lucrare diploma hepatita b

CAPITOLUL I

Notiuni generale despre Hepatita Virala B

Hepatita B reprezinta infectia ficatului cu virusul hepatitic B (VHB). Virusul Virusul hepatitic B este unul dintre cele 5 tipuri de virusuri identificate pana in  prezent responsabile responsabile de hepatitele virale, celelalte celelalte fiind A, A, C, D si E fiecare tip avand caracteristicile sale in ceea ce priveste transiterea, severitatea, abordarea terapeutica. !nfectia cu virusul B poate fi acuta " cu durata ai ica de # luni sau cronica "  peste # luni. !n cazul cazul forei acute, la cele ai ulte persoane persoane ($5%), sisteul sisteul iun este, de re&ula, capabil sa eliine virusul din or&anis, cu vindecare copleta in interval de cateva luni. Atunci cand sisteul iun nu poate lupta contra virusului, infectia cu HVB  poate persista toata toata viata, cu risc de a dezvolta insuficienta insuficienta hepatica, hepatica, ciroza sau cancer hepatic. Copiii au risc ult ai are sa dezvolte o infectie cronica. 'u eista un trataent curativ al hepatitei B, dar eista un vaccin care poate preveni boala la pacientii neinfectati. acientii infectati trebuie sa ia anuite asuri pentru a ipiedica transiterea bolii.

I.1.Notiuni de anatomie si fiziologie

i!atul" *icatul este cel ai are or&an din corp. +r&an plin, de consisten- fer-, ficatul cnt-re/te la adult 012230522& 012230522& cu vasele &olite. Este situat 4n loa subdiafra&atica subdiafra&atica /i partea intern- a hipocondrului hipocondrului stn&. Este alc-tuit din doi lobi ine&ali, cel drept fiind de circa /ase ori ai are dect cel stn&. *icatul are dou- fee6 una superioar-, conve-, /i alta inferioar-. *aa superioarsuperioareste liitat- prin dou- ar&ini6 una posterioar-, ai &roas-, /i alta anterioar-, ai ascuit-. e faa inferioar- se observa dou- /anuri sa&itale /i un /an transversal, de aspectul literei 7H7. Aceste /anuri deliiteazdeliiteaz- lobul drept, lobul stn&, lobul p-trat,

~1~

ventral /i lobul 8pie&el dorsal. !n /anul transversal se afl- nilul ficatului, prin care p-trund vasele /i nervii ficatului /i ies canalele biliare /i lifatice or&anului. *icatul are dou- 4nveli/uri6 un 4nveli/ seros care 4nvele/te tot ficatul, cu ece pia suprafeei superioare, unde ficatul est aderent la diafra&9 al doilea 4nveli/ este capsula :lisson, care acoper- ficatul /i intr-, la nivelul nilului, 4n interiorul or&anului de3a lun&ul vaselor /i c-ilor biliare. Vas!ulariza#ia fi!atului Aceasta este asi&urat- de artera hepatica, care aduce sn&ele arterial, /i de vena  port-, care aduce sn&ele venos funcional. 8n&ele pleac- de la ficat prin venele suprahepatice, care colecteaz- tot sn&ele din acest or&an /i 4l vars- 4n vena cava inferioar-. Vasele lifatice se adun- 4ntr3o reea subseroasa care aun&e la &an&lionii substernali, ediastinali anteriori, pancreaticolienali cu lifa colectat- de pe faa inferioar- /i din lifaticele septurilor intrahepatice.  Ner$ii fi!atului rovin din pleul hepatic, alc-tuit din fibre sipatice care ies din &an&lionul celiac, /i din fibre parasipatice care se desprind din abii nervi va&i. %tru!tura &istologi!' Capsula ficatului este alc-tuita din esut conunctiv /i elastic. Din capsul- pornesc 3 de la bi l spre interiorul ficatului 3 septuri fibroase, care constituie suportul conunctiv al eleentelor vasculare, biliare, lifatice /i nervoase. Eleentele conunctive provenite din capsul-, 4preuna cu traa reticulara, care reprezint- suportul celulelor hepatice constituie structura ezoderic- a ficatului. !n afar- de aceasta ai eista /i structura endotelial-, alc-tuit- din celulele hepatice (hepatocite). ;nitatea orfofuncional- a ficatului este lobulul hepatic.
~2~

