate de marile evenimente istorice precum ;l Doilea Război Mondial, Reorma ;#rară din '<*, colectivizarea! =ensiunea romanului decur#e tocmai din această pendulare între timpul istoric şi timpul individual, aşa cum observă însuşi Moromete/ 51u am decât o sin#ură viaţă de trăit, în timp ce istoria este înceată şi nepăsătoare6! ;stel, &u#en -imion susţine că 5Moromeţii stau sub un clopot cosmic şi drumurile mari ale istoriei trec prin o#rada lor6, iar tema centrală a romanului ar i 5libertatea morală în luptă cu atalităţile istoriei6! IV. Structura romanului: ;cţiunea volumului 3 este cuprinsă în trei mari secvenţe epice! Cea dintâi începe într"o sâmbătă seara şi continuă până în după"amiaza zilei următoare, aspecte precum dra#ostea dintre Polina şi 0irică, oamea ac%izitivă de pământ a lui =udor 0ălosu şi iul său, 2ictor, boala lui 2asile 0oţo#%ină, 0oţo#%ină, ţăran suerind de tizie, pus pe neaşteptate in aţa destinului destinului ireversibil, răzvrătirea lui =u#urlan, spiritul distructiv al .uicăi, sora lui 3lie Moromete, realităţile rurale (5premilitara6, adunările din poiana ierăriei lui 3ocan, Căluşul din curtea lui 0ălosu)! ; doua mare secvenţă epică surprinde satul în ebra secerişului! >amenii treieră şi macină îndată spre a #usta din pâinea noii recolte!
4ltima secvenţă inăţişează conlictul direct dintre 3lie Moromete şi iii săi! 2olumul al doilea, ormat din cinci părţi, prezintă destrămarea satului tradiţional şi evoluţia atât a persona:elor vec%i, cât şi a unora noi până in deceniul al şaselea din secolul trecut! -criitorul urmăreşte viaţa dramatică a satului in două momente istorice succesive/ Reorma a#rară din '<* şi colectivizarea orţată a a#riculturii din '<! &venimentele se succed rapid intr"o avalanşă de ima#ini, apte şi oameni! 1ereuşind să acă aţă intri#ilor altor comunişti din sat, 1iculae este destituit! 3n cele din urmă devine in#iner %orticultor şi se căsătoreşte cu Mărioara lui ;dam 7ântână din -iliştea, care devenise asistentă medicală! Deşi în cel de"al doilea volum accentul se deplasează de pe destinul Moromeţilor pe evoluţia unei ideolo#ii abuzive, Marin Preda dă operei sale unitate! ?iantul celor două volume este problema pământului! Roman realist cu densitate epică şi prounzime psi%olo#ică de e8cepţie, 5Moromeţii6 lui Marin Preda reprezintă o mono#raie artistică a satului românesc ante" şi post" belic, surprins la răspântia dintre două orânduiri sociale!
VI. Conflictul este o contradicţie între două cate#orii sociale, idei! ;tunci când conlictul se maniestă intre persona:e având interese dierite, poartă numele de conlict e8terior, cum este cazul in acest roman/ spre deosebire de eciorii săi cei mari, Moromete ţine la unitatea amiliei! 4n alt conlict este cel social, dintre ţărani şi clasa politică a comuniştilor! ;cesta din urmă este prezentat în cel de"al doilea volum! Persona:ul central, 3lie Moromete, locuitor al satului -iliştea".umeşti este un ţăran tradiţionalist care are două loturi de pământ! 4nul este al său, iar celălalt ii aparţine Catrinei, cea de"a doua soţie a sa! &l are orţa de muncă asi#urată de amilie, adică de ;c%im, 1ilă şi Parasc%iv, eciori din prima căsătorie, şi de =ita, 3linca şi 1iculae, copiii săi şi ai Catrinei! Pentru muncă are cai, iar %rana şi imbrăcămintea amiliei sunt asi#urate de creşterea unor oi! 4nitatea amiliei Moromete este măcinată de un triplu conlict! 4nul constă in dezacordul dintre tată şi iii din prima căsătorie! ;ceştia au impresia că tatăl lor economiseşte banii obţinuţi din cultivarea loturilor pentru a ace zestre 3lincăi şi =itei şi pentru a" l da la şcoală pe 1iculae! Părerea celor trei raţi este intreţinută cu rea voinţă de .uica, sora lui Moromete, care speră de apt să ie in#ri:ită de cei trei băieţi! 