Licenta Asigurari Final

UNIVERSIT UNIVERSITATEA ATEA DE ȘTIIN TIINȚE AGRONOMI AGRONOMICE CE ȘI MEDICINĂ MEDICINĂ VETE VETERI RINA NARĂ RĂ BUCU BUCURE REȘTI FACULTATEA DE MANAGEMENT – INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

LUCRA UCRARE RE DE LI LICEN CENȚĂ PIA PIAȚA ASIG ASIGUR URĂR ĂRIL ILOR OR AGRI AGRICO COLE LE - TE TEND NDIN INȚE ȘI PE PERS RSPE PECT CTIV IVE E

COOR COORDO DONA NATO TOR R ȘTIIN TIINȚIFIC: Prof. Univ. Dr. Constantin Marian

ABSOLVENT: Prodan Mariana

BUCUREȘTI

PIAȚA ASIGURĂ ASIGURĂRIL RILOR OR AGRICO AGRICOLE LE - TENDIN TENDINȚE Ș I PERSPE PERSPECTI CTIVE VE

- 2009CUPRINS Introducere.............................. Introducere..................................................... .............................................. .............................................. .............................................. .............................3 ......3 CAPITOLUL I CONCEPT, CONCEPT, NECESITAT NECESITATE E ȘI EVOLUȚIA ASIGURĂRIL ASIGURĂRILOR... OR........ ........................................4 1.1.

Conceptu Conceptull de asigurare asigurare..... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... ......4 .4

1.2. 1.2.

Modu Modull de acțiune iune,, rolu rolull și func funcții iile le asig asigur urăr ăril ilor or ……………………………………….6

1.3.

Necesitatea asigurărilor în agricultură............................... agricultură...................................................... ............................................9 .....................9

1.4. 1.4.

Etap Etapel elee evol evolut utiv ivee pri privi vind nd acti activi vită tățile de asig asigur urar aree ……………………………………11

1.5.

Clasifica Clasificarea rea asigurărilo asigurărilor..... r.......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......17 .17

1.6.

Piața asigurărilor. asigurărilor...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......20 .20

CAPITOLUL II PRUDUC PRUDUCȚIA AGRICOLĂ AGRICOLĂ ȘI FORMELE FORMELE DE RISC MANIFESTAT MANIFESTATE………… E…………………... ………....27 .27 2.1. Catastrofele naturale și implicații în activitățile din agricultură.................................. agricultură........................................27 ......27 2.2. Fonduri ce pot fi alocate în sistemul asigurărilor agricole........................................ agricole.................................................29 .........29 2.3. Riscuri Riscuri ce pot pot fi asigurate asigurate în sistemul de produc ție agricolă (sistemul animal animal și vegetal)30 vegetal)30 CAPITOLUL III LEGISLAŢIA ŞI FORMELE DE INTERVENŢIE A STATULUI ÎN SISTEMUL ASIGURĂRILOR DIN AGRICULTURĂ................................. AGRICULTURĂ........................................................ .............................................4 ......................400 3.1. Reglementarea legislativă pentru pentru asigurărilor agricole………………………………….40 agricole………………………………….40 CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURĂRILE AGRICOLE ( SISTEMUL VEGETAL ) ÎN CADRUL SC OMNIASIG VIG SA……………………………………………………….....44 4.1. Date generale despre SC Omniasig Vig SA……………………………………………..44 4.2. Condiții generale privind asigurarea asigurarea culturilor agricole împotriva împotriva factorilor naturali de risc…………………………………………………………………………………………….46 4.3. Condi Condiții specifice privind asigurarea asigurarea valorii valorii produc ției......................................... iei.....................................................62 ............62 2


- 2009CUPRINS Introducere.............................. Introducere..................................................... .............................................. .............................................. .............................................. .............................3 ......3 CAPITOLUL I CONCEPT, CONCEPT, NECESITAT NECESITATE E ȘI EVOLUȚIA ASIGURĂRIL ASIGURĂRILOR... OR........ ........................................4 1.1.

Conceptu Conceptull de asigurare asigurare..... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... ......4 .4

1.2. 1.2.

Modu Modull de acțiune iune,, rolu rolull și func funcții iile le asig asigur urăr ăril ilor or ……………………………………….6

1.3.

Necesitatea asigurărilor în agricultură............................... agricultură...................................................... ............................................9 .....................9

1.4. 1.4.

Etap Etapel elee evol evolut utiv ivee pri privi vind nd acti activi vită tățile de asig asigur urar aree ……………………………………11

1.5.

Clasifica Clasificarea rea asigurărilo asigurărilor..... r.......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......17 .17

1.6.

Piața asigurărilor. asigurărilor...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......20 .20

CAPITOLUL II PRUDUC PRUDUCȚIA AGRICOLĂ AGRICOLĂ ȘI FORMELE FORMELE DE RISC MANIFESTAT MANIFESTATE………… E…………………... ………....27 .27 2.1. Catastrofele naturale și implicații în activitățile din agricultură.................................. agricultură........................................27 ......27 2.2. Fonduri ce pot fi alocate în sistemul asigurărilor agricole........................................ agricole.................................................29 .........29 2.3. Riscuri Riscuri ce pot pot fi asigurate asigurate în sistemul de produc ție agricolă (sistemul animal animal și vegetal)30 vegetal)30 CAPITOLUL III LEGISLAŢIA ŞI FORMELE DE INTERVENŢIE A STATULUI ÎN SISTEMUL ASIGURĂRILOR DIN AGRICULTURĂ................................. AGRICULTURĂ........................................................ .............................................4 ......................400 3.1. Reglementarea legislativă pentru pentru asigurărilor agricole………………………………….40 agricole………………………………….40 CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURĂRILE AGRICOLE ( SISTEMUL VEGETAL ) ÎN CADRUL SC OMNIASIG VIG SA……………………………………………………….....44 4.1. Date generale despre SC Omniasig Vig SA……………………………………………..44 4.2. Condiții generale privind asigurarea asigurarea culturilor agricole împotriva împotriva factorilor naturali de risc…………………………………………………………………………………………….46 4.3. Condi Condiții specifice privind asigurarea asigurarea valorii valorii produc ției......................................... iei.....................................................62 ............62 2


4.4. Anexe privind asigurarea culturilor agricole…………………………………………….65 4.5. Analiza SWOT a SC OMNIASIG VIG SA…………………………………………….74 CONCLUZII ȘI RECOMNADĂRI................................... RECOMNADĂRI.......................................................... .............................................. ............................75 .....75 BIBLIOGRAFIE................................. BIBLIOGRAFIE........................................................ .............................................. .............................................. ......................................78 ...............78

3

PIAȚA ASIGURĂRILOR AGRICOLE - TENDINȚE Ș I PERSPECTIVE

INTRODUCERE Asigurarea este o garantare, o punere în siguranţă, o încredinţare, o promisiune fermă, o măsură de prevedere ce se ia de către cei interesaţi pentru conservarea bunurilor pe care le posedă, pentru ocrotirea persoanelor fizice în cazul diminuării sau al pierderii capacităţii de muncă datorită unor boli, accidente sau atingerii unei anumite limite de vârstă. De asemenea, asigurările reprezintă un obiectiv necesar al dezvoltării economice şi sociale, izvorât din acţiunea legilor economice obiective, care constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi cele juridice ameninţate de anumite riscuri, a unui fond din care se compensează daunele, se plătesc sumele asigurate şi se satisfac alte cerinţe economico – financiare probabile, imprevizibile. Rolul asigurărilor constă în protejarea bunurilor şi persoanleor împotriva diferitelor riscuri, prin compensarea financiară a pierederilor cauzate de producerea unui anumit risc. Acest lucru este posibil datorită existenţei fondului de asigurare, creat din primele de asigurare pe care le plătesc asigurații. Lucrarea de față constituie un studiu al tendințelor și perspectivelor asigurărilor agricole din România având studiu de caz al culturilor agricole în cadrul SC Omniasig SA, pe datele concrete de desfă șurarea a activită ții din acestă societate de asigurări. Lucrarea este structurată în 5 capitole, după cum urmează: Capitolul 1 cuprinde date despre conceptul, necesitatea, evolu ția și rolul asigurărilor agricole. De asemenea punctează informa ții despre clasificarea și pia ța asigurărilor. Capitolul 2 prezintă informații referitoare la producția agricolă ( sistemul animal și vegetal ) și formele de risc manifestate în activitățile din agricultură. Capitolul 3 cuprinde date referitoare despre legislație și formele de interven ție a statului în sistemul asigurărilor din agricultură. Capitolul 4 prezintă studiul de caz în cadrul SC Omniasig SA urmărind coordonatele de piață si modul de încheiere al asigurărilor agricole ( sistemul vegetal ) din cadrul acestei societăți. Capitolul 5 este reprezentat de concluzii și recomandări.

4


CAPITOLUL I CONCEPT, NECESITATE ȘI EVOLUȚIA ASIGURĂRILOR AGRICOLE 1.1. Conceptul de asigurare După Gh. Bistriceanu 1 „asigurarea este operaţiunea financiară ce decurge dintr-o lege sau dintr-un contract prin care societatea de asigurări se obligă ca în schimbul unei sume primite periodic să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi în urma unor întâmplări independente de voinţa lui”. În acelasi timp, se poate spune că, asigurarea este un raport juridic izvorât din lege sau dintr-un contract de asigurare a persoanei sau a unui bun. Asigurarea are urmatoarele trăsături caracteristice: 

riscurile se compensează prin crearea unei comunităţi de risc şi suportarea daunelor se face potrivit principiului mutualităţii;



evenimentul trebuie sa fie întâmplător, adică producerea riscului sa fie independent de voinţa asiguratului şi asiguratorului;



evenimentul trebuie să se poată evalua pe baza calculelor statistico - matematice privind frecvenţa şi proporţiile valorice ale fiecărui risc;

 

asiguraţii trebuie să fie egal ameninţaţi de riscurile respective; plata primei de asigurare şi, respectiv, a indemnizaţiei de asigurare, în forma cea mai simplă. Problemele asigurării trebuie abordate, după caz, sub trei aspecte:



juridic;



economic;



financiar.

Abordarea juridică Pentru a fi operantă asigurarea trebuie să capete formă juridică, o asemenea formă i-o conferă contractul, care constituie ”legea părţilor”, precum și legea propriu-zisă, emisă de puterea legislativă. 1

Gh. Bistriceanu - Asigurări şi reasigurări în România, Ed. Universitară, 2006 ( Preluat după Carmen Anglescu Asigurări și Reasigurări, 2006 ).

5


Potrivit legii asigurărilor din 1995, "prin contractul de asigurare, asiguratul se obligă să platească o primă asiguratorului, iar acesta se obligă ca, la producerea unui anume risc, să platească asiguratului sau beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată, denumită în continuare indemnizaţie, în limitele şi la termenele convenite". Formulări asemănătoare pot fi întalnite şi în codurile civile ale altor ţări. Legea și contractul de asigurare se completează reciproc, constituind izvoare de drepturi şi obligaţii în domeniul asigurărilor. Legea constituie principala formă juridică de reglementare a asigurărilor. În art. 942, Codul civil român defineşte contractul ca fiind ,,acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau a atinge între dânşii un raport juridic". Contractul de asigurare este strict bilateral şi, de regulă, nu se poate încheia cu titlu gratuit. Din punct de vedere juridic, contractul de asigurare face parte din categoria contractelor aleatorii. Potrivit prevederilor Codului civil român, art. 1635 ,,contractul aleatoriu este convenţia reciprocă ale cărei efecte, în privinţa beneficiilor şi a pierderilor pentru toate părţile, sau pentru una sau mai multe dintre ele, depinde de un eveniment necert". Asigurarea facultativă se realizează prin contractul de asigurare. Toate asigurările sunt reglementate prin lege, dar, în timp ce asigurările obligatorii funcţionează direct pe bază de lege, asigurările facultative au la bază şi contractul de asigurare semnat de părţi.

Asigurările sub aspect economic: Relaţiile de asigurare sunt o componentă a finanţelor, a relaţiilor economice. Relaţiile economice de asigurare se concretizează în primul rând în constituirea fondului de asigurare, dar şi în procesul de repartiţie al acestuia. Aceste relaţii băneşti de repartiţie se concretizează în primele de asigurare pe care le plătesc companiile naţionale, regiile autonome şi societăţile comerciale pentru asigurarea unor bunuri ale lor, organizaţiile private şi persoanele fizice pentru asigurarea bunurilor lor sau chiar a persoanelor fizice. Aceleaşi relaţii economice de asigurare se folosesc și cu prilejul utilizării fondului de asigurare pentru finanţarea diferitelor măsuri de prevenire, limitare şi combatere a efectelor distructive ale manifestării forţelor naturii, accidentelor, pentru compensarea daunelor survenite și plata sumelor asigurate în cazul accidentării sau decesului persoanelor asigurate etc. Din punct de vedere economic, asigurările exprimă ansamblul relaţiilor băneşti cu ajutorul cărora se întreprind măsurile corespunzătoare în vederea desfăşurării normale, neântrerupte a procesului de producţie, în scopul apărării integrităţii avutului public, privat şi 6


personal ș i ocrotirii persoanelor fizice în cazurile de pierdere a capacităţii de muncă, supravieţuire, în caz de deces. Conţinutul economic al relaţiilor de asigurare este determinat de natura și trăsăturile orânduirii social - economice şi de stat, de formele de proprietate, de legile economice obiective. Întru-cât asigurările fac parte din sfera finanţelor, ele întrunesc trăsăturile acestora dar, în acelaşi timp, ele au şi unele trăsături specifice determinate de modul de constituire, de repartizare şi de utilizare a fondului de asigurare. Astfel, asigurările au fost instituite ca urmare a existenţei unor riscuri comune a caror producere cauzează uneori pagube foarte mari economiei în ansamblu. Riscurile comune determină constituirea comunităţii de risc, adică anumite persoane fizice și juridice sunt ameninţate de aceleaşi riscuri, primejdii, ceea ce le determină să participe împreună la organizarea şi ducerea luptei pentru „apărarea unor interese comune”. Relaţiile de asigurare se nasc între companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale, societăţile de comerţ exterior, de transporturi, unităţile

și

organizaţiile

cooperatiste private, persoanele fizice pe de o parte și societăţile de asigurări pe de altă parte.

Asigurările sub aspect financiar: Asigurările sunt considerate o ramură prestatoare de servicii, un intermediar financiar şi un activ financiar într-o economie de incertitudini. Societăţile de asigurări pot face depuneri la bănci, pot achiziţiona hârtii de valoare, pot face investiţii în bunuri imobiliare, participă la operaţiuni de bursă, pot solicita împrumuturi etc.

1.2. Modul de acțiune, rolul și funcțiile asigurărilor Asigurarea exprimă în principal, o protec ție financiară pentru pierderile suferite de oameni sau companii, datorate diveselor riscuri. Asigurarea se realizează printr-un document, numit contract de asigurare ( poli ță de asigurare), încheiat între asigurat, care plătește o sumă de bani, numită prima de asigurare, ce contribuie la crearea fondului de asigurare

și

asigurator care, conform principiului

mutualității, acoperă numai daunele asigurate, suferite de asigura ți. Astfel, ca activitate economico - socială „asigurarea este o garantare, o punere în siguranţă, o încredinţare, o promisiune fermă, o măsură de prevedere ce se ia de către cei 7


interesaţi pentru conservarea bunurilor pe care le posedă, pentru ocrotirea persoanelor fizice în cazul diminuării sau al pierderii capacităţii de muncă datorită unor boli, accidente sau atingerii unei anumite limite de vârstă. De asemenea, asigurările cuprind un sistem de relaţii economico – sociale şi financiare, un proces obiectiv necesar al dezvoltării economice şi sociale, izvorât din acţiunea legilor economice obiective, care constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi cele juridice ameninţate de anumite riscuri, a unui fond din care se compensează daunele, se plătesc sumele asigurate şi se satisfac alte cerinţe economico financiare probabile, imprevizibile.” 2 În concluzie se poate spune că „Asigurarea este un mijloc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se confruntă persoanele sau firmele în activitatea lor de zi cu zi sau în cea de afaceri, acoperind consecinţele financiare ale unor evenimente nedorite.” 3 Prin asigurare sunt compenaste financiar efectele unui eveniment nefavorabil. Fondurile pentu această compensare a asiguratului sunt create de asigurator, din primele plătite de persoanele sau organiza țiile care au cumpărat asigurări. În cazul în care de ținătorul poli ței va suferi un prejudiciu, asiguratorul acceptă riscul unor despăgubiri semnificativ de mari, în schimbul primelor încasate. Privită prin prisma modului de ac țiune, asigurarea reprezintă o metodă de transfer a riscului, iar asiguratorii sunt aceia care își asumă riscul.

Rolul fundamental al asigurărilor: Constă în protejarea bunurilor şi persoanleor împotriva diferitelor riscuri, prin compensarea financiară a pierederilor cauzate de producerea unui anumit risc. Acest lucru este posibil datorită existenţei fondului de asigurare, creat din primele de asigurare pe care le plătesc asigurații. Funcțiile asigurărilor: Ca şi celelalte componente ale sistemului financiar, asigurările îndeplinesc anumite funcţii: Funcţia de repartiţie - funcţie principală a asigurărilor. 

se manifestă, în primul rând, în procesul de formare a fondului de asigurare, la dispoziţia organizaţiei de asigurare, pe seama primei de asigurare;



se manifestă în procesul de repartiţie a fondului de asigurare către destinaţiile sale legale, si anume: plata indemnizaţiei de asigurare, finanţarea unor acţiuni cu caracter

2,3 3

Gh. Bistriceanu – Sistemul asigurărilor din România – Ed. Economică, 2006

8


preventiv, acoperirea cheltuielilor administrativ - gospodăreşti ale organizaţiei de asigurare şi constituirea unor fonduri de rezervă; 

impozitele datorate de organizaţia de asigurare sunt dirijate la bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz;



contribuţiile cuvenite asigurărilor sociale sunt îndreptate către bugetul asigurărilor sociale de stat.

Funcţia de control - funcţie complementară a asigurărilor. 

urmăreşte modul cum se încasează primele de asigurare şi alte venituri ale organizaţiei de asigurare;



urmăreşte cum se efectuează plăţile cu titlu de indemnizaţie de asigurare;



urmăreşte cheltuielile de prevenire a riscurilor;



urmăreşte cheltuielile administrativ – gospodăreşti;



urmăreşte corecta determinare a drepturilor cuvenite asigurărilor;



urmăreşte gospodărirea judicioasă a fondului de asigurare şi a rezervelor legale constituite;



urmăreşte îndeplinirea integrală şi la termen a obligaţiilor financiare ale asiguratorului faţă de stat şi de terţi. După cum se ştie, noţiunea de asigurare se foloseşte în legatură nu numai cu activitatea

societăţilor comerciale de asigurări şi a organizaţiilor de asigurări mutuale.

