Studiu de caz reprezentand evolutia brandului Adidas
Full description
ggfghfFull description
Full description
kt
Full description
Full description
Studiu de caz Groupama AsigurariFull description
Full description
Caz clinic al bolnavului de epilepsie.Full description
Full description
Full description
CUPRINS: Introducere Cap.
1. Mixul de marketing
1.Noţiuni şi concepte 1.1.Conceptul 1.1.Conceptul de marketing mix şi variabilele sale 1.2 Variabilele mixului de marketing 1.3 Alcătuirea ixului 1.! "endinţe noi #n marketingul mix 2. $olitica de produs% 2.1. Conceptul de produs & aspecte teoretice 2.2. 'uncţiile produsului 3. $olitica de preţ 3.1. $reţul & aspecte teoretice !. $olitica de distribuţie (. $olitica de promovare (.1. $romovarea #n mixul de marketing Cap.
2.
Piaţa turistic. Produs turistic
2.1. $iaţa turistică 2.1.1. Concept) dimensiuni şi structură 2.1.2. *lemente constitutive ale pieţei turistice 2.2. Conceptul de produs turistic. *lemente componente 2.3. "ipologia produselor turistice 2.!. Comerciali+area şi distribuţia produselor turistice 2.(. $romovarea produselor turistice Cap.
!.
Pre"entarea #genţiei de turism $%$N&S C'NSU(&IN) C'NSU(&IN)
,e"-ol ,e"-oltar tarea ea oertei oertei turisti turistice ce la #genţia #genţia prin prin
prom promoo-ar area ea
prod produs usul ului ui
turi turist stic ic
/%aloriicarea in scopuri turistice a monumentelor UN$SC' de pe teritoriul Rom0niei
!.1 $atrimoniu mondial !.2 $atrimoniul imaterial !.3. $rogramul !.3. $rogramul emoria 4umii !.! "e+aure umane !.( odalitati de de+voltare a turismului cultural a monumentelor 5nesco pe teritoriul omaniei !. $romovarea prin intermediul resurselor on6line. 0e+voltarea pagini 7eb a proiectului !.8 !.8 $romo $romova vare reaa prin prin inte interm rmed ediu iull even evenim imen ente telo lorr acad academ emic icee na9i na9ion onal alee :i interna9ionale C'NC(UII SI PR'PUN$RI 3I3(I')R#4I$
Cap.
1. Mixul de marketing
1.Noţiuni 5i concepte
1.1.Conceptul de marketing mix 5i -aria6ilele sale
0in resursele pe care le are la dispo+iţie) #ntreprinderea are posibilitatea reali+ării unei palete relativ largi de combinaţii) ast;el #ncdeea antrenării resurselor) #n combintii di;erite) ast;el #nc
1
distributie) van+are personala) publicitate platita) promovarea van+arilor) ambalarea) modul de pre+entare) servicii post6van+are) manipulare sau logistica si cercetarea de marketing. *ugen cCart/F insa reuseste sa simpli;ice modelul la nivelul celor patru instrumente esentiale% produs) pret) plasare) promovare) acceptate de toata lumea sub ;ormula de cei ?!$? G$roduct) $rice) $lace) $romotionH) utili+ate si asta+i cu succes atat in teorie cat si in practica. $rodusul. ;erta de marketing #nsăşi) produsul tangibil) cu pac/etul sau de o;erte şi servicii pe care cumpărătorii le obţin ca urmare a e;ectuării de ac/i+iţii. $reţ $reţul ul.. $reţ $reţul ul prod produs usul ului ui)) #mpr #mpreu euna na cu alte alte taxe taxe pent pentru ru c/el c/eltu tuie ieli li de livr livrar are) e) garanţie)etc.. $lasamentul GdistribuţiaH. Anga-amentele ;ăcute pentru că produsul să ;ie la #ndemar cumpărătorii sunt interesaţi nu doar de preţ) ei sunt interesaţi de toate costurile care apar la obţinerea) utili+area şi debarasarea de un produs. Cumpărătorii vor ca produsele sau serviciile să ;ie c
