Caracterizare Neculai Isac
Povestirea este o specie a genului epic în proză de scurtă întindere, cu o acţiune simplă, lineară, cu personaje puţine în care se prezintă o întâmplare din viaţa unui personaj. Dacă povestirea se concentrează asupra asupra firului evenimentelor, evenimentelor, nuvela aduce aduce în discuţie imasginea imasginea unui personaj excepţional, în jurul căruia gravitează ceilalţi eroi. Neculai Isac este este personajul narator, narator, principal, rotund, tridimensional din povestirea povestirea „Fântâna dintre plopi” care face parte din volumul „Hanu Ancuţei” de Mihail Sadoveanu. Neculai Isac are are două portrete: un portret al povestitorului „ajuns „ajuns la cărunteţă” cărunteţă” şi un portret al personajului, tânărul tânărul erou al întâmplărilor povestite. povestite. Cea mai frecventa modalitate va fi, autocaracterizarea deoarece povestireaeste la persoana I, spusa din perspectiva maturului care judeca faptele necugetateale tanarului care era cu douazeci si cinci de ani in urma Portretul fizic al maturului este realizat în mod direct de către naratorul obiectiv, acesta
evidenţiind vârsta („om ajuns la cărunteţă”), vestimentaţia, ce sugerează statutul social de mic boier („purta ciubote ciubote de iuft cu turetci înalte înalte şi ilic de postav cu cu nasturi rotunzi de argint”, argint”, „cu o blăniţă cu guler de jder” atârnată „într -un lănţujel”) şi trăsături fizice („obraz smad”, „mustăcioară tunsă şi barbă rotunjită”, „nas vulturesc şi sprâncene întunecoase”). Se notează şi un defect fizic („avea ochiul drept stâns”) care constituie punctul de plecare a povestirii lui Neculai Isac.
Statutul său social reiese şi din formula de adresare folosită de comisul Ioniţă: „Nu eşti domnia ta prietenul meu Neculai Isac, căpitan de mazili?” Numele de mazili îl purtau boiernaşii care fuseseră în slujbă la domnie şi care căzuseră în dizgraţie. Ei erau organizaţi organizaţi într-un cor p militar de rezervă, purtând purtând grade militare, dar dar fără a împlini slujbe active. active. Aerul demn şi tragic al căpitanului se datorează rangului nobiliar şi tristeţii. tristeţii . Venirea lui produce un efect deosebit asupra celor de la han. Trăsăturile morale sunt evidenţia te prin mijloace indirecte de caracterizare: sociabilitate, (zâmbind cu prietenie se integrează între drumeţii de la Hanu Ancuţei), blândeţe şi înţelepciune î nţelepciune bătrânească bătrânească („glas moale şi blând”), poftă de viaţă (ascultă cu plăcere lăutarii şi o prinde de mână pe Ancuţa). Se adresează ceremonios şi arhaic: „Domnia ta”, „Domnilor şi fraţilor”. Statutul de personaj-narator ii da capitanului puterea de a recrea prin cuvant lumea disparuta a tineretii sale agitate.Talentul incontestabil de povestitor este exersat incompania tovarasilor
,oameni de aceeasi factura, cu aceleasi sistem de valori (“om cum nu place noua”) Portretul tânărului Neculai Isac este realizat prin mijloace directe de caracterizare de către comisul Ioniţă care le prezintă călătorilor de la han trăsăturile morale şi fizice ale căpitanului de mazili: „voinic şi frumos – şi – şi rău”, care „bătea drumurile, căutându -şi dragostele”, dragostele”, „adulmeca pe drumuri fără hodină şi fără f ără astâmpăr”. La fel se autocaracterizează la începutul povestirii povestirii sale şi Neculai Isac: „Eram un om buiac şi ticălos”. Din acest motiv mama făcea acatiste la biserică pentru a i se linişti băiatul, dar tatăl nu spune nimic pentru că şi el fusese la fel „şi -i făcuse multe zile amare”. Tot el scoate în evidenţă că era harnic:”Om nevrednic nu pot să spun c -am fost. Aveam oi şi imaşuri şi neguţam toamna cu vinuri.” Atât comisul Ioniţă, cât şi naratorul secund subliniază principala sa trăsătură de caracter: îi plăceau femeile. „Şi -a avut ibovnice către toate zările.” ”Îmi ” Îmi erau dragi ochii negri.” Portretul moral se întregeşte cu trăsături sugerate indirect de faptele, gesturile, acţiunile personajului. Astfel, tânărul tânărul era generos cu femeia pe care o iubea: îi dă un ban Margăi, iar de la Paşcani îi cumpără cumpără „o scurteică de blană de vulpe”. Din lupta cu ţiganii ţiganii reies vitejia şi priceperea. Defectele sale sunt lipsa de experienţă şi incapacitatea de a prevedea urmările faptelor săvârşite, îndrăgostitul naiv. Tânărul crede că trăieşte etapele unei idile superficiale, dar se
