Moara cu noroc-caracterizare de personaj Ghiță
Nuvela realista, de facture psihologica ,publicata ,publicata in “Novele “Novele din
popor”,in anil 1881, ”Moara cu Noroc” este una dintr operele emblematice pentru viziunea despre lume a lui Ioan Slavici.Destinul personajelor si intamplarile la care acestea iau parte,condenseaza scara ideala a valorilor umane:anul nu adduce !ericirea,iar cei vinovati trebuie sa plateasca,"ecare plateasca,"ecare "ind rasplatit dupa !aptele sale. Tema nuvelei nuvelei este este reprez eprezen enta tata ta de cons conset etin inte tele le ne!a ne!ast ste e si
dezumanizarea produse de dorinta imbo#atirii prin orice mijloc, careia I se adau#a temele cone$e ale iubirii,!amiliei,destinului individual si colectiv. colectiv. %&ita %&ita esre esre prota prota#on #onist istul ul nuvele nuveleii “Moar “Moara a cu noroc” noroc”,, un person personaj aj “rotund”'(.M.)oster rotund”'(.M.)oster*,al *,al carui destin ilustreza concesintele ne!aste ale setei de inavutire. %&ita %&ita traieste traieste o drama drama psi&olo#ica psi&olo#ica,con ,concret cretizata izata prin tei pierderi: pierderi: pierderea increderii in sine insusi,pierdeprea respectului celor din jur si distantarea de +na,sotia sa.Se aduce in primplan con-ictul dintre !ondul uman cinstit al carciumarului si posibilitatea imbo#atirii alaturi de ica. Slavici Slavici zu#ravest zu#raveste e ma#istral ma#istral involutia involutia lui %&ita,al %&ita,al carui destin destin re-ecta in totalitate soarta oamenilor ce pierd din vedere esentialul,ci !ac uz de orice tertip pentru a obtine bani. “La inceput inceput carciumarul carciumarul este un ins energic, energic, cu gustul gustul riscului riscului si al aventurii,ci nu o palida umbra hamletica pierduta uta in peisajul autohton”(Magdalena autohton”(Magdalena Popecu).
Perspectiv Perspectiva a narativa narativa este este obiect obiectiva iva,ev ,eveni enimen mentel tele e "ind "ind narata naratate te la
persona a IIIa,de catre un narrator omniscient si omnipresent. Inca din incipitul nuvelei,utilizand te&nica punctului de vedere, Slavici isi e$pune teza despre viata,prin cuvintele batranei soacre,personaj !ara nume,ce simbolizeaza in plan absolut intelepciune popularea:” Omul sa fe multum multumit it cu saraci saracia a sa,cac sa,cacii daca daca e vorba, vorba,nu nu bogati bogatia,c a,cii linist linistea ea colibei tale te ace ericit”. +ceeasi viziune este reiterate in numeroase ”!anii ii nu aduc aduc eric ericir irea ea” ” "#imp "#impul ul este este mai mai e$presii e$presii paremiolo#ice,ca:”!an valorosca si banul. $ve%i posibilitatea s& ob%ine%i mai mul%i bani, dar nu se poate ob%ine mai mult timp. ('im ohn)”. +ces +ceste teii viziu viziune ne i se opun opune e
perspectiva lui %&ita, pe care saracaia il indeamna sa ia in arenda &anul de la Moara Moara cu noroc,sa noroc,sa devina carciuma carciumarr si sa inceapa sa a#oniseas a#oniseasca ca cat mai multi bani.+tata timp cat prota#onistul si !amilia sa isi pastreaza onesti onestitat tatea, ea,tot totul ul mer#e mer#e bine,c bine,cast asti#u i#ull se aduna aduna si toti toti traies traiescc in buna buna intele#ere.
/itlul nuvelei este unul ironic,meta!oric,intrucat 0Moara cu noroc” aduce #&inion prota#onistului si !amiliei sale.Destinul personajelor este macinat de moara,ce devine un adevarat pur#atoriu,din care vor scapa,in deplina consonanta cu viziunea lui Slavici,doar cei nevinovati'batra si copii*. +pariia lui Lică ămădăul la Moara cu noroc tulbur2 ec&ilibrul !amiliei, dar 3i pe cel interior, al lui %&i2. 4u toate c2 53i d2 seama c2 ic2 reprezint2 un pericol pentru el 3i !amilia lui, nu se poate sustra#e ispitei male"ce pe care acesta o e$ercit2 asupra lui, mai ales c2 tentaia 5mbo#2irii, dar 3i a e$istenei 5n a!ara normelor etice sunt enorme: "se gndea la c*tigul pe care l+ar putea ace n tov&r&*ia lui Lic&, vedea banii gr&mad& naintea sa *i i se mp&ienjeneau parc& ochii-. 4u toate acestea, %&i2 53i ia toate m2surile de precauie 5mpotriva lui ic2: mer#e la +rad
s23i cumpere dou2 pistoale, 53i ia doi c6ini pe care 5i asmute 5mpotriva turmelor de porci 3i an#ajeaz2 o slu#2 credincioas2, pe Mari. Din momentul apariiei lui ic2, 5ncepe procesul iremediabil de 5nstr2inare a lui %&i2 !a2 de !amilie. %esturile, #6ndurile, !aptele personajului, tr2deaz2 con-ictul interior 3i se constituie 5ntro ma#istral2 caracterizare indirect2. Naratorul surprinde !n mod direct"caracterizare directa# trans!orm2rile personajului: %&i2 devine "de tot ursu-, "se aprindea pentru ori*ice lucru de nimic-, "nu mai mbea ca mai nainte”.
