Scrie un eseu de 2 -3 pagini, în care să dovedeşti că un text poetic studiat, din opera lui Lucian Blaga, se încadrează direcţiei moderniste / modernismului, pornind de la ideile exprimate în următoarea airmaţie critică! "#odernismul $lagian este, înainte de orice, metaoră revelatorie%& ' (umitru #icu, Scurtă istorie istorie a literaturii literaturii române ) *ugen Lovinescu deinea modernismul ca o "mişcare literară ieşită din contactul mai viu cu literaturile occidentale şi, îndeose$i, cu literatura ranceză&, accentu+nd ideea că este vor$a despre contactul cu literaturile occidentale de după .% La $aza acestui proces de modernizare a literaturii rom+ne stă principiul sincronismului sincronismului ' principiul care asigură dinamica enomenelor culturale şi sociale ale secolului al -lea rom+nesc )% 0n sens restr+ns, restr+ns, conceptul conceptul de modernism a ost asociat mişcării literare constituite la s+rşitul secolului al 1-lea, în urul unor poeţi de origine portugeză, precum 4u$en (ario şi 5ntonio #acado6 notele sale deinitorii sunt "o estetică a sincerităţii& şi "un sim$olism muzical verlainian& '1rina 7etraş ) 0n sens larg, modernism înseamnă apariţia ormelor inovatoare în planul creaţiei artistice, orme care se opun, de regulă, tradiţiei ' tradiţionalismului )6 din această perspectivă, toate curentele literare care au dominat începutul şi prima umătate a secolului al -lea ac parte din modernism! sim$olis sim$olismul, mul, expresion expresionismu ismul,l, suprareali suprarealismul smul,, uturism uturismul, ul, dadaismul dadaismul,, imagismu imagismul%l% "7ot i denumite denumite drept modernis moderniste, te, aparţin+nd modernismului, totalitatea mişcărilor ideologice, artistice şi literare care tind, în orme spontane sau programate, spre ruperea legăturilor cu tradiţia prin atitudini anticlasice, antiacademice, antitradiţionale, anticonservatoare, de orice speţă, repulsie împinsă p+nă la negativism radical& ' 5drian #arino ) 0n lirica modernă, se produce o destructurare a eului liric, total îndepărtat de eul individual, cele$ră iind airmaţia lui 5rtur 4im$aud! "*u este un altul&% 8u numai persoana eului liric se modiică, ci şi numărul, apariţia pluralului suger+nd o polionie a vocii vocii în care distanţarea de eul individual creşte% Lucian Blaga este unul dintre inovatorii liricii rom+ne, mai ales în plan ormal% 7oetul ilustrează, mai ales în prima parte a creaţiei sale, curentul literar expresionist, care se traduce prin expansiunea eului liric la nivel universal, printr-o participare intensă la tainele lumii şi prin trăirea ad+ncă a misterului universal% 9rice creaţie este, în concepţia $lagiană, o "metaoră&, acest termen desemn+nd, pentru ilozo, nu o simplă igură de stil, ci totalitatea modalităţilor prin care, într-o operă întreagă, şi ciar într-un domeniu al spiritului, se întocmeşte o viziune a existenţei% (e altel, Lucian Blaga este şi teoretician al noţiunii de "metaoră&, pe care o deineşte în două moduri! "metaoră plasticizantă&, care dă rumuseţe lim$aului liric, ără a-i încira conţinut conţinutul, ul, metaora metaora care ţine de lim$a şi "metaora "metaora revelatorie revelatorie&, &, care are rolul rolul de a potenţa potenţa misterul misterul esenţial, esenţial, de a releva releva conţinutul6 ea completează completează neputinţa expresiei directe, este un act revelator al misterului, este rezultatul incongruenţei dintre lumea concretă şi cea a noţiunii a$stracte% '#arin Eu nu strivesc strivesc corola de minuni a lumii , poezie "simplă ca o respiraţie spontană, care nu angaează idei a$stracte& '#arin #incu #incu), ), desci descide de volum volumul ul de de$ut de$ut al lui lui Lucia Luciann Blaga, Blaga, Poemele luminii , devenind cunoscută ca artă poetică, prin construirea unui program care îşi dezvăluie