hepatocite se &-sesc canaliculele biliare intralobulare f-r- perei proprii, 4n care se descarc- bila, produsul de secreie al hepatocitelor. 8pre periferia lobulului canaliculii biliari 4ncep s- aib- perete propriu /i, ie/ind din lobul, se continu- cu canale interlobulare. Acestea se colecteaz-, 4n final, 4n cele dou- canale hepatice (drept /i stn&), prezente 4n nilul ficatului. C-ile biliare etrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic coun, care rezult- din unirea canalelor hepatice /i care se continu- cu canalul coledoc ce se deschide 4n duoden, 4preun- cu canalul pancreatic principal prin orificiul +ddi. Din calea biliar- principal- se desprinde canalul cistic, prin care bila aun&e 4n perioadele interdi&estive 4n vezicula biliar-.

Fiziologia *icatul are o are ca pacitate de re&enerare. *unciile lui sunt ultiple, fiind 4ndeplinite la nivelul hepatocitului. *unciile lui principale sunt6 

un!#iile meta(oli!e  se eercit- 4n metabolismul glucidic, protidic, lipidic şi

mineral.

!n etabolisul &lucidic , ficatul intervine 4n fosforilarea /i polierizarea &lucidelor 4n &lico&en, asi&urnd rezerve de &lucoza /i eninerea hoeostaziei &liceice. !n etabolisul protidic , ficatul are funcie proteinoforatoare, /i de echilibru  proteic, funcie urio&en-. 8intetizeaz- albuina, =2% din >3 &lobuline, 52% din ? 3&lobuline, protrobina /i fibrino&enul, catabolizeaz- nucleoproteinele. !n etabolisul lipidic intervine 4n absorbia &r-siilor /i 4n fosforilarea lor, 4n sinteza /i esterificarea colesterolului, 4n sinteza lipoproteinelor, fosfolipidelor /i tri&liceridelor. !n etabolisul ineral acioneaz- prin depozitarea fierului /i a cuprului /i intervine 4n repartiia apei /i a electroliilor (ionii de 'a @ ,  /i Cl 3 ) 4n or&anis. un!#ia (iliar' coport- secreia /i ecreia bilei, cu rol iportant 4n di&estia /i absorbia &r-siilor, 4n absorbia vitainelor liposolubile (A, D, E /i ), 4n absorbia fierului /i calciului alientar. Bila con ine6 $=% ap- /i ur-torii copo3neni6 s-ruri biliare, pi&eni biliari,

~3~

colesterol, lecitine /i s-ruri anor&anice. un!#ia antito)i!'  const- 4n faptul c- ficatul dispune de activit-i prin care substanele toice de ori&ine eo&en- ca /i cele rezultate din etabolisele endo&ene sunt transforate 4n substane ai puin toice /i eliinate ca atare. %inteza fermen#ilor  necesari proceselor vitale este 4ndeplinit-, 4ntr3o are -sur-, de ficat. *en#ine e!&ili(rul a!ido+(azi! 9 ficatul ai are rol de depozit al apei.

I.,. -efinitia &epatitei $irale de tip B

HVA tip B este o boal- infecioas-, deterinat- de virusul hepatitic B, un virus AD', din failia Hepadnaviridae, transis pe cale parenteral-, caracterizat- clinic  printr3o evoluie variat-, adesea dificil-, cu risc letal /i cu poten ial iportant de trecere 4n stare cronic-6 hepatit- cronic- /i cir oz- (constituie 02305% din HVA).