2
trebuie produs. 0acă se identi;ica nevoile clientului ales la cunoaşterea a ceia ce trebuie produs. 0acă se identi;ica nevoile clientului şi se creea+ă produsul de o calitate superioară corespun+ătoare) se distribuie şi se promovea+ă #n mod e;icient) atunci aceste produse vor ;ii v
,ursa % D"4*) $/ilip.) anagementul marketingului) *ditura "eora) ucuresti) 1EE8) p. 13(.3
1.2 %aria6ilele mixului de marketing
Mixului de marketing depinde
de posibilităţile #ntreprinderii şi de solicitările pieţei)
#n considerare vor intra şi optica decidentului) capacitatea lui de reali+are a celei mai inspirate combi combinaţ naţii ii de instru instrumen mente) te) cores corespun pun+ă +ătoa toare re condiţ condiţiil iilor or concr concrete ete #n care care #şi des;ăş des;ăşoa oare re activitatea. $o+iţia şi ordinea de importantă a celor patru elemente varia+ă #n ;uncţie de condiţiile concreta ale #mpletirii mixului) de speci;icul strategiei #n slu-ba căreia este pus. ixul de marketing nu conţine #n mod obligatoriu cele patru componente ale sale. Cerinţa de ba+ă a 3
realismului mixului de marketing o constituie corelarea acestor elemente) lipsa unui element poate pune #n pericol reali+area e;ectului e;ectului global urmărit. Componentele mixului se suplinesc uneori reciproc) dar #n acelaşi timp ele se pot condi condiţio ţiona) na) ani/il ani/ilaa ori potent potenta) a) #n ;uncţi ;uncţiee de propor proporţii ţiile le #n care care sunt sunt distri distribui buite te #ntre #ntre componentele mixului) ca şi locali+area lor concretă. arketingul6mix este #n acelaşi timp o stare) o problemă şi modul de re+olvare a acestuia. arketingul6mix poate ;i de;init drept arta şi) m acelaşi timp) ştiinţa de a alege) a combină şi a do+a din ansamblu ;actorilor endogeni) pe aceia care vor permite atingerea obiectivelor ;ixat pentru perioada respectivă cu minimul de e;orturi materiale. $rin conceptul de marketing se #nţelege) aşadar) orientarea activităţii de marketing a #ntreprinderii #n ;uncţie de resurselor interne şi de condiţii pieţei prin combinarea #ntr6un tot unitar) coerent) sub ;orma unor programe) programe) a elemente elementelor lor politicii politicii de produs) produs) de preţ) de distribuţie distribuţie şi de promovare. promovare. #n cele mai multe lucrări de specialitate) elementele componente ale mixului de marketing sunt considerate variabile endogene) respectiv) respectiv) variabile controlabile de către #ntreprindere. ! Conclu+ii% dacă produsul şi promovarea sunt variabile controlabile) preţul şi distribuţia sunt variabile mai greu controlabile.
