Scriitor american controversat, J.D. Salinger spulbera imaginea mitizata a visului american prin intermediul unor opere care scot la iveala demagogia, ipocrizia, spoiala de cultura si de civilizatie, lipsa comunicarii reale in familie. Semnificativ in acest sens este romanul “De veghe in lanul de secara” publicat in anul 1951. Titlul, element paratextual cu valoare simbolica si anticipativa, avertizeaza cititorul asupra temei: adolescenta, etapa a experientelor cu valoare cognitiva si autocognitiva. Lanul de secara este o metafora prin care se desemneaza societatea uniformizata de conveniente, artificializata, artificializata, ci si existenta insasi. Rolul pe care si -l asuma adolescentul este acela de protector al inocentei copilariei. Tema este construita dintr-un domeniu, o idee, o atitudine, un sentiment in jurul carora se incheaga actiunea unei opere artistice. Holden Caulfield este un adolescent caracterizat de explozii de emotii si trairi exprimate prin revolte interioare si exterioare, asadar, perioada plina de confuzie si a propriei cunoasteri, adolescenta reprezinta tema operei.
“De veghe in lanul de secara” de J.D Salinger este o radiografie cruda a societatii de consum americane privita din perspectiva unui adolescent nonconformist, inteligent, aflat in plina criza de identitate, precum precum si o ilustrare complexa a evolutiei de la copilarie la maturitate, opera putand fi considerata din aceasta perspectiva perspectiva un bildungsroman. In acest caz se pune in lumina traseul initiatic parcurs de Holden, reprezentand experientele experientele cu valoare cognitiva si autocognitiva, pe parcursul carora intra in contact cu familia sa, cu scoala, cu societatea si ,mai ales, cu sine insusi.
“Fiinta de hartie” (Roland Barthes), Holden Caulfield este personajul principal, pivot al diegezei ce sustine arhitectura narativa, individual, imaginar, pentru ca are rol exclusiv al fanteziei creatoare a naratorului, rotund, intrucat se autoconstituie permanent, evolueaza din punct de vedere moral si psihologic pe parcursul diegezei si preia functia naratoriala pentru a sustine autenticitatea romanului avand forma unui jurnal. Modalitatile de caracterizare evidentiaza gradual trasaturile fizice si de caracter ale protagonistului care se dezvaluie drept personalitate complexa, contradictorie, scindata interior, iara nu o intruchipare schematica ale unor idei. Caracterizarea Caracterizarea directa se realizeaza prin secvente de portret literar, caracterizarea caracterizarea fiind realizata de narator, ce coincid in aceasta opera cu autocaracterizarea autocaracterizarea datorita functiei naratoriale a personajului, c at si prin intermediul celorlalte personaje.
Intrucat nararea se realizeaza la persoana I, domina autocaracterizarea:”e slaba ca si mine, dar la modul placut”,”eu sunt foarte slab” “sunt tuns periuta”, “inalt”, “slabanog”, “sunt cel mai mare mincinos pe care l-ati vazut vreodata”, “nu sunt un dur, sunt pacifist”,”am un fel ciudat de lasitate”. Holden este de asemenea caracterizat direct de alte personaje precum: Ackley(“esti sarit”, “nesimtitule”),
Sunny(“dragut”), Maurice(“pusti din lumea buna”), Carl Luce (“esti ingrozitor”), domnul Antolini(“frumosule”,”foarte,foarte straniu”). Dominanta este caracterizarea indirecta, realizata prin: fapte, intamplari si evenimente la care participa personajul, mediul in care creste si in care se formeaza, elemente comportamentale si atitudinale, vestimentatie, limbaj si relatia cu celelalte personaje.
Phoebe, intruchiparea copilariei si inocentei, este motivul principal al lui Holden de a proteja copiii si de a-i preveni sa nu alunece in prapastia maturitatii ghidate de tiparele rigide, claustrante ale societatii. Din aceasta cauza, a doua intalnire dintre cei doi frati scoate la iveala dorinta lui Holden de a proteja copilaria unicii sale surori, acesta renuntand la plecarea de acasa ce ar echivala cu a lasitate la indemana, in favoarea ramanerii cu Phoebe si indeplinirea responsabilitatilor sale ca frate mai mare. Adolescentul o duce la un carusel din parcul de distractii, unde contempla spectacolul inocentei si al perfectiunii universului copilariei, ce ii induce acestuia o stare de emotie si fericire coplesitoare, datorita dragostei sale imense pentru sora
mai mica.(“Ma simteam asa de fericit dintr -o data, de la cum se invartea , iar si iar, Phoebe a noastra. Daca vreti sa stiti adevarul, ma simteam asa de fericit, ca-mi venea sa urlu fir-ar sa fie.”) Ackley reprezinta elevul delasator, enervant, sacaitor care se izoleaza de ceilalti.
Cu toate ca acesta vine in camera lui Holden “de cel putin 85 de ori pe zi”, protagonistul da dovada de o rabdare considerabila in discutiile sale cu Ackley, desi nu il suporta nici pe departe, vorbind uneori chiar sarcastic cu acesta:”Propozitia asta pe care o citesc acum e grozava”,”Esti un baiat de nota 10, Ackley. Stii, nu?”, chiar daca el nu se prinde de aluziile sale. Domnul Antolini, fostul profesor de limba engleza al lui Holden, este un model de daruire profesionala si umana prin atitudinea sa toleranta si discreta, capacitatea sa de a asculta fara a moraliza si de a oferi sprijin neconditionat. La sfarsitul convorbirii dintre acesta si adolescent, Holden se culca pe canapeaua din sufrageria profesorului, doar pentru a se trezi cu Antolini asezat langa acesta si cu mana pe fruntea lui. Acest lucru il sperie pe protagonist, ce imediat decide sa fuga din locuinta dascalului, fapt din care reiese ca Holden este o persoana ce actioneaza in pripa, fara
a analiza mai bine situatia in care se afla. (“Frate, m -am speriat de mi- a sarit inima.”, “Frate, pun pariu c-am sarit pana-n tavan.”)Desi este un gest echivoc, domnul Antolini da dovada doar de o afectiune sincera pentru baiat, fapt realizat ulterior de erou. Calugaritele reprezinta frumosul si dimensiunea spirituala a existentei, fiind o metafora a virtutilor. Holden doneaza zece dolari strangerii de fonduri, suma greu acceptata de cele doua. Protagonistul poarta o discutie placuta cu acestea, dand dovada de o buna recunoastere si apreciere a frumosului in lume intrucat calugaritele devin un model pentru adolescent, asociindu-le cu figuri materne.
Comportamentul politicos al eroului reiese in ca din inceputul dialogului(“l -a scapat pe jos si m-am aplecat sa I- l ridic”), cat si din momentul de ramas -bun(“mi-am cerut scuze intr-o disperare”).
Prin urmare, Holden Caulfield, protagonistul operei “De veghe in lanul de secara” de J.D. Salinger este un personaj complex, un adolescent carismatic si non-conformist in plina criza existentiala si de identitate, ce este marginalizat de universul desacralizat si opresiv prin care trece. Acesta isi asuma rolul de protector al inocentei si copilariei ,avand ca motivatie principala pe sora sa mai mica Phoebe, pentru ca acestea sa nu fie luate fortat, ca in cazul sau, de lumea cruda in care traiesc.