I.. /tiologie

Virusul hepatitic B conine AD' circular, dublu spiralat sau dublu helicoidal /i are 1 n. !n structura anti&enic- a virusului hepatitic B, se cunosc  anti&ene principale, fa- de fiecare din acestea forndu3se anticorpi specifici.  Antigenul HBs (antigen de suprafaţă a virusului hepatitic B) denumit şi  Antigen Australia

A&HBs apare 4n sn&ele celor infectai cu ult tip 4naintea bolii clinice, 4ncepnd din a 13a s-pt-n- dup- inoculare /i se enine 4ntre a 13a /i a 103a s-pt-n- a perioadei de stare a bolii /i dup- aceea. !n tot acest interval este posibildecelarea 4n sn&e a A&HBs /i p rin aceasta se pune dia&nostic ul de HVA de tip B.

~4~

ersistena 4n sn&e a A&HBs peste  luni de la debutul bolii are senificaia trecerii 4n stare cronic-.  Antigenul central (AgHBc)

Este reprezentat de nucleocapsida virusului /i nu se &-se/te liber 4n sn&ele circulant, ci nuai 4n hepatocite (4n special 4n nucleii acestora /i ai puin 4n citoplas-). Anticorpii antiA&HBc apar 4naintea apariiei anticorpilor anti A&HBs /i persistatt tip ct continu- replicarea ei, senificnd prezena activ- a bolii, tendin- la cronicizare.  Antigenul "e" (AgHBe)

Distinct iunolo&ic de A&HBs /i A&HBc, se &-se/te nuai 4n serurile A&HBs  parazite. A&HBe apare precoce 4n incubaie, 4naintea cre/terii transainazelor serice, odat- cu sau puin dup- apariia A&HBs iar persistena lui indic- evoluia bolii spre cronicizare.  Alte antigene ale HA de tip B

 A'!:E' DE<A (anti&en asociat cu infecia de virus hepatitic B). A fost decelat  prin iunofluorescen- 4n nucleii hepatocitelor la bolnavii cu Hepatiti- cronic-. Virusul hepatitic B rezist- 02 h la #2 FC, fiind distrus nuai prin fierbere  prelun&it-6 2 in la 022 FC sau prin autoclavare. Gezist- la clorinarea apei, la eter, fenol, alcool, este puin afectat de razele ultraviolete.

I.0. /pidemiologie

HVA de tip B a luat o are aploare 4n ultiii ani, ai ales abundenei anoperelor edico3chirur&icale. Acest tip de hepatit- doin- la aduli /i vrstnici.  !eervorul de virus hepatitic B

Este reprezentat de o prin6 3bolnavii de HVA de tip B, 3bolnavii de hepatit- cronic- purt-tori de A&HBs, 3bolnavii cu ciroz- posthepatit- B, 3bolnavii cu cancer priitiv hepatic care 4n proporie de 1232% sunt purt-tori

~5~

de A&HBs. rodusele uane care conin virusul B sunt6 sn&ele /i anuii derivai de sn&e, sn&ele enstrual, diferite secreii (spera, secreia va&inal-, lapte de a-), saliva.

 #erioada de contagioitate


rincipala cale de transitere a virusului hepatitic B este calea  parentera l-. Virusul hepatitic B se ai poate transite /i prin contactul persoanelor cu secreiile, spera sau lichidul va&inal, celor bolnavi de HVA de tipB. HVA de tip B se ai poate transite prin contact seual, prin pl-&i containate. Cea ai des 4ntlnit- este hepatita posttransfuzional-. ransiterea vertical- (&ravid-3fat) este posibil- dac- &ravida face HVA de tip B 4n ultiele  luni de sarcin- /i 4n cursul na/terii /i 4n perioada postnatal-.

 

!eceptivitatea

Este &eneral-, ai ales la aduli /i vrstnici.

I.. Patogenie

ato&enia hepatitei B se deosebe/te de cea a hepatitei A fiind ai copledatorit- u nor ecanis e iunopatol o&ice ca re intervin 4n deterinarea leziunilor  hepatice precu /i 4n funcie de r-spunsul iun al fiec-rei persoane. Virusul nu deterin- direct citoliza hepatic- ci acioneaz- prin reacii iune

~6~

&rave. Virusul hepatitic B se localizeaz- 4n celulele hepatice /i se ultiplic- 4n nucleul acestor celule unde se sintetizeaz- AD'3ul viral. *a- de virusul hepatitic se declan/eaz- diverse reacii iune de leziuni hepatice de diferite &rade, pn- la necroz-. !n evoluia HVA de tip B spre cronicizare sunt iplicai ai uli anticorpi anti3A&HBc /i anticorpii A&HBe /i ai puin sau deloc anticorpii anti3A&HBs.