1.! #lctuirea Mixului
=n genera general)l) elabor elaborare areaa market marketing ingulu ului6mi i6mixx presup presupune une parcur parcurger gerea ea a dou douăă etape etape impo import rtan ante te%% iden identi ti;ic ;icar area ea şi aleg aleger erea ea vari variab abil ilel elor or de ma mark rket etin ing@ g@ inte integr grar area ea optim optimăă a variabilelor alese) respectiv alcătuirea propriu6+isă a mixului. ( 0esigur) alcătuirea mixului depinde) mai #nt
Aurelian A. ondrea) >ntroducere #n marketing) *ditura 'undaţiei om
(
principalele ;orţe #şi sc/imbă sensul de acţiune pe piaţa #n care ;unctionea+ă #ntreprinderea #n cau+ă.4a rndi;erent c
6
ampli am pli;ic ;icare areaa activ activită ităţii ţii promoţ promoţion ionale ale.. Acelaş Acelaşii e;ect e;ect poate poate ;i obţinu obţinutt la ;el de bine bine prin prin antrenarea simultană a mai multor sau a tuturor acestor căi. *ste ca+ul tipic al unei probleme de minim) #n care se cer stabilirea) şi apoi adoptarea acelei soluţii care să conducă la minimi+area e;orturilor necesare pentru obţinerea unui e;ect prestabilit. =ncercările de cuanti;icare a e;ectului obţinut #n urma unor investigaţii de marketing s6 au limita limitatt la compon componen ente te i+olat i+olatee ale mixulu mixului.i. ,unt ,unt #nsă #nsă ;oarte ;oarte puţine puţine #ncerc #ncercări ări privin privindd e;orturile de marketing solicitate de mix) #n ansamblul său. r tocmai aici se a;lă mie+ul problemei% componentele mixului se suplinesc) #n numeroase ca+uri) #n mod reciproc) dar p
=n ultimele decenii) se constată o mai mare preocupare din partea specialiştilor) pentru cunoaşterea tendinţelor noi ce apar #n marketingul mix) tendinţe ce o;eră #ntreprinderilor posibilitatea reorientării reorientării din timp a politicii de marketing. marketing. >acob Cătoriu şi V. alaure G>acob Cătoriu şi V. alaure) Iutaţii #n economia mondia mon dială lă şi reorie reorientă ntări ri #n politi politica ca de piaţă piaţă a #ntrep #ntreprin rinder derilo ilorJ rJ & "ribuna ribuna *conom *conomică ică nr. nr. 1(M1EEKH) evidenţiau la #nceputul acestui deceniu c
preţul preţul capăt capătăă un rol tot mai mare mare #n reali+a reali+area rea ec/il ec/ilibr ibrulu uluii cererii cererii cu o;erta o;erta..
Această relaţie de ;eed6back #ntre preţ) cerere6o;eră devine ;oarte importantă #n condiţiile #n care resursele sunt tot mai limitate #n raport cu nevoile@
reducerea relativă a puterii de cumpărare) produce sc/imbări radicale #n stilul de de
viaţă al oamenilor) #n comportamentul lor de cumpărare şi de consum@
produsele produsele cu preţuri preţuri acces accesibile ibile #ntrune #ntrunesc sc o ade+iu ade+iune ne sporită sporită #n r
segmente de consumatori. asemenea tendinţă este tocmai e;ectul scăderii relative a puterii de cumpărare@
#n acţi acţiun unil ilee prom promoţ oţio iona nale le)) acce accent ntul ul cade cade pe acţi acţiun unil ilee de in;o in;orm rmar aree a
consumatorului. Aceasta nu #nseamnă că se renunţă la manipularea consumatorului prin reclamă şi celelalte ;orme de promovare@
sunt pre;er pre;erate ate tot tot mai mult mult canale canalele le scurte scurte de distribuţi distribuţiee şi ;ormele ;ormele de de v