Funcțiuni socio - economice: 

prevenirea pagubelor, care se pot realiza prin finan țarea unor activită ți de prevenire a producerii riscurilor şi chiar a unor programe educa ționale pentru asigura ți;



funcția financiară, care constă în aceea că societă țile de asigurare investesc sumele încasate sub forma primelor de asigurare, sporind disponibilită țile existente. În acest fel ele :  

participă în calitate de ofertanat pe piața capitalului de împrumut ; realizează plasamente de resurse în investi ții, sau pe pia ța înscrisurilor de valoare .



economisirea este o altă funcție a asigurărilor, mai ales a celor de via ță, unde asigurații, la expirarea contractului de asigurare pot beneficia de suma asigurată şi, în plus participă la profitul obținut din sumele invesite;

9

PIAȚA ASIGURĂRILOR AGRICOLE - TENDINȚE Ș I PERSPECTIVE 

reducerea costurilor statului, în special a celor legate de protec ția socială. În acest fel societățile de asiguarări degrevează şi sprijină statul în domenii de asisten ță socială şi medicală, pensii, compensări pentu accidente de muncă, etc. Dezvoltarea industriei asigurărilor prezintă astfel, conota ții economice complexe, care

implică nu doar persoanele asiguarate ci şi întreaga societate.

1.3. Necesitatea asigurărilor în agricultură Catastrofe naturale şi accidentale – pericole permanente pentru bunuri şi persoane: Producerea unor fenomene naturale sau evenimente poate avea următoarele efecte: 

să provoace pierderi materiale;



să stânjenească activitatea economică;



să pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a oamenilor. În concluzie, se poate spune că omul este supus în permanenţă unor pericole multiple

şi variate, cauzate de forţele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiţi factori sociali şi economici. Pericolele la care omul este supus sunt generatoare de pagube, şi de aceea, el trebuie să le cunoască pentru a se proteja de efectele lor, pentru a putea acţiona împotriva lor. Forţele naturii declanşează calamităţi cu efecte distructive puternice printre care se numără: seceta, îngheţul, ploile torenţiale, uraganele, inundaţiile, cutremurele de pământ, trăsnetul, incendiile, prăbuşirile şi alunecările de teren, avalanşele de zăpadă. O multitudine de cauze naturale provoacă decese, boli şi îmbătrânire la oameni, afectează evoluţia plantelor ori pun în pericol viaţa animalelor. Dezvolatrea ştiinţei şi tehnicii face posibilă creşterea rapidă a producţiei, uşurarea muncii, progresul social, dar în anumite împrejurări, ea poate provoca accidente care să avarieze sau să distrugă anumite mijloce de producţie şi bunuri de consum ori să afecteze capacitatea de muncă şi chiar vieţile oamenilor. Omul prin modul necorespunzător în care îşi îndeplineşte uneori atribuţiile care-i revin în activitatea economică, sau prin comportarea sa reprobabilă în societate, poate provoca pierderi semenilor săi. În această situaţie este vorba de nepricepere în folosirea tehnicii, neglijenţă în îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ori a îndeletnicirilor gospodăreşti,

10


nerespectarea regulilor privind protecţia şi securiatatea muncii, săvârşirea de acţiuni delictuale ( furt, spargere, crimă etc. ). Factori sociali economici pot, de asemenea, provoca fenomene cu efecte negative asupra desfăşurării neîntrerupte a activităţii economice. Din această categorie fac parte: crizele economice, şomajul, inflaţia, conjunctura economică nefavorabilă etc. În funcţie de cauzele care generează pericolele, rezultă că unele sunt independente de voinţa omului, adică au un caracter obiectiv, în timp ce altele, legate de comportamentul omnului, poartă un caracter subiectiv.

Cauze cu caracter obiectiv: 

poziţia terenului faţă de sursa de apă, fapt care il face să fie expus inundaţiilor, sau să fie ferit de acestea;



caracteristicile materialelor folosite în construcţiile de clădiri care le fac să fie inflamabile sau neinflamabile, rezistente sau mai puţin rezistente la seisme;



sensibilitatea la grindină a unor culturi agricole etc.

Cauze cu caracter subiectiv: 

atitudinea inconștientă a unor persoane, care prin neglijenţă, superficialitate, iresponsabilitatea etc. pot să provoace sau să favorizeze înregistrarea de accidente, cu grave efecte umane şi materiale. Este extrem de importantă cunoa șterea împrejurărilor, în care se pot produce diverse

fenomene care peturbă desfăşurarea normală a activităţii economice şi provoacă pagube. Acest fapt permite omului să ia măsurile de rigoare, pentru a evita apariţia unor asemenea fenomene, a le preveni, a limita acţiunea lor distructivă sau a se pune la adăpost de urmările nefaste ale acestora. În practica internaţionlă a asigurărilor, evenimentele care ţin de fenomenele naturii şi care provoacă pagube materiale şi / sau afectează viaţa şi integritatea corporala a oamenilor sunt denumite generic „catastrofe naturale”. În schimb, cele care nu ţin de fenomenele naturii sunt considerate „catastrofe tehnice”. În categoria catastrofelor naturale se includ: 

inundaţiile;



furtunile;



seismele ( cutremurele de pământ şi seismele submarine );



seceta şi incendiile provocate de temperaturi caniculare şi care transformă vegetaţia forestieră în scrum; 11


frigul şi îngheţul;



alte catastrofe naturale, în care intră căderile de grindină, avalanşele de zăpadă ş.a. Amploarea pagubelor pe care le pot provoca catastrofele naturale depinde de:

 

puterea de distrugere a forţelor naturii; acţiunea factorului uman ( materialele folosite în construcţii, măsurile de prevenire a catastrofelor în zonele ameninţate etc. );



elementele aleatorii ( de exemplu , momentul producerii unui seism, al ruperii unui dig, al declanşării unor avalanşe de zăpadă etc. ). În categoria catastrofe tehnice sunt incluse sinistrele care au o legătură nemijlocită cu

activitatea omului. Este vorba de: 

incendii și explozii;



accidente de aviaţie;



accidente maritime, lacustre şi fluviale;



accidente rutiere şi feroviare;



accidente produse în mine şi cariere;

 

prăbuşiri de clădiri şi de lucrări de artă; alte sinistre. Pierderile datorate de producerea unor astfel de fenomene pot avea urmări deosebite în

plan financiar. Daunele ( pagubele ) produse de catastrofele naturale ori de cele tehnice se grupează, funcţie de mărimea acestora în: mici, medii și mari. Se mai face distincţie între daunele totale înregistrate în urma unei catrastofe şi daunele protejate prin măsuri speciale ( asigurare ).

1.4.Etapele evolutive privind activităț ile de asigurare Evoluţia asigurărilor în Europa: Piața asigurărilor din Europa este spa țiul geografic unde au apărut asigurările moderne, cu creștere rapidă în domeniul asigurărilor de via ță și de economisire, dar ocupând locul doi dupa SUA.

12


În prezent, la nivel european, cele mai puternice pie țe de asigurări sunt în Anglia, Germania, Franța, Italia etc., atât din punct de vedere al numărului de companii de asigurare, cât și a veniturilor obținute din prime de asigurare. Până la sfârșitul secolului XX, nu a existat uniformizare a cadrului legislativ la nivelul U.E., deoarece țările membre își men țin legile cu caracter na țional care depind de cultura și de piețele financiare specifice. Pia ța europeană respectă principiile de bază ale Tratatului de la Roma, și anume, libera circulație a oamenilor, bunurilor, serviciilor și a capitalului între statele membre. În 1953, s-a creat CEA ( Comitetul European de Asigurări ) care în prezent are 29 de membrii, cu sediul la Paris, care publică periodic diverse studii și statistici ce au ca scop, informarea în acest domeniu, în contextul pie ței unice europene. Cele mai mari piețe de asigurări din Europa sunt cele din Marea Britanie, și anume piaț a Lloyd’ ș i piaț a Londrei.

Scurt istoric al asigurărilor agricole în România: Forme de asigurări agricole au existat şi înaintea instaurării regimului comunist. Acestea erau concentrate mai mult în Transilvania, urmând modelul occidental, orientându-se în mod special pe asigurarea animalelor. Existau mai multe societăţi care răspundeau intereselor unor comunităţi locale. De asemenea, erau instituţii care funcţionau pe bază de mutualitate, dar singura societate cu adevărat importantă era ADAS ( actuala ASIROM ). Agricultura era structurată în două mari sectoare: agricultura cooperatistă, care deţinea cea mai mare pondere din suprafeţe, şi agricultura de stat, care avea în administrare până în 2 milioane ha. Existau două sisteme diferite de protecţie a producătorilor agricoli. ADAS se ocupa de asigurarea CAP - urilor, percepând prime modice, dar cu condiţii de asigurare bine structurate, inspirate din Occident. Pentru întreprinderile agricole de stat nu existau asigurări. Instituţia care gestiona despăgubirile era Departamentul de Stat al Agriculturii, din subordinea Ministerului Agriculturii. Conform legislaţiei, în fiecare an se preleva o cotă din profiturile întreprinderilor agricole de stat din care se făceau despăgubirile. Sistemul nu era echitabil şi a dus la nemulţumirea mai multor IAS-uri, din mai multe motive: nu toate IAS-urile aveau profit, dar fondurile se distribuiau tuturor şi chiar a fost propusă modificarea legislaţiei. După 1989, ADAS s-a împărţit în trei: ASIROM, ASTRA şi CAROM, dar domeniul a fost oarecum trecut cu vederea. Prima societate cu adevărat specializată în acest domeniu a 13


fost AGRAS, înfiinţată în septembrie 1992 cu capital obţinut de la patru foste IAS-uri: Huşi, Valea Călugărească, Jidvei şi Smârdan. Un avantaj a fost acela că trei dintre ele proveneau din domeniul viticol. După aceasta, compania a obţinut de la Institutul Meteorologic o estimare a riscurilor pe o perioadă de 100 de ani, pentru fiecare risc în parte, care au fost completate ulterior cu statisticile Ministerului Agriculturii privind evenimentele meteorologice şi daunele suportate pe o perioadă de 25 de ani.

Situția asigurărilor agricole din România în prezent : Primii clienţi ai asigurărilor agricole din România au fost IAS-uri, deoarece era foarte dificil de ajuns la producătorii individuali. Din păcate, şi la această oră, tot pe fondul fostelor IAS-uri, aproximativ 2 milioane ha, se încheie cea mai mare parte din asigurările agricole. Începând cu 2002, s-a conceput un sistem care să fie foarte uşor de implementat şi de înţeles pentru producătorii individuali, care, până în 2004, a început să funcţioneze. Producătorii mai mari nu aveau încă o cultură a asigurărilor foarte dezvoltată, fapt ce a îngreunat dezvoltarea pe acest segment şi s-a ajuns la o situaţie de scădere nefondată a primelor de asigurare, cu toate că rata daunei a ajuns în prezent la peste 100%. Impactul condițiilor meteorologice nefavorabile din 2007 a generat daune considerabile pe segmentul asigurărilor agricole. Dacă până în 2005, rata daunei pentru asigurarile agricole era de până la 60%, în prezent ea depă șe ște 90%. Din punct de vedere agrometeorologic, anul 2007 a fost un an atipic. S-au înregistrat înghețuri târzii de primăvară, perioade de secetă excesivă, ploi și furtuni violente, înso țite de grindină, care au produs daune mari în special în podgorii, livezi și legumicultură, dar și pierderi prin distrugerea recoltelor pe suprafețe mari. Datorită acestei situații critice, și statul a suferit daune foarte mari pentru riscurile acoperite prin Legea 381/2002 ( inundatii, seceta ), într-un cuantum mult mai mare decât al asiguratorilor. Pentru înființarea culturilor de toamnă, statul a dat un sprijin financiar de 500 lei la hectar pentru grâu, 400 lei pentru rapi ță și 450 pentru celelalte culturi, măsura eficientă, care a fost condiționată de încheierea unei poli țe facultative de asigurare. În toamna lui 2007, asiguratorii au facut subscrieri cu 150 % - 200 % mai mult decât în primăvară. Din păcate, în această primăvară nu s-a mai dat nici subven ția de 50 % la prima de asigurare și nici sprijinul financiar, asigurările pe acest segment înregistrând un recul. Asiguratorii susțin că lipsește o politică coerentă din partea guvernului pentru 14


subvenționarea în continuare a culturilor de interes na țional și sprijinirea fermierilor slab capitalizați. Agricultorii se asigură doar când sunt subven ționa ți, sperând să nu li se întâmple evenimente meteo distrugătoare. Dacă subven țiile ar fi mai bine gândite, pentru culturile principale ș i pentru susț inerea creș terii fermierilor, în mod continuu ș i nu doar electoral, guvernul ar cheltui mai pu țin, iar agricultorii ar în țelege asigurarea ca un rău necesar, ca o cheltuială tehnologică. În anul agricol 2006 - 2007 au fost asigurate 1.8 mil de ha., dintr-un poten țial de aproximativ 10 - 10,5 milioane ha terenuri arabile, rezultând un grad de cuprindere în asigurare a suprafețelor agricole de numai 17 % - 1 8%. În țările din UE, gradul de cuprindere mediu urcă la 65 % - 70 %. Există o coeren ță între politicile publice și cele private în țările cu asigurări dezvoltate. Sistemul format între producătorii agricoli, asiguratori și stat, printr-un parteneriat public-privat, manageriază daunele mai mult spre societățile de asigurare. Dar pentru asta trebuie să existe asigurările facultative încheiate. Ajutorul dat de stat în caz de calamități, cu titlu de despăgubire, trebuia acordat doar celor care se asigură, existând și o bună premisă în educarea popula ției agricole în spiritul asigurărilor. Vom intra în normalitate când între societățile de asigurări și agricultori va exista un parteneriat. Această afacere trebuie sa fie profitabilă pentru ambele păr ți. Clientul nu trebuie să socotească că a pierdut banii din prima asigurându-se dacă nu i s-a întâmplat evenimentul pentru care s-a asigurat ș i să aibă pretenț ii la restituirea primei. Când se întâmplă însă evenimentul, societatea de asigurare trebuie să-i plătească pierderea la valoarea reală și cu promptitudine, pentru că asiguratul are nevoie în mod real de bani pentru a- și relua activitatea. Prima de asigurare agricolă nu este un cost imens, ea reprezentând doar 3 % - 3,5 % din suma asigurată. Asiguratul, în cazul producerii unui risc asigurat, î și recuperează aproape integral ( 97 % ) cheltuielile cu cultura respectivă distrusă și își poate relua activitatea. La nivelul anului 2005, exploata țiile agricole de subzisten ță de țineau o pondere de 71% din totalul exploatațiilor agricole din România și utilizau peste 25 % din suprafa ța agricolă a României, potrivit unui studiu elaborat de Institutul Na țional de Statistică ( INS ). Din cele 4.256.152 exploatații agricole existente în România, numai 1.246.159 dintre acestea sunt unități economice de dimensiune europeană ( ESU ), care reprezintă echivalentul bănesc a 1.200 de euro. Prin compara ție, ponderea exploata țiilor agricole ce de țin cel pu țin un ESU este în Romania de 29,3%, fata de Ungaria - 21,7%, Republica Ceha - 62,4%, Slovenia 78,9%, Polonia - 43,7%, Lituania - 50,8%. 15


Pe categorii de exploatații agricole, în anul agricol 2004 – 2005, suprafa ța aflată în proprietatea exploataț iilor agricole individuale a reprezentat 86,3 % din întreaga suprafață agricolă utilizată de acestea, în timp ce la unitățile cu personalitate juridică a fost de 52,3 %. Suprafața agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploata ție agricolă individuală, în anul 2005, comparativ cu anul 2002, a crescut de la 1,73 hectare la 2,15 hectare. În acela și interval de timp, suprafața agricolă utilizată ce revine în medie unită ților cu personalitate juridică a scăzut cu peste 10 hectare, de la 274,4 hectare la 263,1 hectare. Această scădere se explică prin restrângerea activităț ii ș i chiar desființ area unor unităț i cu personalitate juridică, terenurile agricole revenind în unele cazuri în folosin ța exploata țiilor agricole individuale. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale ( MAPDR ) a autorizat un numar de 11 societă ți de asigurare - reasigurare pentru încheierea de poli țe de asigurări agricole în anul 2007, acestea fiind Agras, Asiban, Asirom, Astra Uniqa, Generali, Omniasig, Allianz Tiriac, BCR Asigurari, Carpatica Asig, Unita si FATA Asigurari Agricole. Societățile menționate vor încheia polițe de asigurare pentru culturi agricole, animale, păsări, familii de albine și pești. Pentru anul 2006, au fost subscrise poli țe în valoare de 69,34 milioane de lei din asigurări de daune la proprietă ți, aici regăsindu-se și asigurările agricole. Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ( APIA ), din fonduri europene, pentru plăți directe, în 2007 au fost alocați 440 milioane euro, bani de care au beneficiat cei 1,5 milioane de fermieri care sunt înregistrați în Registrul Fermelor.

Perspective ale asigurărilor agricole în România: Piața asigurărilor este într-o continuă dezvoltare și în următorii ani acest segment va înregistra poate cea mai rapidă dezvoltare din întreaga istorie a asigurărilor în România. Aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru țara noastră obligativitatea alinierii normelor proprii la cele europene. Deja au fost lansate pe piață produse similare celor existente în comunitate. În ţara noastră au existat schimbări climatice în ceea ce priveşte seceta, stare care s-a acutizat în ultima perioadă, dar în ceea ce priveşte grindina situaţia s-a încadrat în limitele normale. Adică, au existat şi în trecut cazuri când peste 30 de judeţe ale ţării au fost afectate de grindină, urmate de ani fără evenimente. Se poate spune că, din punctul de vedere al riscurilor obişnuite, situaţia nu s-a schimbat semnificativ.

