Caracterizare Ion, personajul principal al romanului Ion de Liviu Rebranu Apreciat Apr eciat const constant ant dre drept pt o mar mare e constru constructie ctie epica epica,o ,o “epopee “epopee a taranu taranului lui roma roman n”,Ion este romanul unui destin individual,asa cum insusi autorul precizeaza.
In prim planul romanului se afla viata tinarului taran Ion Pop al Glanetasului,monumental si simbolic prin tragismul sau,consu- mandu-se intre iubire si patima pentru pamant.Destinul lui Ion este strans legat de viata satului din primele decenii ale secolului al XX-lea,a carui existenta Rebreanu o surprinde realist,structurat si diferentiat social,in conditii specifice pentru romanii din Transilvania - o realitate complexa si tragica. Creator excep Creator exceptional tional de viata, viata,Rebrean Rebreanuface uface sa traiasca in roman un impre impresionan sionantt numa numarr de de eroi,fiecare eroi,f iecare cu indiv individuali idualitatea tatea lui propr proprie.Pre ie.Preenta, enta, dar si domi dominanta nanta este figura lui Ion.P Ion.Preent reent in scena !orei Ion este urmarit continu cu interes si fina intuitie psi!ologica,osciland intre "na si #loricaa $mai frumoasa ca orican #loric oricand%,dar d%,dar saraca,in vreme ce fata lui &asile 'aciu e urata, urata,dar dar $are locuri si case si vite.% Persona(ul Ion este unul dintre cele mai caracteristice si mai temeinic realiate persona(e ale intregii intreg ii noastre literat literaturi.Cr uri.Criticii iticii s-au ocupat adesea de Ion,incercand Ion,incercand sa straba strabata ta in intim intimitatea itatea sufletului sau,spre a-i cuprinde cu exactitate esenta.Principalele pareri sunt contradictorii,dovada cat de complex este persona(ul sub masca aparentei sale simple."stfel,pentru Calinescu ,Ion este o fire instinctiva calauit de impulsuri elementare,violent si patimas ,pe care nostalgia #loricai si revenirea la ea nu-l pot in nici un fel umania.In planul creatiei,Ion este o bruta." bat(ocorit o fata,i-a luat averea,a impins-o la spanuratoare si a ramas in cele din urma cu pamant.Continutul lui a fost epuiat si ispravile sentimentale il scot din sfera instinctelor oarbe,si-l aduc in lumea constiintei, consti intei, banali banaliandu andu-l.Pen -l.Pentru tru )ovi )ovinescu, nescu,din din contr contra,Ion a,Ion are $o intel inteligenta igenta ascuti ascutita,o ta,o vicle viclenie nie procedurala si mai ales o vointa imensa%.Des-coperindu-i asemenea atribute,)ovinescu il conside con sidera ra $ o fig figura ura simbolic simbolicaa , mai mare dec decat at nat natura ura,ce ,ce dep depases aseste te ten tendin dinta ta de niv nivelar elaree a naturalismului. *criitoru *criit orull urmares urmareste te mobil mobiluri urile le psi!ol psi!ologi ogice ce ale actiu actiunii niilor lor lui lui Ion,de Ion,devor vorat at de pasiu pasiunea nea pamantului,declansate cu forta instincte-lor obscure,atavice.In pamant el vedea realiate ambitiile ambit iile sale,ti sale,tine-rete ne-reteaa sa robust robusta,dem a,demnitate nitateaa sa uman umana,caci a,caci $in incles inclestarea tarea cu uriasu uriasul,omu l,omull insusi se simte crescand si luand in stapanire lumea% +.anolescu.Doua obstacole ii stau in cale in dorinta lui de capatuire/ #lorica,frumoasa si saraca,pe care o iubeste,dar la care renunta,si &asile &a sile 'aciu care car e nu-l vrea,fiind sarac. sar ac. "stfel,Ion,desi insultat si ocarat de &asile 'aciu,se stapanes- te,gandin-du-se la "ncuta,dar mai mult probabil la pamant.Totusi el nu-si gaseste linistea pana nu se rabuna.Cel pe care Ion I on se rabuna fiind George 'ulbuc. Ion este prins in relatia cu lumea satulu satului,cu i,cu autor autoritatile, itatile,dar dar si cu sine insusi insusi.0l .0l urmea urmeaa a o cale sinuoasa,de la flacaul apreciat si indragit de toti satenii,la taranul deumaniat de dorinta de a avea pamant.*atul lui )iviu Rebreanu este diferentiat economic.*tra- tificarea sociala depinde de pamantul pe ca carre il are tar araanul.Pat atii- mile se nasc din sa sara raccie,din nevoia de pamant.eintalegerile cas- nice,rabufnirile violente,uneori dure,dusmania de aici pornesc.0ste caul lui Ion.In Ion este inradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oamenii se pot numi oameni numai in masura in care gospodaria lor este intemeiata.