I.2. Ta(lou !lini!

Hepatita viral- acut- de tip B, de/i aparent ase-n-toare cu HVA de tip A, se deosebe/te de aceasta printr3un spectru clinic ai cople, cu anifest-ri etrahepatice frecvente cu nueroase variante evolutive, pro&nostic ai sever /i un potenial iportant de cronicizare.  #erioada de incubaţie

Dureaz- 4ntre #23$2 zile cu liite 4ntre 5 /i 0#2 zile (53# luni). Aceast per ioad- este conta&ioas- deoare ce virusul apare 4n sn&e chiar dup- o s-pt-nde la inoculare. #erioada prodromală (preicterică)

8e instaleaz- insidios /i dureaz- 13 s-pt-ni. !n aceast- perioad- se instaleaz- o senzaie de discofort di&estiv, astenie /i indispoziie &eneral-. eperatura cre/te discret-, /i f-r- frisoane. *recvent apar anifest-ri cutanate /i articulare ca6 artral&ii fie, sietrice, datorate copleelor iune circulante sau fiate 4n capilare /i sinoviale9 anifest-ri aler&ice de tip boala serului9 anifest-ri cutanate sub for- de urticarie, erupii purpurice.  #erioada de stare (icterică)

!ncepe cnd apare icterul. 8e instaleaz- lent /i dureaz- ai uft dect 4n HVA de tip A, eninndu3se 4ntr3un platou ridicat (icterul are un caracter colestatic). 8e 4ntlnesc ultiple anifest-ri etrahepatice6 

anifest-ri di&estive 3 sunt epresia unei inflaaii &astrointestinale cu

tulbur-ri de tonus /i secreie la nivelul c-ilor biliare6 disIinezie biliar-.

~7~

 anifest-ri cardiace6 odific-ri electrocardio&raf4ce HA frecvent. 

anifest-ri vasculare6 vasculite cu caracter heora&ic uneori poliartrita

nodoas-. 

anifest-ri

renale6

nefrit- interstiial- /i, 4n unele

cazuri,

apare

&loerulonefrita.  anifest-ri neurolo&ice6 enin&ite, ielite, nevrite care apar ecepional. !n forele severe /i coatoase pot apare odific-ri psihice. 

anifest-ri cutanate6 erupii scarlatinifore, urticariene sau purpurice

(vasculite), facies particular, observat la copii ai ales9 obrai con&estionai de culoare ro/ie 4nchis- cu buzele ro/ii /i cu o zon- palid- 4n urul cavit-ii bucale9 oroderatita papuloas- infantil- :ianotti3Crosti.  anifest-ri heatolo&ice6

3 V8H noral- sau 4ncetinit3

teste hepatice cu valori crescute

3

: 022231222 ; 3 foarte ari

3 sidereie,bilirubina crescut3 testele de disproteineie sunt pozitive 3 leucopenie /i aneie heoiitic- acut-

I.3. /$olu#ie

HVA de tip B are evoluie ai lun&- /i ai dificil-, 4n funcie de vrst- /i fora clinic-. Vindecarea se produce nuai la 235% din cazuri, 02305% din bolnavi evolueaz- spre cronicizare. Din fo/tii bolnavi de hepatit- B, 02312% r-n purt-tori cronici de virus.

I.4. orme !lini!e

Forma anicterică" se 4ntlne/te 4n 0231$% din cazuri.

~8~

Forma colestatică: frecvent 4ntlnit- la aduli cu icter intens, cu prurit sup-r-tor9 colesteroleie ult crescut-, fosfatoz- alcalin- crescut-9 bilirubineie 5305&% (icter).