16


Există două categorii de soluţii: unele care ţin de societăţile de asigurări şi altele care depind de autorităţile de reglementare în domeniu, aici fiind vorba de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi de Ministerul Agriculturii. Trebuie revizuită şi îmbunătăţită legislaţia în domeniul asigurărilor în general şi alocat un capitol special acestui segment pentru că au un caracter propriu, la care să se întocmească o subdiviziune nomenclator pentru a clarifica aspectele specifice. Gestionarea rezervelor trebuie să ţină seama de sezonalitatea acestor asigurări. Un pas important este înfiinţarea, la iniţiativa Ministerului Agriculturii, împreună cu cei interesaţi, a unei societăţi de asigurare mutuală. Ministerul are instrumentele necesare promovării acestui tip de societate atât către producători cât şi către companiile interesate. Societatea de Asigurări Mutuale este înfiinţată pe principiile Codului Civil, fiind o societate non - profit. Conform modelului de legislaţie francez, o astfel de societate are ca rezultat un excedent, şi nu un profit. Cei care se asigură pot fi şi asiguratorii, ei controlând activitatea societăţii şi redistribuindu-şi excedentul. Toate părţile implicate au drepturi egale în adunările generale. De asemenea programele de asisten ță financiară susținute fie de bănci fie din împrumuturi nerambursabile care adresează direct problemele agriculturii ecologice și durabile ar putea veni în sprijinul asigura ților. Faptul că asigurările agricole de țin o pondere foarte mică din totalul subscrierilor, de și potențialul este semnificativ în contextul în care agricultura constituie unul dintre principalele domenii economice din România, nu reprezintă decât rezultatul legisla ției precare în domeniu. Pentru diminuarea efectelor negative ale inundațiilor și secetei se impune luarea de măsuri privind refacerea sistemelor de irigații, împăduririle masive, întreprinderea lucrărilor necesare de susținere a solului și pentru crearea coridorului verde în Lunca Dunării. Tarifele de primă nu acoperă cheltuielile astfel propunerea Ministerului Agriculturii privind asigurarea obligatorie a culturilor agricole din 2010 este foarte bine primită de asiguratori. Pierderile înregistrate de asiguratorii agricoli de mai bine de doi ani par a ajunge la un final. În anul agricol care tocmai s-a încheiat, tarifele de prima s-au înjumătă țit, reflectând o activitate de asigurare total ineficientă. Societă țile de asigurare nu preiau riscurile generate de catastrofe naturale ( secetă, inunda ții, înghe ț etc.), întru-cât nu au capacitate financiară, iar societățile de reasigurare nu preiau astfel de riscuri. De asemenea, pentru a primi sprijin din partea Uniunii Europene și în domeniul zootehnic, avem nevoie de ac țiuni de control privind măsurile sanitare aplicate. Se vor lua 17


toate măsurile ce se impun pentru prevenirea acestor riscuri, astfel încât asiguratorii să se poată implica în condi ții de siguran ță în acest domeniu. Asigurările agricole reprezintă un tip de asigurare ce trebuie tratată cu toată aten ția, să fie un serviciu care să inspire încredere. Momentan, primele sunt foarte mici, iar pierderile pe acest segment sunt foarte mari. Trebuie stabilit un tarif minim, sub care să nu se încheie nici o poliț ă, pentru a avea siguranța că se pot acoperi daunele preluate. În contextul în care aproximativ 80 % din terenurile agricole arabile aparțin micilor producători, această fragmentare a terenurilor reprezintă un alt motiv pentru care dezvoltarea asigurărilor agricole este limitată. Pe lângă faptul ca este nevoie de interven ția statului pentru a sus ține această clasă, se impune existența și implicarea unor speciali ști în economie agrară care să facă inspecțiile de risc și determinarea. Asiguratorii așteaptă acest mod de organizare a proprietă ții agricole, pentru ca, astfel, suprafe țele agricole și efectivele de animale sunt grupate, se pot face mai usor inspecțiile de risc, iar poli țele nu mai sunt dispersate. Asocierea producătorilor agricoli în exploatații agricole profesioniste este benefică, pentru că, astfel, se va dezvolta o agricultură performantă, care va aplica tehnologii avansate, se vor folosi utilaje de ultimă generație, calitatea produselor agricole se va îmbunătă ți și se vor asigura pie țe de desfacere sigure. În viitorul nu prea îndepărtat, suprafe țele agricole se vor concentra în exploata ții viabile din punct din punct de vedere economic și care vor produce marfă pentru pia ță, iar sprijinul statului se va îndrepta către acest segment de agricultori. Deja, în agricultură, sunt deținători de exploatații ( în proprietate, arendă, concesionare sau închiriere ) care sunt persoane specializate sau au angaja ți ca manageri speciali ști în agricultură. Oricum, procesul de perfecționare și profesionalizare a celor care fac agricultură va avansa în ritm rapid, fiind impus de cerințele de accesare a fondurilor comunitare destinate agriculturii. Acest lucru este benefic ș i pentru societăț ile de asigurare care operează în sectorul agricol. Potențialul asigurabil în momentul de față este de 15 %, se speră ca pe viitor gradul de acoperire în sectorul agricol să ajungă la 50 % – 60 %.

1.5. Clasificarea asigurărilor

18


Metodologia sistemelor de asigurare clasifică asigurările în funcţie de particularităţile pe care le prezintă. Acestea sunt: 

domeniul la care se referă;



după obiectul de activitate;



după forma juridică de realizare;



după riscurile cuprinse în asigurare;



după sfera de cuprindere în profil teritorial;



după felul raporturilor care se stabilesc între părţile contractante.

1. Din punctul de vedere al domeniului la care se referă, asigurările se clasifică astfel: 

asigurări de bunuri;



asigurări de persoane;



asigurări de răspundere civilă.

Asigurările de bunuri cuprind acele valori de bunuri materiale aparţinând diverselor persoane fizice şi / sau juridice, care pot face obiectul unui risc. În această categorie de bunuri asigurate sunt cuprinse o multitudine de elemente de capital fix şi circulant, ca de exemplu, culturile agricole, rodul viilor şi pomilor, autovehiculele, navele maritime şi fluviale, aeronavele, bunuri aparţinând populaţiei etc. Asigurările de persoane vizează orice persoană fizică care se asigură împotriva unor riscuri asigurate, cum ar fi accidentele, bolile, calamităţile naturale. Prin această operaţiune se realizează nu numai o protecţie socială, ci şi o protecţie economică a societăţii. Asigurările de răspundere civilă reprezintă forma de asigurare prin care asigurătorul acceptă despăgubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unor terţe persoane. Prin această formă de asigurare, răspunderea asigurătorului este limitată, respectiv răspunde contractual numai pentru paguba în sine şi nu îşi asumă răspunderea pentru acoperirea unor daune ( vătămări corporale, distrugeri de bunuri ) pentru care asiguratul răspunde în faţa legii.

2. Din punctul de vedere al obiectului de activitate, societăţile comerciale de asigurare din ţara noastră, prin contractul de societate şi statut, au structurat asigurările pe următoarele categorii: 

asigurări de viaţă;



asigurări de persoane, altele decât cele de viaţă;



asigurări de autovehicule;



asigurări maritime şi de transport;



asigurări de aviaţie; 19


asigurări de incendiu şi alte pagube de bunuri;



asigurări de răspundere civilă;



asigurări de credite şi garanţii;



asigurări de pierderi financiare din riscurile asigurate;



asigurări agricole.

3. Din punctul de vedere al formei juridice, se clasifică în: 

asigurări prin efectul legii – obligatorii;



asigurări facultative – contractuale. Asigurările prin efectul legii răspund intereselor de natură economică şi / sau socială ale

statului, iar raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile sunt stabilite prin lege. Acest tip de asigurare prezintă o serie trăsături care le deosebesc de asigurările facultative. Astfel, prin efectul legii asigurarea agenţilor economici şi a persoanelor fizice nominalizate este totală, dând posibilitatea la o selecţie a riscurilor şi la o dispersie optimă a acestora, ceea ce determină un nivel mai redus al primelor de asigurare comparativ cu primele practicate de asigurările facultative. Deoarece nivelul indemnizaţiei se stabileşte în funcţie de valoarea cea mai mică a unei asigurări, intervine necesitatea folosirii suplimentare a asigurării facultative, care garantează că indemnizaţia poate fi cât mai aproape de valoarea reală a bunului şi a nivelului pagubei. Asigurările facultative, spre deosebire de asigurările obligatorii acest tip de asigurare se manifestă în virtutea contractului de asigurare încheiat între asigurător şi asigurat, solicitat de asigurat în limita riscurilor asigurabile şi cu condiţia că acesta să achite primele datorate, la termenele prevăzute. Dacă asigurarea obligatorie nu este limitată de timp, asigurarea facultativă este valabilă numai o anumită perioadă de timp, stabilită prin contractul de asigurare.

4. După riscurile cuprinse în asigurare, se clasifică astfel: 

asigurarea împotriva riscurilor determinate de unele fenomene speciale ( incendiu,

explozie, mişcări seismice ); 

asigurarea împotriva fenomenelor naturale ( grindină, furtună, ploi torenţiale, inundaţii,

trăsnet ), care sunt specifice asigurării culturilor agricole, rodul viilor şi al pomilor; 

asigurarea împotriva bolilor, epizotiilor şi accidentelor, practicate în cazul animalelor;



asigurarea împotriva avariilor şi a unor riscuri specifice pentru mijloacele de transport;



asigurarea împotriva evenimentelor ce pot apărea în viaţa oamenilor, cum ar fi: boli,

accidente, pierderea parţială sau totală a capacităţii de muncă; 20


asigurarea pentru cazurile de răspundere civilă, care se referă la prejudicii cauzate unor

terţe persoane, prin accidente de muncă, accidente de autovehicule etc.

5. După sfera de cuprindere în profil teritorial, asigurările se grupează în: 

asigurări interne, în care părţile contractante au domiciliul în aceeaşi ţară, iar riscurile

se pot produce pe acelaşi teritoriu; 

asigurări externe, atunci când părţile contractante nu sunt în acelaşi teritoriu sau

obiectul ( riscul asigurat ) se va afla şi se va produce pe teritoriul altei ţări.

6. După felul raporturilor care se stabilesc între părţile contractante asigurările se grupează în: 

asigurări directe prevăzute prin contractul de asigurare sau sub efectul legii;



asigurări indirecte ( reasigurări ), care se caracterizează prin raportul care există între două

societăţi de asigurare, din care una are calitatea de reasigurat, iar cealaltă de reasigurator. Relaţia ( asigurări indirecte ) are la bază contractul de asigurare, fără ca între reasigurător şi asigurat să existe un raport juridic. Deci, asigurarea indirectă reprezintă de fapt o asigurare a asigurătorului, raport ce apare numai în cazurile societăţilor de asigurare.

1.6. Piața asigurărilor Ca activitate economico-financiară, operaţiunile de asigurare - reasigurare se realizează într-un cadru organizat numit piaţa asigurărilor, care în formă schematică este prezentată alăturat: Figura 1.6.1. Schema pieţei asigurărilor Societăţi de asigurare

ASIGURĂTORI (Ofertanţi)

Societăţi de asigurare-reasigurare Asociaţii mutuale de asigurare

Agenţi economici Instituţii publice

ASIGURAŢI (Cerere)

Organizaţii fără scop lucrativ 21


Persoane fizice Sursa: Angelescu Carmen, Asigurări și Reasigurări, București, 2006.

Ca parte a sistemului general de piaţă, piaţa asigurărilor subliniază faptul că în acest spaţiu apare cererea ( care vine din partea persoanelor fizice şi juridice asigurabile, dornice să încheie diverse tipuri de asigurări ) şi oferta de asigurare ( susţinută de organizaţii specializate, autorizate să funcţioneze în acest domeniu, şi capabile, sub raport financiar, să desfăşoare o astfel de activitate ), ca raport între ofertant şi solicitant, susţinută de norme şi legi. Ea este parte a pieţei mărfurilor, unde asigurătorul vinde serviciile sale, precum şi a pieţei capitalurilor, prin fonduri puse la dispoziţie societăţilor comerciale bancare şi de credit. Dimensiunea acestei pieţe speciale depinde de cererea de asigurare determinată pe de o parte, de puterea economică a persoanelor fizice şi / sau juridice asigurabile şi asigurate, iar pe de altă parte, de convingerea acestora în utilitatea asigurării prin instituţii specializate (care exprimă oferta agenţilor economici asigurători ).

Dimensiunea pieţei Elementul hotărâtor, care defineşte dimensiunea pieţei asigurărilor, îl constituie Cererea de asigurare. determinată, pe de o parte, de puterea economică a persoanelor fizice şi juridice asigurabile,



iar pe de alta, de convingerea acestora de utilitatea asigurării mijlocite de organizaţiile specializate; se concretizează în contracte de asigurare, după confruntarea ei cu oferta. Este posibil ca nu



toate persoanele care au solicitat oferte de la organizaţiile de asigurare să încheie contracte cu acestea, fie pentru că nu găsesc convenienţa sperată, fie deoarece condiţiile solicitanţilor nu sunt acceptate de către ofertanţi. În final, mărimea pieţei de asigurare se exprimă cu ajutorul mai multor indicatori, printre care: 

numărul contractelor încheiate în perioada de referinţă;



numărul poliţelor active;



valoarea anuală a primelor de asigurare;



cuantumul sumelor asigurare în perioada de referinţă;



valoarea totală a angajamentelor asumate de societăţile de asigurare la un moment dat. 22


Cererea de asigurare de persoane, bunuri şi de răspundere civilă vine din partea persoanelor fizice, care vor să încheie contracte de asigurare pentru protecţia lor şi a familiilor lor, precum şi din partea unităţilor economice preocupate să ofere securitate salariaţilor lor în caz de accidente sau boli profesionale. Cererea de asigurări de bunuri şi de răspundere civilă vine din partea persoanelor juridice întreprinderi de tot felul, instituţii publice, organizaţii fără scop lucrativ etc., interesate în protejarea activelor de care dispun împotriva pericolelor care le ameninţă şi a răspunderilor civile legale faţă de terţi. Oferta de asigurare este prezentată de: 

societăţile comerciale de asigurare cu capital privat, de stat sau mixt;



organizaţiile mutuale de asigurare;



tontine. Societăţile comerciale de asigurare: indiferent de forma de proprietate, îşi desfăşoară activitatea potrivit legii, urmărind



realizarea de profit; 

sunt obligate să se încadreze în prevederile legale referitoare la:



mărimea capitalului social minim subscris şi vărsat;



mărimea obligaţiilor pe care şi le pot asuma;



rezervele de prime şi / sau de daune pe care trebuie să le constituie;



modul de ţinere a evidenţei activităţii desfăşurate;



forma bilanţului şi a contului de profit şi pierdere care trebuie întocmite şi publicate etc.. 

trebuie să respecte avizele şi normele organului de stat însărcinat cu supravegherea asigurărilor.

Organizaţiile de asigurare de tip mutual 

efectuează operaţii de asigurare pentru membrii lor, potrivit statutelor acestora,

având la bază principiul mutualităţii; 

urmăresc întrajutorarea membrilor lor, iar nu obţinerea de profit;



fiecare membru al unei organizaţii mutuale are o dublă calitate: de asigurat şi de

asigurător; 

în calitate de asigurat, fiecare membru al grupului participă la formarea fondului

comun de asigurare, cu contribuţia ce i-a fost stabilită. Din fondul astfel constituit, se acoperă daunele suferite la asigurările de bunuri şi de răspundere civilă şi se achită sumele asigurate la 23


asigurările de persoane. La finele anului, se procedează la regularizarea contribuţiilor în funcţie de mărimea reală a daunelor şi, respectiv, a sumelor asigurate, achitate ori rămase de plată, majorându-se sau diminuându-se, după caz. În unele ţări, în cazul în care anumite organizaţii mutuale, ca de exemplu cele din domeniul agriculturii, nu îşi pot acoperi integral cheltuielile legate de asigurare, pe seama propriilor lor contribuţii, în completarea acestora primesc subvenţii de la stat ( este concludent în acest sens exemplul Franţei, unde funcţionează astfel de organizaţii ).

Tontinele aceste asociaţii îşi datorează denumirea bancherului italian, Lorenzo Tonti, din secolul al



XVII-lea, care le-a introdus în Franţa, după ce le-a experimentat în Italia; sunt asociaţii constituite pentru o perioadă determinată de timp ( de exemplu 15 ani) , în



decursul căreia membrii asociaţiei varsă la fondul comun o cotizaţie anuală, care variază în funcţie de vârstă. La expirarea termenului pentru care a fost constituită asociaţia, suma rezultată din capitalizarea cotizaţiei de-a lungul anilor se împarte între membrii supravieţuitori. Asociaţii asemănătoare se organizează şi pentru cazurile de deces. În Ro mânia, începând din anul 1991, activitatea de asigurare se desfăşoară prin: 

societăţi de asigurare;



societăţi de asigurare - reasigurare;



societăţi de reasigurare, în condiţiile stabilite de lege. În prezent pe piaţa românească a asigurărilor activează zeci de societăţi de asigurări ( la

data de 31.12.2008, în evidenţa Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor erau înregistrate 49 societăţi de asigurare ), care au rezultate deosebite şi care prin activitatea lor susţinută au dus la creşterea ofertei de asigurare ( tabelul 1.6.2 .) Tabelul 1.6.2. Evoluţia numărului societăţilor de asigurări în perioada 1991 – 2008 Nr. crt

Anul

Număr societăţi

1

1991

4

2

1997

47

3

1998

64

4

1999

72

5

2000

73 24


6

2008

49

Sursa: INTERNET: www.csa - isc.ro, Raport anual 2008 al CSA.

Prin intrarea în vigoare a Legii nr.403/2004 (în octombrie 2004) care a modificat şi completat Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, clasificaţia asigurărilor de viaţă şi a asigurărilor generale a fost aliniată pe deplin la directivele europene în domeniu. În consecinţă, în cursul anului 2008, societăţile de asigurare şi-au reîncadrat produsele de asigurare conform noii clasificaţii, proces care a influenţat ritmurile anuale de creştere înregistrate în 2008 la anumite clase de asigurare. Transformările climatice şi experienţa negativă prin care a trecut România, pe fondul numeroaselor evenimente catastrofice produse, îşi vor pune amprenta asupra activităţii de subscriere facultativă a riscurilor de catastrofe naturale, având în vedere faptul că atât societăţile de asigurare, cât şi cele de reasigurare au devenit mult mai prudente în evaluarea şi preluarea riscurilor. Totodată, prin implementarea noilor prevederi legale, va avea loc o creştere a gradului de pregătire şi perfecţionare profesională a persoanelor angajate în domeniul asigurărilor, cu efecte pozitive asupra calităţii serviciilor prestate şi a informaţiilor furnizate consumătorilor de produse de asigurare. Mai jos este prezentată diamica indemnizațiilor plătite în 2008 pentru asigurările generale cât și reprezentarea grafică a acestora. De asemenea și primele brute subscrise de către societățile de asigurări și ponderea lor pe pia ță cât și reprezentarea grafică. Tabelul1.6.3.Dinamica indemnizațiilor brute plătite în 2008 pentru asigurările generale

ANUL 2004 2005 2006

INDEMNIZAȚII BRUTE PLĂTITE PENTRU ASIGURĂRILE GENERALE (RON) 779768,803 1236598,529 1661359,989

CREȘTEREA RATA NOMNALĂ FAȚĂ DE ANUL INFLAȚIE (%) ANTERIOR ( % ) 14,1 58,58 9,3 34,35 8,6

25

CREȘTEREA REALĂ FAȚĂ DE ANUL ANTERIOR ( % ) 42,5 23,7


2007 2008

49,39 24,54

2481961,116 3090976,362

4,8 6,57

42,4 16,86

Grafic 1.6.4. Reprezentarea grafică a indemniza țiilor brute plătie în 2008 pentru asigurările generale

Sursa: INTERNET, www.csa – isc.ro, Raport anual 2008 al CSA.