vede prins în capcana întin să de ţigani. Plăteşte nechibzuinţa sa cu lumina unui ochi. Scapă cu
viaţă tot datorită tinereţii: calităţile fizice şi seninătatea inconştientă. Limbajul capitanului este tipic moldovenesc, in stilul cronicarilor (“acum douazeci sicinci de ani”)insa si cu o tenta litarara(“catastihul acelor ani incepe a se incurca”),abunda in arhaisme (“civit”,”tureci””coburi”),regionalisme (“scurteica”,”juruita”), per total atesta apartententa personajului la lumea tipic sadoveniana infatisata siintarirea de catre scriitor a crezului sau “taranul roman a fost principalul meu erou”. Din toate cele prezentate mai sus Neculai Isac este un personaj liniar,un aventurier atins de sensibilitate, insuficient dezvoltat pentru a fi un personaj puternic,impresionant
Moara cu noroc de Ioan Slavici A. Continut Capitolul I Soacra lui Ghita, mama Anei, isi spune parerea in legaturacu intentia de a lua inarenda o carciuma de langa Ineu, Moara cu noroc. Ea credeca e mai bine saramana la locul lor, insa spune ca este decizia lor nu a ei.Dupa aceasta discutieGhita hotaraste sa arendeze carciuma. Capitolul II Carciuma este un loc unde se castiga bine deoarece oricedrumet ce trece prinzona se opreste acolo pentru a bea un pahar sau sa stea lavorba. Clientiicarciumei erau foarte multumiti pentru ca nu erau tratati caniste straini, ci camembri ai unei familii. Capitolul III
Intro zi sosi la Moara cu noroc Lica Samadaul, “un om ca detreizeci si sase deani, nalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochiimici si verzi si cusprancenele dese si impreunate la mijloc”. Samadaul era defapt o porecla,insemnand “cel ce are grija de turmele de porci dateporcarilor”. Era un “omaspru si neindurat”. Ana este fascinate de Lica, iar Ghita iicere sa -I spuna ce seintampla de obicei pe la carciuma. Capitolul IV 1
In urma vizitei lui Lica, Ghita isi cumpara doua pistoale, ia oa doua sluga si doicaini pe care ii invata sa fie rai. Tot din aceasta pricina el isischimba siatitudinea, devenind mai rece, mai violent. Lica ii cere intr-una din zile, printr-unporcar sosit cu turma la Moara, sa dea mancare si bauturaporcarilor sai, si sa-siopreasca drept rasplata cinci porci. Ghita il refuza la inceputdar cazu in final deaccord. Cand vru sa -si opreasca porcii porcarii ii spusera canu au primit ordin dela Lica sa ii dea. Capitolul V Lica Samadaul impreuna cu doi tovarasi se apropie intr -oseara de carciuma peun drum laturalnic, insa este simtit de cei doi caini ai luiGhita, pe care reusestesa-i imblanzeasca. na trimite pe Laie, sluga, sa stea ascunsin spatele unor rachiti, pentru a putea da de stire daca se intampla ceva rau.Samadaul ii da luiGhita insemnele t urmelor de porci, bucati de piele pe care leprinde la urechileporcilor, deosebite ca forma. Ii cere sa observe deplasarileturmelor si salinformeze despre ele. Dupa care ii ia o parte din bani,amenintand ca daca nu iida nu-l va lasa sa stea la Moara. Capitolul VI Ghita primeste de la Lica sase porci, niciunul purtandionsemnele Samadaului.In timpul unei vizite la carciuma Lica il intreaba pe Ghitacand are sa viearendasul evreu dupa arenda. Profitand de sosirea unor lautari, Lica ii pune safaca ce stiu ei mai bine si danseaza cu Ana, facandu-l gelospe Ghita. 2
Capitolul VII
Ghita se imprieteneste cu un jandarm de la Ineu, Pintea, “omscurt si indesat, cuochii mari, cu umerii obrajilor iesiti si cu falcile late, cumustata tunsa si cu otaietura pe
frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacutla fire”. Licaramane peste noapte la Moara, iar Ghita, trezit de latratulcainilor priveste afarasi vede apropiindu-se o femeie. Trezit din nou de caini elpriveste iarasi afara sivede aceeasi femeie insotita de un barbat, departandu-se