directă) iar autoaprovi+ionarea se extinde. Această tendinţă este re+ultatul ponderii mari pe care o au c/eltuielile de distribuţie #n totalul preţului de v
produsele a-ung a-ung la consumatori la preţuri inaccesibile) inaccesibile) cu toate că că producătorul le reali+ea+ă reali+ea+ă la costuri competitive@
cunoaşte dimensiuni deosebite) distribuţia inversă) care contribuie la reutili+area
resurselor şi la creşterea rolului serviciilor de #ntreţinere şi reparaţii. Considerăm) că #n etapa actuală) pentru #ntreprinderile producătoare) pre+intă mare interes cunoaşterea tendinţelor ce se mani;estă #n mixul de marketing) #ntruc
$rodusul nu este un scop #n sine) ci mai degrabă un mi-loc prin care cumpărătorul #şi re+olvă nevoile resimţite sau obţine anumite satis;acţii sau avanta-e. 0e ;apt) bunurile ce ;ac obie obiect ctul ul actu actulu luii de v
8
Cetină) >uliana ) arketingul serviciilor. 'undamente şi domenii de speciali+are) *ditura 5ranus) ucureşti) 2KKE.) p. 123613L
;ata de mediul #n care aceasta acţionea+ă) modalităţile de transpunere #n practică a strategiilor sale de piaţă. L $rodusul ce ;ace obiectul ;abricaţiei G şi implicit al comerciali6+ăriiH nu este niciodată singular. Cea mai mare parte a #ntreprinderilor ;ie că e vorba de ;abricanţi) ;ie de angrosişti sau detailişti) administrea+ă şi gestionea+ă simultan un număr mare sau ;oarte mare de produse. Numărul mare de produse gestionate şi v
la nivel de articol@
la nivel de produse@
la nivel de gama de produse sau servicii@ Articolul este versiune particulară a unui produs generic caracteri+at) concret şi precis) prin denumire distinctă) distinctă) ;ormă) gabarit) nivel de per;ormanţă per;ormanţă şi aspect speci;ic) speci;ic) ca şi prin orice caracteristică de di;erenţiere. 1K 4inia de produse repre+intă un ansamblu de articole struliana ) arketingul serviciilor. 'undamente şi domenii de speciali+are) *ditura 5ranus) ucureşti) 2KKE.) p. 123613L E D"4*) $/ilip.) anagementul marketingului) *ditura "eora) "eora) ucuresti) 1EE8) p.3268( 1K Cetină) >uliana ) arketingul serviciilor. 'undamente şi domenii de speciali+are) *ditura 5ranus) ucureşti) 2KKE.) p. 123613L 8
Alcătuirea gamei trebuie reali+ată ţin
,etul de ;uncţii ce caracteri+ea+ă produsul) di;erenţia+ă produsele de acelaşi gen şi o;eră o;eră consum consumato atorul rului ui avanta avanta-e -e di;eri di;erite) te) care care se regăse regăsesc sc de obicei obicei #n preţur preţurile ile di;eri di;erite te practicate pe piaţă. Avanta-ele ce le o;eră suplimentar un produs consumatorului consumatorului sunt avanta-e di;erenţiale) care #n genere #nseamnă şi costuri suplimentare) ce determină preţuri mai mari pe care #nsă consumatorul le recunoaşte ca utile) #n satis;acerea nevoii sale. 0acă se adaugă produsului ;uncţii pe care consumatorul nu le consideră necesare) acestea constituie de+av de+avant anta-e a-e nu num numai ai pentru pentru consum consumato atorr ci şi pentru pentru produc producăto ătorr) deoare deoarece ce #şi pierde pierde competitivitetea pe piaţă. 11 =n concepţia modernă de marketing) are mare importanţă pentru activitatea practică) anali+a ;uncţiilor ce le #ndeplineşte produsul pe ;iecare treaptă său nivel) pentru a avea o vi+iune completă a noţiunii de produs) care adesea este denumit produs total .