Forme prelungite (HVA tip b prelun&ita sipla)6 prezint- o re&resiune ai lent- a icterului /i a testelor biochiice. HVA persistenta6 se caracterizeaz- printr3un tablou persistent de HV tip de cteva luni /i chiar 03 ani, tip 4n care tabloul histopatolo&ic r-ne acela al unei HVA, f-raspecte de cronicizare HVA tip B ondulanta6 evolueaz- cu rec-deri ultiple tip de 031 ani9 cu recidive cauzate de eforturi, abateri alientare, suprainfecii, trataente cu cortizon. HVA prelun&ita cu potenial de cronicizare6 evolueaz- cu prelun&irea siptoelor dishepatice, perturbarea testelor hepatice, prezena autoanticorpilor, cre/terea !&:, sc-derea albuinelor /i anifest-ri histopatolo&ice.

Forme severe: in care se constat- 4nc- de la 4nceput o dezl-nuire deosebit de rapid- /i  brutal- a siptoelor. Asist- astfel la accentuarea tulbur-rilor di&estive, prezena sindroului heora&ic (epistais), febr- persistent-, reducerea diensiunilor ficatului, astenie intens-, sonolen-, sc-derea tipului de protrobin- sub 52%.

Forma fulminantă: in care se produce o necroz- asiv- hepatic-, cu insuficienhepatic- supraacut- cu evoluie rapid- spre co- /i sfr/it letal 4n 235% din cazuri.
~9~

3 tahicardia se 4nlocuie/te cu bradicardie specific- unui icter afebril  3feto hepatic (holer-3iros de ere stricate)

 Hepatita virală acută tip B la copii 3 evolueaz- favorabil datorit- puterii ari de re&enerare hepatic-. Giscul de a r-ne purt-tor cronic de virus hepatitic este 4nsai are cu ct vrsta este ai ic-.

 Hepatita virală acută tip B la gravide 3 evolueaz- ai sever la &ravidele cu alnutriie /i la cele care sunt 4n ultiul triestru de sarcin-. Giscul de infecie cu virus hepatitic tip B a produsului concepional este f oarte ic 4n priele dou- triestre de sarcin- dar devine considerabil cnd HVA tip B survine 4n ultiul triestru de sarcin-. !nfecia fatului se face frecvent 4n cursul na/terii /i 4n perioada postnatal-.

 HVA tip B la vârstnici 3 are o evoluie ai sever- cu fore prelun&ite, cu potenial crescut letal /i de cronicizare. HVA tip B are evoluie sever- la alnutrii, cei cu boli cronice di&estive, tuberculo/i, diabetici, alcoolici, toicoani.

Compli!a#ii 5i se!&ele $omplicaţii infecţioase

3 aneii heolitice 3 aneia aplastic- sau pancitopenic3 suprainfect-ri biliare 3 rede/teptarea unei BC $omplicaţii funcţionale vegetative

3 balon-ri abdoinale 3 disIinezii biliare 3 di&estie dificil3 hipotensiune hipostatic-

~10~

3hiperbilirubineie (icter prelun&it) Hepatita cronică persistentă sau agresivă $iroă posthepatită B $ancer hepatic primar  %tarea de purtător cronic asimptomatic de virus hepatitic B

I.6. -iagnosti!

Diagnostic pozitiv 8e pune pe baza6 3 datelor epideiolo&ice6 contacte infecioase cu bolnavii de hepatit- viralacut- B, contacte profesionale, posibilit-i de inoculare parenteral- (anopere edico3chirur&icale cu risc de transitere a virsului) 3 date clinice 3 date de laborator 3 sunt indispensabile pentru dia&nostic6  date specifice6

3 deterinarea A&HBsK pozitiv 3 anticorpii antiHBc de tip !&J care perit un dia&nostic precoce

3A&HBe  date nespecifice63 bilirubin- crescut-(4n cea icteric-) 3

leuco&raa 3 leucopenie

3

V8H ic-

3

:+,:3 ari (teste de citoliz-)

3

sidereie crescut-

3

fosfatoza alcalin- 3 crescut-

3

sc-derea albuinelor  

3

cre/terea & &lobulinelor 

3teste de coa&ulare 3 odificat!n HVA tip A, citoliz- (:) este are la 4nceput ca 4n hepatita viral- acut- tip B, dar  scade ai repede. !&J 4n HVA tip B sunt norale sau u/or crescute, 4n tip ce 4n HVA tip A sunt foarte crescute.