deMoara. Sosit lacarciuma, Pintea ii spune lui Ghita ca arendasul a fost batutde nu “se mai poatepune pe picioare”. Totodata ii marturiseste ca si el a fost ingasca de talharii a luiLica, inainte de a deveni jandarm. Dupa care pleaca cuGhita si cele doua slugiale sale, Laie si Marti, la Ineu pentru cercetari asupra jafului. Capitolul VIII In absenta lui Ghita la bar soseste o femeie alaturi de fiul eiin varsta de cinci ani.Discurand cu feciorul Ana afla ca tatal acestuia sesinucisese in urma cu treisaptamani, si ca femeia ar avea turme de porci in padurilede pe langa Moara cunoroc. Feciorul discuta cu
vizitiul si-i spune ca banuieste olegatura intre Lica sifemeie, ca unul fura bijuterii si ca celalalt le vinde. Capitolul IX La Ineu Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar,care afla de la Martica Ghita are insemnele turmelor lui Lica, ca a primit porci dela acestia si ca l-avazut intr-o seara discutand cu Lica, Raut, Buza-Rupta siSaila Boarul despre arendasul ce fusese jefuit. Le mai spune ca dupa a c e e a Saila si Buza-Rupta aup l e c a t s p r e I n e u , L i c a r a m a n a n d l a c a r c i u m a p a n a dimineata. Pe la miezul noptiie l a uz ii ca in ii s i i es i s a v a da c i n e e , a f l a n d a po i c a e r a R a u t alaturi de o femeie.D u p a o v r e m e e l a u z i i a r c a i n i i s i i l v a z u p e R a u t p l e c a n d alaturi de femeie.M a r t u ri a l u i G h i t a difera de cea a slugii sale, el spune ca nuGhita era alaturi defemei si ca cei doi au plecat la curt timp dupa ce sosisera, pela miezul noptii.Pintea ii aduce lui Lica o servitoare, pe Uta, ce primise ordinsa-l spioneze peL i c a . I n t o r c a n d u s e l a M a r a P i n t e a , U t a s i d o i j a n d a r m i descopera o caruta farac a l si un cop il omo rat de o l ovi tur a in cap . F ii nd gel oa sa pe Uta, Ana il invinuiestepe Ghita de complicitate la jefuirea arendasului. Capitolul X Pint ea gase ste cad avru l u nei fem ei, ce muri se sufo cat a, si cu mainile legate cuu n b i c i , a l l u i L i c a . D u p a a c e e a i l g a s e s t e p e u n u l d i n jandarmi, Hantl, impuscat sii n j u n g h i a t , d a r i n c a i n v i a t a , p e n t r u s c u r t t i m p . C u t i t u l a r f i fost al lui Saila, iar lacasa lui BuzaRupta au gasit o parte din argintaria ce fusesefurata de la arendasPintea il aresteaza pe Lica, iar acesta declara ca biciul era alsau, dar ca probabilil ui t a s e l a c a r ci um a , si c a i nt ra de va r cu ti tu l er a al lu i Sa il a. Lica a fost eliberat lainterventia unui proprietar de turme de porci. Capitolul XI Buza -Rupt a, Ra ut si Sail a su nt pr insi , iar la p roce sul c e ar e loc in Oradea Licad e c l a r a c a R a u t a v e n i t i n t r a d e v a r l a c a r c i u m a , d a r s i n g u r , pentru al instiinta cu 4
p r iv i r e l a di s pa ri ti a u no r po r c i di n p adu re a di n Fun du r e ni . El spune ca nu-si aduceaminte sa fi discutat vreodata despre arendas, si nici ca innoaptea jafului Raut siS a i l a s a f i p l e c a t s p r e I n e u . I i b a n u i e s t e p e S a i l a s i B u z a Rupta ca fiind autorii jafului si a crimelor. Pintea banuieste un complot si afirma infata
judecatorului cae l c r e d e c a a r g i n t a r i a a f o s t p u s a d e a l t i i i n c a s a l u i B u z a - Rupta, si ca in trupul luiHantl cutitul lui Saila ar fi fost intentionat lasat in rana. BuzaRupta spune ca inper ioad a jafu rilo r el nu a fost la Ineu ci la Salo nta, alat uri deRaut si Saila. Sailad e c l a r a c a s e i n t e l e s e c u R a u t s a f u r e o t u r m a d e l a Fundureni si a plecat apoi inSalonta pentru a gasi comparator. Ghita afirma, ca si Pintea,ca nu-i crede peSai la si Bu za -R up ta vi no va ti . Pr in de ci zi a j ude a to r ul ui Ghi t a si Lica sunt gasitin e v i n o v a t i , i a r S a i l a s i B u z a R u p t a s u n t c o n d a m n a t i l a puscarie pe viata. Capitolul XII Lica ii inapoiaza lui Ghita banii imprumutati si raspunzand l a intrebareac a r c i u m a r u l u i , s p u n e c a b a n i i s u n t f u r a t i d e l a arendas si de la femeie.