,unt evidenţiate de către specialişti #n general trei niveluri% Gve+i ;ig.1H 1. produsul de 6a" ce #ndeplineşte ;uncţia de ba+ă prin care satis;ace o anumită necesitate a
consumatorului) care re;lectă scopul pentru care produsul a ;ost creat% ;uncţionalitatea sa) bene;iciile principale pe care le caută consumatorul #n primul r
adaugă produsului de ba+ă o serie de atribute ce di;erenţia+ă
produsul de cel al concurenţilor) concurenţilor) cum ar ;i% calitate) nume de marcă) ambalare) caracteristici) stil etc. Acesta este produsul propriu6+is propriu6+is pe care #l cumpără cumpără consumatorul consumatorul Gex. cisme cisme marca Ouban ce au calitate mai bună at
!. produsul 7m6untţit sau lrgit
care prin trăsături intangibile con;erite produsului o;eră
bene;icii psi/ologice) ce sunt adesea decisive #n alegerea pe care o ;ace consumatorul. Aceste
11
Cetină) >uliana ) arketingul serviciilor. 'undamente şi domenii de speciali+are) *ditura 5ranus) ucureşti) 2KKE.) p. 123613L
trăsături intangibile) cum ar ;i% servicii post6v
4ig. 1. Ni-elurile produsului &
$/. Dotler detalia+ă anali+a ;uncţiilor produsului pe cinci trepte) ca o re;lectare a orientării de marketing strategic% Gve+i ;ig.2H 13 1. produsul de 6a"
care este nivelul său nucleul ;undamental@
2. produsul generic
care de;ineşte produsul propriu6+is u+ual@ ce include ;uncţii noi) pe care cumpărătorul aşteaptă să i le o;ere
4ig. 2. Ni-eluri de conceptuali"are a produsului.+
,ursa% ,ursa% $/. Dotler G$/. Dotler) Dotler)
arketing anagement) 8 t/ edition) $rintice Ball 1EE2 1! =n conclu+ie) produsul ca instrument de satis;acere a cererii) nu repre+intă o colecţie de materii prime asimilate #ntr6un mod oarecare) ci un ansamblu de elemente ;i+ice) estetice) emoţionale şi psi/ologice pe care le cumpără cineva #n cadrul procesului sc/imbului) #n vederea satis;acerii unei nevoi materiale sau spirituale. *l are mai multe ;aţete. Ast;el) producătorul vede proprietăţile ;i+ice) dar specialistul de marketing vede utilitatea lui pentru consumator şi care contea+ă cu adevărat #n procesul sc/imbului. Ca urmare) #ntreprinderea trebuie să6şi de;inească produsul at
1. componentele componentele corporale
se re;eră la atributele merceologice ale produsului şi
ambala-ului şi la caracteristicile ;uncţionale ale acestora. *le vi+ea+ă substanţa materială şi structura ;i+ico6c/imică a produsului) cum ar ;i% materialele constitutive) structura) ;orma) culoarea) calitatea ;inisării) e;icienţă #n utili+are etc. 2. componentele acorporale
privesc elemente ce nu au corp material nemi-locit ca%
numele) marca) instrucţiuni de utili+are) garanţie) instalarea şi serviciul) protecţia legală prin brevet) licenţa de ;abricaţieMcomerţ) condiţii de livrare şi transport) preţul) condiţii de plată şi credit etc. !. compon component entel elee comun comunica icaţi ţiona onale le
vi+ea+ vi+ea+ăă ansam ansamblu blull in;orm in;ormaţi aţiilo ilorr pe care care
producătorii şi distribuitorii le di;u+ea+ă #n direcţia potenţialilor clienţi) mesa-ele ce contu conturea rea+ă +ă imagin imaginea ea pub public licăă a produ produsul sului ui şi a mărcii mărcii)) pub public licita itatea tea)) relaţi relaţiile ile pub public lice) e) promovarea v
cont contur urea ea+ă +ă imag imagin inea ea prod produs usul ului ui)) ca sint sinte+ e+ăă a
repre+entărilor mentale de natură cognitivă) a;ectivă) socială şi personală. C
D"4*) $/ilip.) anagementul marketingului) *ditura "eora) "eora) ucuresti) 1EE8) p.3268(