Tabelul 1.6.5. Prime brute suscrise de societă țile de asigurări în 2008 și ponderea lor în total piață.

Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9

SOCIETATE ALLIANZ - TIRIAC ASIBAN ASIROM ASTRA BCR ASIGURĂRI BT ASIGURĂRI GENERALI ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP

PRIME BRUTE PONDEREA ÎN SUBSCRISE ( RON) TOTAL PIAȚĂ ( % ) 1234429,06 17,2 556160,387 7,75 628361,353 8,76 374182,933 5,21 559976,34 7,8 273702,487 3,81 382129,323 5,33 501101,72 6,98 883919,762

26

12,32


10 11 12 13

UNITA VIENNA INSURANCE GROUP TOTAL ALTE SOCIETĂȚI TOTAL GENERAL

474166,761 5868130,127 1307659,572 7175789,699

6,61 81,77 18,23 100

Grafic 1.6.6 Reprezenatrea grafică privind primele brute suscrise de societă țile de asigurări în 2008 și ponderea lor în total piață.

Sursa: INTERNET, www.csa – isc.ro, Raport anual 2008 al CSA.

27


CAPITOLUL II PRODUCŢIA AGRICOLĂ ȘI FORMELE DE RISC MANIFESTATE

2.1. Catastrofele naturale și implicații în activităț ile din agricultură Printre calamităţile naturale cele mai păgubitoare şi mai de temut, având o largă arie de răspândire pe glob, se numără: furtunile, inundaţiile, seismele, seceta, incendiile şi accidentele. Pagubele pricinuite de furtuni, cicloane, vijelii, vârtejuri, sunt numeroase: dezrădăcinări de pomi, distrugeri de recolte, ruperi de instalaţii, smulgeri de acoperişuri, dărâmări de clădiri, moartea animalelor. Ca şi inundaţiile, aceste fenomene afectează întreaga gospodărie a agricultorului, făcând să se resimtă multă vreme efectele financiare negative. Furtuna şi inundaţiile produc pagube pe oriunde trece, pe porţiuni întinse din sate şi oraşe, afectând atât populaţia de la sate cât şi de la oraşe. Regimul ploilor este diferit de la ţară la ţară şi de la o regiune la alta. Cauzele acestor diferenţe se regăsesc în poziţia geografică şi microclimatul local.

Inundaţiile Se produc, de regulă, primăvara în regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii bruşte a zăpezii ori a gheţii, şi vara în regiunile cu climat tropical ori musonic. Precipitaţiile sub formă de averse, ca şi ploile liniştite de lungă durată, cele cazute pe terenuri impermeabile ori în pantă abruptă conduc, de asemenea, la ieşirea râurilor din matcă şi la revărsarea lor. Fisurarea digurilor, ruperea barajelor, blocarea unor cursuri de apă cu trunchiuri de copaci, crengi, pietre şi alte aluviuni provoacă inundaţii extrem de păgubitoare. Seceta

28


Indiferent de forma pe care o îmbracă - afectează puternic activitatea economică şi prin acestea, pericliteză însăşi viaţa oamenilor şi a animalelor, pe întinse zone geografice. Întreruperea procesului vegetativ, din cauza insuficienţei sau a lipsei totale a precipitaţiilor şi, sau temperaturilor atmosferice ridicate, conduce la: 

diminuarea sau la compromiterea întregii recolte din zonele calamitate;



înfometarea populaţiei care provoacă degradarea biologică a organismului uman;



accentuarea mortalităţii generale şi în special a celei infantile;



diminuarea rezervelor de apă din bazinele de acumulare, râuri şi pânză freatică, cu consecinţe nefaste asupra consumului populaţiei, aprovizionării industriei funcţionării centralelor hidroelectrice, desfăşurării normale a navigaţiei fluviale. Pe un plan mai general, seceta influentează negativ marimea produsului intern brut,

echilibrul balanţei comerciale şi pe cel al balanţei de plăţi.

Grindina Este un fenomen meteorologic care însoţeşte de multe ori ploile şi în special furtunile. Caracteristica acestui fenomen este că plouă cu mici particule de ghea ță de diferite dimensiuni și forme. În general, grindina produce stricăciuni dacă diametrul particulelor este mai mare de 3 mm. Căderile de grindină, însoţite de vijelie ori furtună, care distrug culturile de câmp, viţa de vie, pomii fructiferi, avariază clădirile și autovehiculele, se dovedesc a fi extrem de păgubitoare. În țara noastră, grindina este un fenomen care se manifestă frecvent în numeroase regiuni, distrugând culturi agricole abia răsărite sau aflate în prag de recoltare, viţa de vie, pomi fructiferi, acoperişurile caselor ( mai ales cele din şindrilă și ţiglă ), precum si multe alte bunuri. Figura 2.1.1. Sezonul critic şi frecvenţa de producere a fenomenelor de furtună, grindină şi ploaie torenţială din sezonul activ de vegetaţie al culturilor agricole.

29


Sursa: „Mic atlas de risc agroclimatic” ediţia 2004, INMH Bucureşti. Frigul, îngheţul și furtunile de zăpadă perturbă adesea viaţa economică ș i provoacă importante pagube materiale.

2.2. Fonduri ce pot fi alocate în sistemul asigurărilor agricole Există forme variate de constituite a fondurilor băneşti de care societatea are nevoie în caz de producere a unor calamităţi naturale sau accidente. Acestea pot îmbraca diferite forme: 

Formarea și utilizarea de fonduri prin autoasigurare (autoprotecţie);



Formarea și folosirea unor fonduri centralizate de rezervă;



Constituirea și folosirea fondurilor de asigurare propriu-zise;



Fondul de protejare a asiguraților;



Fondul de protecţie a victimelor străzii;



Fondul naţional pentru protejarea producătorilor agricoli. Pentru asigurările agricole există un fond de protejare a producătorilor agricoli dupa

cum urmează:

Fondul naţional pentru protejarea producătorilor agricoli 30


Se constituie din iniţiativa Ministerului Agriculturii pentru asigurarea culturilor agricole şi a efectivelor de animale, împotriva factorilor naturali de risc ( calamităţilor naturii );



Sursele de constituire a fondului sunt: 

0,5 % din veniturile realizate din vînzarea bunurilor și serviciilor de către agenţii economici, pe întreaga economie națională;





1 % din primele brute încasate anual de toate societăţile de asigurări din ţară;



5 % din suma drepturilor de redevenţă încasate de Agenda Domeniilor Statului:

Cotizaţia percepută de la producatorii agricoli pentru înscrierea ca membri la fond și taxa anuală calculată în funcţie de valoarea asigurată;



Donaţii, contribuţii, ale unor persoane fizice şi juridice;



Cota de 10% din cuantumul anual al taxelor vamale aferente importurilor de produse agroalimentare;



Cota de 10% din volumul accizelor aferente băuturilor alcoolice şi tutunului;



Valoarea taxelor încasate din eliberarea avizelor sanitar-veterinare şi fitosanitare pentru operaţiunile de import-export. În situaţii excepţionale, când acţiunea fenomenelor naturale se desfăşoară pe zone

întinse, provocând pagube economico-sociale majore, se poate utiliza o sumă din bugetul statului, nominalizată în mod expres prin hotărâre a Guvernului.

2.3. Riscuri ce pot fi asigurate în sistemul de producție agricolă ( sistemul animal și vegetal ) Agricultura continuă să se confrunte cu riscuri climatice care, în ultima perioadă de timp, au dobândit o frecvenţă şi intensitate de manifestare, necunoscute anterior. În România, se cunosc, fiind larg mediatizate, dezastrele provocate agriculturii ( şi nu numai ) de grindină, ploi torenţiale, cu efectele lor indirecte, respectiv revărsări de râuri – inundaţii, alunecări de terenuri ( primavară – toamnă ), de secetă excesivă din ultimii ani, de temperaturile deosebit de scăzute, sub limita de rezistenţă biologică a culturilor şi plantaţiilor ( iarna ).

31


În condiţiile unei economii libere, nedirijate, orice investiţie personală este sub semnul riscului şi al incertitudinii, cu atât mai mult în agricultură, unde datorită problemelor specifice ale procesului de producţie - durata lungă a ciclului de producţie, rotaţia lentă a capitalului, rata profitului mult mai redusă comparativ cu alte ramuri economice - se impune o adevarată protecţie a investiţiilor. Asigurările agricole, care prezintă un specific aparte, s-au bucurat începând cu anul agricol 2002/2003 de efectele Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor. În caz de calamităţi naturale în agricultură, menită să asigure o protecţie sporită producătorilor agricoli, să-i sprijine material pentru a-i încuraja să-şi protejeze patrimoniul prin asigurare. Practic, la ora actuală nu mai există fenomen natural nociv pentru culturile agricole, care să nu fie acoperit prin asigurare.

Asigurarea animalelor În ţara noastră, protecţia animalelor prin asigurare se realizează pe baze contractuale: 

sunt asigurate animalele aparţinând persoanelor fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate, cu domiciliul, sediul sau rezidenţa în România;



asiguratorul mai asigură animalele primite în folosinţa de persoane juridice şi care aparţin altor persoane juridice;



animalele primite spre creştere sau îngrășare de persoane fizice şi juridice, pe baza de contracte încheiate cu persoane juridice.

Obiectul asigurării Sunt primite în asigurare: 

bovinele în vârsta de şase luni şi peste;



porcinele de şase luni şi peste;



porcinele aflate în îngrăşătorii aparţinând persoanelor juridice având o greutate de cel putin 40 de kg, indiferent de vârstă;



ovinele şi caprinele de un an şi peste;



cabalinele în vârsta de 1-15 ani;



păsări;



peşti;



stupi de albine.

Nu pot fi asigurate:

32


animalele aflate în gospodăriile care nu respectă regulile zooigienice şi sanitar veterinare de îngrijire, hrănire, întreţinere şi folosire a animalelor, din care cauză animalele sunt ameninţate de îmbolnăvire sau pieire;



animalele bolnave, inclusiv rahitice, istovite, schilodite, oarbe, cele care au suferit un accident ce poate duce la pieirea lor, cele din localităţile în care s-a stabilit carantină, precum şi animalele la care s-a făcut examinarea pentru tuberculoză, bruceloză sau leucoză bovină şi reacţia a fost pozitivă. Animalele se asigură pentru sumele propuse de asigurat, la stabilirea cărora se ţine

seama de următoarele criterii: 

la animalele aparţinând persoanelor fizice, suma asigurată nu poate depăşi valoarea de pe piaţa locală a animalelor respective. În caz de daună, din despăgubiri asiguratorul deduce franşiza stabilită ( în procente, în raport cu suma asigurată );



la animalele de rasă comună, aparţinând persoanelor juridice, suma asigurată nu poate depăși valoarea de pe piaţă locală a animalelor în cauză;



la porcinele din îngrăşătorii, aparţinând persoanelor juridice, suma asigurată se stabileşte pe baza greutăţii medii a animalelor şi a preţului de achiziţie al cărnii în viu, practicat de către societăţile comerciale de industrializare a cărnii;



la animalele de reproducţie, procurate din import de către persoane juridice, precum şi la cele de rasă de provenienţă indigenă, asigurarea se poate încheia la sume corespunzătoare valorii de procurare ori celei de inventar a animalelor respective. Animalele dintr-o gospodărie se primesc în asigurare numai pentru o sumă egală

pentru fiecare animal din aceeaşi grupă de vârstă şi de rasă.

Despăgubirea Se acordă despăgubiri în cazurile de pieire a animalelor asigurate în urma: 

bolilor, inclusiv sub formă de epizooții;



accidentelor;



sacrificării ( în anumite condiţii );



scoaterii acestora din gospodărie pentru combaterea anemiei infecţioase. Pagubele produse ca urmare a sacrificării animalelor se acoperă de către asigurator,

dacă această măsură s-a luat: 

în baza dispoziţiilor date de autorităţile publice competente în vederea prevenirii şi combaterii epizooţiilor;



în urma unei boli incurabile care exclude utilizarea pe mai departe a animalului; 33


în urma unei boli care duce în mod cert la moartea animalului;



în cazul în care animalul a suferit un accident ce duce în mod cert la moartea acestuia. În cazurile de pieire şi, respectiv, de sacrificare a animalelor ca urmare a bătrâneţii

asociate cu diferite boli, se acordă despăgubiri numai dacă principala cauza a pieirii animalului sau a sacrificării acestuia a fost boala respectivă.

Nu se acordă despăgubiri în cazurile în care: animalele au pierit din cauza bătrâneţii, au fost tăiate din motive de ordin gospodăresc,



din cauza lipsei de productivitate, a scăderii capacităţii de muncă ori de reproducţie; animalele au fost tăiate din iniţiativa asiguratului, fără ca acestea să fi prezentat semne



de boală şi fără să fi existat o dispoziţie de sacrificare dată de organele în drept; animalele au fost tăiate din dispoziţia organelor veterinare numai ca urmare a faptului



că au reacţionat pozitiv la tuberculinare sau că au fost depistate, prin examen serologic, ca fiind bolnave de bruceloză ori au fost depistate, prin examen hematologic sau prin alte examene de laborator, ca fiind bolnave de leucoză bovină, fară ca boala să fi fost constatată pe baza semnelor clinice evolutive şi că aceasta să fi pus în pericol iminent viaţa animalelor; animalele ce trebuiesc tăiate ( sau carnea animalelor tăiate ) sunt predate societăţilor



comerciale de industrializare a cărnii sau altor agenţi economici de valorificare a cărnii; animalele au pierit din lipsă totală de furaje sau ca urmare a unei furajări insuficiente



cantitativ sau calitativ, indiferent de cauzele care au pricinuit lipsa de furaje din gospodărie; 

pieirea animalelor a fost produsă de operaţii militare în timp de război;



cadavrele animalelor sau resturile lor au fost distruse sau îngropate înainte de

examinarea lor de către organele în drept. Despagubirea de asigurare nu poate depă și suma la care s-a încheiat asigurarea, nici cuantumul pagubei şi nici valoarea animalului din momentul producerii riscului asigurat. Cuantumul pagubei - valoarea animalului ce se despăgubeşte, din care s-a scăzut valoarea recuperărilor. Valoarea animalului ce se despăgubeşte înseamnă: 

valoarea, la data producerii riscului asigurat, pe piaţa locală, a unui animal sănătos de

aceeaşi specie, rasă, sex, vârstă, stare de întreţinere şi productivitate, pentru toate animalele pierite; 

valoarea stabilită în funcţie de greutatea brută în viu, şi de preţurile de contractare 34


practicate. La stabilirea cuantumului pagubei se ține seama de valoarea recuperărilor: carne, piele, organe, coarne, copite, păr, lână etc. La calcularea despăgubirilor, cheltuielile făcute de asigurat în vederea prevenirii sau micşorării pagubei ( taxe de consultaţie, costul medicamentelor, taxe de sacrificare etc. ) nu se iau în considerare. Asiguratorul nu acordă despăgubiri în cazurile în care paguba s-a produs sau s-a mărit: 

la asigurările încheiate cu persoane juridice - din culpa unui membru din conducerea persoanei juridice care lucrează cu asiguratul în această calitate; la asigurările încheiate cu întreprinzători particulari - din culpa unui membru din conducere, lucrând în această calitate, sau a oricărui alt prepus al asiguratului;



la asigurările încheiate cu persoane fizice - din culpa asiguratului sau a oricărei persoane fizice majore care, în mod sistematic, locuieşte şi gospodăreşte împreună cu asiguratul.

Primele de asigurare anuale Sunt stabilite de asigurator, în procente faţă de suma asigurată pe specii, rase şi grupe de vârstă de animale. Răspunderea asiguratorului începe: 

în caz de accident, dacă pieirea sau tăierea animalului a avut loc după cinci zile de la expirarea zilei în care s-au plătit primele de asigurare şi s-a întocmit contractul de asigurare;



în caz de boală, dacă pieirea, tăierea sau scoaterea animalelor din gospodărie pentru combaterea anemiei infecţioase a avut loc dupa 60 de zile de la expirarea zilei în care s-au platit primele şi s-a întocmit contractul de asigurare. Răspunderea asiguratorului încetează la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care

s-a încheiat asigurarea.

Asigurarea facultativă globală: 

se încheie pentru efectivele mari de animale pe care le deţin societăţile comerciale pentru producerea, industrializarea şi comercializarea produselor agrozootehnice, societăţile agricole şi asociaţiile agricole;



asigurarea globală se încheie fără termen şi include toate animalele din aceeaşi specie, care au împlinit vârsta de cuprindere în asigurare;

35


primele de asigurare sunt fixe, pe specii și grupe şi se achită trimestrial, pe cap de animal, în funcție de numărul animalelor din specia asigurată, existen ța la finele trimestrului precedent celui în care se face calcularea primelor;



în cazul în care numărul animalelor existente la sfârşitul trimestrelor prezintă modificări esenţiale faţă de cel prevăzut, se procedează la regularizarea primelor;



contractul de asigurare se reziliază, fără restituirea primelor, în cazul în care sumele datorate de unitatea asigurată, cu titlu de primă, nu au fost achitate la scadenţă şi nici în perioada de păsuire;



asiguratorul acordă despăgubiri numai în cazurile în care unităţile asigurate sunt cu primele achitate la zi şi numai cu condiţia plăţii, în prealabil, a ratei de primă în al carei termen de păsuire s-a produs evenimentul asigurat;



despăgubirile se acordă în limita sumelor asigurate, ţinând seama de rasă, sexul şi vârsta animalului la data producerii evenimentului asigurat;



pentru aceeaşi specie de animale nu pot fi valabile, în acelaşi timp, atât asigurarea obişnuită, cât și cea globală;



asigurare facultativă globală o pot încheia şi crescătorii de animale, persoane fizice, dar numai pentru bovine. Aceasta se poate încheia pentru 2-10 bovine, pe o perioadă de 6 luni sau un an, cu prime unice, care se achită anticipat. Despăgubirea se stabileşte în limita sumelor asigurate, ţinându-se seama de rasă, sexul şi vârsta bovinei la data producerii evenimentului asigurat;



dupa fiecare caz de pagubă, suma totală asigurată se reduce cu suma acordată cu titlu de despăgubire. Bovinele rămase şi cele intrate în gospodărie după producerea evenimentului asigurat sunt asigurate în continuare, până la expirarea asigurării, pentru suma totală asigurată astfel redusă. În cazul în care un asigurat are încheiată o asigurare a bovinelor, acesta poate încheia

şi asigurări obişnuite pentru bovinele existente în gospodărie care depăşesc numărul prevăzut pentru asigurarea globală. De asemenea, suma totală asigurată, redusă cu despăgubirile acordate poate fi completată printr-o asigurare obişnuită.