înţelesul mai ales datorită operei în ansam$lu a marelui poet% 0n "sistemul liric $lagian&, acest text reprezentativ ocupă un loc important, concentr+nd ca într-un ocar tendinţe speciice operei poetului şi anunţ+nd direcţii viitoare ale receptării% 7oezia e o conesiune a unui crez care nu poate i exprimat altel dec+t la persoana 1, o luare de cuv+nt presupun+nd un "su$text polemic aţă de alte poziţii&, anterioare sau contemporane% 0n "eu&, cuv+ntul cu care se descide poezia, este cuprinsă ideea că textul poetic, în general, este maniestarea imperativă a individualităţii creatoare, privită în raport cu lumea şi cu ceilalţi ' "alţii& )% Titlul , alcătuit dintr-o propoziţie dezvoltată, este o metaoră revelatorie şi su$liniază caracterul de artă poetică al poemului, accentu+nd poziţia lui eu conesiv% 5spectul negativ al ver$ului : predicat sugerează o luare de poziţie polemică în raport cu alte alte pun puncte cte de vedere vedere!! nu strivesc % ;ltima parte a titlului, alcătuită, la nivel sintactic, dintr-un complement direct care explicitează sensurile ver$ului, însoţit de determinanţi su$stantivali creează desciderea spre sensurile metaorice ale textului! "corola "corola de minuni a lumii& lumii& este o metaoră metaoră pentru tainele universulu universului,i, atitudine atitudineaa eului eului liric iind, vădit, una de proteare a misterelor, de potenţare a sensurilor% 5rtele poetice clasice cuprind de o$icei învăţături învăţături poetice, în care poezia este privită din exterior, cu ignorarea, ignorarea, de cele mai multe ori, a eului artistului% *ul $lagian devine o ipostază interiorizată, adres+ndu-se doar sieşi, într-o conesiune discretă, privindu-se pe sine "doar în raport cu lumea& care nu este reală, ci lumea imaginară, univers interior, construit din aspiraţiile cele mai prounde ale iinţei% *ul trăit ' adică adică acela care se maniestă maniestă prin aecte, impulsuri, impulsuri, atitudini) atitudini) se adresează adresează lumii simţite, simţite, şi, totodată, totodată, unei lumi în sens ilosoic, ilosoic, adică unui real negat în exteriori exterioritatea tatea sa pentru a i recreat su$ orma de imagine exaltată în concept ' "corola de minuni a lumii& )% 5ccentul nu cade pe textul care va răm+ne, pe cuv+nt, ci pe participarea su$iectivă la tainele universului% universului% 7oezia nu mai este înţeleasă ca rezultat init, ca operă, ci mai ales ca descărcare spontană de energii interioare, de emoţii care tre$uie trăite ciar în procesul lor de constituire%
"vraa nepătrunsului ascuns&, "ad+ncimi de întuneric&, "întunecata zare&, "largi iori de s+nt mister&, "taina nopţii&% =ot eortul creator se su$ordonează inalităţii de a aduce "cuvintele din starea lor naturală în starea de graţie&, pentru că, prin cuv+nt, creatorul $lagian are acces la tainele universului% =extul este organizat în urul unei opoziţii undamentale eu-alţii% Prima secvenţă poetică aduce în prim-plan eul liric, prin persoana înt+i a pronumelui personal, asociat unor noţiuni negative! "nu strivesc&, "nu ucid cu mintea&% 9poziţia se conturează în secvenţa a doua a poemului, care asociază unei noţiuni unice : "lumina& - doi termeni : "eu&, "alţii&% "Lumina mea& este o metaoră pentru un anumit mod de cunoaştere, speciică eului poetic% 5cest mod de cunoaştere ' "lucieric&, dacă ar i asociat cu un concept ilosoic ) este caracterizat de potenţarea misterului universal% "Lumina altora& desemnează un mod de cunoaştere opus, caracterizat de anularea tainei, de reducerea misterelor universale ' în termenii ilosoiei lui Blaga, "lumina altora& ar putea i asociată cunoaşterii paradisiace )% 4aportul de coordonare adversativă dintre cele două enunţuri marcează antiteza ' instituită la nivel semantic prin cele două metaore ) şi la nivel sintactic! "Lumina altora / sugrumă