Relatiile sociale sufera din pricina acestei mentalitati.In respectul pentru omul cu stare e o distanta sociala pe care o simt si bogatul,si saracul / bogatul,cu dispret pentru sarantoci,saracul cu o pornire de dusmanie care ace si atata,porniri ce ibucnesc patimas,cand interesele saracului se lovesc brutal de cele ale boga- tului. &iata de familie se intemeiaa deci pe interese economice. G.Calinescu remarcase pe buna dreptate acest lucru / $In societatea taraneasca,femeia repreinta doua brate de lucru,o estre si o producatoare de copii. Ion era un om !arnic caruia ii placea sa munceasca."utorul il caracterieaa direct,spunand / $era iute si !arnic ca ma-sa%, $pamantul ii era drag ca oc!ii din cap%.0l era destept,istet, $umblase la scoala in "rmandia,dar renuntase pentru ca ii era mai drag la munca campului.% Construit monumental,intr-o dimensiune tragica,persona(ul intruneste atat trasaturile eroului clasic cat si ale celui romantic. icolae anolescu,in studiul mentionat,apreciaa ca $nici in cele mai ibutite momente ale 1Rascoalei1 viiunea realista nu atinge maretia lui Ion.Persona(ele seamana aici cu niste forte ale naturii,existenta lor e privita fara relativism si fara ironie,cuprinsa intr-o temporalitate lenta,ce trece parca pe deasupra istoriei,inglo-band-o in sine.% onologul interior devaluie structura interna a persona(ului / $Do(ana preotului il sfic!inuia ca un bici de foc.umai ticalosii sunt astfel loviti in fata lumii intregi.Dar el de ce e ticalos 2 Pentru ca nu se lasa calcat in picioare,pentru ca vrea sa fie in randul oamenilor .Ii ardeau obra(ii si tot sufletul de rusine si de neca +3.Gandurile insa il framantau mereu .Isi icea din ce in ce mai des ca,robotind oricat,nu va a(unge sa aiba si el ceva.&a sa ica va trebui sa fie vesnic sluga la altii,sa munceasca spre a imbogatii pe altii.Toata istetimea lui nu plateste o ceapa degerata,daca n-are si el pamant mult,mult.% *cena cositului,a sarutarii pamantului memorabile,se adauga celor dinainte,alcatuind prin Ion o fiinta generica si mareata / $Glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului,ca o c!emare coplesindu-l.*e simtea mic si slab,cat un vierme pe care-l calci in picioare,sau ca o fruna pe care vantul o valtoreste cum ii place.% *criitorul isi urmareste persona(ul din doua ipostae care il definesc substantial / framantat de dorinta de a avea pamant cat mai mult,c!iar si dupa ce l-a obtinut.Ion dovedeste un comportament bine calculat,inteligent si viclean,fara scrupule,el isi adapteaa atitudinile in functie de datele realitatii. Ion este expresia violenta a unei energii / subordonandu-si mecanismul complicat al sufletului unui singur impuls,este un tip unitar4in limitele ideatiei lui obscure si reduse,e un erou in care numai obiectul dorintei e sc!imbat,pe cand incordarea,tenacitatea si lipsa oricarui scrupul moral raman aceleasi.Redus la un instinct puternic,Ion e un om de vointa si de actiune,agitanduse in dedalul complicatiilor pentru a pune mana pe pamant. George Calinescu considera ca $viclenia instinctuala,caracte- ristica oricarei fiinte reduse,ia determinat actiuniile+3
Prin Ion,eroul romanului cu acelasi nume,Liviu Rebreanu a creat un personaj de referinta in literatura romana,care va suscita mereu noi introspectii in adancimiile intei umane.