Asigurarea culturilor agricole, obiectul asigurării: Societăţile specializate în asigurări agricole încheie contracte de asigurare, cu persoane fizice, asociaţii agricole, societăţi comerciale agricole și regii autonome, pentru: 

culturi agricole;



rodul viilor; 36


rodul pomilor;



rodul hameiului.

Despăgubirea Asigurarea acoperă urmatoarele riscuri: 

la culturile agricole - grindina, îngheţul târziu de primavară şi / sau îngheţul timpuriu de toamnă, efectele directe ale ploilor torenţiale, prabuşirile sau alunecările de terenuri cultivate, incendiul provocat de descărcări electrice, precum şi efectul furtunii pe terenurile nisipoase;



la rodul viei, al pomilor şi al hameiului - fenomenele de mai sus, precum și furtuna. În ceea ce priveşte riscurile asigurate, unele societăţi acceptă, ca riscuri asigurate, în

plus faţă de cele enumerate mai sus: 

furtuna;



uraganul;



incendiul. Societăţile în cauză nu acordă despăgubiri pentru pagubele produse de:



diminuare producţiei din cauza nerespectării regulilor agrotehnice;



acumulări, băltiri sau revărsări de ape provenite din topirea zăpeziior, ploi de durată, infiltraţia apelor, ridicarea nivelului pânzei freatice;



revărsarea apelor Dunării;



operaţii militare în timp de război. Asigurarea acoperă pagubele, la valoarea producţiei, suferite prin pierderi cantitative,

cum ar fi: 

la cereale - pierderile de boabe;



la sfecla de zahăr - pierderile de rădăcini sau de sămânţă, în funcţie de obiectivul urmărit de asigurat;



la in şi la cânepă - pierderile de fuior sau de sămânţă, după caz;



la cartofi - pierderile de tuberculi etc. Excepţie de la această regulă fac culturile de tutun, la care asigurarea acoperă şi

pierderile calitative provocate de grindină. Asigurarea se poate încheia oricând în timpul anului şi este valabilă pentru anul agricol în curs sau pentru anul calendaristic, după cum părţile au convenit.

Durata asigurării 37


Unele societăţi preferă contractele anuale, în timp ce altele lasă la atitudinea asiguratului posibilitatea de a opta fie pentru contracte anuale, fie pentru contracte pe termen de trei ani. În ipoteza opţională, sunt utilizate următoarele soluţii: 

la asigurarea pausală a arabilului, contractele se încheie pentru o perioada de trei ani;



la asigurarea obişnuită a culturilor agricole, a rodului viei, a pomilor şi a hameiului, există două alternative: contractul se poate încheia fie pentru o perioadă de minimum trei ani, fie anual. La asigurarea obişnuită anuală se percepe un adaos de primă, faţă de prima percepută

la asigurarea multianuală. În sistemul de asigurare pausală a terenului arabil se pot asigura culturile agricole de pe întreaga suprafaţă arabilă a asiguratului, cu unele excepţii: 

loturile de hibridare;



culturile semincere;



tutunul;



via;



pomii fructiferi şi hameiul. Aceste culturi pot fi însă asigurate separat în cadrul asigurării obişnuite. La asigurarea

obişnuită a culturilor suma asigurată se stabileşte de asigurat, în limitele agreate de asigurator şi care sunt diferenţiate, în funcţie de grupa tarifară în care se încadrează fiecare cultură. La asigurarea pausală a terenului arabil, suma asigurată este fixă pe hectar. Dacă la producerea riscului asigurat se dovedeşte că suma asigurată la o anumită cultură a fost stabilită la o valoare mai mare decât cea reală, asiguratorul este obligat să acopere dauna produsă la nivelul pagubei reale, nu la cel al sumei asigurate. În situaţia inversă, dacă suma asigurată a unei culturi este mai mică decât valoarea reală a acesteia, asguratorul are obligaţia să acopere numai acea parte din pagubă înregistrată, care se scrie în limitele sumei asigurate. Prima tarifară la culturile agricole, rodul viei, al pomilor şi al hameiului ( la 100 de lei suma asigurată ) este stabilită de asigurator, pe grupe tarifare şi pe categorii de judeţe, în funcţie de: 

specificul culturii;



gradul de sensibilitate al acesteia la factorii de risc asiguraţi;



evoluţia daunelor provocate de respectivii factori în zona respectivă;



felul asigurării. 38


La asigurarea pausală a terenului arabil, prima tarifară este stabilită pe zone indiferent de culturile – agricole , în sume fixe pe hectarul de teren arabil cuprins în asigurare. În cazul contractelor multianuale, la asigurarea obişnuită a culturilor, asiguratorul practică un sistem de prime bazat pe principiul Bonus - Malus. Potrivit acestui sistem, în primul an de asigurare prima este de 10 / 10 ( prima este la nivelul integral, stabilit pentru cultură şi zona în cauză ). Dacă o cultură rămâne doi ani consecutivi fară daune şi despăgubiri, începând din cel de-al treilea an şi următorii, prima integrală se reduce cu câte o zecime. Ca urmare, la un contract pe cinci ani, prima se poate deduce, în ultimul an al contractului, la 7 / 10. Invers dacă într-un an se înregistrează o pagubă ce trebuie despăgubită, prima pentru anul urmator se majorează cu o zecime. În cazul daunelor repetate an de an, prima poate ajunge, la un contract pe cinci ani, la nivelul maxim de 14 / 10, faţă de prima integrală. Aşadar, în anii în care a beneficiat de reduceri de primă asiguratul s-a aflat în Bonus, iar în cei în care a suportat majorări - în Malus. La asigurarea pausală a terenului arabil, în cazul în care asiguratul, în perioada de timp contractată ( de minimum trei ani ), nu înregistrează pagube provocate de riscurile asigurate şi care se acoperă de asigurator, societatea îi acordă o primă pentru lipsa de daune ( de 10% din prima integrală, pentru primul an liber de daune, de 20% pentru cel de-al doilea an şi de până la 30 % pentru cel de-al treilea an şi următorii liberi de daune ). Invers, dacă într-un an, în cadrul perioadei contractate, asiguratul înregistrează o daună ce trebuie despagubită de asigurator, sistemul de prime se anulează, iar prima datorată pentru anul următor se stabileşte la nivelul integral.

Despăgubirea se stabileşte în funcţie de starea culturilor şi a rodului viilor în momentul producerii riscului asigurat, precum şi de valoarea pagubei probabile; ea nu poate depăşi valoarea producţiei probabile, cuantumul pagubei şi nici suma asigurată. Prin cuantumul pagubei se întelege: 

în cazul pagubelor totale la culturile de pe terenuri care au fost sau urmează a fi reînsămânţate ori replantate cu aceleaşi sau cu alte culturi, precum şi în cazul pagubelor parţiale la culturi - valoarea producţiei probabile la ha, corespunzătoare gradului de distrugere din riscuri asigurate;



în cazul pagubelor totale la culturile de pe terenurile care nu au fost sau nu urmează a fi reânsămanţate ori replantate, inclusiv în cazul pagubelor totale la rodul viilor şi la hamei - valoarea producţiei probabile la ha, corespunzatoare gradului de distrugere din 39


riscuri asigurate, diminuată cu o cotă de 20 % reprezentând cheltuielile medii de recoltare neefectuate. Valoarea producţiei probabile pe ha se stabileşte prin înmulţirea producţiei medii, realizate la ha în ultimii trei ani cu recolte normale, cu suma maximă ce se poate asigura de fiecare kg. La culturile agricole şi la rodul viilor distruse sau vătămate atât de riscuri asigurate, cât şi de alte cauze, se despăgubeşte numai paguba aferentă riscurilor asigurate. În cazul în care suprafeţele de culturi agricole distruse urmează a fi reînsămânţate sau replantate, se ia în considerare gradul de distrugere numai pentru pagubele produse de riscuri asigurate.

Gradul de distrugere - se stabileşte prin numărarea plantelor, în medie pentru întregul lan ( întreaga parcelă ), dacă culturile au fost uniform calamitate pe întreaga suprafaţă, sau pentru por țiuni uniform calamitate din lanul ( parcela ) respectivă. Se alege un număr de parcele sau rânduri de probă, de pe care se numară plantele rămase nevătămate, plantele distruse ori vătămate de riscuri asigurate şi separat cele distruse sau vătămate de cauze necuprinse în asigurare; 

Se stabileşte numărul mediu de plante pe metru pătrat sau liniar;



Se raportează numărul plantelor distruse ori vătămate de riscuri asigurate la numărul total al plantelor existente înainte de producerea riscului asigurat şi se obţine asttel gradul de distrugere. Recolta de pe parcelele sau rândurile de probă se stabileşte prin cântărire, iar pe baza

rezultatelor astfel obţinute se calculează producţia medie pe ha de pe terenul care are cultura distrusă sau vătămată, din care se scade cantitatea corespunzătoare excesului de umiditate fără de stas. La rodul viilor şi la hamei, se alege un număr de butuci de probă, la care se stabileşte producţia medie pe butuc. Dacă cultura a fost distrusă sau vătămată atât de riscuri asigurate cât şi de cauze necuprinse în asigurare, se stabileşte separat gradul de distrugere din cauze necuprinse în asigurare, care se scade din gradul de distrugere. În felul acesta, se obţine gradul de distrugere din riscuri asigurate. Constatarea şi evaluarea pagubelor se efectuează de către inspectorii de daune, în prezenţa asiguraţilor sau a reprezentanţilor acestora. Asigurarea intră în vigoare de la expirarea zilei în care s-au plătit primele şi s-a întocmit contractul de asigurare.

40


Răspunderea asiguratorului începe după intrarea în vigoare a asigurării, la date diferite în funcţie de momentul în care riscul asigurat poate începe să producă pagube bunului asigurat. Răspunderea asiguratorului încetează: 

din momentul recoltării ( secerişului, culesului, scoaterii radăcinilor şi tuberculilor );



la culturile a caror recoltă se treieră, răspunderea asiguratorului pentru pagubele produse de incendiu încetează din momentul în care recolta a fost treierată;



la struguri, fructe şi hamei - din momentul culesului;



la furaje pentru masa verde şi la fân - din momentul tăierii lor. Pentru culturile agricole, rodul viilor, al pomilor şi a hameiului, distruse ori vătămate

după încheierea asigurării, dar înainte de începerea răspunderii asiguratorului, respectiv înainte de intrarea în vigoare a asigurării, primele de asigurare plătite, aferente lanului sau parcelei având culturile distruse ori vătămate, se restituie integral. Asiguraţii sunt obligaţi să-şi întreţină culturile în bune condiţii, cu respectarea regulilor agrotehnice, şi să ia măsuri pentru prevenirea distrugerii ori vătămării culturilor agricole şi rodului viilor, al pomilor şi a hameiului, precum şi pentru limitarea pagubelor, respectiv pentru salvarea culturilor rămase, prin îngrijirea lor suplimentară. Totodată, asiguraţii trebuie să înştiinţeze în scris asiguratorul despre distrugerea sau vătămarea culturilor, a rodului viilor, pomilor şi a hameiului în termen de cel mult cinci zile de la data producerii riscului asigurat.

CAPITOLUL III LEGISLAŢIA ŞI FORMELE DE INTERVENŢIE A STATULUI ÎN SISTEMUL ASIGURĂRILOR DIN AGRICULTURĂ

3.1. Reglementarea legislativă pentru asigurările agricole Cadrul legal îl reprezintă Legea nr. 381 privind acordarea de despăgubiri pentru riscuri catastrofale. Legea a fost iniţiată în 1994 după modelul legislativ italian, dar a fost adoptată în 2002 într-o altă formă decât cea iniţială, dar, din păcate, nu s-a pus în aplicare mai devreme. 41


Acest lucru a fost în detrimentul societăţilor de asigurare, deoarece, în 2003, au existat mari întârzieri în plata despăgubirilor către producători şi alte întârzieri în decontările cu societăţile de profil pentru primele de asigurare. Procesele de producţie s-au reluat cu întârziere, fapt pentru care au fost învinuite societăţile de asigurare. În lege existau două principii de funcţionare: pentru riscuri catastrofale şi pentru riscuri obişnuite. Cu toate acestea, există multe exprimări confuze care trebuie rectificate. De asemenea, ar trebui să fie menţinut principiul subvenţionării deoarece este o practică obişnuită în toate ţările cu un sistem de asigurări dezvoltat pentru că mulţi producători nu au posibilitatea de a plăti primele. Există şi o prevedere legată de colaborarea ministerului cu Agenţia Naţională de Meteorologie şi Hidrologie care ar trebui să fie detaliată, astfel încât, pe baza monitorizării riscului, companiile de asigurare să poată practica o politică de primă corectă şi echitabilă atât pentru ele, cât şi pentru asiguraţi. Prima era subvenţionată de către Ministerul Agriculturii, dar aceste subvenţii veneau târziu, afectând bugetul societăţilor, dar în 2007 acestea nu s-au mai acordat. De asemenea, pentru a se evita eventualele neînţelegeri ar trebui păstrată, în cadrul primăriilor, o evidenţă a pagubelor plătite, deoarece au existat situaţii când unii proprietari nu au fost despăgubiţi sau producătorii mai mari au fost favorizaţi. Când ne referim la riscuri obişnuite, vorbim despre acele evenimente care acţionează pe arii restrânse şi care au o distribuţie aleatorie şi imprevizibilă. Pentru ca asiguraţii să fie despăgubiţi, aceştia trebuiau să demonstreze că au încheiat o poliţă la un asigurator agreat de Ministerul Agriculturii, care să cuprindă riscurile asigurate. Constatarea se făcea de către reprezentantul legal al ministerului împreună cu inspectorul de daune al societăţii la care era încheiată poliţa.

Actele normative privind asigurările agricole din România. 

Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură;



Ordin nr. 419/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamită ți naturale în agricultură;



Ordin nr. 444/2002 pentru stabilirea culturilor agricole și speciilor de animale, păsări, familii de albine și pești pentru care se subvenţionează primele de asigurare pentru factorii de risc asiguraţi. 42


Conform prevederilor Legii nr.381/2002 sunt considerate calamită ți naturale pierderile cantitative și calitative de recolte produse printr-o manifestare distructivă a unor fenomene naturale.

Fenomenele naturale care generează calamităţi naturale sunt: 

seceta excesivă, persistența în timp și care afecteaza terenurile neirigate;



inundațiile din revărsari de râuri sau de alte ape curgătoare și ruperi de baraje;



ploile abundente și de durată;



temperaturile excesiv de scazute, sub limita de rezisten ță biologică a plantelor;



stratul gros de zăpadă care produce pagube în sectorul vegetal;



topirea bruscă a zapezilor care provoacă inunda ții;



revarsări de râuri și băltiri;



uraganul;



alte dezastre și catastrofe produse pe areale extinse. Bolile plantelor de cultură, care în condiţii favorabile generează calamităţi naturale ( la

cultura de grâu - Erysiphe spp; Septoria spp; Puccinia spp; Fusarium spp; la cultura de floarea-soarelui - Sclerotinia sclerotiorum; Phomopsis - Diaporthe helianthi; la viţa de vie Plasmopara viticola; la pomi fructiferi – Erwinia amylovora ).

Bolile animalelor: 

bolile din lista A a Oficiului Internaț ional de Epizootii ( febra aftoasă, stomatită veziculoasă, boala veziculoasă a porcului, pesta bovină, pesta micilor rumegătoare, pleuro - pneumonia contagioasă bovină, dermatită virală nodulară, febra văii de Rift, Bluetongue, variola ovină și caprină, pesta africană a calului, pesta porcină africană, pesta porcină clasică, pesta aviară și pseudopesta aviară );



bolile din lista B a Oficiului Internațional de Epizootii, ca encefalopatiă spongiformă bovină ș i scrapia.

Factori de risc ale societăţilor de asigurare - reasigurare: 

îngheţuri târzii de primăvară;



grindină;



ploi torenţiale;



furtună / vijelie;



incendii;



alunecări și prăbușiri / surpări de terenuri cultivate; 43


îngheţuri timpurii de toamnă. Schimbări preconizate în anul 2009



Reluarea subvenţionării primelor de asigurare pentru anul 2009, nivelul se stabile ște prin HG;



Stabilirea culturilor și a speciilor de animale ale căror prime de asigurare urmează să fie subvenţionate, prin Ordin al Ministrului Agriculturii;



Modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 381/2002, aprobate prin OMAPDR nr.419/2002;



Notificarea legii nr. 381/2002 la Comisia Europeana în aprilie, în vederea prelungirii aplicabilităţii și după anul 2009.

Prevederi europene: Regulamentul Comisiei nr.1857/2006 Prin ajutor de stat se pot acorda: 

ajutoare pentru pierderi cauzate de fenomene meteorologice;



nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale;



ajutoare pentru plata primelor de asigurare;



dezastrele naturale sunt : cutremurele, avalanşele, alunecările de teren și inundațiile;



fenomenele meteorologice nefavorabile : grindina, înghe țul, ploaia, zăpada sau seceta, în condițiile în care pierderile înregistrate sunt de peste 30% și pot fi asimilate dezastrelor naturale . Ajutoare pentru pierderi cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile:



nu pot depă și 80 % din reducerea venitului rezultat din vânzarea produsului urmare a producerii fenomenului nefavorabil;



venitul rezultă din înmul țirea producției obținute cu prețul mediu de vânzare din anul respectiv;



reducerea venitului se calculează prin scăderea din venitul mediu realizat în ultimii trei ani a venitului din anul în care s-a produs fenomenul;



reducerea venitului constituie valoarea maxima a pierderilor eligibile pentru ajutor;



din valoarea maximă a pierderilor eligibile se scade orice sumă, primită în cadrul unui regim de asigurare;



fenomenul meteorologic nefavorabil trebuie recunoscut oficial de catre autorită țile publice; 44


ajutorul este redus cu 50 % pentru producătorii care nu au subscris o poliţă de asigurare, pentru riscurile cele mai frecvente, care să acopere 50 % din produc ție sau venit mediu annual. De la 1 ianuarie 2011, ajutoarele pentru pierderile cauzate de secetă pot fi plătite

numai de un Stat Membru care a pus în aplicare Directiva 2000/60 CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce prive ște agricultura și care asigură recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei în sectorul agricol prin plata unei contribu ții adecvate de către sectorul în cauză.