3n cele din urmă, ei u# la 0ucureşti cu oile şi caii amiliei! 7amilia intră intr"un #rav declin inanciar! 3n volumul al doilea, naratorul arată că Moromete reuşeşte să restabilească ec%ilibrul inanciar al amiliei vânzând cereale la munte! &l pleacă la 0ucureşti după eciori, dar visul lui de a"şi vedea amilia reunită eşuează pentru că băieţii reuză să se intoarcă! După un timp, 1ilă moare pe ront, iar Parasc%iv sârşeşte tra#ic, imbolnăvindu"se de tuberculoză! ;c%im reuşeşte să"şi desc%idă un ma#azin alimentar, care mai târziu trece in proprietatea statului! 1ici 1iculae Moromete nu rămâne alături de amilie! După cum se arată tot in volumul al doilea, el nu reuşeşte să a:un#ă invăţător după cum dorea, ci intră intr"o şcoală de partid, devenind activist! ;l doilea conlict, prezentat mai amplu in al doilea volum, este cel dintre 3lie şi Catrina! Moromete nu reuşeşte nici măcar să"şi petreacă bătrâneţea alături de soţia sa! -upărată că 3lie a vrut să"şi aducă băieţii de la 0ucureşti şi pentru că nu a trecut casa şi o parte din pământ pe numele ei, Catrina se mută la iica ei din prima căsătorie! ;l treilea conlict de amilie este desăşurat in volumul intâi! Cei implicaţi sunt Moromete şi sora sa , Maria, poreclită .uica! &a ar i vrut ca ratele ei să nu se recăsătorească şi să o ţină in casă! Moromete insă i"a construit un bordei departe de casa lui, apt care a atras ura mistuitoare a Mariei! &a este autoarea morală a plecării băieţilor celor mari! .uica moare uitată de nepoţi şi de ratele ei, care nici nu participă la inmormântare! Conlictul interior cu cea mai mare importanţă în roman este cel al lui 3lie Moromete, al cărui sistem de valori este inirmat de ale#erea iilor! Discrepanţa dintre concepţia de viaţă a prota#onistului, auoiluzionarea lui reeritoare la rezlvarea poblemelor şi importanţa valorilor le#ate de viaţa spirituală, şi diicultatea de a accepta că acest sistem nu poate i perpetuat de copii ace din Moromete, aşa cum susţine 1icolae manolescu, 5cel din urmă ţăran în romanul deruralizării satului6!
VII. Personaje: 3n centrul romanului stă 3lie Moromete @ ţăranul care priveşte modul său de viaţă ca pe sin#urul posibil! 3lie Moromete intruc%ipează cu obiectivitate o tipolo#ie/ ori#inalitatea tipului de ţăran creat de Marin Preda este realizată pornind de la atitudinea aţă de pământ/ spre deosebire de ţăranul lui Rebreanu, dornic de a dobândi pământ pentru demnitate socială, pentru Moromete posesiunea este doar #aranţia unităţii amiliei! &l este păstrătorul neclintit al valorilor patriar%ale, ţăranul cu spirit meditative şi contemplativ, convins de importanţa e8istenţei sale! Marin Preda îşi modelează persona:ul prin caracterizare directă şi indirectă a!Direct/ A naratorul prezinta vârsta lui Moromete, alat la a doua căsnicie ( 5acum avea acea vârstă intre tinereţe şi bătrâneţe, când numai nenorociri sau bucurii mari mai pot sc%imba irea cuiva69 6&ra cu zece ani mai mare decât Catrina (contin#ent B'', ăcuse războiul)6), îi conturează un va# portret izic (5runtea lar#ă, descoperită de #olul părului căzut de o parte şi de alta a creştetului6), îi precizează simpatia politică pentru liberali! A Caracterizarea ăcută de alte persona:e/ Catrina îl vede ne#ru la sulet 5de păcate şi de tutun6, 5mort după şedere şi după tutun6, în timp ce 0ălosu intuieşte spiritual duplicitar al vecinului său/ 5om care eu îi zic una şi el se ace că n"aude6! A ;utocaracterizându"se, 3lie Moromete insistă, în inalul volumului al doilea, asupra verticalităţii sale şi a modului de #ândire tradiţionalist, neinluenţabil/ 5eu totdeauna am dus o viaţă independentă6 b! 3ndirect/ cele mai multe trăsături ale lui 3lie Moromete sunt construite