di n
c e i
Capitolul XIII Ana participa alaturi de Ghita la numaratoarea banilor, printre care recunoasteh a r t i a c u un c ol t rupt s i ha rt ii l e noi p e c a re f e m ei a c e f u s es e ucisa le avea asupras a . A n a i l i n t r e a b a p e G h i t a d e u n d e s u n t b a n i i , a c e s t a spunadu-i ca intr-o zi vaa f l a d e p r o v e n i e n t a a c e s o t r a , s i p l e c a l a I n e u u n d e i i vorbeste lui Pintea despreb a n i . A c e s t a i i c e r e s a i a d e l a L i c a , c e u r m a s a s c h i m b e banii furati de la a re nda s, o ri ce su ma , si sa fa ca sc hi mb ul al ar en da su l je fu it , pana cand va reusisa anunte jandarmii de prezenta lui Lica la carciuma, cu banila e l . Capitolul XIV G h i t a i s i v e d e s o t i a i n p r e a j m a l u i L i c a , i n s a i s i s p u n e : ”Nu!...de asta nu m -amtemut ni ciodata s i nu am sa ma t em nici acum”. Profitand de sosirea unor lautariLica organizeaza o petrecere, Ana j uc an d de p l a c e r e c u e l . Ghita accepta ca j a n d a r m i i s a v i n a l a c a r c i u m a s i s a - l s u r p r i n d a p e L i c a c u banii de la jafuri la el.D u p a p l e c a r e a l u i G h i t a A n a i i s p u n e S a m a d a u l u i : “ T u e s t i om, Lica, iara Ghitanu -i de ca t o mu ie re i m b r a c a t a i n h a i n e b a r b a t e s t i , b a c h i a r mai rau decat asa”. Capitolul XV L i c a p l e a c a d e l a M o a r a s i e s t e r u g a t d e A n a s a o i a c u e l , acesta refuzand. Pedrum Lica se adapo ste ste in b ise ric a d e l a m argi nea s a tu l ui Fundureni, unde isia d u c e a m i n t e c a a p i e r d u t c h i m i r u l c u b a n i , s i c a i m p o t r i v a sa se face un complot.
Capitolul XVI Ghit a, P inte a, M arti si inca doi j anda rmi sos esc la Moar a c u noroc si il vad peL i c a p l e c a n d . P o r n e s c t o t i d u p a e l , c u e x c e p t i a l u i G h i t a , care se duce lacar ciu ma pent ru a- si omor a soti a. La Moar a sose sc Lica si Raut care il impuscape Ghit a. Lica plea ca apoi spre Fundur eni, spun andu -le lui Raut si lui Paun sadea foc car cium ii. Pe drum cal ul l ui Lica obose ste , si Lica il paraseste. Lica estei n s a i n c o n j u r a t d e j a n d a r m i s i s e s i n u c i d e i z b i n d u s e c u capul de un pom. A j u n g a n d l a c a r c i u m a m a m a A n e i i s i s p u n e c a t o t u l s e datoreaza unui fulger. Capitolul XVII D u p a c e e s t e s t i n s f o c u l , b a t r a n a p l e a c a a l a t u r i d e c o p i i , spunand:
“Simteam euca nu are cum sa iasa bine…”