Ajutoare pentru plata primelor de asigurare. 

nu pot depă și 80 % din costul primelor de asigurare, în cazul în care poli ța prevede numai acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale;



50% din costul primelor de asigurare, în cazul în care poli ța prevede acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale și a altor pierderi cauzate de fenomene meteorologice și / sau pierderile cauzate de boli ale animalelor sau ale plantelor.

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURĂRILE AGRICOLE ( SISTEMUL VEGETAL ) ÎN CADRUL SC OMNIASIG VIG SA 4.1. Date generale despre SC Omniasig Vig SA

45


SC OMNIASIG SA, și-a început activitatea în 1995 având o singură sucursală şi 12 angajaţi. În 2005, Omniasig a devenit membru al unuia dintre cele mai importante grupuri de asigurări din Europa Centrală şi de Est, Vienna Insurance Group. Număra peste 260 de sucursale, agenţii şi puncte de vânzare iar echipă este formată din aproximativ 1700 de angajaţi cu carte de muncă şi peste 12,000 de agenţi la nivel naţional. Omniasig se constituie astăzi într-unul din reperele importante ale industriei asigurărilor din România, cu o cifră de afaceri care o situează în piaţă de profil pe poziţia a două. Potrivit reprezentanţilor Omniasig, pe parcursul întregului an 2008, compania a avut că obiectiv prioritar îmbunătăţirea portofoliului prin creşterea din ce în ce mai accentuată a ramurilor non-auto. Aceeaşi importanță va fi acordată acestui obiectiv şi în 2009. Activitatea de marketing s-a dezvoltat în sensul atingerii unor noi segmente de piaţă, atât în zonă de retail, cât şi în cea corporate. În acest scop, au fost diversificate şi intensificate parteneriatele cu societăţi din toate domeniile ( bănci, companii de leasing, lanţuri comerciale de retail, etc ). OMNIASIG oferă o gamă complexă de produse de asigurare adaptate cererii specifice persoanelor fizice şi juridice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 136 din 1995 şi nr. 32 din 2000 după cum urmează : 

asigurări auto; asigurări de locuinţe; asigurări de aviaţie; asigurări agricole; asigurarea utilajelor agricole; asigurări de credite şi garanţii; asigurări de incendiu şi alte calamităţi; asigurări tehnice; asigurări de răspundere civilă; asigurări medicale; asigurări maritime; transport feroviare; asigurări de bunuri în tranzit și asigurări de pierderi financiare. În 2007, Omniasig a realizat un profit brut de 40 milioane lei ( 12 mil. Euro ). În 2008

a înregistrat prime brute subscrise în valoare de 1,181 miliarde lei (circa 320,7 milioane euro), în creştere cu 33,66 % faţă de anul anterior. Ponderea cea mai mare în acest rezultat, de 77,65 %, au avut-o asigurările auto. Ramură asigurărilor Casco a urcat cu 55,27 % faţă de anul 2007, atingând valoarea de 635,58 milioane lei ( 172,7 mil. Euro ). Pe segmentul asigurărilor de răspundere civilă auto obligatorie ( RCA ), creşterea înregistrată a fost de 18,38 %, valoarea primelor brute subscrise fiind de 281,92 milioane lei ( 76,6 mil. Euro ). Omniasig a plătit în 2008 daune în valoare totală de 743,55 milioane lei ( 201,9 milioaneeuro ). Ramură RCA şi cea a asigurărilor Casco au înregistrat creşteri semnificative la valoarea daunelor, astfel: de 131 % la Casco şi de 81,82 % la RCA, comparativ cu anul anterior. Asigurările tip property ( ramură asigurărilor de incendiu şi calamităţi naturale ) au avut o evoluţie pozitivă, primele brute subscrise urcând anul trecut cu 56,27 %, până la 161,4 milioane lei ( 43,8 mil. Euro ). Totodată, şi daunele pe acest segment au înregistrat o creştere 46


mare, de 106,43 %, în comparaţie cu anul precedent. O creştere importantă, de 67 %, a fost înregistrată şi pe ramură asigurărilor de mijloace de transport năvale, valoarea subcrierilor pe acest segment fiind de 9,30 milioane lei (2,5 mil. euro). Mai jos este reprezentarea grafică reprezentând ponderea primele brute subscrise de către Omniasig în anul 2008. Grafic 4.1.1. Primele brute subscrise în anul 2008.

Sursa: INTERNET, www.omniasig.ro, Raport anual Omniasig, 2008. Dacă ne raportăm la structura portofoliului pieței asigurărilor, ponderile celor mai importante produse de asigurare sunt următoarele: 71,6 % pentru asigurãrile auto, 14,6 % pentru asigurările property, 7 % pentru asigurările de credite și garanții, 2,5 % pentru alte tipuri de asigurări de asemnea aici fiind incluse și asigurările agricole, 1,9 % pentru asigurările de răspundere civilă, 1,6 % pentru asigurările de accidente persoane și 0,8 % pentru asigurările medicale de călătorii în străinătate. Asigurările agricole au un procent mai mic deorece SC Omniasig SA se ocupă în principal de ramura asigurărilor auto. Începând cu anul 2009 își vor îndrepta aten ția asupra asigurărilor non – auto, aici intrând și asigurările agricole mai ales ca la sfâr șitul anului 2008 au preluat portofoliul asigurărilor agricole AGRAS VIENNA INSURANCE GROUP SA. Principalii concurenți ai SC Omniasig SA sunt: 

Allianz Tiriac; 47


Asirom;



Generali;



BCR Asigurări. Clientii OMNIASIG sunt reprezentați de persoane fizice și juridice. Omniasig oferă

clienților săi o gamă complexă de produse și servicii. Astfel, toate riscurile specifice activității umane, implicând familia, profesia, afacerile precum și cele mai importante investi ții ale clienților, sunt preluate de Omniasig. Omniasig pune Omul în centrul preocupărilor sale. Pentru clien ți s-a dezvoltat continuu produsele și serviciile oferite. Peste un milion de clien ți în România au ales Omniasig. Deoarece Omniasig respectă valoarea pune Omul în centrul preocupărilor și se orientză permanent eforturile către creștere și dezvoltare.

4.2. Condiții generale privind asigurarea culturilor agricole împotriva factorilor naturali de risc Anexă 4.2.1. Cererea chestionar pentru cultura de grâu Anexa 4.2.2. Poliță de asigurarea pentru culturi

Clauza operativă: OMNIASIG se obligă ca în urma producerii sau apari ției oricărui eveniment asigurat în baza Cererii Chestionar semnată de Asigurat, precum și a celorlalte date privind riscurile asigurate transmise în scris de această dată, sub rezerva respectării întocmai a condi țiilor, excluderilor și clauzelor convenite de comun acord, și în baza plă ții în contul OMNIASIG a primei de asigurare în cuantumul și la scadențele prevăzute în specifica ția poli ței, să plătească asiguratului indemnizația de despăgubire cuvenită în condi țiile și în cuantumul prevăzut în prezenta poliță. Definiții și interpretări: În tot cuprinsul acestei polițe termenii de mai jos au numai în țelesul atribuit prin urmatoarele definiții. Anul agricol: perioada de la însămânțare / plantare până la recoltarea culturilor. Asigurat: titularul interesului cu privire la bunul asigurat. Atunci cand asiguratul este una și aceeași persoană cu contractantul, no țiunea de asigurat preia și con ținutul no țiunii de contractant. 48


Beneficiar: persoană îndreptă îndreptă țită să primească despăgubirea despăgubirea în caz de daună. Contractant: persoană fizica fizica sau juridică, alta decat decat asiguratul, care semnează poli ța cu OMNIASIG, OMNIASIG, obligând obligându-se u-se să plăteas plătească că prima de asigura asigurare re și să respecte respecte obliga țiile care îi revin prin contract. Daună: pierderea cantitativă cantitativă suferită, în func ție de gradul de distrugere ( 0 - 100% ), la culturile agricole și pădurile asigurate asigurate în urma producerii evenimentului evenimentului asigurat. Gradul de distrugere (dăunare) reprezintă raportul procentual dintre valoarea pierderii de produ produccție ca urmare urmare a even evenim imen entu tulu luii și valo valoar area ea produ producc ției iei care care s-ar s-ar fi ob ținut inut dacă dacă evenimentul nu s-ar fi produs. Daună partială: daună a bunului asigurat produsă prin calamitarea culturilor în diferite grade de distrugere, în urma carora cultura asigurată se poate redresa sau poate evolua în vegetație în cadrul parametrilor cantitativi acceptați atât atât de asigurat cât și de asigurator. Daună totală: distrugerea în întregime a culturilor asigurate sau constatarea unor grade de distrugere distrugere ( în proportie de minim 90% ) care nu permit din punct de vedere al eficien eficien ței economic economicee menținerea inerea în vegetație a culturilor culturilor afectate. afectate. Indemn Indemniza izația de asigu asigurar raree ( despă despăgub gubire ire cuveni cuvenită tă ): suma suma dator datorată ată de OMNIAS OMNIASIG IG asiguratului ( beneficiarului asigurării ) ca urmare a producerii riscurilor asigurate. Eveniment asigurat: asigurat: orice daună produsă în mod mod imprevizibil și accidental accidental care apare sau începe începe să se manifeste manifeste în timpul timpul perioadei de asigurare asigurare și în urma urma careia se na ște dreptul la despăgubire. Se consid consideră eră unul și acela același evenime eveniment nt asigura asigurat: t: 

serie de de daune daune produse produse în mod imprev imprevizibil izibil și accidenta accidental,l, provocate provocate de de un acela acela și risc pre preci ciza zatt în ș i acop acoper erit it de asigur asigurar area ea oferit oferităă de Poliță, care apar apar sau sau înce începp să se manifeste în timpul perioadei de asigurare;



o aceea aceeași daună provoca provocată tă de mai multe multe riscuri riscuri precizate precizate în și acoperite acoperite de asigura asigurarea rea ofer oferit ităă de Po Poli liță, care care apar aparee sau sau înce începe pe să se mani manife fest stee în timp timpul ul peri perioa oade deii de asigurare. Forrță majo Fo majoră ră:: situ situaație invo invoca cată tă de una una din din păr păr ți, dove dovedi dită tă cu docu docume ment ntee emis emisee de

auto autori rită tăți publ public icee comp compet eten ente te,, abso absolu lutt im impr prev eviz izib ibilă ilă la data data înch închei eier erii ii Po Poli li ței, ei, abso absolu lutt invi invinncibil ibilăă, ind indepe epende ndentă ntă de voin oin ța păr păr țil ilor or,, care a îm împi pieedicat icat una din părti rti să î și îndeplinească îndeplinească obligațiile contractuale. contractuale. Franșiză: partea partea din daună, daună, stabilită stabilită ca procent procent din suma asigurată, asigurată, aferenta aferenta suprafe suprafe ței dăunate, dăunate, dacă dacă nu este precizat precizat altfel în mod expres în specifica specifica ția poli ței, care se scade din cuantumul despăgubirii despăgubirii în urma producerii producerii sau apari ției fiecărui eveniment asigurat. asigurat. 49


Perioada de asigurare: intervalul de timp pentru care OMNIASIG preia răspunderea pentru pentru consecin consecin țele producerii producerii sau apari ției evenimentelo evenimentelorr asigurate. asigurate. Poliță: contract contract de asigurare asigurare.. Prima de asigurare: suma datorată de asigurat / contractant pentru preluarea de către OMNIASIG a riscurilor asigurate. Risc asigurat: risc acoperit de OMNIASIG, exprimat prin probabilitatea producerii sau apariției oricărui oricărui eveniment eveniment asigurat asigurat multiplicată multiplicată cu consecin țele acestuia. acestuia. Suma asigurată: suma pentru care s-a încheiat asigurarea ( valoare de asigurare ); reprezintă reprezintă maximul maximul răspunderii răspunderii OMNIASIG în cazul cazul producerii producerii sau apari ției unuia sau mai multor evenimente asigurate.

Interesul asigurat: Asiguratul trebuie să aibă un interes cu privire la bunul asigurat. Cu excep excepția unei preciză precizări ri diferite, diferite, menționată ionată expres expres în specifi specifica ca ția poli ței, interes interesul ul asiguratului este cel al proprietarului bunului asigurat, chiar dacă asigurarea a fost încheiată de un contractant, sau dacă dacă despăgubirea, despăgubirea, în caz de daună, este cesionată cesionată în favoarea unei ter țe persoane, alta decât decât asiguratul, pe baza manifestării manifestării de voin ță a acestuia din urma. Dacă interesul asigurat este altul decât dreptul de proprietate asupra bunului asigurat, contractantul va trebui să declare acest fapt în scris, în mod explicit, înainte de încheierea pol poliiței. ei. Dacă interesul, așa cum este expus mai mai sus, nu există, contractul contractul eventual încheiat încheiat este nul nul de drep drept, t, iar iar OMNI OMNIAS ASIG IG are are drep dreptu tull de a reține ine prim primel elee înca încasa sate te în cazu cazull în care care contractantul / asiguratul este de rea credin credin ță. Obiectul asigurării - riscurile acoperite: Obiectul asigurării Se pot asigura toate culturile culturile agricole agricole - cereale, cereale, plante tehnice, tehnice, plante plante medicinale medicinale și aromatice, leguminoase alimentare, plante plante de nutre ț, cartof și legume, legume, culturi semincere, rodul viilor, viilor, pomilor pomilor și hameiu hameiului, lui, arbu arbuști fructif fructiferi, eri, planta plantațiile de de căp căpșun, culturile culturile din din sere, sere, solarii solarii răsadnițe, pepinie pepinierel rele, e, planta plantațiile de portalt portaltoi, oi, planta plantațiile tinere tinere de pomi, pomi, planta planta ții de pomi pomi și răsadni altoiți în pepinierele pepinierele pomicole, pomicole, pădurile. pădurile. La culturile cu mai multe recolte pe an, se asigură cheltuielile tehnologice necesare pentru pentru întreaga întreaga produc ție anuală. anuală. Riscurile acoperite

50


În baza prezentelo prezentelorr condi ții sunt acoperite, acoperite, potrivit potrivit acordului acordului păr ților, toate toate sau o parte din pachetul pachetul de riscuri STANDARD, STANDARD, respectiv respectiv incendiu, incendiu, ploi toren țiale, furtună, furtună, grindină, grindină, alunecare de teren cultivat, îngheț timpuriu de toamnă, înghe înghe ț târziu de primăvară. Riscurile acoperite se referă la: 

incendiul ( fenomenul de de aprindere și ardere a culturilor agricole ), provocat de cauze cauze naturale – descărcări electrice ( trăsnete );



ploile ploile torențiale ( precipita precipitații de scurtă durată, durată, de regulă regulă până până la 45 minute, minute, care au loc de regulă vara la temperaturi de peste 25 °C, cu cantit cantităăți mari mari de apă, apă, de regul regul 5 - 10 litri / minut / mp, producând efecte efecte directe și indirecte după după cum urmează: urmează: 

efec efecte te dire direct cte: e: spăl spălar area ea solu solulu luii din din juru jurull plan plante telo lorr și dezv dezvel elir irea ea semi seminn țelor elor,, dezrăd dezrădăci ăcina narea rea plante plantelor lor,, rupere rupereaa sau sau culca culcarea rea plante plantelor lor în stadiu stadiu avansa avansatt de vegeta vegetație, fără redresare redresare ulterioară; ulterioară;

 

efecte indirecte: acoperirea acoperirea plantelor cu mal mal provenit de pe versan versan ți.

furtuna sau vijelie ( vânturi puternice cu viteză viteză de 50 – 80 km / ora, înso țite adesea de grindi grindină nă și ploi ploi toren torențiale iale ) având având ca efecte efecte ruperea ruperea tulpini tulpinilor lor,, lăstar lăstarilo ilor, r, floril florilor, or, scuturarea semințelor, acoperirea plantelor plantelor tinere cu viituri de pământ sau nisip, resturi vegetale etc.;



grin grindi dină nă ( prec precip ipit itaații care care cad cad sub sub form formăă de sfer sferul ulee sau sau fragm fragmen ente te de ghea ghea ță cu diametre cuprinse între 5 - 50 mm, uneori mai mari, care se asociază câteodată în blocuri neregulate, care se manifestă cel mai adesea în semestrul cald al anului fiind aproape aproape întotdeu întotdeuna na însoțite de averse averse puternice puternice de ploaie ploaie și vijelii vijelii ) având ca efecte efecte dist distru ruge gere reaa apar aparat atul ului ui vege vegeta tati tiv, v, rupe rupere reaa sau sau frâng frânger erea ea plan plante telo lor, r, scut scutur urar area ea semin semințelor, ca urmare urmare a efectelor efectelor mecanice mecanice sau prin formarea formarea unui strat strat de ghea ță la baza plantelor;



alunecăr alunecările ile și prăbușirile de terenur terenurii cultivate cultivate ( fenomene fenomene de deplasa deplasare re a straturilor straturilor de sol, pe terenuri terenuri în pantă pantă sau limitrofe limitrofe cursurilo cursurilorr de apă, determina determinate te de precipita precipita ții abund abunden ente te sau defri defrișări masiv masive, e, care care antrene antrenează ază și distrug distrug vege vegeta ta ția – culturi culturi sau planta plantaț ii ) determinat determinatee de precipita precipitaț ii abunde abundente nte sau sau defriș ări masive masive care constau constau în deplasarea straturilor de sol, pe terenuri în pantă sau limitrofe cursurilor de apă;



îngh îngheeț ti timp mpur uriu iu de toam toamnă nă ( scăd scăder erea ea temp temper erat atur urii ii aeru aerulu luii sub sub 0 °C, înai înaint ntee de încheierea normală normală a ciclului vegetativ sau sau de ajungere ajungere a culturilor la maturitatea maturitatea de recoltare ) și / sau sau îngheț târziu de primăvară ( scăderea temperaturii aerului aerului sub limita

51


de rezistență biologică a plantelor după intrarea acestora în perioada de vegeta ție activă ). Notă: datele corespunzatoare începerii, respectiv încheierii răspunderii OMNIASIG, pentru

îngheț ul timpuriu de toamnă, respectiv îngheț ul târziu de primăvară, sunt în

conformitate cu datele medii multianuale elaborate de INMH. Dacă nu se prevede altfel, asigurarea se încheie la valoarea cheltuielilor de produc ție. La fiecare cultură asigurată, se acoperă pierderile de produc ție pentru care cultura a fost înființată sau redestinată. Se acordă despăgubiri pentru pagubele suferite numai prin pierderi cantitative, cu excepția tutunului, la care se acoperă și pagubele suferite prin pierderi calitative cauzate de grindină.