indirect, prin reliearea #ândurilor, acţiunilor sau atitudinilor sale! prima scenă care conturează ima#inea tatălui autroritar este cea a cinei Moromeţilor, în care este prezentat ca 5stând deasupra tuturor6 şi stăpânind 5cu privirea pe iecare6! Mediind conlicte, el este cel care reuză şcolarizarea lui 1iculae sau priveşte cu neîncredere propunerea iilor celor mari de a pleca la 0ucureşti cu oile! Disimularea este o trăsătură deinitorie a lui Moromete! -cena dialo#ului dintre el şi =udor 0ălosu este semniicativă, iind un dialo# în care ambele persona:e mânuiesc cu abilitate te8tul şi subte8tul, astel încât replicile se succed apparent ără nicio lo#ică9 în esenţă, deşi pare un 5dialo# al surzilor6, dicuţia se dă pe tema vinderii slcâmului, anticipând diicultăţile inanciare ale lui 3lie! ?a intrebarea vecinului dacă s"a %otărât să"i vândă salcâmul, Moromete se #ândeşte că acest lucru este posibil, dar se comportă ca şi cum aspectul nu l"ar interesa! ?a el, alând că Parasc%iv şi 1ilă vor să u#ă de acasă, Moromete reuşeşte să"şi ascundă #ândurile care il rământă, amânând sa intervină! Marin Preda creează un persona: de o inteli#enţă ieşită din comun! -imţind nevoia %ranei spirituale, ţăranul cu ire rele8ivă citeşte ziarele in iecare duminică, impreună cu alţi săteni, in Poiana lui 3ocan! ;ici el incearcă să clariice ideile din articolele publicate, să descireze sensurile prounde ale politicii vremii! Când se sc%imbă re#imul politic, Moromete prevede inaintea multora că ţăranii vor rămâne ără pământ! ;stel, în primul volum 3lie Moromete se dovedeşte un membru activ al comunităţii, în cadrul căreia, la dierite niveluri, :oacă mai evident sau mai estompat rolul de 5centrum mundi6! $n volumul al doilea, volubilitatea persona:ului se diminuează, el transormând eşecul metaizic într"un success inanciar şi in preocupat de aspecte materiale! 3ronic iind, Moromete reuşeşte în situaţii critice să atenueze #ravitatea momentului! De e8emplu, în scena tăierii salcâmului nu pierde nici o ocazie de a 3 se adresa caustic lui 1ilă, la care constată neputinţa de a raţiona în situaţii elementare! inalul volumului 3 prezintă drama paternităţii rănite, Moromete trebuind sa accepte plecarea iilor şi abandonarea statutului de ţăran, în ciuda eorturilor lui de a le insula acelaşi sistem de valori ca al lui! Cea mai ilustrativă scenă în acest sens apare în volumul al 33"lea, când 3lie sapă un şanţ de scur#ere în ploaie, vorbind cu un interlocutor ictiv despre lipsa de undament a noii orânduiri sociale! ;stel, Moromete rămâne 5cel din urmă ţăran6 în acest roman al deruralizării
satului, în opinia lui 1icolae Manolescu, respective ultimul păstrător al valorilor patriar%ale conruntat cu noua ideolo#ie politică! >m al pământului şi al satului tradiţional, 3lie Moromete este considerat unanim de e8e#eţi (specialişti) drept cel mai comple8 tip de ţăran din literatura română prin adâncimea şi rumuseţea spiritului său! Prin realizarea acestui persona:, Preda a inirmat pre:udecata interbelicilor potrivit căreia numai un intellectual poate i eroul unei drame interioare, cu revelaţii la nivelul conştiinţei! 2333! =e%nica narativă/ 1aratorul este obiectiv, relatează la persoana a 333"a, iar viziunea sa se completează cu cea a naratorilor relectori! Ca te%nici de compoziţie, Marin Preda utilizează în primul volum te%nica decupa:ului şi naraţiunea lentă, iar în cel de"al doilea apare te%nica rezumativă, cu întoarceri în timp şi eliminări de apte! $n ceea ce priveşte stilul, te8tul se remarcă prin oralitate, prin îmbinarea stilului direct cu cei indirect şi cu cel indirect liber, cu rolul ambi#uizării vocii narative şi al prezentării #ândurilor persona:elor! C>1C?433/ Romanul Moromeţii relectă estetica realismului postbelic prin tematica socială, prin caracterul de rescă a lumii rurale ante" şi postbelice, prin persepctiva auctorială din care sunt relatate evenimentele, prin verosimilitatea aptelor! =otodată, ambi#uizarea vocii narative prin împletirea stilului direct cu cel indirect liber şi cu intervenţiile naratorului, precum şi crearea unui nou tip de ţăran în literatura română reprezintă elemente de modernitate ale cărţii! R&?;E3; 31C3P3="731;?