a un moment dat, %&i2 ajun#e s2 re#rete !aptul c2 are !amilie 3i copii 3i c2 nu 3i poate asuma total riscul 5mbo#2irii al2turi de ic2. 7rin intermediul monologului interior sunt redate #6ndurile 3i !r2m6nt2rile personajului, realiz6nduse 5n !elul acesta autocaracterizarea$ "/i0 1e s&+mi ac2... $*a m+a l&sat 3umneeu0 Incapabil sasi recunoasca propriile #reseli si sa !aca ceva in sensul corijarii acestora,prota#onistul se lamenteza,considerand ca tot ceea i se intampla rau,precum si toate aciunile sale incorecte se datoreaza Divinitatii.Ipostaza papusii a-ata intrun joc demiur#i este incercarea lui %&ita de a se e$onera de orice vina,ceea ce tradeaza slabiciunea de caracter a carciumarului. Sub prete$tul c2 o voin2 superioar2 5i coordoneaz2 #6ndurile 3i aciunile, %&i2 devine la%, fricos %i su&ordonat !n totalitate ămădăului' 9n plus, se 5ndep2rteaz2 din ce 5n ce mai mult de +na ("i era parc& n+a v&ut+o demult *i parc& era s& se despart& de dnsa-), arunc6ndo 5n braele s2m2d2ului: "'oac&, muiere, parc& are s&+%i ia ceva din rumuse%e-.
%&i2 este caracterizat 5n mod direct de ic2. +cesta 53i d2 seama c2 %&i2 e om de n2dejde 3i c&iar 5i spune acest lucru: 0/u e3ti om, %&i2, om cu mult2 ur2 5n su-etul t2u, 3i e3ti om cu minte: dac2 tea3 avea tovar23 pe tine, a3 rade 3i de dracul 3i de mum2sa. 7rota#onistul incearca sa pastreze spoila unui om cinstit 0ei trebuie sa ma creada stricat cu voi”,ceea ce contureaza raportul dintre esenta si aparenta. %&i2 se treze3te implicat !2r2 voie 5n je!uirea arenda3ului 3i 5n uciderea unei !emei. (ste 5nc&is 3i i se d2 drumul acas2 numai "pe che&*ie-. a proces jur2
str6mb, devenind 5n !elul acesta complicele lui ic2. +re totu3i momente de sinceritate, de remu3care, c6nd cere iertare soiei 3i copiilor: "4art&+m&, $no0 i ise el. lart&+m& cel pu%in tu, c&ci eu n+am s& m& iert ct voi tr&i pe a%a p&mntului
+$a vieii lui morale se !r6n#e se simte 5nstr2inat de toi 3i de toate. +restul 3i judecata 5i provoac2 mustr2ri de con3tiin2 pentru modul 5n care sa purtat. De ru3inea lumii, de dra#ul soiei 3i al copiilor, se #6nde3te c2 ar " mai bine s2 plece de la Moara cu noroc. 9ncepe s2 colaboreze cu 7intea, dar nu este sincer 5n totalitate nici !a2 de acesta. %&i2 5i o!er2 probe 5n ceea ce prive3te vinov2ia S2m2d2ului numai dup2 ce 53i poate opri jum2tate din sumele aduse de acesta.
%&i2 ajun#e pe ultima treapt2 a de#rad2rii morale 5n momentul 5n care, orbit de !urie 3i dispus s2 !ac2 orice pentru a se r2zbuna pe ic2, 53i arunc2 soia, la s2rb2torile 7a3telui, drept momeal2, 5n braele S2m2d2ului. Sper2 p6n2 5n ultimul moment c2 se va produce o minune 3i c2 +na va rezista in-uenei male"ce a s2m2d2ului. Dez#ustat2 5ns2 de la3itatea lui %&i2 care se 5nstr2inase de ea 3i de !amilie, 5ntrun #est de r2zbunare, +na i se d2ruie3te lui ic2, deoarece, 5n ciuda nele#iuirilor comise, ic2 e 0om;, pe c6nd %&i2 0nu e dec2t muiere 5mbr2cat2 5n &aine b2rb2te3ti;. 4and a-a ca sotia la inselat,%&ita o omoara pe +na.In aceasta starea a de#radarii,%&ita da vina pe divinatate 04e sa !ac daca nu mia dat Dumnezeu #andul cel bun la timp”,#est emblematic pentru tipul omului lipsit de orice nota de constiinta. )inalul lui %&ita este unul tra#ic,intro impletire totala cu viziunea despre lume a lui Slavici.Impuscarea pe la spate,de catre