Excluderi: Bunuri excluse Pășunile și fânețele naturale, culturile aflate sub plantele protectoare, ierburile semanate pentru fertilizare sau pentru pă șunat, plantele decorative ( grădini de flori tufi șuri, pomi, pajiș ti etc. ), livezile de pomi fructiferi sau butucii de vie ( materialul producător lemnos ); Culturile de pe lanurile, tarlalele sau parcelele care în anul agricol curent au suferit pagube înaintea datei de încheiere a asigurării și de intrare în vigoare a poliței, cu excepția situațiilor în care producțiile rămase sau culturile reînsămanțate sau replantate pot fi clar delimitate. Riscuri excluse Excluderi generale OMNIASIG nu răspunde pentru prejudicii cauzate, produse sau agravate, direct sau indirect de sau ca o consecin ța a: 

razboiului, invaziei, ac țiunii unui du șman extern, ostilită ților ( indiferent dacă a fost declarată stare de razboi sau nu ), războiului civil, rebeliunii, revolu ției, conspira ției, insurecției, răscoalei, răzvrătirii militare cu sau fără uzurparea puterii, legii mar țiale, actelor persoanelor răuvoitoare care actionează în numele sau în legătură cu orice organizație

politică,

confiscării,

naționalizării,

exproprierii,

sechestrării,

rechiziționării, distrugerii sau avarierii din ordinul oricărui guvern de drept sau de fapt sau oricărei autorități publice; 

grevei, grevei patronale, revoltei, tulburărilor civile, actelor teroriste ori sabotajului, actelor de vandalism; 52


reacției nucleare, radiației nucleare sau contaminării radioactive ori poluării de orice fel. Alte excluderi: OMNIASIG nu acordă despăgubiri pentru:



nerăsărirea plantelor, datorită calității semințelor sau materialului săditor, germinației deficitare, factori de climă sau altor cauze;



neexecutarea de calitate și la timp a lucrarilor agrotehnice și / sau recomandate, pentru fiecare cultură asigurată;



pagubele decurgând din măsurile de desființare profilactică a unor culturi sau de carantină fitosanitară;



distrugerile provocate de animale și păsări de orice fel;



furtul ăn orice condiții și sub orice formă;



intenția sau culpa asiguratului sau a prepu șilor săi în producerea sau mărirea daunei, prin acte deliberate sau neglijente grave, dacă acestea rezultă din documentele încheiate de autoritățile competente;



speciile sau soiurile de plante de cultură ce nu sunt considerate adaptate la zonă;



culturile care au fost deja dăunate, oricare ar fi cauza dăunării;



culturile care nu garantează randamentul normal specific speciei și soiului asigurat;



daunele provocate de cauze neasigurate, chiar dacă acestea s-au înregistrat în conjuncție cu riscurile asigurate;



pierderea oricărei părț i din productie datorată echipamentelor de recoltare sau altor cauze produse la recoltarea culturii asigurate;

 

pierderile de producție datorate nerespectării procesului tehnologic; daunele înregistrate la părțile vegetative sau florale ale plantelor; totu și, dacă aceste daune conduc la scăderea produc ției, acestea vor fi despăgubite.



seceta excesivă, persistentă în timp și care afectează terenurile neirigate, inunda țiile din revărsări de râuri sau de alte ape curgătoare și ruperi de baraje, ploile abundente și de durată, temperaturile excesiv de scăzute, sub limita biologică de rezisten ță a plantelor, stratul gros de zăpadă care produce pagube în sectorul vegetal, topirea bruscă a zapezilor care provoacă inundații, revărsări de râuri și băltiri, uraganul, precum ș i alte dezastre ș i catastrofe produse pe areale extinse, despăgubite în conformitate cu Legea 381 / 2002. Cheltuieli excluse : 53


OMNIASIG nu despăgube ște: 

cheltuielile indirecte de producție;



cheltuielile de recoltare;



cheltuieli aferente transportului producției din câmp;

Suma asigurată: În baza prezentelor condi ții, dacă nu se prevede altfel, culturile se asigură la valorile declarate de asigurat, în funcție de cheltuielile de produc ție preluate din devizele tehnologice pe culturi. Cheltuielile de producție sunt cheltuielile tehnologice directe ( preluate din fi șa tehnologică a culturii ) și se referă la: 

materii prime și materiale ( sămânță, îngrășăminte chimice, organice și amendamente, pesticide);



lucrari mecanice;



cheltuieli cu forța de muncă;



alte cheltuieli. La furajele perene pentru produc ția de masă verde sau fân, suma asigurată totală se

defalcă astfel: 

pentru coasa I-a: 60%;



pentru coasa a II-a: 40%



pentru coasa a III-a se consideră asigurată fără plata separată a primei de asigurare. După fiecare daună, suma asigurată se mic șorează, cu începere de la data producerii

sau apariției oricărui eveniment asigurat, pentru restul perioadei de asigurare, cu suma cuvenită drept despăgubire, asigurarea continuând cu suma rămasă, fără ca aceasta să afecteze prima de asigurare stabilită. Suma asigurată poate fi stabilită în RON (Lei) sau în altă valută agreată de păr ți.

Prima de asigurare: Achitarea obligațiilor de plată în baza contractului de asigurare se face prin virament în contul OMNIASIG sau în numerar pe bază de chitan ță. OMNIASIG nu are obligația de a aminti asiguratului scaden ța obligațiilor de plată. Primele de asigurare se achită anticipat și intregral, pentru întreaga perioadă menționată în poliță, sau în rate, din care prima rată se plăte ște înainte de intrarea în vigoare a poliței, iar următoarele la datele scadente men ționate în specifica ția poli ței. Începutul și sfârșitul asigurării; Raspunderea OMNIASIG: 54


Perioada de asigurare este cea precizată în specifica ția poli ței, perioada de asigurare pentru culturi fiind anul agricol, iar poliț a putând fi încheiată oricând în cursul anului calendaristic. Raspunderea OMNIASIG începe: După încheierea contractului, la ora 00 00 a zilei următoare celei în care s-a efectuat plata celei dintâi rate și numai după ce s-a efectuat inspec ția de risc; În funcție de riscurile asigurate: 

la culturile înființate prin semănat: pentru riscurile - ploi torențiale, furtuni, alunecări și

prăbușiri de teren – după însămân țarea culturilor; pentru riscurile grindină și

incendiu după răsărirea și încheierea culturilor; 

la culturile plantate, pentru riscurile - grindină, ploi torențiale, furtuni, incendiu, alunecări și prăbușiri de teren - după plantarea și prinderea răsadurilor;



la culturile înființate prin semănat / plantat, pentru riscul – înghe ț târziu de primăvară și

timpuriu de toamnă - după data medie calendaristică de înregistrare a ultimului

îngheț, înscrisă în caracterizarea climatică a zonelor și localităților; 

la rodul viilor, pentru riscurile - „standard” - din momentul apari ției lăstarilor cu inflorescențe vizibile iar la rodul pomilor - pentru acelea și riscuri - înaintea legării rodului începând cu faza de butoni florali în stadiul de boboci colora ți; Răspunderea OMNIASIG încetează la ora 24:00 a ultimei zile a perioadei de asigurare

precizată în specificația poliței, după cum urmează: 

pentru riscul de – îngheț timpuriu de toamnă – conform Anexei 10 la BC_MS 10.00.A.;



pentru celelalte riscuri asigurate - la culturile semănate / plantate din momentul recoltării în cadrul perioadei optime tehnologice de recoltare, specifice zonei agricole, culturii și soiului, iar la rodul viilor, pomilor și hameiului odată cu culesul la maturitatea tehnologică;



odată cu plata despăgubirii în cazul distrugerii totale a culturii de către riscurile asigurate;



odată cu distrugerea culturii din orice alte cauze, neasigurate. În caz de neplată la termenele scadente și în cuantumul prevăzut a primei de asigurare

sau, după caz, a ratelor acesteia, contractul de asigurare î și suspendă automat efectele juridice, iar răspunderea OMNIASIG încetează, fără a fi necesară nici o notificare ( în scris ) sau altă formalitate prealabilă din partea OMNIASIG. 55


În baza unei cereri scrise a asiguratului, acceptată de OMNIASIG, suspendarea poate fi amânată pentru o perioada de timp convenită de comun acord, cu introducerea, după caz, a unor condiții suplimentare pe perioada respectivă, printr-un act adi țional la contractul de asigurare. În baza unei inspecții de risc și a achitarii sumei restante, OMNIASIG va comunica asiguratului încetarea suspendării contractului de asigurare și reînceperea răspunderii sale. În cazurile în care, cu prilejul unei inspecții de risc, se constată degradarea condi țiilor existente la data încheierii asigurării, creșterea nivelului de risc sau apari ția unor riscuri suplimentare, OMNIASIG are dreptul să suspende poli ța printr-o notificare ( scrisă ), iar răspunderea OMNIASIG încetează. În urma constatării remedierii neajunsurilor, OMNIASIG va comunica în scris asiguratului reintrarea în vigoare a poliței.

Obligațiile asiguratului, contractantu-lui: Asiguratul are următoarele obligații: Înaintea intrării în vigoare a asigurării și în timpul derulării asigurării: 

să răspundă în scris la solicitările OMNIASIG cu privire la împrejurările referitoare la risc pe care le cunoa ște și să se conformeze recomandărilor făcute de OMNIASIG privind măsurile de prevenire a daunelor;



să comunice în scris către OMNIASIG orice modificare apărută referitor la adresa sediului / domiciliului / reședinței sale, precum și orice modificări ale împrejurărilor referitoare la risc de îndată ce a luat cuno ștință de acestea, atât înainte cât și după începerea răspunderii OMNIASIG ( ex: în legatură cu obiectul asigurării, cu datele luate în considerare la încheierea asigurării, redestinația culturilor, schimbarea împrejurărilor privind posibilitatea producerii evenimentelor asigurate etc.);



să nu facă și / sau să nu permită modificări care ar duce la majorarea riscului, cu excepția cazului în care, în urma îndeplinirii obliga ției de la pct. (II), OMNIASIG confirmă în scris continuarea asigurării;



să achite obligațiile de plată a primei de asigurare în cuantumul și la datele scadente stabilite în specificația poliței;



să înființeze, să întrețină și să protejeze culturile asigurate în condi ții adecvate, conform normelor agrotehnice legale, uzuale sau recomandate, precum și măsurilor de prevenire a riscurilor acoperite și de diminuare a daunelor;

56


să țină evidența bunurilor asigurate în conformitate cu dispozi țiile legale, astfel încât să fie exclusă posibilitatea pierderii sau distrugerii eviden țelor împreună cu bunurile asigurate;



să permită reprezentan ților OMNIASIG să verifice, ori de câte ori ace știa consideră necesar, starea culturilor asigurate, modul în care sunt între ținute, protec ția și / sau expunerea la riscuri, precum și modul în care sunt îndeplinite recomandările făcute cu ocazia inspecțiilor de risc;



să solicite acordul OMNIASIG pentru continuarea asigurării în situa ția înstrăinării bunului asigurat.



să declare existența altor asigurări pentru acelea și culturi la asiguratori diferi ți, atât la încheierea poliței, cât și pe parcursul derulării acesteia; În cazul producerii sau apari ției oricărui eveniment asigurat:



să înștiințeze de - îndată, potrivit evenimentului asigurat ( incendiu ), unită țile de pompieri, ( daune conform legii 381 ) autoritățile locale sau alte organe abilitate prin lege, cele mai apropiate de locul producerii sau apari ției evenimentului asigurat, cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele și împrejurările producerii sau apari ției evenimentului, la daunele provocate, precum și la precizarea eventualilor vinova ți;



să ia, potrivit cu împrejurările, toate măsurile necesare pentru limitarea daunelor; să întreprindă toate măsurile tehnice și organizatorice posibile pentru limitarea efectelor ulterioare ale evenimentului, prin recuperarea, redresarea culturilor;



să ia, potrivit cu împrejurările, toate măsurile necesare pentru limitarea daunelor, respectiv pentru protejarea, salvarea culturilor asigurate rămase ( șan țuri de scurgere a apei, fertilizări, tratamente fito - sanitare etc.) ca urmare a producerii sau apari ției evenimentului asigurat, precum și pentru prevenirea degradărilor ulterioare ale acestora;



să înștiințeze în scris OMNIASIG despre producerea sau apari ția evenimentului asigurat, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la producerea sau apariția acestuia, precizând seria, numarul și data emiterii poli ței precum și locul unde se află bunurile afectate prin completarea formularului “ANUN ȚUL DE DAUNÂ”;



să pună de - îndată la dispoziția OMNIASIG toate actele încheiate de organele abilitate ( conform pct. (I) ), documentele și evidențele necesare pentru verificarea existen ței și valorii bunurilor asigurate, precum și orice alte detalii și dovezi referitoare la cauza și 57


cuantumul daunelor suferite care au relevan ță pentru stabilirea dreptului la despăgubire și a despăgubirii cuvenite; 

să păstreze starea de fapt în urma producerii sau apari ției evenimentului asigurat până la obținerea acordului OMNIASIG pentru începerea activită ților de îndepărtare a urmărilor daunei și să furnizeze către OMNIASIG toate informa țiile și probele solicitate, permițând acesteia să facă investiga ții referitoare la cauza și mărimea daunei, precum și la marimea despăgubirii cuvenite; să nu efectueze nici o lucrare de distrugere a culturilor afectate, nici recoltatul, fără o în științare a asiguratorului;



să ia toate măsurile și să îndeplinească toate formalită țile pentru conservarea dreptului la regres al OMNIASIG față de terții vinovați de producerea daunei;



să facă dovada interesului sau cu privire la bunurile asigurate. Respectarea și îndeplinirea corespunzatoare a obliga țiilor prevăzute în poli ță și a

recomandărilor OMNIASIG preced orice răspundere a OMNIASIG în legătură cu plata despăgubirii.

Constatarea și evaluarea pagubelor: Constatarea daunelor se face de către OMNIASIG, direct sau prin împuternici ți, împreună cu asiguratul sau împuternici ții săi. Evaluarea daunelor se face de către OMNIASIG, inclusiv prin exper ți, în baza documentelor și informațiilor furnizate de asigurat. Evaluarea daunelor și plata despăgubirilor se face în func ție de starea culturii din momentul producerii sau apariției evenimentului asigurat. Evaluarea daunelor și plata daunelor se face pe baza datelor rezultate în urma inspec ției de risc, a documentelor ( buletin meteorologic, proces verbal de la pompieri, adeverin ță de la primărie, etc.) referitoare la cauzele, împrejurările și consecințele producerii sau apari ției evenimentului asigurat și, dacă este cazul, a oricaror alte documente solicitate de OMNIASIG, pe care asiguratul are obliga ția legală de a le deține. În cazul în care procentul definitiv de daună nu poate fi stabilit la prima evaluare, cultura respectivă se poate lăsa sub observa ție până la stabilirea pierderilor reale. La culturile lăsate sub observație constatarea definitivă a daunelor se face întotdeauna înaintea recoltării culturii, prin evaluare în câmp. Pentru asigurarea la cheltuielile de producție sau la valoarea produc ției, gradul de dăunare luat în considerare la stabilirea despăgubirii se determină ca raportul dintre numărul de plante afectate de riscuri asigurate și numărul mediu total de plante existente înainte de producerea evenimentelor asigurate. 58


În cazul în care cultura a fost calamitată numai din riscuri asigurate, gradul de distrugere din riscuri asigurate este egal cu gradul total de distrugere. În cazul în care cultura a fost calamitată atât de riscuri asigurate cât și de cauze necuprinse în asigurare, se stabilește separat gradul de distrugere din riscuri neasigurate, care se scade din gradul total de distrugere, rezultând gradul de distrugere din riscuri asigurate. În cazul daunei totale evaluarea daunelor și plata despăgubirilor se face în func ție de faza de vegetație în care se găse ște cultura în momentul producerii evenimentului asigurat, respectiv după caz: 

fără reînsămânțare / replantare, când datorită stadiului avansat de vegeta ție al culturii distruse nu mai este posibilă reînsămânțarea / replantarea altei sau aceleea și culturi;



cu reînsămânțare / replantare, cu aceea și sau altă cultură, când perioada în care s-a produs evenimentul asigurat permite reîsămânț area / replantarea suprafeț elor calamitate. Despagubirile se acordă după cum urmează:



pentru cazul asigurării la valoarea cheltuielilor de producție: În caz de daună totală: 

fără reînsămânțare / replantare: se despăgube ște volumul cheltuielilor de produc ție efectuate până la data producerii evenimentului asigurat, conform devizului tehnologic al culturii și pe bază de acte justificative.



cu reînsămânțare / replantare: se despăgube ște, pe bază de acte justificative, cuantumul cheltuielilor de producție efectuate până la producerea evenimentului asigurat, din care se deduc contravaloarea efectelor economice remanente ale cheltuielilor efectuate la cultura calamitată (lucrările de fertilizare / erbicidare / amendare, inclusiv valoarea materialelor folosite, arătura executată în toamnă).