/ 3ncipitul reprezintă ormula de început a unei opere epice, având caracter anticipativ sau cuprinzând date importante pentru evoluţia ulterioară a irului epic! Roman realist, Moromeţii plasează în incipit coordonatele spaţio"temporale ale acţiunii/ satul -iliştea".umeşti, Fcu câţiva ani înainte de cel de"al Doilea Război Mondial6, de la începutul verii şi până în toamnă! Precizarea ulterioară reeritoare la ima#inea unui timp răbdător cu oamenii şi la viaţa care se scur#e Fără conlicte mari6 anticipă ritmul lent al naraţiunii primului volum, compus prin te%nica secvenţială, ce constă în decuparea unor scene esenţiale din viaţa persona:elor eponime şi a satului! F7eţele6 acestei răbdări a macrotimpului vor i momentele în care 3lie Moromete contemplă Fde pe stănoa#a podiştei6 lumea pe care o transormă în spectacol, ti%na întâlnirilor duminicale din poiana ierăriei lui 3ocan, spectacolul Căluşarilor din curtea lui 0ălosu, idilica scenă amplă a secerişului! Renunţând la descrierile de mediu din realismul balzacian, naratorul omniprezent şi omniscient nu se opreşte nici pentru a portretiza direct persona:ele, ci le introduce direct în scenă! ;stel, în incipit dialo#ul dintre 3lie Moromete şi =udor 0ălosu pe tema vinderii salcâmului evidenţiază trăsătrui dominante de caracter ale prota#onistului! &l îşi dezvăluie inteli#enţa şi buna intuire a psi%olo#iei celuilalt în această discuţie care pare un Fdialo# al surzilor6 prin succesiunea unor replici aparent ilo#ice şi înlănţuite ără un principiu al cauzalităţii, dar relevă capacitatea persona:ului de a citi dincolo de replici, în subte8t, de a mânui punctele vulnerabile ale interlocutorului, de a evita o situaţie care îi creează disconort prin ocolirea răspunsului! Rolul de prete8t narativ prin care sunt adunate toate persona:ele importante în acelaşi plan revine scenei cinei, plasate la relativă distanţă de incipit! Moromeţii mănâncă aară, în tindă, la o masă :oasă, rotundă şi subdimensionată, Moromete ad:udecându"şi poziţia de pater amiliae prin Flocul său pe pra#ul celei de"a doua odăi, de pe care stăpânea cu privirea pe iecare6! ;utoritatea lui se va evidenţia în multe scene de amilie din roman, culminând cu cea a bătăii lui Parasc%iv şi 1ilă, punct culminant al crizei paternităţii rănite! ;lături de tatăl care Fstătea parcă deasupra tuturor6, stau cei trei ii, Fspre partea dinaara tindei, ca şi când ar i ost #ata în orice clipă să se scoale de la masă şi să plece aară6, detaliu cu rol anticipativ! &i se aşază la masă Fabsenţi, uitându"se în #ol, otând, parcă ar i trebuit nu să mănânce, ci să ridice pietre de moară6, ceea ce evidenţiază atitudinea lor dispreţuitoare şi nepăsătoare! $n aţa lor stă Catrina, alături de copiii ei, între Parasc%iv, 1ilă şi ;c%im şi ceilalţi trei nee8istând o relaţie aectivă! Discuţia de la masa la care se mănâncă simplu constă în replici tăioase, bat:ocoritoare, ironice sau tensionate, dar băieţii cei mari atin# totuşi un subiect sensibil/ plecarea lui ;c%im cu oile la 0ucureşti, pe care Moromete o