~11~

 Diagnostic diferenţial  3 ase-n-tor cu HVA tip A. Coa din hepatita fulinant- trebuie difereniat- de6 Coele etabolice6 diabetica, hipo&liceica, ureica, hidroelectrolitica. Coele toice6 alcoolica, barbiturica, or&anofosforate B, Co, tetraetil de b. Coele infectioase6 encefalite virale, enin&oencefalite bacteriene, alarie. Coele neurochirur&icale6 trauatise, tuori, epilepsie, abces cerebral.

I.17. Prognosti! 3este rezervat 3se vindec- coplet 4n 235% din cazuri, 4n rest evolund spre infecie cronic(hepatit- cronic-, ciroz-). Datele de pro&nostic a&ravant sunt6 vrsta, alcoolisul, hipertiroidisul, luesul, diabetul, afeciuni &astrointestinale cronice, leziuni hepatice anterioare. I. 11. Tratament rebuie s- fie ai cople dect al HVA tip A. rataentul va fi condus pe  baza ur-toarelor obiective6 L scurtarea evoluiei bolii L prevenirea evoluiei prin insuficien- hepatic- fulinant-, necroz- hepaticsupraacutL prevenirea coplicaiilor iediate L prevenirea trecerii bolii acute 4n stare cronicL reinte&rarea 4n activitatea anterioar- sau dac- este posibil 4ntr3o unccorespunz-toare capacit-ii funcionale a ficatului Gepausul la pat este esenial pentru vindecarea hepatitei. Geluarea activit-ii se va face pro&resiv.

~12~

 D!EA 3 echilibrat-, care s- conin- toi factorii nutritivi, s- fie oferita 4n funcie de tolerana di&estiv- sau apetit.
3


Apicilina l& la h i.. 3 HHC i.v. 12&MI&corpMzi 3 se d- 4n stadiul prodroal /i preco3 hidratare cu6 :lucoza 02%

3 cobate hipo&liceia 3 asi&ur- un aport caloric crescut 1222lMzi

Ali 0222 l de alte lichide6 Ainoacizi (Ar&inin-), plas- proasp-t-. 3 corectarea tulbur-rilor hidroelectrolitice /i acidobazice (&lucoza, ser fiziolo&ic,  bicarbonat, sol Gin&er) 3cobaterea sn&er-rii6 plas- proasp-t- 1523522l, vitaina , Ca, Venostat 3 cobaterea edeului cerebral6 3 Janitol soluie hiperton- 12% 3

*uroseid

3

Cortizon6 cobate edeul cerebral

3

sedative

3prevenirea infeciilor secundare 3vitainizare 3 suprave&herea respiraiei /i aspirarea secreiilor traheale 3controlul respiraiei, pulsului, A, E:, EE:, Hb, Ht, electrolii, :, ip NuicI, echilibru acidobazic.

I.1,. Profila)ie 'ăsuri faţă de sursele de infecţie

3 bolnavii de HVA se declar- 4n od obli&atoriu noinal cu specificarea tipului de hepatit-9 3 izolarea bolnavilor cu HVA este obli&atorie9 3 -surile de dezinfecie curent- trebuie aplicate ri&uros9 sp-lare pe ini cu ap- /i s-pun sau dezinfecie cu alcool iodat 2,5%9 pentru celelalte instruente6 autoclavare la 012 FC tip de 2 inute sau prin fierberi 2 inute la 022 FC. 3 contacii receptivi (failiali) se 4nre&istreaz- /i se ur-resc prin control  periodic pe durata incubaiei aie.

~14~

'ăsuri faţă de căile de transmitere

rofilaia hepatitei posttransfuzionale include ur-toarele -suri6 3 depistarea /i ecluderea dintre donatori a purt-torilor de A&HBs 3 eliinarea donatorilor periculo/i 3 utilizarea raional- a transfuziilor  3 protecia cu iuno&lobuline uane specifice.

~15~