=n vi+iunea de marketing) ;iecare din cele patru componente are rolul şi importanţa sa #n perce perceper perea ea produ produsul sului ui de către către consum consumato atorr. 0e aceea aceea)) produ produsul sul nu trebui trebuiee conce conceput put exclusiv te/nic) prin dimensiunea sa ;i+ică) ci şi prin dimensiunea să psi/ologică) prin calităţile sale imateriale care #l obligă pe consumator să şi6l reamintească) să6l vi+uali+e+e. 0imensiunile psi/ologice ale produsului #i con;eră consumatorului prestigiu) accesibilitate socială) socială) sentimentul sentimentul propriei propriei valori) valori) pun
1(
cu cele trei
compo compone nente nte%% caract caracteri eristi sticil cilee ;i+ice ;i+ice sau atribu atributel tele@ e@ avanta avanta-el -elee sau ;uncţi ;uncţiile ile@@ sistem sistemul ul de susţinere@ trebuie să constituie preocuparea esenţială a studiilor de marketing. !. Politica de preţ !.1. Preţul 8 aspecte teoretice
$retul este unul dintre cei patru piloni ai mixului de marketing. *l se a;lă #ntr6o strn acelasi timp) #nsă) posibilitătile ;irmei de a manevra pretul sunt relativ limitate si di;erite de cele care intervin #n utili+area celorlalte componente ale produsului. 1 =nsoţitor permanent al produsului) preţul nu este o re;lectare exclusivă a acestuia. *l intervine ca element de contact şi de armoni+are #ntre produs şi mediul mediul căruia căruia i se adresea+ă) adresea+ă) #ntre o;ertă o;ertă şi cererea de măr;uri. măr;uri. *ste su;icient su;icient ca unul dintre aceşti doi termeni ai relaţiei de piaţă) #ntre care intervine preţul) să aibă un caracter dinamic) pentru ai imprima şi preţului trăsături speci;ice. >ar #n realitate ambii termeni posedă această trăsătura caracteristică. 0e aici pluralitatea ;ormelor şi nivelurilor preţului) alt;el spus unul şi acelaşi produs poate avea un singur preţ ci o multitudine de preţuri) #n ;uncţie de locul GspaţiulH) momentul şi modalităţile pre+enţei lui pe piaţă. >mportanţa preţului #n combinaţiile de marketing varia+ă #n ;uncţie de #mpre-urări. =n unele situaţii el poate avea un rol decisiv #n reali+area obiectivelor unei ;irme) #n altele contribuţia sa este minimă) sau poate lipsi. Comparativ cu celelalte componente ale mixului 1(
Pt.$rutianu) C unteanu) C.Calusc/i) p. c
1
de marketing Gprodusul) distribuţia) promovareaH preţul are o situaţie specială) el nu este o variabilă pur eterogena) a;lată total la discreţia #ntreprinderi) dar nici un element străin aces aceste teia ia.. =n aces aceste te două două situ situaţ aţii ii extr extrem eme) e) preţ preţul ul poat poatee avea avea o mu mult ltit itud udin inee de po+i po+iţi ţiii intermediare. ricum) #ntreprinderea este implicată #n problemele de preţuri şi numai prin ;aptul că le practica e;ectiv #n relaţia de v
18
Cetină) >uliana ) arketingul serviciilor. 'undamente şi domenii de speciali+are) *ditura 5ranus) ucureşti) 2KKE.) p. 123613L Constantin 'lorescu ) arketing) *ditura arketer) ucuresti) 1EE2) p. 26!3 18
*. Politica de distri6uţie
=n sens larg) termenul de distribuţie desemnea+ă ansamblul ansamblul mi-loacelor şi operaţiunilor care contribuie la punerea la dispo+iţia consumatorilor Gutili+atorilorH a bunurilor GserviciilorH reali+ate de un agent economic producător. producător. Aceste mi-loace şi operaţiuni pe care le presupune termenul de distribuţie se grupea+ă #n două mari categorii) ce pot ;i desemnate prin termenii de distribuţie distribuţie comercială comercială Gcircuitul Gcircuitul economic al produselor produselorHH şi distribuţie distribuţie ;i+ică Glogistica Glogistica produselorH.=n general) din punctul de vedere al producătorului) se porneşte de la două ;uncţii centrale ale distribuţiei% 1E ? 'uncţia logistică a sistemului de distribuţie% ani/ilarea timpului şi spaţiului prin transport şi depo+itare) precum şi derularea comen+ilor@ ? 'uncţiile de ac/i+iţie ale sistemului de distribuţie. Conceptul de distribuţie se re;eră) mai #nt