priveşte, deocamdată, cu neîncredere! -in#urul interval de autenticitate aectivă al celor prezenţi este cel în care se aude cântecul lui 0irică/ Fascultau toţi ără să se mişte, uitând în aceste clipe de ei înşişi6! Particularităţile inalului 7inalul volumului 3 marc%ează o accelerare a ritmului narativ, anicipând opţiunea naratorului pentru te%nica rezumativă în volumul al doilea, a cărui acţiune se întinde pe apro8imativ un deceniu! După plecarea lui 1ilă şi Parasc%iv cu caii, Moromete vinde bucata de pamânt care aparţinuse .uicăi şi, cu banii luaţi de la 0ălosu, plăteşte rata anuală la bancă, Fonciirea6, şcoala lui 1iculae şi datoria la ;ristide, primarul satului! Cel mai important aspect din inalul acestui volum îl reprezintă sc%imbarea lui 3lie, care devine dintr"un ins #lumeţ, ironic, sociabil, curios şi contemplativ un individ însin#urat, tăcut, absent de la întrunirile din poiana lui 3ocan, cărora le dădea viaţă! F?ipsite de omul lor6, aceste adunări devin o realitate adă a lumii satului! 1aratorul lasă să se înţelea#ă că motivaţia acestei sc%imbări a prota#onistului (Fîn bine sau în răuG6) nu se re#ăseşte numai în trădarea iilor, ci şi în sc%imbările istorice care se întrevăd odată cu apropierea celui de"al Doilea Război Mondial! ;stel, între incipit şi inal se stabileşte o relaţie de simetrie, enunţul inal al primului volum iind/ F=impul nu mai avea răbdare6! 2olumul al doilea descrie în pa#inile inale moartea tulburătoare a lui 3lie Moromte, care susţine că Ftotdeauna a dus o viaţă independentă6, aluzie la idelitatea aţă de principiile e8istenţei ţăranului patriar%al, la invulnerabilitatea sa în aţa noilor structuri! He de altă parte, visul lui 1iculae rezulvă conlictul tată"iu, care opusese două mentalităţi dierite, a ţăranului păstrător al valorilor tradiţionale şi a iului încrezător în noua ideolo#ie politică! &8primarea unei opinii ar#umentate despre semniicaţiile relaţiei incipit"inal -imetria incipit"inal din construcţia primului volum reprezintă o particularitate a prozelor realiste în #eneral, re#ăsindu"se şi la alţi prozatori/ în &ni#ma >tiliei de .! Călinescu, plimbării lui 7eli8, student, pe strada ;ntim îi corespunde, pe ultima pa#ină a operei, plimbarea aceluiaşi persona: pe aceeaşi stradă, când el a devenit medic cu reputaţie, după cum romanul 3on de ?iviu Rebreanu începe şi se termină cu descrierea drumului spre şi dinspre satul Pripas! ;stel, romanul aparţien esteticii realiste nu numai prin caracterul mono#raic, prin prezentarea evenimentelor în manieră ictivă sau prin vocea naratorului omniprezent, omniscient, ci şi prin structura simetrică, Preda demonstrând că acordă o atenţie desăvârşită compoziţiei romanului Moromeţii! R&?;E3; D31=R& D>4H P&R->1;I&/ C;=R31; J3 3?3& M>R>M&=& Prezentarea situaţiei iniţiale a celor două persona:e $n centrul romanului sunt plasaţi Moromeţii, o amilie %ibridă de ţărani dintr"un sat de câmpie, puşi aţă în aţă cu sc%imbările politice ale epocii, resimţite mai ales în volumul al 33"lea! Prima scenă din roman prezintă revenirea membrilor amiliei de la câmp, dar relaţiile dintre persona:e sunt conturate abia în capitolul al 32"lea al primei părţi, în scena cinei! Copiii din cele două căsătorii se aşază la masă pe laturi opuse, anticipându"se astel conlictul dintre Parasc%iv, 1ilă şi ;c%im, pe de o parte, 3linca şi =ita pe de altă parte! -cena este dominată de autoritatea paternă a lui 3lie Moromete, care îşi ad:udecă poziţia de pater amiliae prin Flocul său pe pra#ul celei de"a doua odăi, de pe care stăpânea cu privirea pe iecare6! ;utoritatea lui se va evidenţia în multe scene de amilie din roman, culminând cu cea a bătăii lui Parasc%iv şi 1ilă, punct culminant al crizei paternităţii rănite! Discuţia de la masa la care se mănâncă simplu constă în replici tăioase, bat:ocoritoare, ironice sau tensionate, dar băieţii cei mari atin# totuşi un subiect sensibil/ plecarea lui ;c%im cu oile la 0ucureşti, pe