-caracterizarea Anei Dintre eroinele propuse de romanul interbelic ,de ecare reprezentand o ipostaza a misterului feminin ,unele de o feminitate tulburatoare ,Ana ,fata instaritului asile !aciu,pare nascuta sub semnul nefericirii ,ind predestinata unei e"istente tra#ice . Autorul o surprinde in trei ipostaze succesive care ii contureaza treptat prolul moral prin analiza su$etului ei c%inuit &cea de tanara femeie ,indra#ostita profund de Ion ,caruia ii incredinteaza cu #enerozitate viata ,aceea de sotie ,indurand cu umilinta vorbele #rele si loviturile barbatului ,si aceea de mama ,ipostazata care in circumstante normale ar putut deveni o supapa salvatoare pentru femeia nefericita . Intrea#a e"istenta a Anei este #uvernata de iubire si blandete ,virtuti care intre#esc un portret moral superior .'a este %arnica ,supusa,rusinoasa ,prototipul femeii de la tara .Din punct de vedre zic,Ana este insi#nianta (pentru Ion ea este o fata “slabuta” si “uritica”,mai ales in comparatie cu )lorica ai carei “obraji fra#ezi ca piersica” si “ oc%ii albastri ca cerul de primavara “ii tulburase su$etul $acaului .Lui *eor#e !ulbuc ,$acaul bo#at pe care !aciu il voia #inere “Ana ii placea”,lui nu i se parea urata ,insa nu ii zicea ca+i “cine stie ce frumoasa”. )irava si fara personalitate ,asa cum pare la inceput ,covarsita de vointa lui Ion ,imbatate de cuvintele si #esturile lui dra#ostoase ,Ana va deveni o victima usoara a $acaului interesat numai de zestrea sa.In ciuda acestei ri slabe care se anunta din primul capitol ,Ana va dovedi pe parcursul actiunii o vointa si o putere de a rabda uluitoare.nu numai Ion e un revoltat ,incalcand normele colectivitatii(Ana insasi traieste aceeasi conditie ,intrucat nesocoteste obiceiul tipic lumii rurale de a accepta casatoria planuita de parinti ,in care latura sentimentala nu are importanta .Autorul comenteaza”Ana lui asile !aciu ii era fa#aduita lui *eor#e !ulbuc de nevasta .'a ,fata cu stare ,el fecior de botocon, se potriveau .” Din dra#oste pentru Ion ,Ana accepta relatia cu acesta si , c%iar si atunci insarcinata ,ajun#e de rasul satului si e crunt batuta de tatal ei ,nu+i reproseaza nimica lui Ion . Pentru ca a “crescut sin#ura ,lipsita de o dra#oste parinteasca man#aietoare su$etul ei trist cauta o dra#oste soasa si adanca “.Din dra#oste isi infrunta tatal ,acceptand orice umilinta din partea lui si a colectivitatii .-eea ce o distru#e insa este totala lipsa de afectiune al lui Ion ,pentru care sacricase totul si fara de care viata ei nu+si a$ase rostul &”isi zicea mereu , ca fara el ar trebui sa moara “. )ramantarile fetei ,nesi#ura de dra#ostea lui Ion ,comple"ata de frumusetea )loricai ,sunt surprinse cu na intuitie psi%olo#ica ,autorul insistand mai ales pe deznadejdea ei care ii da adesea “#anduri de moarte”. unat )loricai cu *eor#e e un moment de cumpana in e"istenta Anei ,care intrevede acum moartea ca pe unica scapare din acest univers cuprins parca de niste “ape tulburi”.)emeia simte acum “ o sila #rea pentru tot ceeea ce o inconjoara”,iar copilul I se pare o povara ./bsesiv ii apare ima#inea lui Avrum care se spanzurase .sinuciderea ei este descrisa minutios
intr+un capitol de mare forta analitica ,strean#ul .0oartea ei ,fara sa e in intentia asta ,devine,prin urmarile ei , o cumplita pedeapsa aplicata aceluia care I+a distrus viata ..Destinul ei este tipic lumii rurale ,unde “femeia reprezinta doua brate de lucru , o zestre si o producatoare de copii”.