vraa nepătrunsului ascuns / în ad+ncimi de întuneric, / dar eu, / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină&% 7rin intermediul comparaţiei care include un termen din sera cosmicului se su$liniază atitudinea eului poetic! "şi-ntocmai cum cu razele ei al$e luna / nu micşorează, ci tremurătoare / măreşte şi mai tare taina nopţii, / aşa se scim$ă-n nenţelesuri şi mai mari / su$ ocii mei>& Incipitul şi finalul textului se ală într-un raport de cauzalitate% (e altel, întreaga poezie ar putea i redusă la o singură rază, care sintetizează ideea de proteare a misterelor universale! "*u nu strivesc corola de minuni a lumii />/ căci eu iu$esc / şi lori şi oci şi $uze şi morminte%& Lim$aul poetic este metaoric, igurat% #aoritatea sintagmelor se reera la ideea de mister, de taină! "corola de minuni a lumii& desemnează totalitatea tainelor universale, "lori, oci, $uze ori morminte& particularizează sim$oluri ale acestor taine! "lori ? ar putea i sim$olul pentru viaţă, rumuseţe pură, "oci& : metaoră pentru cunoaştere, "$uze& - metaoră pentru comunicare, "morminte& - metaoră pentru misterul morţii% 0n această variantă de interpretare, "lori& şi "morminte& ' metaore pentru viaţă şi moarte ) încadrează metaorele suger+nd atitudini esenţiale ale umanului - cunoaştere, comunicare% *numerarea atri$utelor lumii este ăcută nu la înt+mplare, ci în ordinea cresc+ndă a elementului de "mister& cuprins în ele% @ria de a nu destrăma "vraa nepătrunsului ascuns& este, de apt, gria de a nu dezvălui taina propriului eu insonda$il, de a nu-l divulga prin cuv+nt dec+t parţial, prin metaore, prin revelaţiile ragmentare şi spontane, ără durată, ale cuv+ntului% (e la început, Blaga îşi reprezintă actul poetic ca pe un raport eu-lume% 0ntre aceşti doi poli se vor instala toate trăirile, toate tensiunile prezente în volumele viitoare% 0ncep+nd cu expresionismul, poezia devine expresie a conştiinţei individuale6 o$iectul artistic tre$uie să ai$ă un "centru de greutate spiritual& care să coincidă cu centrul său de greutate o$iectiv% *ste o concepţie nouă asupra poeziei, care nu ar mai i pura redare a lumii o$iective, ci ar începe de la rostirea conştientă a voca$ulei "eu&, de la detaşarea vizi$ilă a conştiinţei de lume şi de ceilalţi ' "lumea altora& )% 5rta este, deci, un milocitor între conştiinţă şi lume, sau arta se naşte datorită existenţei conştiinţei% Sentimentul maor este acela de contopire p+nă la identiicare cu misterele universale, cu su$stanţa ascunsă a lumii la care eul poetic se simte particip+nd% Lumea este exprimată printr-o metaoră sintetizatoare ca iind "o corolă de minuni& ' adică miracole, taine revelate care se arată eului în toata splendoarea lor ), pentru ca apoi, pe parcursul poeziei, aceste "minuni& să se o$scurizeze treptat, transorm+ndu-se în "ad+ncimi de întuneric&, în "nenţelesuri şi mai mari&% La nivel lexical, se poate o$serva că maoritatea termenilor sunt însoţiţi de un el de "aureolă de sens& ' #% #incu ), ca şi cum semniicatul lor o$scur ' sensul ) ar tinde să depăşească semniicantul 'orma )% Se poate spune că Blaga oloseşte un cuv+nt - mister, av+nd un orizont larg, o "întunecată zare& de sensuri multiple, ără a putea să ie epuizat% *l însuşi, cuv+ntul, ascunde o "corolă de minuni&, un alou de semniicaţii ce palpită provoc+nd spiritul, ca şi "lorile, ocii, $uzele, mormintele&% 5şadar, av+nd în vedere încirarea ad+ncă a sensurilor acestui poem construit, la nivel stilistic mai ales prin olosirea metaorelor revelatorii, se poate susţine airmaţia lui (umitru #icu, potrivită căreia "modernismul $lagian este, înainte de orice, metaoră revelatorie%& 0n acest el, sensurile se dezvăluie numai cititorului avizat, care acceptă provocarea integrării într-o lume aparte, în care cuv+ntul este învestit cu alte semniicaţii%