care Moromete o priveşte, deocamdată, cu neîncredere! Dacă Moromete ilustrează condiţia ţăranului copleşit de #ri:ile zilei de mâine, Catrina este reprezentativă pentru condiţia emeii în mediul rural din perioada dintre cele două războaie mondiale! Prin caracterizare directă ăcută de narator, statutul Catrinei este precizat în scena cinei/ mamă a patru copii, trei cu 3lie Moromete (3linca, =ita, 1iculae) şi o ată dintr"o căsătorie anterioară, ;lboaica, rămasă la părinţii primului soţ, mort de apă la plamâni în urma războiului! De la acest ost soţ Catrina a moştenit pământul din care a vândut o bucată în timpul căsătoriei cu 3lie Moromete, acesta promiţându"i că va trece pe numele ei casa! FIumătate întoarsă spre
crătiţele ei6, Catrina apare în scena cinei ca iind emeia copleşită de treburile casei, dispreţuită de iii vitre#i, ironizată de soţ! Relaţiile dintre cei doi soţi se prei#urează tot la începutul romanului/ conlictul 3lie"Catrina are la bază pe de o parte reuzul sau amânarea lui 3lie Moromete de a pune în practică această promisiune, pe de altă parte părerile opuse reeritoare la şcolarizarea lui 1iculae! Catrina intuieşte asemănarea de structură interioară a mezinului cu cea a lui 3lie! Discuţiile lor pe această temă amintesc de cele ale -marandei Crean#ă cu Jtean a Petrei/ în timp ce mama susţine nevoia de carte a copilului, tatăl o consideră o c%eltuială #reu suportabilă! Relevarea trăsăturilor celor două persona:e, prin raportare la secvenţe din roman 3lie Moromete reprezintă o autoritate nu numai în sânul amiliei, ci şi în comunitatea satului, iind respectat pentru ştiinţa de carte la întrunirile duminicale din poiana ierăriei lui 3ocan, unde ţăranul desluşeşte şi pentru ceilalţi mersul evenimentelor! $nzestrat cu inteli#enţă nativă, cu spirit meditativ şi contemplativ, cu simţul umorului, 3lie Moromete este un ţăran dezinteresat de valorile materiale, dar pentru care acoperirea c%eltuielilor se amână la nesârşit, ceea ce reprezintă pentru Catrina o permanentă ameninţare! $n luarea deciziilor, 3lie nu cere părerea Catrinei decât pentru a"i crea impresia împărtăşirii #ri:ilor, dar sin#ur %otărăşte soarta amiliei! =otuşi, Catrina înceracă să inluenţeze %otărârile lui Moromete nu numai în ceea ce"i priveşte pe copiii ei, ci şi reeritor la iii vitre#i, cărora le înţele#e nevoia de airmare! &a intervine la 3lie pentru a"l lăsa pe ;c%im cu oile la 0ucureşti9 instinctul matern se maniestă, aşadar, nedierenţiat! $n plus, în scena tăierii salcâmului se evidenţiază atitudinea umilă a Catrinei/ revenind de la biserică, emeia vede salcâmul doborât şi, auzind întrebările acide ale iilor care cer socoteală tatălui, temperează ieşirile etelor! &ste sin#ura care înţele#e că tatăl nu a vândut salcâmul #ratuit, ci orţat de împre:urări! ;stel, Catrina este supusă autorităţii soţului, spre deosebire de ;n#%elina, pe care 0oţo#%ină o consultă reeritor la vinderea pământurilor pentru procurarea bailor necesari spitalizării sale! &8primarea unei opinii ar#umentate despre relaţiile dintre persona:ele alese $n volumul al doilea, cuplul se destramă în urma vizitei lui 3lie la 0ucureşti, de unde revine dezamă#it de %otărârea băieţilor de a rămâne la oraş! Criza paternităţii se acutizează prin trădarea idealurilor moromeţiene de către 1iculae, devenit activist de partid! Dezamă#ită de aptul că nici acum 3lie nu trece casa şi pământul pe numele ei, emeia îşi părăseşte bărbatul care nu a trecut pământul pe numele ei, înstrăinându"se astel de propria esenţă de emeie a căminului! Catrina şi 3lie Moromete reprezintă, aşadar, ima#inea unui cuplu destrămat pe undalul unor evenimente istorice care, deşi sunt prevăzute de 3lie, au consecinţe asupra vieţii de amilie!