În caz de daună par țială: 

se despăgube ște, pe bază de acte justificative ( facturi, note contabile, acte de consum etc.), volumul cheltuielilor de producție efectuate de la data înfiin țării culturii ( semănat / plantat, inclusiv cu aratul, pregatirea patului germinativ, fertilizat / erbicidari etc.) până la data producerii evenimentului asigurat, înmul țit cu gradul de distrugere din riscuri asigurate. Despăgubirea cuvenită se calculează prin deducerea fran șizei prevazută în specifica ția

poliței, la producerea sau apari ția fiecărui eveniment asigurat. OMNIASIG este îndreptățit să nu acorde despăgubiri dacă: 59


asiguratul / contractantul nu și-a îndeplinit obligațiile decurgând din contract;



dauna s-a produs în perioada de suspendare a efectelor juridice ale contractului;



se constată reaua credință a asiguratului în legatură cu producerea sau apari ția oricărui eveniment asigurat;



în declarațiile asiguratului sau ale reprezentan ților acestuia, care au stat la baza încheierii contractului de asigurare sau care sunt făcute cu ocazia cererii de despăgubire ori cu oricare alt prilej, se constată neadevăruri, falsuri, aspecte frauduloase, omisiuni care conduc la inducerea în eroare a OMNIASIG;



asiguratul nu a comunicat de - îndata schimbarea împrejurărilor privind riscul;



asiguratul nu a respectat recomandările OMNIASIG, iar din constatările făcute ulterior producerii sau apariției oricărui eveniment asigurat rezultă că, din acest motiv, dauna nu a putut fi evitată sau a fost favorizată, ori că dauna s-a mărit, pentru partea de daună care s-a mărit;



asiguratul nu prezintă dovezi suficiente pentru justificarea dreptului sau la plata despăgubirii;



în legătură cu producerea sau apari ția oricărui eveniment asigurat a fost instituită o anchetă de către poli ție sau o procedura penală, până la finalizarea anchetei, respectiv a procedurii penale; Să inițieze, după plata despăgubirii și în limita acesteia, ac țiune de regres împotriva

persoanelor vinovate de producerea sau mărirea daunei, pentru partea de daună care s-a mărit. Despăgubirea nu poate fi mai mare decât cuantumul pagubei și nici decât suma la care s-a făcut asigurarea. Pentru polițele cesionate în favoarea unei ter țe persoane ( ex.: o banca ), despăgubirea nu va putea fi plătită până când ter ța persoană în favoarea căreia este cesionată poli ța nu va preciza beneficiarul plăț ii despăgubirii ( respectiv asiguratul sau însă-și terța persoană în favoarea căreia este cesionată poli ța ). Dacă legea nu prevede altfel, despăgubirile se vor plăti în termen de maxim 30 de zile de la data depunerii ultimului document la dosar (încheierii instrumentării dosarului de daună). Despăgubirea cuvenită se plăte ște în România, după cum urmează: Pentru polițele la care prima de asigurare a fost plătită în RON (Lei), despăgubirea se plătește în RON (Lei). În situația în care documentele de plată sunt în valută despăgubirea 60


cuvenită se va determina prin aplicarea cursului valutar de referin ță din ziua încheierii instrumentării dosarului de daună, dacă depunerea tuturor documentelor necesare instrumentării acestuia s-a efectuat în termen de 60 zile de la data producerii sau apari ției evenimentului asigurat. În cazul depă șirii acestui termen despăgubirile se vor calcula în funcție de cursul valutar de referință valabil în cea de-a 60-a zi de la data producerii sau apariției evenimentului asigurat. Pentru polițele la care prima a fost plătită în valută: 

pentru cazul daunei totale despăgubirea cuvenită se achită în aceea și valută sau altă valută agreată de părți;



pentru cazul daunei parțiale despăgubirea cuvenită se achită în valută pentru facturile în valută, respectiv în RON (Lei) pentru facturile în RON (Lei). Dacă producerea daunei are loc înaintea plă ții integrale a primei de asigurare, aferentă

perioadei de asigurare, primele datorate pânaă la expirarea contractului de asigurare se compensează cu orice despăgubire cuvenită asiguratului. Prin plata despăgubirii se sting orice pretenții ale asiguratului sau, după caz, beneficiarului, față de OMNIASIG, în legătură cu dauna respectivă. În asigurarea de bunuri persoanele păgubite se pot îndrepta împotriva persoanelor responsabile de producerea daunei, potrivit dreptului comun, pentru tot ceea ce depă șe ște despăgubirea cuvenită conform Poli ței.

Alte asigurări: După producerea sau apariția oricărui eveniment asigurat, asiguratul are obliga ția să înștiințeze în scris OMNIASIG, cu ocazia avizării producerii sau apariției evenimentului asigurat, despre existența oricărei alte asigurări ( contractată de către asigurat sau în numele acestuia ) în vigoare la data producerii sau apari ției evenimentui asigurat, prin care se asigură bunurile, sau o parte din acestea, afectate de evenimentul respectiv. În cazul în care, la data producerii sau apari ției oricărui eveniment acoperit de prezenta poliț ă, există legiferată obligativitatea contractării unei sau unor asigurări specifice pentru anumite categorii de bunuri și / sau riscuri asigurate în baza prezentei poli țe, aceasta nu va acoperi nici un astfel de eveniment care, la data producerii sau apari ției acestuia, este sau ar trebui sa fie acoperit în baza unei sau unor astfel de asigurări obligatorii, cu exceptia oricărei diferențe între suma recuperabilă sau care ar trebui sa fie recuperabilă în baza unei sau unor astfel de asigurări obligatorii și limita sau sub - limita de despăgubire corespunzătoare prevazută în specificația poliței sau în clauzele adi ționale anexate la poli ță, cu aplicarea 61


franșizei specifice prevăzute în aceste documente. Această condi ție se aplică indiferent dacă asiguratul este sau nu despăgubit în baza unei sau unor astfel de asigurări obligatorii.

Sub – asigurarea: Dacă în momentul producerii sau apariției oricărui eveniment asigurat valoarea reală a oricarui bun asigurat excede suma asigurată precizata în specifica ția poli ței, la stabilirea cuantumului despăgubirii, cuantumul daunei se reduce propor țional, corespunzător raportului dintre suma asigurată precizată în specifica ția poli ței și valoarea reală a bunului la data producerii sau apariției evenimentului asigurat. Rezilierea / denunțarea: Polita se consideră reziliată de plin drept, fără a mai fi necesară nici o formalitate prealabilă, după cum urmează: 

din momentul în care asiguratul a intrat în incapacitate de plată sau din momentul în care s-au declanșat procedurile de lichidare / reorganizare;



din momentul în care administratorii sau funcționării lui sunt urmări ți penal pentru fapte care determină insolvabilitatea sau care fraudează interesele creditorilor, ori din momentul în care asiguratul are o înțelegere în beneficiul creditorilor;



din momentul în care bunul asigurat a fost înstrăinat, în afara cazului în care OMNIASIG și-a dat acordul expres pentru continuarea asigurării.



OMNIASIG va restitui asiguratului prima plătită de acesta pentru perioada ulterioară rezilierii, mai puțin cheltuielile necesare și utile efectuate de OMNIASIG în vederea corectei administrări a poliței, inclusiv cele legate de reasigurare. În cazul în care se constată reaua credin ță a asiguratului înainte de sau după

producerea sau apariț ia vreunui eveniment asigurat, OMNIASIG are dreptul să denunțe contractul, fără restituirea primei de asigurare, denun țarea devenind efectivă de la data comunicării acesteia prin notificare a asiguratului. Orice parte poate denun ța poli ța cu condiția unei notificari prealabile transmise prin poștă, sub forma unei scrisori cu confirmare de primire, polița urmând să-și înceteze efectele în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia celeilalte păr ți. În această situa ție prima de asigurare cuvenită este cea aferentă perioadei anterioare denun țării, la care se adaugă,în cazul în care denun țarea este făcută de asigurat, cheltuielile necesare și utile efectuate de OMNIASIG în vederea corectei administrări a poli ței, inclusiv cele legate de reasigurare. În condițiile prezentului capitol, orice notificare va fi considerată comunicată dacă:

62


în cazul denunțării poliței de către OMNIASIG, notificarea a fost transmisă la adresa asiguratului menționată în poli ță sau, în cazul în care aceasta a fost schimbată, la ultima adresă comunicată de către asigurat;



în cazul denunțării poli ței de către asigurat, notificarea a fost transmisă la adresa unității OMNIASIG cu care asiguratul a încheiat polița, respectiv, după caz, adresa Sucursalei sau a Centralei. În cazul denun țării sau rezilierii poli ței, prevederile acesteia se aplică pentru toate

cazurile de daună survenite înainte de denun țare sau reziliere, până la lichidarea definitivă a acestora.

Subrogarea: Prin plata despăgubirilor și în limita acestora OMNIASIG este subrogat în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului contra ter ților răspunzători de producerea daunei ori de maăirea acesteia, pentru partea de daună care s-a mărit. Asiguratul și / sau beneficiarul răspund fa ță de OMNIASIG pentru prejudiciile aduse prin acte care ar împiedica exercitarea dreptului de regres împotriva persoanelor răspunzătoare de producerea daunei ori de mărirea acesteia, pentru partea de daună care s-a mărit. Dacă asiguratul sau, după caz, beneficiarul renun ță la drepturile sale de despăgubire față de terții răspunzători, dă descarcăre sau face o tranzac ție etc., despăgubirea ce s-ar cuveni asiguratului sau, după caz, beneficiarului se va reduce în mod corespunzător cu sumele care au facut obiectul acestor acte juridice. Dacă plata despăgubirii a fost deja efectuată, asiguratul sau, după caz, beneficiarul este obligat să înapoieze despăgubirea încasată. Forță majoră: Părțile vor fi exonorate de răspundere în condi țiile în care vor dovedi ca nerespectarea obligațiilor asumate se datorează forței majore. Modificarea poliței: Prevederile poliței, inclusiv condițiile de asigurare, pot fi modificate prin acordul părților atât înaintea încheierii contractului de asigurare cât și oricând în timpul perioadei de asigurare, modificările respective intrând în vigoare în condi țiile și de la data convenite de părți. În timpul perioadei de asigurare și în limita acesteia, se pot încheia acte adi ționale pentru modificarea poliței, de exemplu pentru: 63


actualizarea sumelor asigurate inițial, atunci când acestea nu mai reflectă valoarea reală a bunului asigurat;



modificarea perioadei de asigurare.

Legislație: Persoanele care obțin sau încearcă prin orice mijloace să ob țină pe nedrept despăgubiri din asigurare sau cei care înlesnesc asemenea fapte, se pedepsesc potrivit legii penale ori de câte ori fapta întrunește elementele unei infracțiuni. Asigurarea încheiată potrivit prezentelor condi ții este supusă legilor și practicilor din România. Litigii: Orice litigiu în legătură cu aplicarea poliței se rezolvă prin conciliere direct între păr ți sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, de către instan țele judecătore ști competente din România.

4.3. Condiții specifice privind asigurarea valorii producț iei Preambul: Prezenta condiție specifică este valabilă numai împreună cu condi țiile generale privind asigurarea culturilor agricole, împotriva factorilor naturali de risc. Toate prevederile condi țiilor generale privind asigurarea culturilor agricole, împotriva factorilor naturali de risc, precum și ale condițiilor specifice privind asigurarea culturilor agricole, sunt valabile în măsură în care nu contravin prevederilor din prezenta condiție specifică. Prin considerarea cumulată a documentelor men ționate se convine că: 

în situația în care există, în documentele men ționate, capitole cu acela și titlu / conținut, prevederile acestora se cumulează;



în situația în care, în urma cumulării prevederilor documentelor men ționate, apar contradicții, se consideră valabile numai prevederile din prezenta.

Definiții și interpretări: În tot cuprinsul acestei Polițe termenii de mai jos au numai în țelesul atribuit prin următoarele definiții:

64


Valoarea produc ției: produsul dintre cuantumul producției și pre țul de valorificare. Pentru stabilirea producțiilor medii, ca element determinant al sumei asigurate se acceptă urmatoarele situații:  

media pe ultimii 3 ani a producțiilor obținute la culturile și pe suprafe țele asigurate; producții medii obtenabile, cunoscute în zonă sau estimate de institu ții de profil.

Obiectul asigurării: OMNIASIG preia în asigurare: 

productia principală a culturilor de cereale, plante tehnice, leguminoase, cartof, legume;



rodul plantațiilor - fructe, struguri, exprimate prin producția medie pe hectar.

Excluderi: OMNIASIG nu asigură nivelul de produc ție necorelat cu nivelul de cheltuială din devizul tehnologic. OMNIASIG nu acorda despăgubiri pentru: 

pierderea de producție rezultată din nerespectarea perioadei optime de semănat;



pierderea de producț ie rezultată din neexecutarea unor lucrări de deviz, chiar dacă acestea nu au mai putut fi realizate datorită distrugerii culturii din producerea riscurilor asigurate;



pierderea de produc ție rezultată în urma producerii unor riscuri neasigurate;



pierderea de producție cauzată de nerecoltarea în perioada optimă, caracteristică zonei, a producției programate.

Suma asigurată: Suma asigurată reprezinta valoarea produc ției. Începutul și sfârșitul asigurării; răspunderea OMNIASIG: Răspunderea OMNIASIG începe după intrarea în vigoare a poli ței și efectuarea inspecțiilor de risc, specifice pentru fiecare cultură / planta ție în parte astfel: 

la culturile înființate prin semănat / răsădit - după răsărirea și încheierea culturilor / după plantarea și prinderea răsadurilor;



la rodul viilor - din momentul apariției lăstarilor cu inflorescențe vizibile;



la pomi - înaintea legării rodului începând cu faza de butoni florali în stadiul de boboci colorați;

65


Răspunderea OMNIASIG încetează la culturile semănate / răsădite din momentul recoltării în cadrul perioadei optime tehnologice de recoltare, specifice zonei agricole, culturii și soiului iar pentru rodul viilor și pomilor odată cu culesul la maturitatea tehnologică.

Constatarea și evaluarea daunelor: a) în caz de daună totală: 

fără reânsămânțare / replantare: se despăgube ște valoarea produc ției pierdute de pe suprafața dăunată ca urmare a riscurilor asigurate, din care se scad eventualele recuperări ( producție principală, cheltuielile neefectuate);



cu reînsămânțare / replantare: se plătește cuantumul cheltuielilor efectuate până la producerea sau apari ția evenimentului asigurat.

b) în caz de daună par țială: 

se despăgube ște cuantumul rezultat prin înmul țirea valorii produc ției care s-ar fi obținut în lipsa producerii evenimentului asigurat cu gradul de distrugere din riscuri asigurate.

4.4. Anexe privind asigurarea culturilor agricole 

Polița de asigurare;



Cererea chestionar;



Inspecția de risc;



Schița privind amplasarea culturilor agricole.

66


4.5. ANALIZA SWOT - SC OMNIASIG VIG SA

Puncte tari:

Puncte slabe :

−tehnologie modernă ce asigură

- rata daunei foarte ridicată; - desfășurarea activității are loc în spații închiriate; - tarifele ridicate ale primelor de asigurare comparativ cu celelalte societăți; - criza actuală influențează clienții să nu își încheie asigurări facultative.

obţinerea unor rezultate ce se ridică la standarde înalte ; − încredere în relaţia cu clienții; − prestază servicii de calitate; -raportul optim între serviciile de calitate oferite și tarifele stabilite; -locul doi pe piața asigurărilor în România;

S.C. OMNIASIG VIG S.A.

Oportunităţi:

Ameninţări:

− șansa de a deveni lider pe pia ța

asigurărilor; -creșterea profitului anual din vânzări și creșterea numărului de asigurați; -lărgirea pieței de desfacere.

- concurenţa puternică; - efectele negative ale crizei economice; - pierderea clienților din cauza practicării unor tarife mai ridicate.

67


CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Agricultura continuă să se confrunte cu riscuri climatice care, în ultima perioadă de timp, au dobândit o frecvenţă şi intensitate de manifestare, necunoscute anterior. În România, se cunosc, fiind larg mediatizate, dezastrele provocate agriculturii de grindină, ploi torenţiale, cu efectele lor indirecte, respectiv revărsări de râuri – inundaţii, alunecări de terenuri ( primavară – toamnă ), de seceta excesivă din ultimii ani, de temperaturile deosebit de scăzute, sub limita de rezistenţă biologică a culturilor şi plantaţiilor ( iarna ). În condiţiile unei economii libere, nedirijate, orice investiţie personală este sub semnul riscului şi al incertitudinii, cu atât mai mult în agricultură, unde datorită problemelor specifice ale procesului de producţie - durata lungă a ciclului de producţie, rotaţia lentă a capitalului, rata profitului mult mai redusă comparativ cu alte ramuri economice - se impune o adevarată protecţie a investiţiilor. Pericolele la care omul este supus sunt generatoare de pagube, şi de aceea, el trebuie să le cunoască pentru a se proteja de efectele lor, pentru a putea acţiona împotriva lor. Forţele naturii declanşează calamităţi cu efecte distructive puternice printre care se numără: seceta, îngheţul, ploile torenţiale, uraganele, inundaţiile, cutremurele de pământ, trăsnetul, incendiile, prăbuşirile şi alunecările de teren, avalanşele de zăpadă. O multitudine de cauze naturale provoacă decese, boli şi îmbătrânire la oameni, afectează evoluţia plantelor ori pun în pericol viaţa animalelor. Asigurările agricole, reprezintă o necesitate pentru agricultura României, în caz de calamităţi naturale în agricultură acestea sunt menite să asigure o protecţie sporită producătorilor agricoli, să-i sprijine material pentru a-i încuraja să-şi protejeze patrimoniul prin asigurare. Practic, la ora actuală nu mai există fenomen natural nociv pentru culturile agricole, care să nu fie acoperit prin asigurare. Lucrarea de fa ță a constituit un studiu de caz privind asigurarea culturilor agricole în cadrul SC Omniasig SA. Este una din societă țile sigure de pe pia ța asigurărilor la ora actuală 68


oferind clienților săi siguranța de care au nevoie în momentul producerii evenimentului asigurat. În urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor, a ameninţărilor şi în urma analizelor la care a fost supusă, se poate concluziona că societatea S.C.

OMNIASIG VIG S.A. este : 

este o societate profitabilă;



este o societate cu renume;



are o structură organizatorică optimă;



posedă o bază tehnico-materială modernă în proporţie de aproximativ 90%;



oferă clienților servicii de foarte bună calitate;



are un preţ de cost al produselor competitiv;



are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea ei;



încasările cresc de la an la an;

Pentru menţinerea şi accentuarea dezvoltării societăţii S.C. OMNIASIG VIG S.A se poate acţiona prin: 

continuarea modernizării bazei tehnico-materiale;



modernizare continuă a centrelor de desfă șurare a activită ții;



dezvoltarea continuă a departamentului de vânzări și marketing;



ierarhizarea obiectivelor de dezvoltare;



elaborarea măsurilor de dezvoltare şi stabilirea indicatorilor de realizat ;



altele.

Analiza SWOT este

o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru

identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al întreprinderii şi a mediului extern general şi specific. Analiza SWOT dă

ocazia să se identifice măsurile oportune pentru înlăturarea /

diminuarea punctelor slabe ( ierarhizarea lor ca priorităţi ) şi elimină în mare măsură surprinderea în cazul ameninţărilor.

69


Având în vedere faptul că plăţile privind despăgubirile deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor legate de asigurări este necesară o analiză minuţioasă a evoluţiei despăgubirilor, pe categorii de asiguraţi şi în profil teritorial, deorece astfel se pot scoate la iveală eventualele rezerve de reducere a cheltuielilor de acest gen. În direcția creșterii eficienței activității de asigurare, poate acționa de asemenea și uilizarea mijlocelor de calcul moderne, pentru efectuarea diferitelor opera ții. Experien ța deja acumulată, în unele țări, ca de altfel și la noi, arată că aceste mijloace de calcul pot fi folosite la stabilirea primelor de asigurare, la contabilizarea acestora, la redactarea poli țelor de asigurare.

70

Licenta Asigurari Final

Recommend Documents