1E
Cetină) >uliana ) arketingul serviciilor. 'undamente şi domenii de speciali+are) *ditura 5ranus) ucureşti) 2KKE.) p. 123613L
,atis;acerea trebuinţelor umane de ba+ă prin consumul de produse şi servicii este re+ultatu re+ultatull ;uncţionă ;uncţionării rii mecanismu mecanismului lui cerere6 cerere6 o;ertă o;ertă alcătuit alcătuit din subsistem subsistemee de cercetare cercetare66 in;ormare) producţie6trans;er şi subordonat ca ;inalitate a clientului. ,ubsistemul de trans;er al bunurilor şi serviciilor de la producătorMreali+ator producătorMreali+ator la consumatorM utili+ator #nc/eie ciclul şi asigură ;inali+area e;ectivă a activităţii #ntreprinderii. 'ără distribuţie nu se poate #nc/eia ciclul economic şi nu se poate relua producţia dec
dar şi creşte creşterea rea comple complexit xităţi ăţiii produs produselo elorr a determ determina inatt pe produc producăto ători ri să6şi să6şi identi identi;ic ;icee
e;orturile #n etapa ;inală) cea a comerciali+ării v
Aurelian A. ondrea) >ntroducere #n marketing) *ditura * ditura 'undaţiei om
20
21
Constantin 'lorescu ) arketing) *ditura * ditura arketer) ucuresti) 1EE2) p. 26!3
Activităţile incluse #n s;era distribuţiei cunosc o extindere şi diversi;icare continuă antren
23
0istribuţia permite diminuarea numărului de tran+acţii) de reali+are a economiilor) de ameliorarea a sortimentului o;erit consumatorilor şi au rolul de a răspunde c
elev) Viorica) arketingul serviciilor & Note de curs) vol. >) >>) *ditura 'undaţiei om
consumul ;inal) ea deţine rolul de intermediar #ntre producţie şi consum) asigur
9.1. Promo-area 7n mixul de marketing
>n condit conditiile iile econom economico ico6soc 6social ialee actua actuale) le) ale creste cresterii rii sc/imb sc/imburi urilor lor econo economic micee internationale) ale sporirii si diversi;icării continue a bunurilor si serviciilor destinate nevoilor societătii) Sproblemele comunicării cu consumatorii Gutili+atoriiH interni sau cu partenerii externi devin din ce #n ce mai di;icile) necesită e;orturi de cunoastere si in;ormare reciprocă mult mai #nsemnate) mult mai variateJ 2. >n pre+ent) consumatorului #i este practic imposibil să a;le singur ce ;el de măr;uri se găsesc pe piată) unde si cn aceste conditii) este necesară asigurarea unor comunicatii 2!
Constantin 'lorescu ) arketing) *ditura * ditura arketer) ucuresti) 1EE2) p. 26!3 elev) Viorica) arketingul serviciilor & Note de curs) vol. >) >>) *ditura 'undaţiei om
26
permanente #ntre o;ertanti si consumatori.Noţiunea generică de promovare va desemna #nsă ansamblul acestor activităţi) ea utili+
elev) Viorica) arketingul serviciilor & Note de curs) vol. >) >>) *ditura 'undaţiei omndependenTa *conomică) ucuresti) 1EE8) pag.28K 27
Ca ;ormă de comunicare ;olosită pentru a in;orma) convinge sau reaminti publicului despre bunurile) serviciile) imaginea) implicarea #n comunitate a unei persoane sau organi+aţii) promovarea are adesea rolul decisive decisive #n procesul procesul de reali+are a obiectivelor obiectivelor stabilite. =n econo economia mia de piaţă piaţă mod modern ernă) ă) nu contea contea+ă +ă ca produs produsele ele sunt sunt de calita calitate) te) dacă dacă potenţiali consumatori nu le cunosc) este puţin probabil să se v
nivelul ;iecăruia component a mixului de marketing se poate elabora
un ansamblu submix% de produs de preţ de distri6uţiede promo-are. Cei *P repre+intă punctul de vedere al v
2E
